de

( pentru studenti )

Obiective:

Formarea montajului de parteneriat in comunicare. Dezvoltarea tehnicilor de stabilire si mentinere a

contactului. Determinarea importantei perceptiei altui om in rolul

partenerului cu drepturi depline in activitatea de comunicare.

Reevaluarea capacitatilor comunicative si constientizarea necesitatii perfectionarii acestora. Insusirea tehnicilor de discutie. Reglarea emotionala in conflict si capacitatea de a

reactiona flexibil la situatiile din viata. Deprinderi de solutionare colectiva a problemelor.

Durata: 2 ori pe saptamina, sedinta a cite 2 ore timp de 2 saptamini.

Numar de membri in grup: 8 – 12 persoane.

Principii si reguli de lucru:

Principiul sinceritatii;Refuz de la folosirea “etichetelor” (intelegere, nu apreciere);Legatura inversa constructiva;Controlul comportamentului;Principiul responsabilitatii;Respectarea confidentialitatii si a ideii de grup inchis;Toleranta.

Norme ale comunicarii de grup:

Comunicarea dupa principiul “aici si acum”. Principiul personificarii afirmatiilor. Principiul activitatii. Principiul comunicarii de incredere. Evitarea “Tu-trimiterilor”.

Etape:

I.Prezentarea

a)La inceputul lucrului in grup, participantii, in mod aleatoriu se prezinta (3 – 5 minute fiecare); mentioneaza cum ar dori sa fie numiti in cadrul training-ului si enumera citeva caracteristici ce ii reprezinta.

b)Se formeaza perechi, pe parcursul a 4 – 5 minute ,participantii afla unul de la celalalt citeva elemente de prezentare,calitati pe care le considera benefice si apoi, fiecare pe rind isi prezinta grupului partenerul de interviu.

Jocuri:

1)Prenumele vecinului:

Fiecare va spune “Ma cheama…”, pronuntind prenumele vecinului din dreapta. Urmatorul cerc, participantii vor zice, “Ma numesc…” rostind de data aceasta prenumele urmatorului vecin din dreapta(peste unul).

2) Întreaga sală-şi strânge mânaAjuta grupul sa formeze 2 cercuri concentrice mari – unul in interiorul

altuia. Participantii din cercul intern se intorc cu fata la participantii din

cercul exterior, se prezinta repede si dau calduros mina. Cercul extern se

roteste mereu spre stinga si cercul intern se misca spre dreapta pina cind

toti participantii se reintilnesc.

3) Prenume / gest / sunetStind in cerc, fiecare participant face un pas inainte, isi spune prenumele si trece la loc. La al doilea cerc, fiecare face un gest, o miscare ce i-ar caracteriza personalitatea ( de exemplu: cinta la chitara, doarme, etc.) pentru a se prezenta, la fel, facind un pas in interiorul cercului. Apoi

participantii mai fac un tur, repetindu-si gestul si adaugindu-i in acelasi timp un sunet. La urmatorul cerc fiecare face inca o data gestul si sunetul sau, iar tot grupul il repeta.

Discutie:Se cer citeva opinii referitoare la faptul cit de usor sau greu le-a fost sa vorbeasca despre ei insisi, si deasemenea, cum s-au simtit cind s-a vorbit despre ei.

II.Stabilirea contactului

a)Discutii in grup

Opinii referitor la faptul cum putem determina starea sufleteasca a persoanei cu care urmeaza sa comunicam si de ce este important acest pas? Ce reprezinta emotiile positive? Cum putem stabili necesitatea de moment a partenerului, pe care ar vrea acesta sa-i fie satisfacuta?

b)Pozitii in comunicare

Participantii se impart in perechi . Fiecare pereche isi ocupa un loc comod in sala. Timp de 1,5 minute trebuie sa vorbeasca intre ei in pozitia “spate la spate”; 1,5 minute in pozitia “unul pe scaun, celalalt in picioare” si alte 1,5 minute in pozitia “ambii fata in fata”.

Discutii: Se evidentiaza in care pozitie le-a fost mai dificil sa comunice si in care mai usor. Se face concluzia despre importanta pozitiei “de egal” in stabilirea contactului.

Jocuri:

1) Interviul distractiv:

In prima etapa, participantii se plimba prin sala si, cind se intilnesc cite doi, unul “ii ia un interviu” celuilalt adresindu-i o intrebare trasnita despre persoana acestuia. In etapa a doua fiecare “reporter” alege cel mai amuzant/ neasteptatraspuns pee care l-a primit si, pe rind il comunica celorlalti impreuna cu intrebare. Colegii vor incerca sa ghiceasca cui ii apartine raspunsul.

