1. Descrierea producţiei

Industria vinicolă ca ramură principală a economiei din R.M. este cu adevărat o mîndrie

naţională. Tradiţiile vechi şi ultimele realizări ale tehnicii moderne fac ca vinurile moldoveneşti să

fie cunoscute în ţară şi peste hotarele ei. Vestitele microzone Purcari, Ciumai, Oneşti, Cricova duc

faima vinurilor moldave din cele mai vechi timpuri pînă-n prezent.

Viticultura şi Vinificaţia în Republica Moldova au o tradiţie multiseculară şi în prezent ocupă un

rol foarte important în complexul agro-industrial al ţării noastre. Ramura vinificaţiei este o parte

componentă a Industriei Alimentare a Republicii Moldova. Industria vinicolă din Republica

Moldova are un potenţial de prelucrare a strugurilor pînă la 1mln de tone amplasate la circa 125 de

întreprinderi. Din cauza restructurării şi crizei economice în ultimii ani se achiziţionează şi se

prelucrează în jur de 500mii tone de struguri, dar totuşi vinificaţia în ţara noastră rămîne a fi ˝unul

dintre cel mai important izvor de fonduri bugetare˝.

Combinatul de vinuri "CRICOVA" – este principalul combinat de producere a vinurilor de elită

şi pe bună dreptate este considerat „perla” vinificaţiei moldoveneşti. «Cricova S.A» se specializează

pe producerea vinurilor spumante atît prin metoda clasică, cît şi prin metoda tradiţională, de

asemenea produce vinuri ordinare, de calitate şi de colecţie. Pentru aceasta fabrica utilizează bază

de materie primă proprie, se cresc soiuri ca: Aligote, Chardonnay, Rkaţiteli, Sauvignon, Traminer,

Feteasca, Cabernet, Cabernet-Sauvignon, grupa Pinot şi Merlot.

În legătură cu aceasta fabrica de vinuri produce următoarele tipuri de vinuri de calitate: vinuri de

calitate din seria „Oraşul Subteran”: «Aligote», «Chardonnay», «Sauvignon», «Cabernet»,

«Merlot», «Pinot Fran», «Muscat» şi de cupaj «Codru», «Dionis» şi «Vin nobil».

Secţia de producere a vinurilor de calitate la Cricova S.A este amplasată în fostele hrube de

piatră, care acum poartă denumirea de beci şi care reprezintă comoara naţională şi turistică a ţării.

În conformitate cu metoda de producere, a structurii şi calităţii producţiei, combinatul este o

întreprindere unică nu numai în Moldova, dar şi în toată lumea. După părerea specialiştilor din alte

ţări vinurile de marcă şi cele spumante pot fi puse în acelaşi rînd cu vinuri ca: «Bordo»,

«Burgundia», «Riesling», «Reihn» ş.a.

După cum se cunoaşte, beciurile sunt situate la adîncimea de 50-80 m pe o distanţă de 60 km. În

interiorul beciului sunt multe secţii de bază, cît şi auxiliare. Turiştii, lucrătorii se deplasează prin

beci, orientîndu-se după aşa numitele străzi, care poartă denumirea soiurilor sau a vinurilor: de

exemplu, strada Aligote, Cabernet, Sauvignon, ş.a.m.d.

Producerea şi maturarea vinurilor de calitate se realizează în beciuri, unde în decursul

întregului an se menţine regimuri constante de temperatură 12-14 oC şi regimuri constante de

umiditate 95-98 %, care sunt indici foarte importanţi pentru obţinerea vinurilor de calitate .

Producţia vinurilor de la Cricova , în afară de piaţa internă, este foarte întrebată şi pe piaţa

externă: Ucraina, Belarus, Rusia, Israel, ş.a.

Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A. este o întreprindere cu un ciclu complex de producere,

ceea ce înseamnă că dispune de o importantă baza de materie primă proprie. Anume posibilitatea

de a asigura întregul proces de producţie, de la sădirea butaşilor pînă la livrarea sticlelor etichetate

pe raft, ajută Combinatul să păstreze din an în an calitatea excelentă şi originalitatea vinurilor sale.

În vederea obţinerii unor vinuri calitative, Combinatul şi-a propus să aleagă pentru situarea

podgoriilor sale zonele viticole din sudul (regiunea oraşului Cahul) şi centrul Republicii (regiunea

oraşului Criuleni şi a oraşului Cricova), pamînturile care, se pare că, au fost destinate de natură

anume unor vii roditoare, dispunînd din plin de fertilitate, umiditate şi, mai important, lumina şi

căldura solară. Anume aici începe  istoria perlelor vinificaţiei moldave.

