Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, IaiFacultatea: AgriculturSpecializarea: Inginerie Economic n Agricultur

ProiectManagement strategic

CuprinsIntroducereCapitolul I: Prezentarea generala a firmei 1.1 Scurt istoric 1.2 Descrierea generala a firmei si obiectul de activitate 1.3 Prezentarea portofoliului de produse 1.4 Structura organizatorica 1.5 Misiunea firmei 1.6 Obiectivele firmeiCapitolul II:Analiza factorilor interni si externi ai firmei 2.1 Evaluarea factorilor interni (MEFI)2.2 Evaluarea factorilor externi (MEFE)

2.3 Analiza strategiei de dezvoltare (Matricea TWOS)Capitolul III: Activitatea de productie a firmei 3.1 Strategii de dezvoltare a firmei

3.1.1 Strategii globale

3.1.2 Strategii partialeCapitolul IV:Identificarea strategiilor de dezvoltare pentru firma 4.1 Matricea SPACE 4.2 Matricea PORTER 4.3 Modelul BOSTON CONSULTING4.4 Matricea Artur D. Little4.5 Matricea McKinseyBibliografie

Fundamentarea Strategiei de dezvoltare a firmei SC LACTIS SRL

Introducere in Managementul strategic

Managementul strategic este definit ca un set de decizii si actiuni concretizat n formularea si implementarea de planuri proiectate pentru realizarea obiectivele firmei.Gndirea strategica manageriala discerne si defineste scopurile si obiectivele pe termen lung a societatii comerciale si mijloacele de pus n opera n vederea atingerii lor, precum si alocatiile de resurse necesare. Rezulta ca se cere managerului sa defineasca scopurile si obiectivele societatii comerciale. In timp ce scopurile au un sens mai mult calitativ, de pilda, de a crea un climat de lucru favorabil dezvoltarii personalului n vederea cresterii eficacitatii ntregii activitati a societatii comerciale, obiectivele sunt mai mult cuantificabile. Acest continut poate fi exprimat prin preocuparea pentru extinderea pietei cu 5%, sau de a obtine o crestere cu 8% a profitului s.a.m.d. Mai trebuie adaugat ca gndirea strategica manageriala se aplica la planurile si programele de dezvoltare interna a societatii comerciale n functie de fortele externe care-i afecteaza reusita pe termen lung.Politica firmei cuprinde un set de obiective pe termen mediu, ce se refera fie la ansamblul activitatilor, fie la componente majore ale acesteia, mpreuna cu volumul si structura resurselor disponibile, actiunile majore de ntreprins, principalii responsabili si executanti, sursele de finantare, termenele finale si intermediare, indicatorii de eficienta globali si partiali.

Fig . Modelul managementului strategicCapitolul I Prezentarea generala a firmei S.C LACTIS SRL1.1 Scurt istoricCompania Lactis este o societate de prelucrare a produselor lactate, nfiinat n anul 1994. ncepnd din anul 2001, am cunoscut o dezvoltare accentuat, cu o cretere a cifrei de afaceri anuale de 30%, ajungndu-se la finele anului 2007 la un numr de 48 de angajai si la o cifra de afacere anual de circa 1 milion de euro. n perioada anul colar 2002 pn in 2006, executam Programul Lapte pentru colarin zona Harghitei. Am finalizat, de asemenea, n colaborare cu Agenia Sapard, un amplu proiect de investiii, pentru mbuntirea calitii i sporirea capacitii de prelucrare a laptelui. Suntem n colaborare cu CCAI (Compania de Cercetri Aplicative i Investiii) din anul 1995, pentru realizarea unor game de produse sntoase precum probiotice, simbiotice. Compania noastr este certificat conform sistemului de management al calitii ISO 9001 din 2006, respectiv ISO 22000 (HACCP) din anul 2008. Principala caracteristic a produselor noastre este c sunt naturale i sntoase produse din materie prim excelent din zona de munte din Harghita i produse fr ingrediente! Obiectivul nostru pe termen lung este dezvoltarea segmentului de produse ecologice i ocuparea poziiei de lider pe acest segment de pia pe plan regional.1.2 Descrierea generala a firmei si obiectul de activitateS.C LACTIS SRL a fost nfiinat n anul 2000 i i desfoar activitatea n domeniul prelucrrii laptelui si a cresterii bovinelor.1.Date de identificare- SC LACTIS SRLNume : SC Lactis SRLCUI: 6348668 Registrul Comertului J19/937/1994

Infiintata in: 1994Tip de Societate: Societate cu Raspundere Limitata (SRL)Stare: INREGISTRAT din data de 03 noiembrie 1994Cod CAEN 1051Activitate 1051- Fabricarea produselor lactate, a branzeturilor si cresterea bovinelor2.Sediul si adresa-SC LACTIS SRLAdresa: str. Beclean, nr. 31, cod postal 535600Oras: Odorheiul SecuiescJudet: Harghita3.Date de contact-SC LACTIS SRLTelefon: 0266/216011Fax: 0266/213954Email: office@lactis.roWeb: www.lactis.ro4. Date si Indicatori financiari in RON - SC LACTIS SRL200820092010

Bilant

Active Imobilizate4,180,3425,145,6074,854,218

Active Circulante1,450,8911,776,9851,712,183

Stocuri527,361875,156758,965

Conturi30,23716,358125,417

Total Activ5,631,2336,922,5926,566,401

Capital Social119,750119,750119,750

Capitaluri Proprii1,195,9211,332,1871,414,443

Datorii3,285,5864,343,0894,426,006

Total Pasiv5,631,2336,922,5926,566,401

Cont Profit si Pierdere

Cifra de Afaceri5,240,6665,096,5544,976,284

Venituri Totale7,089,4116,406,5575,887,437

Cheltuieli Totale6,931,2206,242,5015,764,766

Profit Net / Pierdere123,191136,26686,177

Marja Profit Net2,35 % 2,67 % 1,73 %

Numar angajati464542

Valoarea actual a capitalului social subscris i vrsat la S.C LACTIS SRL este de 2.311.900.000 lei, divizat n 23.119 pri sociale a cte 100.000 lei fiecare.Capitalul social a fost la nceput n valoare de 100.000 mprit n 10 pri sociale a cte 10.000 lei. Au avut loc apoi majorri succesive de capital social prin depuneri de numerar, reevaluri de bunuri i includerea n capital a rezervelor. Consimmntul asociailor a fost un act liber de voin eroare sau violen. La data nfiinrii societii agricole s-a facut o analiz amnunit pentru pierderile ce pot aprea i care pot face inoperant asocierea.S.C. LACTIS S.R.L., are sediul social n jud. Harghita, str Beclean, nr 31. Aici este locul de unde este coordonat ntreaga activitate de producie, activitate desfurat n loc. Odorheiul Secuiesc, Jud.Harghita.Obiectul de activitate l constituie cresterea de bovine pentru productia de lapte si prelucrarea laptelui in diferite produse dar si pentru a fi comercializat in starea lui naturala. Forma juridic a societii este SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA (SRL). n zona Harghitei exist tradiia creterii vacilor de lapte iar performanele obinute privind cantitatea i calitatea laptelui sunt recunoscute la nivel naional. Aezarea geografic (zona de munte cu pune) i clima potrivit ofer condiii bune pentru creterea vacilor, n aceast zon fiind prezente rase ca Blata Romneasc i Holstein.Societatea noastra detine 50 de capete de bovine din rasele cu o productie de lapte de pana la 10000 de litri pe perioada de lactatie ,aceste bovine sunt crescute intr-un sistem ecologic pe care vrem sa il imbunatatim,si sa marim numarul lor pentru a avea materie prima proprie, dar cea mai mare parte din materia prima (lapte) este achizitioanata de la locuitorii din zona. Achiziia laptelui de la productor se va face prin intermediul punctelor de colectare amplasate n zone ct mai centrale din localiti, n perimetrul interior al gospodriei persoanei - colaborator, n apropierea unei surse de ap, departe de surse cu mirosuri nocive.n Romnia consumul anual de lapte i produse lactate a crescut de la 120 litri / locuitor n anul 1989, la 188,6 litri n 1998 i la 210 litri n 2008.

