UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Programul de studii: ISBE

PROIECT FTOU

Stație desortare a deșeurilor urbane în vederea

reciclări

Coordonator Ştiinţifici:

Dr. Ing.Biriș Sorin Ștefan

Ing. Ungureanu Nicoleta

Student:

Bădiță Constantin

Grupa 743 -2015-

1

Capitolul 1. DEŞEURI, CONSIDERAŢII GENERALE

2

1.1 Definiţii [1] Deșeu - Partea dintr-un material sau materie prima caer este înlăturată în descursul unui proces tehnologic de prelucrare în vederea realizării unui produs sau ca urmare a unor activități umane,și care,în general,nu se poate valorifica direct pentru realizarea acelui produs sau în cazul activității respective. Reciclare - Activitățile organizate ,întreprinse în cadrul unor societăți,întreprinderi etc.,care au ca scop pe de o parte,utilarea deșeurilor pentru obținerea unor produse,materii ,material sau a energiei secundare miar pe de altă paret ,neutralizarea deșeurilor în vederea reducerii efectelro nocive,reducerea volumului ocupat de acestea și depozitarea în locuri special amenejate. Instalațiile - Sistem etnic ,în general format din mai multe subsisteme(construcții,utilaje,mașini,aparate ,mecanisme etc.) destinat efectuării unei anumite funcșii,operații sau process. Gospodărirea deșeurilor ocupă un rol important în politica și strategia de dezvoltare economic și social durabila ăn care calitatea mediului și conservarea resurselor natural ocupa un loc central. Deșeurile reprezintă nu numai o potențială sursă de poluare dar, în același tmp ,pot constitui și o sursă importantă de materii prime secundare cât și o sursă de energie. Operațiile de reciclare vizează două obiective fundamentale: a) Valorificarea totală sau parțială a deșeurilor prin realizarea unor produse sau materiale care să reintre în circuitul economic precum și prin obținerea energiei secundare sau a unor combustibili. b) Neutralizarea deșeurilor sau a părților acestora care nu pot fi valorificate, în vederea reducerii la maximum a posibilitățiilor de poluare a mediului (aer,apă,sol) în care acestea pot fi depozitate. Cele două componente ale reciclării, valorificarea și neutralizarea, sunt strâns legate între ele,practic în marea majoritate a operațiunilor de reciclare fiind necesar a fi abordate împreună, în orice proces de acest gen rezultând reziduri care trebuiesc depozitate. Problemele din cadrul domeniului gospodăririi deșeurilor au devenit prioritate ca rezultat al dezvoltării economico-sociale. În cadrul de dezvoltare incipient și mediu ,deșeurile industriale erau în cantitate mică și erau constituite mai ales din deșeuri de prelucrare.În urmă cu câteva decenii (anii 60-70) o categorie importantă de deșeuri era aceea rezultată din prelucrarea lemnului (rumeguș,așchii) sau acelea provenite din prelucrarea plantelor (coji de floarea soarelui, deșeuri din cereale,deșeuri de stuf ). Caracteristica acestor deșeuri era aceea că ,având o putere calorică relative mare puteau fi arse în instalații obișnuite,iar dacă nu erau arse,cantitatea or fiind relative mică,nu constituiau o sursă majoră de poluare a atmosferei,apei sau solului,astfel încât nu reprezentau o problem care să necesite rezolvare de ansamblu. Nu în ultimul rând trebuie menționat și faptul că disponibilul mare de energie primară și costul redus al acestuia nu au favorizat apariția unei concepții economice în rezolvarea problemei reciclări deșeurilor. În ce privește deșeurile industriale chimice ,înainte de dezvoltarea acestui sector ,erau reduse cantitativ și puțin nocive,astfel încât puteau fi deversate în emisarii naturalii fără a devein un pericol. Deșeurile menajere s-au produs întotdeauna în gospodăria omului.În condițiile unei densitățimici de populație,când fiecare gospodărie putea dispune de un loc de depozitare,ele nu constituiau o problemă. În condițiile actuale ale dezvoltării economice și exploziei demografice, a existenței marilor aglomerări urbane, gestiunea corectă a deșeurilor devine o problem prioritară datorită creșterii impresionante a volumului lor și a imposibilității distrugerii la locul de producere. Reciclarea deșeurilor în epoca modernanu se poate realize fără existența unei puternice activități de concepere, cercetare și producer a unor instalații eficiente și perfomante ,capabile să prelucreze un volum cât mai mare de deșeuri, la un preț de cost cât mai mic. Strategia modernă privind gospodărirea deșeurior include o ierarhizare a opțiunilor de management al acestora,în care primul accent este pus pe prevenirea producerii lor.Acesta este urmată de promovarea acțiunilor de reciclare și refolosire și apoi de optimizarea metodelor de stocare