În prezent „Cricova” dispune în total de circa 280 ha de viţă de vie. Circa 14 ha reprezintă viţa

de vie pe rod în regiunea oraşului Cahul, 40 ha viţa de vie tînară în regiunea oraşului Criuleni,

precum şi circa 100 ha de viţă de vie pe rod şi 15 ha de viţă de vie tînara în preajma oraşului

Cricova.

  Menţionăm că Combinatul „Cricova” rămîne întotdeauna preocupat de extinderea şi

îmbunătăţirea podgoriilor sale, înţelegînd din plin rolul crucial al materiei prime pentru obţinerea

unor vinuri eminente, unor vinuri care ar răspunde standardelor înalte de calitate ale mărcii

„Cricova”. 

Una din problemele principale care se pune la baza înfiinţării unei afaceri este cercetarea detailată

a economiei naţionale. Analizînd datele statistice ale veniturilor bugetare am ajuns la concluzia că

ar fi bine ca să orientăm viitoarea afacere în producerea vinurilor de calitate. Astfel găsind acel tip

de activitate ce va aduce venit bun în economie.

Dar pentru obţinerea unor astfel de vinuri calitative, calitativ trebuie de ales locul amplasării

viitoarei secţii vinicole. Adică sectorul unde va fi amplasată secţia să poată realiza producţia gata,

să asigure o productivitate înaltă, sinecostul producţiei să fie cît mai rentabil.

În zona unde va fi viitoarea secţie trebuie să fie asigurată pe bază tehnico-economică, apă

potabilă, materie primă şi forţe de muncă. În urma cercetărilor efectuate am constatat că o

reconstrucţie şi retehnologizare se poate de efectuat la fabrica de vinuri Cricova S.A. Fabrica ce

mi-am pus în plan so reconstruiesc a fost construită în anii 1953. Pentru reconstrucţia viitoarei

secţii vinicole specializată în producerea vinurilor de calitate am ales centrul Moldovei deoarece

condiţiile climaterice şi solul din această zonă sînt favorabile pentru plantarea şi creşterea soiurilor

Sauvignon, Pinot Blanc, Chardonnay destinaţi pentru acest tip de vin. Fabrica Cricova S.A este

specializată în producerea vinurilor spumante dar şi producerea vinurilor de calitate. Această zonă

dispune de o reţea de transport destul de dezvoltată, este disponibilă reţeaua de energie electrică,

de asigurare cu apă şi desigur cu materiale de construcţie ieftine.

2. Calculul indicilor economici

În partea economică a proiectului se îndeplinesc următoarele calcule :

2.1 Producerea şi comercializarea producţiei

Programul de producţie al firmei reprezintă planul de fabricare şi comercializare a

producţiei în expresie naturală şi valorică pentru o perioadă dată.

La baza planului programului de producere se calculează volumul vînzărilor nete. Calculul este

expus în tabelul 2.1:

Tabelul 2.1

Planul producţiei pe sortimente şi calculul vînzărilor nete pentru vinurile de calitate si consum curent albe şi roşii

Producţia Unitatea de

măsură

Planul anual,

dal

Preţul

curent, lei

Suma,

mii lei

1 2 3 4 5

Vin roşu cabernet de calitate dal 250000 100 25000

Vin alb chardonai de calitate dal 150000 90 13500

Vin alb aligote de c.curent dal 100000 80 8000

Total - 500000 - 46500

2.2 Calculul necesităţii în resurse materialo-energetice

În acest compartiment se calculează necesitatea în unităţi naturale şi valorice ale resurselor

materialo-energetice necesare pentru îndeplinirea programului de producţie: materie primă,

materiale principale şi auxiliare, apă, energie termică şi electrică, frig etc.

Calculele materiei prime şi materielelor principale se efctuează în baza normelor progresive de

producţie dintr-o unitate de materie primă, materiale principale prevăzuteîn schema tehnologică ale

proiectului. Aceste calcule se fac pe tipuri de produse finite pentru o unitate şi pentru volumul total

de producţie şi sunt ca rezultat al calculului produselor.

Preţurile pentru o unitate de resurse materialo-energetice sunt cele de piaţă la momentul

eleborării proiectului.