2) Hai sa discutam:

Spune participantilor sa se apropie de cineva cu care inca nu a reusit sa faca cunostinta, sa comunice sau sa lucreze impreuna. Anunta-I ca vor avea 5 minute pentru a le zice partenerilor ceva despre propria lor persoana. Ei pot discuta despre orice, de exemplu ocupatie, serviciu, interese, familie, vocatii, indeletniciri. Dupa ce timpul a expirat, o persoana din perechea care incepe se aseaza pe scaun, iar cealalta – sta in picioare la spatele sau. Participantii adreseaza intrebari celui de pe scaun (orice este neobisnuit, hazliu, interesant, etc., dar nu jenant), dar raspunde partenerul sau care sta in picioare. Apoi cei doi se schimba cu locurile. Jocul continua cu o alta pereche.

3) Echilibrul grupului:

Participantii formeaza perechi si, tinindu-se de miini, se aseaza si se ridica. Acelasi exercitiu este repetat in grupuri a cite opt participanti care se vor tine de miini pe cerc. Membrii fiecarui grup isi atribuie cifre pare si impare. La semnalul animatorului persoanele cu cifre pare se inclina inapoi, iar cele cu cifre inpare se inclina inainte, astfel atingind un echilibru de grup.

III.Dezvoltarea mijloacelor de comunicare neverbala

Discutie in liniste

Participantii stau in cerc.Conducatorul training-ului anunta insarcinarea de a reprezenta prin mijloace neverbale o fraza pe care acesta o v-a sopti fiecarui membru al grupului in parte. (Timp de pregatire pentru fiecare 2 minute.In paralel ceilalti membri discuta care au fost elementele ce au contribuit la intelegerea mesajului, si cum se putea altfel.)

Exemple de fraze:

“Nu te nelinisti , totul v-a fi bine!” “Sunt foarte bucuros/oasa sa te vad!” “Nu te inteleg,ma suni si vorbim mai tirziu!” “Asa ceva nu se poate!” “M-am saturat de toate!” “Arati foarte bine!” “Iarta-ma, regret ca asa s-a intimplat!” “Te rog mult,am nevoie de ajutorul tau!”

Opinii:Cit de usor le-a fost? Cit de eficienta este acest tip de comunicare si daca se foloseste in activitatile zilnice chiar si de participant.

Jocuri:

1) Fraza emotivă:

Ne putem folosi foarte mult de expresia feţei şi de modulaţiile vocii pentru a exprima stări şi emoţii. Exerciţiul pe care vi-l propunem este să spuneţi, cu diferite stări, aceeaşi frază. Încercaţi să spuneţi „Uite cum e vreme afară” exprimând: bucurie, furie, tristeţe, melancolie, indignare, nepăsare etc. Repetaţi până simţiţi că sunteţi cu adevărat convingatori.

2) Jocul de mimă:

Acesta nu este un joc doar pentru copii, aşa că nu vă sfiiţi să găsiţi 3-4 prieteni şi să încercaţi să mimaţi cât mai mult. Alegeţi calea cea mai întortocheată, în care trebuie să mimaţi activităţi întregi, nu doar obiecte. Nu uitaţi să vă folosiţi şi de expresia feţei! Nişte ochi larg deschişi pot sugera cu usurinţă un obiect mare, dacă sunt ajutaţi şi de o mişcare specifică a mâinilor.

3) Conversaţie mută:

Poartă o conversaţie scurtă cu un prieten sau un coleg fără să foloseşti cuvinte. Fii natural şi nu te preface că eşti mut. Foloseşte-te doar de mimică şi de gesturi pentru a confirma, completa sau infirma ce ţi se spune, folosind cuvintele doar atunci când nu ai cum altfel. Dacă partenerul de conversaţie nu îţi spune „ce ai păţit, ai amuţit?” eşti pe drumul cel bun!

IV.Folosirea mijloacelor verbale de comunicare

a)Broasca testoasa

Grupul mare se imparte in 3 subgrupuri.Fiecare subgrup are un purtator de cuvint desemnat dupa ce a fost exprimata pozitia de ansamblu fata de o tema comuna (de exemplu : Perpective privind aspectul viitor al profesiei pe care o studiaza, cum s-ar putea de imbunatatit.)Se discuta timp de 5 – 7 minute;apoi sse reuneste grupul mare si purtatorii de cuvint fac un scurt raport si se implica in discutie. Discutia este urmarita si dirijata de propunator. Se admit opinii si interventii referitoare la ideile/alternativele propuse astfel ca “negocierile” sint reluate de catre purtatorii de cuvint si de subgrupuri.

Discutii: Opinii referitoare la activitate.Cit de usor sau dificil le-a fost?Cum s-au facut concluziile?

b)Rugamintea

Participantilor li se aminteste, ca pentru a obtine ceva, totul depinde de faptul, cum rogi, in ce conditii, cu ce dispozitie. Apoi li se propune ca in perechi sa experimenteze.

Se discuta care au fost cele mai bune variante.Membrii grupului inteleg ca interlocutorul apreciaza tactica, diplomatia, originalitatea. Inainte de a cere ceva, trebuie de facut un compliment,care ar aminti despre autoritatea, meritele persoanei la care te adresezi.