Procesul de obtinere a materiei primeTEHNOLOGIA MULGERII VACILORDintre toate procesele tehnologice specifice fermelor de vaci, operaiunea de mulgere necesit consumul cel mai mare de timp din activitatea zilnic a lucrtorilor. Obiectivele urmrite n procesul de mulgere sunt: evacuarea ntregii cantiti de lapte posibil de muls; obinerea unui lapte cu caliti igienice superioare; prevenirea rnirii ugerului; prevenirea transferului microorganismelor patogene de la vacile bolnave la cele sntoase i folosirea eficient a forei de munc. n practic, se cunosc dou sisteme de muls: mulsul manual i mulsul mecanic.1.Sistemul de mulgere manualMulgerea manual reprezint cel mai vechi sistem i cunoate nc o larg rspndire pe plan mondial, cu deosebire n rile cu zootehnie extensiv i semiintensiv. n ara noastr mulgerea manual se practic nc n gospodriile populaiei preconizndu-se, n perspectiv, generalizarea mulgerii mecanice.a.Tehnica mulsului manualMulgerea manual necesit executarea, n mod cronologic, a mai multor operaiuni: pregtirea vacilor, pregtirea mulgtorilor i mulsul propriu-zis.Pregtirea vacilor const n curirea sumar a locului de muls, toaleta ugerului i a regiunilor nvecinate. Ugerul este splat cu ap cald i ters cu un prosop curat. De asemenea, se leag coada de piciorul stng cu ajutorul unui elastic, pentru a mpiedica lovirea ngrijitorului i scuturarea prafului n gleata de muls.n mod obligatoriu, mulgtorul trebuie s se spele pe mini cu ap cald i spun, s mbrace un halat curat i s-i pun o bonet. Fiecare mulgtor va avea dou glei, respectiv una n care mulge i una folosit pentru splarea ugerului. Dup ce toate aceste lucruri au fost fcute, mulgtorul ia scaunul de muls i se aaz n partea dreapt a animalului. Bruscarea sau lovirea vacii determin retenia laptelui. Mulsul cuprinde dou faze: masajul ugerului i mulgerea propriu-zis.Masajul are drept scop pregtirea organismului vacii i a ugerului pentru cedarea laptelui (mecanismul neurohormonal al cedrii laptelui este cunoscut). Masajul se execut n dou sau trei reprize, i anume: masajul pregtitor, masajul de la mijlocul mulsului i masajul final. Masajul pregtitor este de 1-3 minute, n funcie de particularitile individuale ale vacilor. Dup terminarea masajului ncepe mulsul propriu-zis. Primele jeturi de lapte se mulg ntr-un vas separat, laptele respectiv fiind bogat n germeni patogeni.b.Metode de muls manual. Se cunosc trei metode de muls manual: mulsul "cu mna plin", mulsul "cu nod" i mulsul "cu dou degete". Se va folosi una sau alta din aceste metode, n funcie de particularitile ugerului, cea mai utilizat metod fiind totui cea "cu mna plin". Ca procedee de muls, prin care se nelege modul de asociere a mameloanelor n timpul mulsului, se aplic: mulsul direct (se mulg sferturile posterioare, apoi cele anterioare), mulsul lateral (sferturile de pe partea dreapt urmate de cele de pe partea stng) i mulsul ncruciat (se asociaz un sfert anterior cu cel posterior de pe partea opus). Mulsul manual necesit mult for de munc fiind, n acelai timp, foarte obositor i din aceast cauz se caut nlocuirea, pe ct posibil, a mulsului manual cu cel mecanic.2.Mulsul mecanicn condiiile folosirii tehnologiilor moderne n creterea vacilor pentru lapte, mulsul mecanic este obligatoriu deoarece prezint multiple avantaje incontestabile, dar aplicarea lui necesit o serie de msuri tehnico-organizatorice. Printre avantajele mulsului mecanic, menionm: reducerea necesarului de for de munc la jumtate i chiar la mai mult, n cazul existenei slilor de muls; creterea productivitii muncii; reducerea efortului fizic al mulgtorului; obinerea unui lapte mai igienic, ntruct acesta nu mai vine n contact cu aerul adpostului; realizarea unei producii mari de lapte i grsime, datorit faptului c viteza mai mare de cedare a laptelui duce la golirea complet a ugerului.Pentru reuita utilizrii mulsului mecanic, se cer urmtoarele condiii: existena unor aparate de muls cu caracteristici funcionale care s corespund particularitilor morfo-funcionale ale ugerului; s nu afecteze integritatea ugerului i s fie uor de manevrat, de curat i dezinfectat; existena unui personal calificat i contiincios, care s cunoasc particularitile ugerului i funcionarea aparatului; existena unui material biologic selecionat, cu o bun simetrie morfologic i funcional a ugerului.Mulsul mecanic se poate efectua la stand sau n sli speciale de muls. Mulsul la stand se utilizeaz n fermele obinuite de vaci, iar mulsul n sli speciale se aplic n complexe industriale pentru creterea vacilor de lapte cu stabulaie liber.Mulsul mecanic la stand prezint 3 variante de aplicare, i anume: mulgerea la gleat, mulgerea la bidon i mulgerea "Pipe-Line". n cazul mulgerii mecanice la gleat, la un capt al adpostului exist o camer special pentru pompa de vid, iar conducta de vid este amplasat de-a lungul standului. Laptele se mulge de la fiecare vac n gleat. Mulgerea la bidon cu agregat individual presupune existena instalaiei de muls i de vacuum montat pe crucioare pe care se aaz i bidoanele. Se utilizeaz numai n fermele mici. Mulgerea "Pipe-Line" este un sistem mai avansat, care presupune colectarea i transportul pe conduct al laptelui, de la ugerul vacii pn la bazinul de colectare i rcire amplasat la captul adpostului.Mulsul mecanic n sli de muls se practic n cazul ntreinerii nelegate a vacilor. Instalaia de muls este amplasat ntr-o construcie special, prevzut cu mai multe ncperi: sala de muls propriu-zis, sala de ateptare a vacilor, sala de rcire i pstrare a laptelui, camera cu generatorul de vacuum. Slile de muls sunt dotate, n general, cu instalaii mecanice de distribuire a concentratelor n timpul mulsului.Se cunosc mai multe tipuri de sli de muls, care se difereniaz, n general, dup poziia vacilor n sala de muls i modul de introducere i evacuare a acestora.Societatea noastra detine o Sala de muls de tip Side by side dar si una de tip Braduletcare numai este functionala din cauza unor echipamente deteriorate.a.Sala de muls "Brdule". Capacitatea acestor sli de muls este diferit, de la 8-16 locuri pn la 42 locuri. Vacile sunt dispuse n sala de muls simetric i oblic (sub un unghi de 30o) fa de aleea de serviciu, pe unul sau dou rnduri. Introducerea i evacuarea vacilor are loc n grup (toate vacile de pe o parte a slii de muls).b.Sala de muls tip "Side by Side". Are capacitatea de 2*20 locuri, iar vacile sunt aezate perpendicular pe aleea de serviciu. Fazele fluxului tehnologic sunt asemntoare cu cele din sala de muls tip "Brdule", dar ataarea paharelor de muls se face printre membrele posterioare ale vacii.3.Principiile mulgerii raionaleExteriorizarea n msur ct mai mare a capacitii productive, att n ceea ce privete cantitatea de lapte, ct i coninutul `n grsime din lapte, respectiv obinerea unui lapte cu caliti igienice superioare i meninerea sntii ugerului impune, indiferent de sistemul sau tehnologia de muls, respectarea unor principii ale mulgerii raionale.a.Frecvena mulsorilor. Se cunoate c, pe msur ce se acumuleaz o cantitate tot mai mare de lapte n uger, intensitatea sintezei laptelui se reduce, iar cnd presiunea intramamar atinge 35 mm col. Hg, sinteza laptelui nceteaz, fiind necesar vidarea ugerului.n ara noastr mulgerea se face de dou ori pe zi. Se recomand ns, n fermele de elit, s se efectueze mulgerea de 3 ori pe zi la vacile cu producie zilnic de peste 35 kg lapte. La aceste vaci, pe lng o producie mai mare de lapte, se limiteaz apariia ugerului "atrnnd", datorit suprasolicitrii ligamentelor de susinere a ugerului. b.Intervalul dintre mulsori. n cazul a dou mulsori pe zi, cel mai indicat ar fi un interval de 12 ore ntre acestea, ceea ce permite ca i vacile cu intensitate mare de secreie a laptelui i volum relativ redus al ugerului s realizeze producii apropiate de potenialul genetic.C.Masajul ugerului. Att masajul iniial, ct i cel final sunt obligatorii, deoarece contribuie la declanarea reflexului de ejecie a laptelui i, deci, favorizeaz evacuarea uoar i complet a acestuia.d.Durata mulsului. Viteza de muls influeneaz direct cantitatea de lapte i procentul de grsime. Efectul ocitocinei apare foarte repede, de regul la interval de 30-60 secunde de la ncheierea masajului. Ocitocina acioneaz un timp relativ scurt, aproximativ 6-10 minute, dup care este eliminat din snge pe cale renal.Ejecia cu intensitate mare a laptelui are loc la nceputul apariiei ocitocinei n circuitul sanguin, cnd concentraia acestui hormon este ridicat. Laptele trebuie, deci, muls rapid, pentru a evacua cisterna glandei mamare n care s ptrund laptele alveolar, micornd astfel la minimum laptele rezidual. Durata mulgerii mecanice este, n medie, de 5-6 minute, iar mulgerea manual nu trebuie s depeasc 10 minute.e.Mulgerea complet. Const n evacuarea ntregii cantiti de lapte din uger, exceptnd laptele rezidual. Mulgerea trebuie s nceap dup maximum 2 minute, iar dac se prelungete acest timp mulsul nu se mai suprapune cu perioada intens de aciune a ocitocinei i, n consecin, o parte din lapte va rmne n uger. Mulgerea incomplet reduce i procentul de grsime din lapte, tiut fiind c, n ultimul lapte din uger, procentul de grsime poate atinge 8-9%. De asemenea, determin i nrcarea timpurie a vacilor.f.Respectarea linitii n timpul mulsului. Unii factori stresani care apar n timpul mulsului, cum ar fi zgomotele de orice natur sau comportarea brutal a mulgtorului cu vacile, duc la reinerea unor cantiti de lapte n uger. Excitanii puternici i neobinuii pentru animal determin secreia de adrenalin de ctre corticosuprarenal, care inhib aciunea ocitocinei, ntruct prin efectul su vasoconstrictor ocitocina nu mai poate ajunge la nivelul parenchimului mamar.g.Respectarea programului de lucru. Vacile se obinuiesc cu un anumit program zilnic, prin respectarea cruia se formeaz un sistem de reflexe condiionate n lan.h.Pstrarea calitilor igienice ale laptelui. n momentul mulgerii, populaia bacterian este redus la cca 200-300 pe ml de lapte. Dac ugerul este sntos, aceste bacterii sunt inofensive pentru consumatori. n timpul mulgerii i manipulrii laptelui, contaminarea acestuia poate s creasc foarte mult datorit prafului atmosferic, igienei necorespunztoare a ugerului, a mulgtorului i n mod deosebit datorit contactului cu vasele de muls i de colectarea laptelui care nu au fost suficient igienizate. Un aspect foarte important l constituie mulgerea separat a primelor jeturi de lapte, care are o ncrctur microbian mare.Prelucrarea laptelui se face fazial n aa fel nct unele lucruri devin obligatorii pe fluxul tehnologic ce cuprinde: recepia cantitativ i calitativ; filtrarea; curirea mecanic; normalizarea ; pasteurizare ; rcirea i prelucrarea n lapte de consum n diferite produse lactate ambalarea laptelui si distribuirea acestuia . 1.Recepia laptelui se face cantitativ i calitativ din bazinele de colectare a laptelui. Recepia calitativ se face prin determinarea parametrilor calitativi .