Calculul valoric al resurselor materialo-energetice se efectuează în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2

Calculul resurselor materialelor energetice

Tipurile de resurse materialo-energetice

Unita-te de

măsu-ră

Preţul pentru o unitate, lei

Pentru o unitate de producţie

Pentru tot volumul de producţie

Norma de consum la 1000 dal

Suma, mii lei

Canti-tatea

Suma, mii lei

1 2 3 4 5 6 71.Materia prima

Vin materie primă roşu

netratat cabernet dal 55 1048,8 57,684 262200 14421

Vin materie primă alb

netratat chardonai dal 45 1029,4 46,323 154410 6948,45

Vin materie prima alb

netratat aligote dal 35 1029,4 36,029 102940 3602,9

Total - - - - - 24972,35

2.Materiale auxiliare de baza

Gelatină kg 20 3 0,06 1500 30.0

Anhidridă sulfuroasă l 12,8 5 0,064 2500 32

Filtru-carton bucati 30 17 0,51 8500 255

Tanin kg 302,72 2 0,605 1000 302,72

3.Materiale auxiliare

Apă m3 5,07 15,2 0,077 7600 38.5

Sodă caustică kg 9,0 5,0 0,045 2500 22,5

Vopsia kg 55,0 0,3 0,0165 150 8,25

4.Resurse de energie

Energie electrică kw 0,96 65 0,063 32500 31.5

Energie termică Gcal 540 2,5 1,350 1250 675

Gaz natural m3 3,41 15,4 0,0525 7700 26,257

Total resurse material-

energetice

- --

220,569 - 26139,077

3. Planul muncii şi al cadrelor

În compartimentul dat trebuie de calculat:

Personalul industrial productiv pe categorii;

Fondul total de salarii;

Salariul mediu lunar al unui lucrător;

Personalul încadrat în procesul de producere de bază, este expus în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1

Numărul industrial productiv şi fondul tarifar de salarii planificat

Profesia muncitorului Numărul

de

oameni

Lunile

lucrate

Oameni-luni

lucrate

Salariul

tarifar lunar,

lei

Salariul

tarifar total,

mii lei

a) Personal direct productiv

Recepţia vinului materie

primă

2 5 10 1400 14

Tratarea vinului materie

primă

12 11 132 1200 158,4

Filtrarea 2 11 22 1300 28,6

Tratarea cu frig 2 11 22 1300 28,6

Maturarea vinului 4 11 44 1400 61,6

Total 22 - - - 291,2

b) Personal indirect productiv

Electricieni 2 11 22 1600 35,2

Lacatusi 1 11 11 1500 16,5

Laboranti 2 11 22 1600 35,2

Total 5 - - - 86,9

c) Personal de deservire general

Femei de servici 2 11 22 1400 30,8

Total 2 - - - 30,8

Total 29 - - - 408,9

În afară de muncitori, încadraţi nemijlocit în procesul de producere mai sînt şi alte categorii de

muncitori- conducătorii, specialiştii şi slujbaşii, numărul cărora se planifică după lista de state

(tabelul 3.2)

Tabelul 3.2

Lista de state a personalului de conducere a secţiei

Postul

Categoria

profesionala

Numărul de

unităţi după

state

Salariul

lunar, lei

Lunile

luucrate

Salariul

total, mii

lei

d) Personal de administrare si functional

Şeful secţiei de tartareConducător

1

5000 11 55

Șeful sectiei de maturare Conducator 1 5000 11 55

Tehnolog Specialist 2 4000 11 88

Sef de laborator Conducator 1 4000 11 44

Inginer chimist Specialist 2 3500 11 77

Inginer microbiolog Specialist 2 3500 11 77

Inginer mecanic Specialist 1 3500 11 38,5

Total 10 - - 434,5

Determinînd numărul lucrătorilor, trebuie să calculăm fondul total de salarii.