V.Dezvoltarea capacitatilor de percepere si intelegere a celuilalt in comunicare

a)Empatia

Participantii asculta pe un membru al grupului, care spune o fraza pe un ton foarte emotional. Apoi fiecare, pe rind, numeste emotia, pe care, dupa parerea lor o traieste vorbitorul. (emotia redata e la alegerea fiecaruia)

b)Scenariu : Probleme de comunicare

Ionel este un tinar de 17 ani ai carui parinti au divortat in urma cu trei ani. Ionel a ramas cu mama sa; tinarul a trait o adevarata drama si si-a acuzat mama ca nu a facut “totul” pentru ca aceasta casatorie sa nu se destrame. In urma cu un an drama lui Ionel a parut sa devina si mai mare, mama recasatorindu-se (el a sperat in tot acest timp ca parintii lui se vor impaca si se v-or recasatori). Sentimentele sale negative s-au canalizat spre noul tata si s-au manifestat adesea printr-o atitudine ostila, inchidere in propria persoana si refuzul de a face ce ii spune acesta. Din

acest motiv, mama s ail acuza adesea ca el “niciodata nu comunica” ori ca “nu sties a comunice”.De exemplu, i-a cerut acum citeva zile sa mearga cu tatal sau vitreg la cumparaturi “ca intre barbate” considerind ca aceasta idee este una buna deoarece le facilita celor doi deschiderea unui canal de comunicare. Ionel insa a refuzat sa iasa intreaga zi din camera sa, a carei usa a blocat-o nelasind pe nimeni sa intre. Astfel ca mama spune ca a incercat orice pentru a-l convinge sa interactioneze cu familia, dar “cu el nu merge nimic,nu este nimic de facut”. Tinarul a avut,pina in present, doua tentative de a fugi de acasa la tatal sau, dar, de curind, acesta din urma s-a recasatorit si el, ceea ce ii ofera lui Ionel un nou motiv de tristete si revolta.

Tatal vitreg este, la rindul sau, nemultumit de atitudinea lui Ionel ceea ce-l face sa fie mai tot timpul posac cind trebuie sa interactioneze cu acesta; deoarece a sesizat sensibilitatea tinarului se abtine de a face orice fel de gluma in prezenta lui pentru ca sa nu fie interpretata drept o jignire (ceea ce, de altfel, s-a si intimplat de citeva ori). Totusi, el considera ca daca isi cintareste in continuare vocabularul si ii vorbeste frumos, Ionel nu are de ce sa se plinga.

Intrebari:

1.Care din functiile comunicarii sint puse sub semnul intrebarii in acest caz? (functia de: -intelegere si cunoastere; -dezvoltare a unei relationari consistente cu celalti; -dimensiunea de influenta si persuasiune).

2.Daca ati fi consilier si aceasta familie v-ar cere ajutorul ce i-ati spune : (a)mamei lui Ionel; (b) tatalui sau natural; (c)tatalui vitreg; (d)lui Ionel?

3.Cum vedeti o rezolvare eficienta a problemelor prezentate din perspective utilizarii eficiente a comunicarii si luind in calcul “protejarea” psihologica a fiecareia dintre persoanele din acest caz?

VI.In loc de Concluzii:

a)Calitati necesare in comunicare

Scop : constientizarea calitatilor necesare in comunicare.

Procedura : La prima etapa se organizeaza o discutie cu scopul de a evidentia parerea colectivului despre calitatile de personalitate necesare pentru comunicare. Fiecare participant isi expune parerea argumentind-o. Apoi se elaboreaza o lista initiala de calitati importante pentru comunicarea interpersonala.

La a doua etapa fiecare participant completeaza o lista indicind calitatile, care, dupa parerea grupului sunt mai importante. In aceasta lista se pot include si alte calitati care din anumite cauze, grupul nu le-a numit.Apoi toti apreciaza manifestarea acestor calitati la ei, utilizind scala de la 0 la 8 puncte.

b) Tehnica blazonului

In functie de anumite caracteristici, persoane sau un grup de persoane se definesc prin aceasta tehnica cu suport metaforic: blazonul. Sunt puse la dispozitie steme, unde, prin desen, elemente figurative, cuvinte/fraze, in urma unui efort de gindire valorizanta asupra ei insisi, fiecare persoana v-a face referire la elementele relevante prezentarii sale.

Instructiunile v-or viza: conceptii, aspiratii, caracterizari, dificultati, lipsuri,valori, constringeri, reflectii asupra unor proiecte existential, individuale sau collective, asupra unor profesii. In cazul grupului sau al subgrupului, indivizii isi prezinta stemele, explica, pot spune sau raspunde la intrebari, pot coopera la elaborarea unui blazon al grupului/subgrupului. Blazoanele se expun.

Cu privire la aceasta tehnica, grupul de persoane se imparte in doua subgrupuri.Fiecare subgroup elaboreaza un blazon sau o schema prin care sa redea calitatile grupului mare din care face parte, cum sunt persoanele date, ce ii reprezinta.Se demonstreaza cit de bine se cunosc

persoanele intre ele, care sint calitatile asemanatoare,ceea ce ii uneste.Cum sint ei ca personalitati.