2.Filtrarea laptelui este o operaiune principal n lanul tehnologic ce are drept scop ndepartarea impuritilor grosiere i aceasta se realizeaz prin montarea unui pachet de site pe conducta care duce laptele la galactometru sau la cntar.

3.Normalizarea laptelui fiind operaiunea prin care laptele este adus la un anumit coninut de grsime. Normalizarea laptelui poate fi efectuat prin: -extragerea unei pri de grsimi din lapte ; -amestecarea de lapte bogat n grsimi cu lapte mai srac n grasime;

4.Pasteurizarea laptelui se face obligatoriu i aceasta urmrete distrugerea cu ajutorul temperaturii a tuturor microorganismelor aflate n stare vegetativ i inactivarea celor existente n stare sporulat. n general germenii patogeni existeni n lapte sub form vegetativ i acetia pot fi distrui n totalitate dac sunt supui la temperaturi de 65 90 C, tratament termic prin care se poate obine un lapte salubru. Referindu-se n continuare la distrugerea germenilor patogeni putem arta c acetia sunt supui la temperatura de 75 C se distrug n totalitate n timp de 2-12 secunde. Timpul de pasteurizare este dependent de temperatur i variaz n mod invers proporional cu aceasta. Adic cu ct timp temperatura este mai mare cu att timpul de pasteurizare este mai mic i invers.5.Procesarea laptelui6.Ambalarea si distribuirea produselor

1.3 Prezentarea portofoliului de produse Ambalarea este definita ca reprezentand operatia, procedeul sau metoda princare se asigura, cu ajutorul ambalajului, protectia temporara a produsului, intimpul manipularii, transportului, depozitarii, vanzarii, contribuind si lainlesnirea acestor operatii.

Ambalajuleste un mijloc sau un ansamblu de mijloace destinat sa cuprinda sau sa inveleasca un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protectia temporara din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic inscopul mentinerii calitatii si integritatii acestora in starea de livrare, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii pana la consumator sau pana la expirarea termenului de garantie.Evolutia actuala a exigentelor igienico-sanitare si ale consumatorilor impun ca ambalajele folosite pentru desfacerea laptelui la consumator sa raspunda la urmatoarele cerinte principale: sa protejeze produsul impotriva contaminarii; sa reziste la manipulari; sa poata fi usor spalat si dezinfectat; sa aiba costuri reduse.- sa aiba aspect comercial placut- sa asigure distributia eficienta a produsului;- sa protejeaze componentele nutritive etc.Laptele de consum dupa pasteurizare si racire la 4-6 C, se depoziteaza n tancuri izoterme, unde se pastreaza n stare racita, pna n momentul ambalarii.n timpul depozitarii, nainte si dupa ambalare, conservarea laptelui esteinfluentata de mai multi factori: Suprafata de Contact Laptele, dupa pasteurizare, vine n contact cu diferite suprafete, care trebuie bine spalate si dezinfectate, asigurnd astfel o protectie mpotriva recontaminarii.