Fondul total de salarii al muncitorilor este compus din fodul principal şi fondul suplimentar de

salarii

În fondul principal de salarii se include:

-Fondul tarifelor de salarii

-Prime din fondul de salarii

-Suplimente pentru lucrul în schimburile de noapte

-Suplimente pentru condiţii grele şi dăunătoare de muncă

-Alte suplimente

În fondul suplimentar de salarii se include:

-Plăţi pentru concediu

-Plata suplimentară în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de stat

-Plata suplimetară pentru munca tineretului şi mamelor care alăptează

Pentru a determina fondul de salarii principal, este necesar de a aduna la fondul tarifar

suplimentele nominalizate mai sus de salarii. Mărimea acestor suplimente se stabileşte, de regulă,

în procente către plata după tarif. Munca, prestata in schimb de noapte, se plateste in marime nu

mai mica de 1,5 din salariul tarifar sau de functie al salariatului, calculat pe o unitate de

timp. Pentru munca, prestata in conditii nocive. se calculeaza sporuri de retributii in marimi fixate,

dar nu mai mici de 25 la suta din salariul minimal pentru orele efectiv lucrate. 

Mărimea salariului suplimentar se stabileşte în procente de la salariul principal şi variază între

8-10%.

Fondul de salarii al altor categorii de lucrători se planifică în baza salariilor lunare de funcţii şi

numărul de luni lucrate pe an.

Tabelul 3.3

Calculul fondului principal de salarii pentru personalul industrial productiv

Profesia muncitorul

ui

Număr-ul de oameni

Lunile lucra-te

Salariul tarifar lunar,lei

Salari-ul tarifar total, mii lei

Suplimente p/u lucrul in schimbul de noapte, mii lei (50% din salariul de baza)

Suplimente p/u conditii grele si daunatoare de munca, mii lei (25% din salariul de baza)

Fondul anual principal desalarii , mii lei

a)Personal direct productiv

Recepţia

v.m.pr.

2 5 1400 14 7 3,5 24,5

Tratarea

v.m.pr.

12 11 1200 158,4 79,2 39,6 277,2

Filtrarea 2 11 1300 28,6 14,3 7,15 50,05

Tratarea

cu frig

2 11 1300 28,6 14,3 7,15 50,05

Maturarea

vinului

4 11 1400 61,6 30,8 15,4 107,8

b)Personal indirect productiv

Electricieni 2 11 1600 35,2 17,6 8,8 61,6

Lacatusi 1 11 1500 16,5 8,25 4,125 28,875

Laboranti 2 11 1600 35,2 17,6 8,8 61,6

1 2 3 4 5 6 7 8

c)Personal de deservire general

Femei de

servici

2 11 1400 30,8 15,4 7,7 53,9

Total 29 - - 408,9 204,45 102,225 715,575

Tabelul 3.4

Calculul fondului principal de salarii pentru personalul de administrare si functional

Postul Categoria profesio-nala

Numărul de unităţi după state

Lunile lucrate

Salariul lunar, lei

Salariul total, mii

lei

Suplimente p/u conditii grele si daunatoare de munca, mii lei

(25% din salariul de baza)

Fondul anual principal desalarii , mii lei

Personal de administrare si functional

Şeful secţiei de tartare

Condu-cător

1

11 5000 55 13,75

68,75

Șeful sectiei de maturare

Condu-tor

1 11 5000 55 13,75 68,75

Tehnolog Specia-list

2 11 4000 88 22 110

Sef de laborator

Condu-cator

1 11 4000 44 11 55

Inginer chimist

Specia-list

2 11 3500 77 19,25 96,25

Inginer microbiolog

Specia-list

2 11 3500 77 19,25 96,25

Inginer mecanic

Specia-list

1 11 3500 38,5 9,625 48,125

Total 10 - - 434,5 108,625 543,125

Tabelul 3.5

Calculul fondului suplimentar de salarii pentru personalul industrial productiv

Profesia muncitorului Numărul de

oameni

Fondul anual principal de

Salarii, mii lei

Fondul anual suplimentar de salarii, mii lei

(8% din salariul principal)

a) Personal direct productiv

Recepţia vinului materie

primă

2 24,5 1,96

Tratarea vinului materie

primă

12 277,2 22,176

Filtrarea 2 50,05 4,004

Tratarea cu frig 2 50,05 4,004

Maturarea vinului 4 107,8 8,624

b) Personal indirect productiv

Electricieni 2 61,6 4,928

Lacatusi 1 28,875 2,31

Laboranti 2 61,6 4,928

c) Personal de deservire general

Femei de servici 2 53,9 4,312

Total 29 715,575 57,246

Tabelul 3.6

Calculul fondului suplimentar de salarii pentru personalul de administrare si functional

Postul Categoria profesio-

nala

Numărul de unităţi după

state

Fondul anual principal desalarii , mii lei

Fondul anual suplimentar de salarii, mii lei

(8% din salariul principal)

