Andreea Nichitescu F-R, anul III

Paradigme explicative si metodologice ale studiului managementului clasei de elevi In sens larg, managementul clasei de elevi, se refera la maniera de conducere a activitatii intr-o sala de curs, activitate dirijata in mod normal de un diriginte. Profesorii trebuie sa fie receptivi la factorii ce ii influenteaza pe elevi, astfel incat educatia sa fie primita din toate unghiurile ajutatoare, iar relatia cu parintii acestora sa fie in stransa legatura de cooperare. Definitie: domeniu ce are la baza analiza de cercetare in stiintele educatiei, care studiaza pe de-o parte aspectele teoretice, iar pe de alta parte cele practice in vederea organizarii clasei de elevi, in scopul facilitarii interventiilor cadrelor didactice in situatiile de criza microeducationala, prin exersarea deciziilor educationale.

Paradigmele explicative si metodologice care ghideaza domeniul de studiu al managementului clasei de elevi sunt:- Paradigma normativa: presupune trei tipuri de analiza: functionalista, structurala si sistemica, plecand de la ipoteze generale ce au rol in verificarea teoriilor pe scara nivelului social.- paradigma interpretativa: focalizata pe individ pe ideea ca un grup colectiv este alcatuit din personae care dezvolta acte constiente, dar nu pot fi sintetizate intr-o teorie generala. Prezentand cele doua paradigme, s-au observat urmatoarele caracteristici ale conceptului managementului clasei de elevi: - recrutarea cadrelor didactice, alcatuirea familiala a colectivului de elevi - timpul este reprezentativ ca fiind o sursa, dar in acelasi timp si o restrictie - atmosfera educationala a clasei reprezinta o preocupare a managementului clasei - in situatiile de criza educationala se face apel la negocierile atat implicite, cat si expilicite.

Paradigme metodologice Intr-o pertioasa de timp, cea mai obisnuita utilizare a instrumenteleor din aria scolara, a fost pentru verificarea perceptiilor elevilor, dar si pentru verificarea spontanietatii componentelor cuantificabile din climatul clasei de elevi.In zilele noastre, exista instrumente ce servesc la investigarea mediului clasei de elevi, dar si pentru evaluarea perceptiilor reciproce ( cadrul didactic si elevii).

Astfel, s-au alcatuit nenumarate etape ale mediului scolar, care au fost analizate si dezvoltate, avand ca punt de plecare urmatoarele: - identificarea dimensiunilor vizibile - procesul de descriere al itemilor- studiul analitic al itemilor De asemenea, Hase & Goldberg ne ofera o categorie reprezentata de scalele intuitive-teoretice. Acestea se aseamana cu cele intuitiv-rationale, urmate de o descriere logica a punctelor scalei anterioare, dar difera prin faptul ca aceasta are ca baza stiintifica putine teorii educationale si psigologice de formare.Factorul analitic si grupul empiric-discriminativ include denumirea itemilor scalelor itemilor model, utilizati la o anumita populatie. O particularizare a instrumentului de evaluare este Inventarul Mediului de Invatare. Acesta reprezenta un instrument utilizat pentru cantarirea mediului prezent. Dezvoltarea ce a avut loc prima data si are in vedere Inventarul Mediului de Invatare (LEI) a avut ca punct de plecare inceputul anilor 1960, in corelatie cu statistica proiectului de Fizica de la Hvard. Asadar, LEI este o ara extinsa si o imbunatatire a chestionarului climatului scolar.

Cadrele didactice ce au urmat studii de specialitate in domeniul managementului educatiei au o pondere mai mare in mediul rural deoarece ultima etapa din finalizarea studiului universitar presupune o repartizare, iar de cele mai multe ori este in mediul rural. Mediul urban dispune de o pondere mai scazuta, intrucat profesorii sunt respinsi de cele mai multe ori. Profesorii care au studiat in strainatate nu sunt inca recunoscuti la noi in tara.