Temperatura Temperatura scazuta este folosita ca mijlocprincipal de a prelungi conservabilitatea laptelui.Aerul este o sursa de contaminare cu bacterii si dinaceasta cauza se impune mentinerea unei curateniiperfecte n spatiile destinate ambalarii laptelui de consum Lumina Laptele este sensibil la actiunea luminii solare directe. O actiuneprelungita a lumini poate favoriza fenomenele de oxidare, care au ca rezultataparitia gustului specific de rncedLaptele, produsele lactate trebuie ambalate in conditii aseptice, pentru a pastracalitatile microbiologice conferite de tratamentul termic aplicat.Ambalat aseptic, un aliment poate fi pastrat timp indelungat la temperaturamediului ambiant.Aerul este o sursa de contaminare cu bacterii si din aceasta cauza se impune mentinerea unei curateniiperfecte n spatiile destinate ambalarii laptelui de consum.

Portofoliul de produse al SC LACTIS SRLnumr o gam variat de sortimente :

Lapte 1.8%

Proteine3.2g

Glucide4.5g

Lipide1.8g

Calciu120mg

Val. energetic47Kcal (196KJ)

Lapte 3.5%

Proteine3.2g

Glucide4.5g

Lipide3,5 g

Calciu120mg

Val. energetic47 Kcal (196

Lapte btut

Proteine3.2g

Glucide4.5g

Lipide2.0g

Calciu120mg

Val. energetic48Kcal (200KJ)

Iaurt Probiotic

Proteine3.2g

Glucide4.0g

Lipide2.8g

Calciu120 mg = 15% din DZR

Val. energetic54Kcal (226KJ)

Sana Probiotica

Proteine3.2 g

Glucide4.0 g

Lipide3.6 g

Calciu120mg

Val. energetic63Kcal (264KJ)

Chefir Simbiotic

Proteine3,2 g

Glucide6 g

Lipide3 g

Val. energetic63,8 Kcal (267,4 KJ)

Brnz de vaci

Proteine20 gr

Glucide1.5 g

Val. energetic133 kcal

Grasime20 g

Smntn 20%

Proteine2.5g

Glucide4.0g

Lipide20g

Calciu116 mg

Val. energetic251 Kc

Mozzarella

Proteine20 gr

Glucide2,6 g

Val. energetic400 kcal

Grasime40 g

Unt

Val. energetic725Kcal

Grasime80%

Lapte

Proteine3,2g

Glucide4,2g

Lipide1,5g

Calciu120mg

Val. energetic43,

Lapte batut

Proteine3,2 g

Glucide3,7 g

Lipide2 g

Calciu120mg

Val. energetic45,6 Kcal (191,3 KJ)

Iaurt Probiotic

Proteine3,2 g

Glucide4 g

Lipide2,8 g

Calciu120 mg =15% din DZR

Val. energetic54 Kcal (226 KJ)

Sana Probiotic

Proteine3,2 g

Glucide4 g

Lipide3,6 g

Calciu120mg = 15% din DZR

Val. energetic63 Kcal (264 KJ)

Chefir Simbiotic

Proteine3.2g

Glucide6g

Lipide3g

Val. energetic63.8Kcal(267.4KJ)

Smntn

Proteine2,8g

Glucide4g

Lipide20g

Val. energetic207,2Kcal

1.4 Structura organizatoricaOrganigrama S.C LACTIS SRL se prezint n urmtoarea structur:1.MANAGER GENERAL - administreaz i coordoneaz ntreaga activitate a societii. Are n subordine toate compartimentele din societate i conductorii acestora.2.CONSILIUL DIRECTOR PLANIFICARE este format din 5 persoane din compartimentele de conducere, respectiv managerul general, managerul financiar contabil, managerul de vnzri, managerul planificrii i managerul de producie. Analizeaz propunerile fcute de compartimentul vnzri i de compartimentul planificare, modific operativ i aprob deciziile luate.3.COMPARTIMENTUL FINANCIAR CONTABIL , este condus de managerul financiar contabil, care asigur i rspunde de buna desfurare a activitii financiare i de eviden. Are n componen 3 posturi : 1 manager financiar contabil, 1 contabil pentru planificare financiar contabil, i 1 contabil pentru execuie financiar contabil, respectiv casierie, facturare nregistrare documente primare.4.COMPARTIMENTUL VNZRI, este condus de managerul de vnzri care organizeaz, coordoneaz i controleaz activitatea de vnzri, distribuie i marketing a societii. Are n subordine compartimentul vnzri - distribuie i compartimentul marketingul vnzrilor. Compartimentul marketingul vnzrilor are n subordine compartimentul marketingul produsului propriu i compartimentul marketingul pieei i al concurenei.5.COMPARTIMENTUL PENTRU PLANIFICAREA APROVIZIONRII , este condus de managerul pentru planificarea aprovizionrii care coordoneaz i controleaz activitatea de planificare i aprovizionare a societii. Are n subordine depozitul de materii prime, secia de mulgere i depozitul de consumabile.6.COMPARTIMENTUL DE PRODUCIE, este condus de managerul de producie care coordoneaz ntreaga activitate de producie. Are n subordine grajdurile si camera de mulgere, laboratorul pentru controlul sanitar veterinar, secia de preparaie, depozitul de produse finite i igenizare.7.COMPARTIMENTUL SERVICII AUXILIARE, este condus de managerul pentru activiti auxiliare care organizeaz , coordoneaz i controleaz activitatea de ntreinere a societii, ia msuri i rspunde de folosirea cu eficien a capacitilor de producie, funcionarea i exploatarea tuturor utilajelor i instalaiilor n condiii de deplin siguran. Are n subordine atelierele de stocare GPL, de producie agent termic, de gospodrire ap potabil, de gospodrire ape uzate, de gestiunea deeurilor i rezidurilor, de ntreinere mecanic i electric i de paz.8.COMPARTIMENTUL PENTRU TEHNOLOGIA INFORMAIEI, este condus de managerul pentru tehnologia informaiei care asigur buna desfurare a reelei de calculatoare. Are n subordine baza de date tehnologice, de finane, de contabilitate, de resurse umane i prelucrarea datelor.9.COMPARTIMENTUL RESURSE UMANE, este condus de managerul de resurse umane care ndrum, controleaz i rspunde de activitatea profesional a personalului din societate. Gestioneaz carnetele de munc, ine evidena angajrilor i a contractelor de munc. Reprezint societatea n relaiile cu Casa de Pensii, Inspectoratul Teritorial de Munc i Agenia de omaj.

1.5 Misiunea firmei Oamenii care se bucura de produsele noastre au nevoie sa indrageasca si altceva decat gustul lor.Ei trebuie sa aiba stiinta ca noi le pregatim tot ce-i mai bun din lapte , ca ne gandim la sanatatea si multumirea lor

1.6 Obiectivele firmei n dorina de a diversifica activitatea i pentru a valorifica eficient potenialul productiv de materie prim (lapte de vac) al zonei, societatea intenioneaz s realizeze o investiie la nivelul standardelor europene n domeniul produselor lactate. Investiia are n vedere marirea numarului de capete de animale si crearea unei secii de prelucrare a laptelui n cascaval, produs ce nu se afla in portofoliul de produse al firmei. Materia prim necesara se va asigura din productia proprie de lapte si achiziionat din localitatea Iai i localitile limitrofe pe o raz de 75 km, de la productorii particulari.Obiectivele int ale S.C LACTIS SRL sunt prezentate n oferta proprie care poate fi descris dup cum urmeaz: Cresterea cotei de piata Realizarea unei cifre de afaceri de peste 10 milioane de euro Alinierea activitatii afacerii la noile norme ale Uniunii Europene Progresul tehnologic al firmei si dobandirea unei pozitii stabile pe piata lactatelor Ridicarea tintei de vanzari pentru segmentul de produse lapte si iaurt Cresterea gradului de acoperire a pietei si consolidarea pozitiei pe piata de desfacere deja dobandite Modernizarea salilor de muls, a grajdurilor si a padocurilor