Personal de administrare si functional

Şeful secţiei de tartare

Condu-cător

1 68,75 5,5

Șeful sectiei de maturare

Condu-tor 1 68,75 5,5

Tehnolog Specia-list 2 110 8,8

Sef de laborator

Condu-cator 1 55 4,4

Inginer chimist Specia-list 2 96,25 7,7

Inginer microbiolog

Specia-list 2 96,25 7,7

Inginer mecanic

Specia-list 1 48,125 3,85

Total 10 543,125 43,45

Tabelul 3.7

Personalul întreprinderii şi fondul total de salarii

Categoria lucrătorilor Numărul Fondul total de salarii,mii lei

Salariul mediu

lunar,lei

Muncitori direct productivi

22 550,368 2,274

Personal indirect productiv 5 164,241 2,9862

Personal de deservire general 2 58,212 2,646

Personal de administrare si functional

10 586,575 5,333

Total 39 1359,396 3,168

Pentru a determina salariul mediu, trebuie de luat în calcul sumele primelor plătite lucătorilor din

profit( pînă la 50% din fondul total de salarii).

Plata medie lunară pentru un muncitor se detrmină din formula:

S = Fond. tot. /Nmun.۰ 11=1359,396/39 ۰ 11=3,168mii lei

4. Planul financiar

4.1 Calculul profitului net

Pe baza acestui compartiment se determină eficienţa proiectului.

În acest compartiment sunt arătate următoarele:

1.Calculul profitului net

2. Calculul necesarului în investiţii capitale pentru construirea(reconstruirea) producţiei.

3. Rambursarea creditului.

4. Indicatorii eficienţei:

а) rentabilitatea vînzărilor;

б) cheltuielile la 1 leu producţie marfă

Tabelul 4.1

Calculul profitului net (mii lei)

Indicii Perioada de calcul 2008

1 2

1. Vînzările nete 46500

2. Costul vînzărilor inclusiv: 27906,293

- cheltuieli materiale directe 25406,32

- cheltuieli pentru salarizare 1359,396

- defalcări în fondul social 407,82

- cheltuieli de producţie indirecte 732,757

3. Profitul brut 18593,707

4. Cheltuieli de perioadă: 2790,63

- cheltuieli comerciale 1255,783

- cheltuieli generale administrative 1116,252

- alte cheltuieli operaţionale 418,59

5. Profit de la activitatea operaţională 15803,077

7.Profitul net 15803,077

4.2 Eficienţa investiţiilor

Investiţii se fac din cele mai vechi timpuri şi actualmente ele sunt o parte componentă a

activităţii economice a tuturor agenţilor economice, care alocă sume importante din veniturile

obţinute pentru extinderea şi modernizarea mijloacelor de producţie. Investiţiile reprezină una

dintre cele mai dificile resurse , care asigură perfecţionarea producţiei , creşterea economică; în

cele din urmă contribue la creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Investiţiile reprezintă plasament de capital în diferite sfere de activitate în scopul obţinerii

profitului sau a altui rezultat util. Investiţiile pot fi active financiare şi active reale, brute şi nete, de

modernizare şi noi, autohtone şi străine.

Tabelul 4.2

Lista utilajului din sectia de vinificatie secundara si preturile acestuia

Nr. crt.

Denumire utilaj Buc.Preţ unitar

(dolari SUA)

Cheltuieli pentru transportare şi

montare (dolariSUA)

10% de la preţul utilajului

Total pentru o unitate

(dolariSUA) Total (dolari SUA)

1. Rezervor de receptie 3 10000 1000 11000 33000

2.Rezervor de tratare

complexa10 10000 1000 11000 110000

3.Rezervor pentru

repaos20 10000 1000 11000 220000

4. Pompe centrifugale 4 500 50 550 2200

5. Filtru presa 2 1000 100 1100 2200

6.Budane pentru

maturare80 2500 250 2750 220000

7. Dozator de SO2 2 300 30 330 660

Total : 588,060 mii dolari SUA/6204,033 mii lei

Tabelul 4.3

Calculul cheltuielilor capitale pentru reconstrucţia întreprinderii

Indicatorii mii lei mii dolari SUA

1 2 31.Cheltuieli pentru utilaj : 6204,033 588,060

- Cheltuieli pentru transportare şi montare 36,186 3,43

2. Cheltuieli pentru consrtuirea încăperilor de

producţie suplimentare

11394 1080

Total cheltuieli capitale 17634,22 1671,49

Termenul de recuperare a investiţiilor exprimă perioada în care investiţia se recuperează

din profitul obţinut în urma punerii în funcţiune şi exploatării obiectivului construit. Practic,

termenul de recuperare se calculează ca raportul dintre volumul investiţiilor şi volumul profitului

obţinut anual.