REFLECTIE: REPORTER: In urma publicarii cartii Practica Managementului, cu ajutorul careia ati educat managerii de-a lungul timpului, ce mesaj aveti pentru managerii secolului XXI?PROFESOR: Adresez mereu aceleasi intrebari: Ai o afacere a ta? Lucrezi la un proiect nou? Cum definesti rezultatele? Ce te face diferit? si nu in ultimul rand intreb: Care iti sunt principalele competente? Asadar, la asta se rezuma toata filosofia si intrebarile sunt aceleasi.

STUDIU DE CAZAcest studiu de caz are la baza confruntarea a doua situatii similare, insa cu profesori diferiti. Primul profesor are studii privitoare la managementul educational, iar al doilea profesor nu este pregatit in acest domeniu.

EXPERIMENTUL 1La clasa a VII-a are loc un conflict si anume: doi elevi se cearta pe o anumita tema in cadrul orei de curs. Acestia nu se pot stapani si folosesc un limbaj neadecvat. Ceilalti colegi asista la toate injuriile, dar nu intervin deoarece sunt speriati si nu vor probleme inutile. Profesorul intrerupe ora folosind un ton autoritar pentru a identifica problema. Si cum noi cunoastem mai multe tipuri de profesori, putem observa ca acesta nu este unul din profesorii populari, care rezolva problemele cu indulgenta. Acest cadru didactic a studiat managementul educatiei si este foarte bine pregatit in acest domeniu. De aceea el coordoneaza cu usurinta situatia. Elevii fiind atentionati de un ton autoritar se opresc si asculta pledoaria profesorului care consta in avertizarea cu scaderea notei la purtare. Asadar, conflictul este aplanat, iar atmosfera clasei revine la normal.

EXPERIMENTUL 2La aceeasi clasa are loc acelasi conflict insa profesorul este inlocuit cu unul fara pregatire in domeniul manangementului educational. Elevii incep sa vorbeasca intrei ei, cei doi se cearta fara a tine cont ca profesorul este in fatal or, iar climatul clasei devine incordat. Ora este intrerupta si profesorul le explica pe un ton calm ca nu au un comportament adecvat si e cazul sa se linisteasca. Mesajul nici macar nu ajunge la cei doi deoarece tonalitatea limbajului lor il acopera pe cel al profesorului. Situatia nefiind sub control, este vizibil faptul ca profesorul nu este stapan pe sine si nu reuseste sa atenueze conflictul

Pe baza celor doua experimente s-a intemeiat un chestionar privind studiul managementului clasei de elevi. Clasa a VII-a a fost intervievata avand ca subiect propus situatia conflictuala ce a avut loc in zile diferite si cu profesori diferiti. Chestionarul urmareste rolul managementului atat in viata profesorului, cat si in cea a elevului.

REPORTER: Cum ati reactionat atunci cand primul profesor, cel cu pregatire in management educational, a inceput sa predea?

ELEV: Inainte de a incepe o predare propriu-zisa, profesorul a creat o atmosfera silentioasa, determinandu-ne sa fim atenti si cooperanti prin diferite metode, precum: rasplatirea cu o nota mare pentru raspunsuri corecte si sanctionarea neatentiei cu note mai putin bune, respectiv comunicarea dirigintelui pentru scaderea notei la purtare

REPORTER: Cand a avut loc conflictul dintre colegii vostri, cum vi s-a parut comportamentul profesorului?

ELEV: Profesorul a avut o atitudine impunatoare si un ton adecvat situatiei, astfel incat totul a revenit la normal.

REPORTER: Considerati ca profesorul fara pregatire in managementul educational nu a reusit sa stapaneasca situatia?

ELEV: Cel de-al doilea profesor a fost preocupat de alte aspect inca de la inceputul orei, iar cand s-a desfasurat conflictul a folosit un ton normal, ceea ce nu a avut effect asupra celor doi.

REPORTER: Cum v-ati simtit in compania primului profesor?

ELEV: Ne-am simtit in siguranta, autoritatea acestuia a aplanat conflictul, iar noi am deposit momentul de stress provocat anterior de colegii nostril aflati intr-o situatie neplacuta si care ne-a influentat negativ la momentul dat.

BIBLIOGRAFIE: Paun, 1982, Sociopedagogie scolara, EDP, BucurestiConf.univ.dr. Marius-Ciprian Ceobanu, Mnagementul clasei de eleviNicola, 1978, Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi, EDP, Bucuresti