Capitolul IIAnaliza factorilor interni si externi ai firmeiFactorii externi influenteaza activitatea intreprinderii in doua moduri: - direct, (achizitionarea unor utilaje sau ehipamente cu anumite performante tehnico-economice) -indirect, prin crearea cadrului economic, tehnologic, social, politic, demografic si culutral al intreprinderii.Factorii care influenteaza activitatea intreprinderii sunt:1. Factorii economici reprezinta ansamblul elementelor de natura economica din mediul extern al intreprinderii care actioneaza asupra activitatilor acesteia: piata interna si internationala, puterea de cumparare a populatiei, potentialul financiar al economiei, ritmul de dezvoltare economica a tarii, parghiile economico-financiare.2. Factorii tehnici si tehnologici care alcatuiesc mediul extern al intreprinderii se refera la nivelul tehnic al utilajelor si instalatiilor, tehnologiile furnizate, licentele cumparate de intreprindere, nivelul de dezvoltare a cercetarilor, capacitatea de inovare a laboratoarelor de cercetare etc.3. Factorii de management . Componenta de baza a factorilor de management o reprezinta sistemul de organizare a intreprinderii. In conditiile economiei de piata, intreprinderea este element de baza al economiei nationale.4. Factorii politici cuprind: strategia si politica economica a unei tari, politica externa a acesteia, politicile altor state si politicile organizatiilor internationale.5. Factorii socioculturali reprezinta totalitatea elementelor de natura socioculturala externe intreprinderii care influenteaza activitatea acesteia, precum: structura sociala a populatiei unei tari, invatamantul, ocrotirea sanatatii, cultura si mentalitatea nationala, stiinta etc.6. Factorii juridici reprezinta ansamblul reglementarilor juridice care influenteaza activitatea intreprinderilor : legi, decrete, hotarari guvernamentale, ordine ale ministrilor, decizii ale prefecturilor sau primariilor.7. Factorii demografici cuprind: numarul populatiei, structura populatiei pe sexe si grupe de varsta, durata medie de viata a populatiei, natalitatea si mortalitatea, populatia ocupata si populatia activa, ponderea populatiei active in totalul populatiei unei tari etc.8. Factorii mediului natural reprezinta complexul teritorial in care se imbina elementele de relief, structura geografica, resursele de subsol, apele si conditiile de clima, solul, vegetatia si fauna. Acest mediu reprezinta baza naturala a procesului de productie si a diviziunii muncii, care creeaza conditii mai mult sau mai putin favorabile pentru dezvoltarea unei societatii.Factorii interniMicromediul cuprinde ansamblul factorilor cu actiune directa si pe termen scurt cu care intreprinderea intra in relatii, influentand activitatea si performantele acesteia.Elementele componente ale micromediului sunt:1. Furnizorii sunt reprezentati de diversi agenti economici asigura acesteia intrarile de materii prime, materiale, combustibil, energie, echipamente, servicii, forta de munca, informatii etc.2. Clientii intreprinderii desemneaza cel mai important element al micromediului sau, reprezentand, de fapt, destinatarul eforturilor economice ale acesteia. Succesul intreprinderii este conditionat de clientii sai, de aceea este necesara analiza comportamentului acestora prin identificarea pozitiei lor fata de posibilitatile intreprinderii si prin cunoasterea modului lor de a gandi si actiona.3. Intreprinderile concurente sunt reprezentate de agenti economici care isi disputa aceleasi categorii de clienti sau, uneori, aceiasi furnizori sau intermediari.4. Intermediarii sunt reprezentati de agenti economici care ofera o gama larga de servicii (promovare, creditare, distributie, consultanta), necesare realizarii obiectului de activitate al intreprinderii.5. Institutiile statului sunt reprezentate de Inspectoratele de Munca, Casele de Asigurari Sociale, Administratiile Financiare, Agentiile de Somaj, Primarii, Prefecturi, Politie, Ministerele, Autoritatea Judecatoreasca etc. Acestea constituie o componenta a micromediului in masura in care pot influenta atingerea obiectivelor intreprinderii.6. Mass-media reprezentata de grupuri de presa, posturi de radio si de televiziune, indeplineste un dublu rol pentru intreprindere: de reprezentare, prin reclama si publicitatea facuta produselor sale si de informare, ca sursa de baza pentru stirile economice, politice si sociale pe plan regional, national si international. Uneori, atitudinea favorabila sau nefavorabila a acestora influenteaza imaginea intreprinderii in randul clientilor.7. Grupuri de interese sunt reprezentate de organizatii autonome, cum ar fi Camerele de Comert si Industrie, Asociatii comerciale, Grupuri ecologiste, de protectie a consumatorilor, de aparare a unor drepturi (miscari feministe, de protectie a animalelor etc.); acestea pot influenta activitatea intreprinderii.8. Marele public desi nu este organizat intr-o entitate, poate influenta activitatea intreprinderii prin manifestarea unei atitudini favorabile sau, dimpotriva, ostile.2.1 Evaluarea factorilor interni (MEFI)MATRICEA DE EVALUARE A FACTORILOR INTERNI (MEFI)In cadrul MEFI, oricarui factor intern i se ataseaza un coeficient de importanta care arata importanta factorilor interni in comparatie cu ceilalti, cuprins intre 0 si 1, si un coeficient care arata daca factorul intern este punct slab sau punct forte. Acest coeficient ia urmatoarele valori : 1 pentru punct slab major, 2 pentru punct slab minor, 3 pentru punct forte minor, 4 pentru punct forte major.Nr.Crt. Puncte tariPondereaRatingPonderea totala

1.Management performant0.540.20

2.Calitatea produselor0.1540.60

3.Tehnologia aplicata0.1040.40

4.Contactul cu clientii0.1010.10

5.Distributia produselor0.0840.32

6.Loialitatea consumatorilor0.0220.02

Subtotal0.50-1.64

Nr. Crt.Puncte slabePondreaRatingPonderea totala

1.Perisabilitatea produselor0.1020.20

2.Capacitatea de depozitare redusa0.0620.12

3.Dimensiunea liniei de produse0.0430.12

4.Cota de piata0.1020.20

5.Productivitatea muncii0.520.10

6.Elasticitatea cererii0.1520.30

Subtotal0.50-1.24

TOTAL100-2.88

Punctajul ponderat total este mai mare de 2.88, ceea ce inseamna ca firma este puternic dezvoltata din punct de vedere intern.2.2 Evaluarea factorilor externi (MEFE)MATRICEA DE EVALUARE A FACTORILOR EXTERNI (MEFE)La elaborarea MEFE, fiecarui factor extern I se ataseaza un coeficient de importanta care arata importanta factorului extern in cadrul evolutiei de ansamblu a mediului in care actioneaza intreprinderea si un coeficient care exprima posibilitatile de raspuns ale firmei. Acesta ia urmatoarele valori : 1 pentru amenintare majora, 2 pentru amenintare minora, 3 pentru oportunitate minora, 4 pentru oportunitate majora.