Termenul de recuperare al cheltuielilor se calculează după formula:

T=CC/π

În care:

T-termenul de recuperare al cheltuielilor capitale

CC-cheltuieli capitale totale;

π-suma profituli net annual al întreprinderii noi

Astfel T= 17634,22/15803,077=1,116=13,39

Deci pentru recuperarea investiţiilor din profitul obţinut în urma punerii în funcţiune şi

exploatării secţiei de prelucrare a strugurilor ,sunt necesare 14 luni.

In calitate de surse de finaţare a cheltuielilor capiatele pentru reconstrucţie vor folosite

surse proprii.

4.3 Calculul indicatorilor eficienţei activităţii întreprinderii

În planul financiar se efectuează calculul indicatorilor eficienţei activităţii întreprinderii, care se prezintă în tabelul 4.4:

Tabelul 4.4

Indicatorii eficienţei activităţii întreprinderii

Indicatorii Metoda de calcul Perioada de calcul

Rentabilitatea vînzărilor R v. = (Pb/ VN)*100%=18593,707/46500*100=39,98 39,98 %

Cheltuieli la 1 leu producţie

C1leu=Cv+Cper./VN=27906,293+2790,63/46500=0,66 0,66 lei

unde:Pb-Profitul brut; VN-volumul vînzărilor nete; Cv-costul vinzarilor ;Cper-cheltuieli de perioada

4.3 Tabelul de totalizare a indicatorilor tehnico-economici principali ai întreprinderii proiectate

Tabelul 4.5

Indicatorii Unitate de măsură Perioada de calcul

1.Vînzări nete mii lei 46500

2. Volumul producţiei: dal.

-vin roşu cabernet de calitate dal. 250000

-vin alb chardonai de calitate dal. 150000

-vin alb aligote de consum curent

dal. 100000

3. Personalul: persoane

-personal direct productiv persoane 22

-personal indirect productiv persoane 5

-personal de deservire general persoane 2

-personal de administrare si functional

persoane 10

4.Fondul total de salariu mii lei 1359,396

5. Salariul mediu lunar mii lei 3,168

6. Costul producţiei mii lei 30696,923

7. Profitul net mii lei 15803,077

8. Cheltuieli la 1 leu PM lei O,66

9. Rentabilitatea vănzărilor % 39,98

10. Termenul de recuperare al cheltuielilor capitale

luni 14

Concluzie:

Scopul proiectului de curs este de a obţine deprinderi de calcul a părţii economice

care este inclus în proiectul de an la oenologie.

În partea economică am calculat indicii economici ai proiectului şi am analizat

următoarele:

1. Descrierea producţiei

2. Calculul indicilor economici

3. Planul muncii şi al cadrelor

4. Planul financiar

Cel mai important subpunct al proiectului este planul financiar, scopul căruia este de

a arăta eficienţa economică a întreprinderii, şi de asemenea eficienţa proiectului .

În prima parte a proiectului am determinat cantitatea de producţie comercializată

în unităţi valorice şi naturale.

De calculul necesarului de resurse materialo-energetice şi planul muncii şi al

cadrelor depinde planul financiar, anume costul producţiei şi profitul net, care

reprezintă scopul de bază a activităţii de producere a unei întreprinderi.

În conformitate cu calculul indicilor de eficienţă a întreprinderii se poate face

concluzia că întreprinderea lucrează neavînd pierderi ci din contra cu profit.

CUPRINS

- Introducere ………………………………………………………………………

- Producerea şi comercializarea producţiei………………..................................…

- Calculul necesităţii în resurse materialo-energetice………………………...……

- Planul muncii şi a cadrelor…………………………………………...…………..

- Planul financiar……………………………………………………………...……

- Eficienţa investiţiilor…………………………………………………………..…

- Eficienţa economică a activităţii firmei………………………………….………

- Concluzie

- Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

1.Blaj “Economia firmelor contemporane”

2. Curs ,,Managementul întreprinderii’’