Nr.Crt.OportunitatiPondereaRatingPonderea totala

1.Existenta fondurilor structurale0.1240.24

2.Piata de desfacere0.1530.30

3.Localizarea firmei0.2320.23

4.Stabilitatea pietei0.2030.20

Subtotal0.50-0.97

Nr. crtAmenintariPondereaRatingPonderea totala

1.Concurenta0.1020.20

2Cerintele de calitate UE0.0820.32

3.Inflatia0.1320.26

4.Fluctuatia preturilor0.1220.24

Subtotal0.501.02

TOTAL 100 -1.99

Punctajul total de 1.99 arata ca firma are o capacitate redusa de adaptare la cerintele mediului ambiant. Unul din factorii cei mai importanti ai mediului il reprezinta cerintele de calitate ale UE. Principala oportunitate o constituie existent fondurilor structurale.2.3 Analiza strategiei de dezvoltare

Pe baza analizelor factorilor de mediu extern si analizei - diagnostic a firmei, specialistii nostri realizeaza strategii de dezvoltare sub forma unor scenarii ce cuprind si implicatiile posibile ale implementarii fiecarui scenariu in parte. In principiu, o astfel de analiza strategica cuprinde urmatoarele faze:Analiza macromediului (modelul STEEP - analizeaza in maniera corelata factorii la nivel macroecomic - Sociologici, Tehnologici, Economici, de Mediu - environment, Politici). Analiza micromediului (analiza acelor factori de mediu extern cu care firma se afla permanent in contact pentru atingerea scopurilor sale - clienti, concurenti, furnizori, organisme ale puterii locale etc.).Analiza mediului intern (analiza tuturor acelor factori care contribuie la succesul activitatii, pe fazele distincte identificate in activitate firmei - "Lantul valorii").Analiza corelatiei dintre mediul intern si mediul extern (SWOT - puncte tari/puncte slebe, respectiv oportunitati/amenintari). Elaborarea strategiilor generale de evolutie a firmei pe termen mediu si lung pe baza de scenarii si implicatiile implementarii acestora. Implementarea strategiilor poate fi monitorizata in fiecare faza, pentru stabilirea eficientei si a eventualelor corectii.

MATRICEA TWOSStrenghts - Puncte tariWeaknesses -Puncte slabe

1.Management performant2.Calitatea produselor3.Distributia produselor1.Capacitatea de depozitare redusa2.Dimensiunea liniei de produse3.Cota de piata

Oportunitati1.Existenta fondurilor structurale2.Piata de desfacere3.Localizarea firmeiS1Investitii intr-o noua tehnologieMaximizarea pretului la produsele de baza sau standardizate

Threats-Amenintari1.Concurenta2.Cerintele de calitate UE3.Fluctuatia preturilor

Decizii de reducere a costurilorDiversificareRestructurareCooperareLising

Capitolul IIIActivitatea de productie a firmeiProcesul de producie reprezint totalitatea activitilor desfurate cu ajutorul mijloacelor de munc i a proceselor naturale care au loc n legtur cu transformarea obiectelor muncii n produse finite. In compunerea procesului de producie se disting dou laturi principale, care se intercondiioneaz reciproc: procesul tehnologic i procesul de munc.Procesul tehnologic reprezint transformarea cantitativ i calitativ a obiectelor muncii prin modificarea formei, a dimensiunii, a structurii interne, deseori transformrile fizice sau chimice fiind datorate proceselor naturale, timp n care procesele de munc se opresc complet sau parial.Procesul de munc reprezint activitile executanilor n sfera productiv sau ndeplinirea unor atribuii n sfera neproductiv cu ajutorul uneltelor de munc asupra obiectelor de munc, n vederea transformrii lor n bunuri materiale.Factori de influenat Felul materiilor prime i materialelor utilizate impune diferenieri n organizarea proceselor de producie prin: asigurarea reelelor de transport, a reelelor de depozite i magazii, folosirea mijloacelor de transport adecvate, asigurarea valorificrii deeurilor reziduale, prevederea unor instalaii de captare a degajrilor de praf, fum sau substane toxice etc. Felul produselor finite fabricate influeneaz organizarea proceselor de producie prin particularitile lor de ordin constructiv, prin reeta de fabricaie, prin forma sau proprietile lor, prin gradul de folosin i complexitate, etc. Caracteristicile procesului tehnologic determin particulariti n alegerea metodelor de organizare a proceselor de producie i a programrii produciei. Caracteristicile resurselor umane influeneaz eficiena i eficacitatea proceselor de producie prin calificarea personalului, cantitatea de munc depus, utilizarea corespunztoare a timpului de munc etc.3.1 Strategii de dezvoltare a firmeiStrategia unei firme presupune ansamblul obiectivelor majore pe termen lung ale acestora, principalele modalitati de organizare, precum si resursele necesare dezvoltarii pe viitor.Obiectivele firmei pot fi de 3 feluri: obiective strategice, obiective tactice si obiective operative.Modalitatile de realizare a obiectivelor presupune folosirea unor metode si tehnici moderne de optimizare a proceselor de productie, maximizarea profitului si reducerea cheltuielilor de productie.Aceste metode se vor alege in functie de strarea economica de dezvoltare a firmei, sistemul de management, influenta factorilor de productie si costurile acestora.Resursele necesare se refera la natura acestora care poate fi: financiara, materiala si umana.Caracterul limtat al acestora impune o evaluare riguroasa avand in vedere si aspectele economice in care isi desfasoara activitatea firma.Resursele au character stocabil si sunt purtatoare de cheltuieli de productie, transformandu-se in factori de productie sub actiunea factorului uman.Factorii de productie sunt purtatori de costuri si isi transmit integral valoarea pentru un ciclu de productie.Importanta folosirii resurselor sau factorilor de productie in optimul ethnic sic el economic.SC LACTIS SRL are in vedere pentru aplicarea oricarei strategii unele elemente esentiale:1.Schimbarile tehnologice2.Consumurile tehnologice3.Piata cu ansamblul elementelor ei4.Politica economica a agentilor economici5.Ciclul de viata al produselor6.Numarul de furnizori7.Numarul de clienti8.Fluctiatia preturilor9.Cererea pe piata pentru produsele lactate

Fig. 3.1. Mecanismul strategic3.1.1 Strategii globale de dezvoltare a firmeiStrategiile globale vizeaza ansamblul activitatilor din cadrul firmei si cuprind toate strategiile partiale cum ar fi: strategii independente, strategii de redresare, strategii de consolidare,strategii de dezvoltare ,strategii inovationale .3.1.2 Strategii partiale de dezvoltare a firmei- Se concretizeaza n planuri sau programe viznd firma n ansamblul sau.- Se adopta la nivelul managementului participativ (adunarea actionarilor), consiliul de administratie, comitetul de directie.- Se refera la unele activitati ale ntreprinderii.- Se caracterizeaza prin concentrarea cu prioritate asupra celor mai bune sau mai deficitare componente ale firmei, folosind resurse relativ limitate.

Rolul strategiilor n firmaElaborarea si aplicarea strategiilor nu reprezinta un scop n sine, ci constituie o modalitate manageriala majora de profesionalizare a conducerii si crestere a competitivitatii firmei.Formularea de strategii si centrarea ntregului management asupra lor favorizeaza, de regula, luarea n consi-derare a intereselor principalilor stakeholderi ai firmei.Prin strategie se traseaza traiectoria de evolutie a firmei pentru o perioada relativ ndelungata. Strategia, prin fundamentarea sa pe anticiparea evolutiei contextuale si prin racordarea firmei la aceasta, determina o reducere substantiala a riscurilor ce nsotesc inerent orice activitate economica. Un alt avantaj deosebit de important rezida n facilitarea crearii si dezvoltarii unei culturi de firma competitiva.La nivel macroeconomic, apelarea la strategii de catre firme determina fortificarea lor, cresterea performantelor obtinute si ca urmare si contributia lor la bugetul national va fi net superioara.

Capitolul IVIdentificarea strategiilor de dezvoltare pentru SC LACTIS SRL4.1 MATRICEA EVALUARII POZITIEI STRATEGICE SI A ACTIVITATII (MATRICEA SPACE)Pentru a hotari daca intreprinderea trebuie sa adopte o strategie agresiva, conservatoare, defensiva sau competitiva am utilizat doua dimensiuni interne (puterea financiara si avantajul competitiv) si doua dimensiuni externe (stabilitatea mediului si puterea industriei).Pentru fiecare din acesti factori, am luat in calcul urmatoarele variabile: Puterea financiara -------------------------------- punctaj fond investitii ----------------------------------- 1 lichiditate ---------------------------------------- 2 bariere de iesire de pe piata ------------------- 5 cash-flow ---------------------------------------- 2 risc ------------------------------------------------ 1media = 2.2 Avantaj competitiv ------------------------------ punctaj cota de piata -------------------------------------- -1 calitate -------------------------------------------- -3 ciclu de productie ------------------------------- -2 controlul furnizorilor --------------------------- -5 controlul distribuitorilor ----------------------- -1media = -2.4 Stabilitatea mediului ----------------------------- punctaj schimbari tehnologice ---------------------------- -2 inflatie ---------------------------------------------- -6 variatia cererii ------------------------------------- -4 pretul concurentei --------------------------------- -5 bariere de intrare ---------------------------------- -1 presiunea oncurentiala --------------------------- -3 elasticitatea cererii la pret ------------------------ -2media = -3.8 Puterea industriei --------------------------------- punctaj cresterea potentiala -------------------------------- 1 profitul potential ----------------------------------- 1 stabilitate financiara ------------------------------- 1 bariere de intrare ----------------------------------- 1 productivitate -------------------------------------- 1 utilizarea capacitatilor ---------------------------- 1media = 1Ox: -2.4+1 = -1.4Oy: 2.2-3.8 =-1.6

CONSERVATOARE

PF

AGRESIVA

2.2

AC -2.4

DEFENSIVA

1 PI

-3.8

SM COMPETITIVA

4.2 Matricea PORTERModelul lui Michael Porter este un model de diagnosticare strategica a domeniului de activitate in care opereaza o firma. Acest model defineste cinci forte ce determina intensitatea competitionala, ce duce la determinarea atractivitatii pietei, in acest contextaceasta este echivalentul profitabilitatii.Cele cinci fortele includ trei forte din cadrul competitiei orizontale:1. amenintarea produselor de substitutie2. amenintarea intrarilor noilor competitori3. amenintarea firmelor competitoare existente in cadrul sectorului de activitate si doua forte din cadrul competitiei verticale4. capacitatea de negociere a furnizorilor5. capacitatea de negociere a clientilorPuterea fiecarui factor si combinarea lor caracterizeaza domeniul de activitate sub raportul intensitatii concurentei si, in ultima instanta, determina rentabilitatea sectorului masurata prin randamentul pe termen lung al capitalului investit.

Evaluarea functiunilor firmeiFunctiuneaElementele componenteNivelul acestoraMedia

minmedmax

12345

1.Cercetare-dezvoltareRetehnologizareInovareInzestrare tehnica nouaProiecte noi de investitiiInovarea sistemica a proceselor de productieDezvoltarea de tehnologii noiProductivitate mareMaterial biologic superior

17

2.ProductiaNivelul productieiProductia realizataConsumuri de materii prime si materialeConsum de energieTip de productie(masa, serie, individuala)Costul de productie

17

3.MarketingPublicitateStrategii de promovareInchiderea contractelor cu furnizoriiPregatirea, programarea si controlul productieiUrmarirea fluxului de productieAsigurarea sigurantei locurilor de muncaTransport, aprovizionare si controlul calitatiiUrmarirea aprovizionarii la costuri cat mai rentabileUrmarirea valorilor productiei la preturi cat mai convenabile pentru producator

32

4.PersonalCalculul necesarului de personalStabilirea organigramei firmeiSelectia, recrutarea si integrarea personaluluiMotivarea personaluluiPregatirea si recalificarea personalului

17

5.Financiar-Contabila

Intocmirea balantelor de verificareIntocmirea evidentei contabile d.p.d.v calitativ si valoric al patrimoniului unitatiiInformatizarea datelor finaciar-contabileAnaliza economica-financiara a firmeiIntocmirea bugetelor de venituri si cheltuieliIncasarea facturilor la termenPlata creditelor pe termen mediu si lungPlata salariatilorPlata taxelor si impozitelorIntocmirea planurilor strategice de dezvoltare a firmei

35

6.MentenantaMentinerea in conditii optime a echipamentelor si instalatiilorStabilirea perioadei optime de functionare a utilajelorStabilirea necesarului de energie, carburanti etc.

9

7.Protectectia si conservarea mediuluiTehnologii neconventionaleMasuri de reciclarea a deseurilor menajere5

4.3. Modelul Boston Consulting GroupModelul Boston Consulting Group a fost elaborat de o firma americana de constultanta managerial avand acelasi nume. Cu ajutorul acestei matrici se grupeaza activitatile (produsele) existente in portofoliul unei intreprinderi in patru categorii dupa doua criterii: rata de crestere a pietei, activitatii (produsului) si cota relativa de piata.In functie de cadranul in care sunt palasate produsele intreprinderii, acestea vor purta denumiri suggestive, permitand o analiza a lor.Generare de lichiditati

Indice de crestere a pieteiVedeteDilemeAbsorbtia de lichiditati

Vaci de laptePietre de moara

Parte de piata relativa

Dilemele sunt produsele care actioneaza pe o piata aflata in crestere rapida, contribuie la dezvoltarea companiei, desi evolutia lor este incerta. Dilemele vor fi produsele aflate in faza de lansare, cand inca nu se stie sigur daca vor constitui un succes sau nu.Vedetele reprezinta produse ce actioneaza pe o piata aflata in crestere rapida, ele detinand pozitia de lider. De regula un produs aflat in faza de crestere se plaseaza in acest cadran.Vacile de lapte reprezinta produse care ocupa o pozitie de lider pe o piata aflata intr-o crestere lenta, stagnare sau chiar in declin. Aceste produse sunt valori certe ale intreprinderii, in sensul ca ele aduc profituri si furnizeaza lichiditati pentru finantarea celorlalte produse situare in alte cadrane. Pietrele de moarasunt produse aflate pe o piata in crestere lenta, stagnare sau declin si care nu reusesc sa detina pozitia de lider. Ele nu contribuie la obtinereaprofitului intreprinderii si nici la imbunatatirea imaginii acesteia. Deoarece necesita lichiditati, se pune problema mentinerii lorsau abandonarii, darnumai dupa o analizariguroasaatuturor aspecteloreconomico-financiare. De regula, un produsaflat in faza de declin sesitueaza inacest cadran.

Lapte 1,8%Lapte 3,5%Smantana 20%

MozzarellaUnt

Branza de vaciIaurtSana probioticIaurt probioticChefir simbiotic

Din matricea Bostin Consulting Group putem trage urmatoarele concluzii: Produsele Mozzarella si Unt au o pozitie delicata pe piata datorita preturilor de vanzare, din acest motiv aceste produse nu sunt lidere pe piata. Produsele Branza de vaci, Iaurt sunt lidere pe piata, inregistrand volum mare de productie si aduc venituri companiei, acestea sunt produsele profitabile. Produsele Lapte 1,8% si Lapte 3,5% si Smantana 20% ocupa o pozitie de lider si se afla in faza de crestere. Produsul Sana probiotic, Iaurt probiotoc si Chefir simbiotic are pe piata o crestere lenta si nu detine o pozitie de lider.4.4 Matricea lui Artur D. Little (ADL)Grupul de consultan Artur D. Little propune un model de analiz strategic sub forma unei matrice n care pe abscis ia n considerare maturitatea domeniului de activitate strategic, pentru a aprecia astfel interesul pe care l prezint fiecare domeniu, i pe ordonat, poziia concurenial, pentru a aprecia capacitatea concurenial a domeniului. Gradul de maturitate al domeniului ia n considerare cele patru faze ale ciclului de via: lansarea, creterea, maturitatea i declinul. Poziia concurenial msoar, printr-un indicator sintetic, fora relativ (n raport cu concurenii) a ntreprinderii n legtur cu principalii factori cheie de succes ai activiti sale. Acest indicator cere, pe de o parte, reperarea factorilor de succes, a factorilor cheie de reuit din fiecare segment i, ponderarea acestor factori. Avnd n vedere c stabilirea indicatorului se face pe baza judecii conductorilor, metoda ADL comport un aspect calitativ. Evaluare a poziiei concurenialeFactor-cheie de succesFirma proprieRivalul ARivalul BRivalul C

Cota de pia3224

Competitivitatea preului1413

Soliditatea financiar2143

Performana i calitatea produselor4332

Imagine i reputaie4333

Total14131315

Pentru simplitate s-au folosit numai cinci factori de succes ceea ce n realitate este prea puin. Scara de notare este, de exemplu de la 1 la 4, dup cum urmeaz: 1 = punct slab important, 2 = punct slab nensemnat, 3 = punct tare minor, i 4 = punct tare principal. O evaluare mai sofisticat poate fi executat prin atribuirea fiecrui factor-cheie de succes a unui coeficient de importan, de exemplu de la 1 la 0 i care nsumai s fie 1, ierarhiznd astfel factorii dup importana lor, i apoi calculnd nota total ca o pondere ntre coeficienii de importan i nota obinut la fiecare factor.n concordan cu ADL ntr-o activitate n demaraj sau n cretere, sunt necesare investiii importante. Numai activitile aflate la maturitate sau n declin necesit puine nevoi. Poziiile concureniale dominante i puternice solicit investiii mai mici sau permit autofinanare. Cu ct poziia concurenial este mai marginal, cu att sunt mai mari riscurile i deficitul de lichiditi.

DemarajCretereMaturitateDeclin

SlabMarginalDominantFavorabilPuternicPoziia concurenialDezvoltare naturalSelecieAbandon

n accepiunea ADL, dezvoltarea natural presupune angajarea tuturor resurselor necesare pentru a susine evoluia activitilor. Este similar strategiilor crete i construiete pentru activitile n demaraj i cretere i strategiilor pstreaz i menine pentru cele la maturitate i declin. Dezvoltarea selectiv se impune pentru activitile cu o poziie concurenial medie ori slab, obiectivul fiind de a atinge o poziie mai bun, i deci, o rentabilitate superioar. Abandonul este preferabil pentru activitile cu randament slab sau n care poziia concurenial a firmei este slab.

4.5 Matricea lui McKinseyModelul lui McKinsey se bazeaz pe o matrice constituit cu ajutorul a dou variabile: poziia concurenial (atuurile) dup modelul lui ADL i valoarea domeniului (atraciile). Poziia concurenial, este determinat, ca i n cazul modelului ADL, innd cont e o serie de variabile cum ar fi: partea de pia, procentul de cretere, preul competitiv, eficacitatea promovrii i a publicitii, capacitatea de producie, productivitatea, efectul de experien, costul materiilor prime, calitatea produselor, calitatea forei de munc, calitatea reelei de comercializare, imaginea firmei etc. Aceste variabile se ierarhizeaz, prin ponderarea lor cu anumii coeficieni de importan i se cuantific prin acordarea unui anumit punctaj obinnd pentru fiecare o not ponderat.Valoarea domeniului, este o dimensiune care ine cont de interesul manifestat de ntreprindere fa de o activitate, interes apreciat pe baza unor variabile legate de ciclul de via al activitii i valoarea relativ a domeniului cum sunt: mrimea domeniului de activitate i creterea acestuia, preul de pia, structura concurenial, perspectivele de profit, solvabilitatea clientelei, diferenierea, restriciile legale, climatul sociale s.a.Cele dou dimensiuni luate n considerare de modelul McKinsey se apreciaz cu trei calificative, respectiv: ridicat, medie i sczut; aceasta permite poziionarea portofoliului de activiti i gruparea activitilor cuprinse n cadrul acestuia n trei grupe: interesante, mediu interesante i puin interesante.

Matricea General Electric/McKinsey pentru selectarea celor mai atractive regiuni ale Romaniei pentru comercializarea produselor firmei S.C Lactis S.R.L

4Atractivitatea piteiIndicatoriPonderea factorilorMoldovaTransilvaniaMunteniaBanat

NotaValoarea ponderiiNotaValoarea ponderiiNotaValoarea ponderiiNotaValoarea ponderii

Localizarea firmei0.1520.3050.7530.4540.60

Populatia0.1530.4540.6050.7520.30

Cheltuieli consum0.1520.3040.6050.7530.45

Intensitatea concurentei0.1040.4030.3040.4030.30

Rata infalatiei0.1030.3050.5020.2040.40

Bariere la intrarea pe piata0.1040.4040.4040.4040.40

Stabilizarea pietei0.0540.2040.2040.2040.20

Sensibilitatea pietei la schimbari economice0.1030.3040.4030.3040.40

Volum vanzari0.0520.1040.2050.2530.15

Cerinte ecologice0.0540.2040.2040.2040.20

Scor1-2.95-4.15-3.90-3.40

Forta competitiva a firmeiIndicatoriPonderea factorilorMoldovaTransilvaniaMunteniaBanat

Cota de piata0.1020.2010.1020.2010.10

Calitatea produselor0.1540.6040.6040.6040.60

Competitivitatea prin pret0.1540.3040.6040.4030.45

Promovarea produselor0.1030.3040.4040.6040.40

Reteaua de distributie0.1520.3040.6040.4030.45

Gradul de investigatie al pietei0.1030.3040.4040.4040.40

Personal de management si marketing0.0540.2040.2040.2040.20

Flexibilitate si organizare0.0530.1540.2040.2040.20

Fideliatatea clintilor0.1030.3040.4040.4040.40

Managementul performant0.0540.2040.2040.2040.20

Scor1-3.15-3.70-3.80-3.40

Reprezentarea grafica Matricii General Electric/McKinsey pentruselectarea celor mai atractive regiuni ale Romaniei pentru comercializarea produselor firmei S.C Lactis S.R.L LEGENDA:

RidicataMedieScazuta 3.34 1.66 0TTTT

Puternica 3.34

Medie1.66Slaba0LEGENDA:Moldova Banat Muntenia Transilvania Bibliografie1. http://www.firme.info/boga-trifesti-srl-cui24716873/2. http://www.firme.info/agroinstal-euroferm-srl-cui18454450/3. http://www.firme.info/domino-grup-2003-srl-cui15461274/4. http://www.firme.info/o-lume-de-lapte-srl-cui20201920/5. http://www.firme.info/dorna-lactate-sa-cui9689910/6. http://ladornagroup.ro/ro/about/Istoric7. http://www.geocities.ws/mmk_isb08/Albalact.pdf8. http://www.scrigroup.com/afaceri/economie/PROIECT-Influenta-factorilor-i72385.php9. http://www.scritube.com/management/STRATEGIA-SI-MANAGEMENTUL-STRA511210613.php 10. http://www.lactis.ro/ro/chefir_simbiotic/menu5/submenu5/36/29.html11. http://firme.efin.ro/sc-lactis-srl-cui-6348668

Valoarea activitii

Sczut Medie Ridicat

POZIIA CONCURENIALRidicat

Medie

Sczut

Matricea Mckinsey

Legenda:

activiti interesante

activiti mediu interesante

activiti puin interesante