3

finală a deșeurilor. Se recomandă,din punctul de vedere al eficienței reciclării,separarea deșeurilor chiar la sursă,acordarea de priorități pentru traseul urmat de diferite deșeuri și promovarea securității depunerii finale. Într-o lume perfectă,toate deșeurile ar trebui să fie complet reciclate. Producătorii de deșeuri ar trebui să prelucreze orice tip de deșeu fără a genera reziduri 100% ca rezultat al prelucrărilor generându-se deșeuri reziduale .Aceste deșeuri trebuiesc depozitate. În țările avansate menținerea și depozitarea deșeurilor ridică numeroase problem economice (exemplu depozitarea deșeurilor în Florida se poate efectua în condițiile unei plăți de 40-50 USD/tonă). În timp ce majoritatea deșeurilor reziduale continuă să fie depozitate,se studiază intens posibilitatea găsirii unor procedee și tehnologii care să permit transformarea lor ăn deșeuri reciclabile.Adevărat problem nu este cea a taxelor de depozitare ci a responsabilităților cu privire la mediu .Se pune problema cât timp de acum înainte se va mai dispune de spații de depozitare sigure.

1.2 Clasificarea deşeurilor[2]La nivel european s-a încercat elaborarea unor criterii de clasificare ale

deşeurilor precumşi metode standard de gestionare a deşeurilor, sarcină ce întâmpină dificultăţi

datorită unor cauzecumulative, printre care se pot enumera: lipsa unei baze de date complete, a

unui sistem demonitoring integrat, stadiile diferite de dezvoltare socio-economică a unor

state. Ca un exempluconcludent, în România pâna în anul 2007, anul aderării la UE, nu a existat o

bază credibilă dedate, pentru monitoringul deşeurilor la nivel naţional.

Deşeurile pot fi clasificate in funcţie de mai multe criterii:• în funcţie de provenienţa lor;• în funcţie de consistenţă;• în funcţie de biodegradabilitatea lor. După sistemul EEA (European Environment Agency) deşeurile pot fi impărţite în

următoarele categorii: deşeuri periculoase; deşeuri municipale; nămoluri de epurare; deşeuri de la

ambalaje, deşeuri de la producerea energiei electrice, deşeuri electronice. Principalele sectoare economice care sunt mai importante în generarea deşeurilor sunt:1. industria: industria energetică, industria chimica, industria de prelucrare;2. minerit;3. construcţii si demolări;4. deşeuri generate de activităţi medicale;5. activităţi agricole;6. deşeuri municipale.În funcţie de compoziţia lor, deşeurile mai pot fi clasificate: deşeuri organice, deşeurianorganice; deşeuri din hârtie şi carton; deşeuri din mase plastice; deşeuri din sticlă; deşeurimetalice.

1. Deşeuri ce provin din diferite activităţi industriale.

4

Diferitele activităţi industriale constituie surse de poluare, importante de luat in calcul, de

la procesul de exploatare a materiei prime şi prelucrare, până la depozitarea materialelorreziduale.

Atunci când vorbim despre industria prelucrătoare considerăm diferitele activităţi de

producţie: din industria alimentară, industria băuturilor, industria forestieră, industria textilă.

Industria energetică, care are doua mari ramuri: producerea de energie şi energetica

nucleară, are un impact semnificativ asupra mediului precum si asupra sănatăţii umane. În ceea

ce priveşte problema generării deşeurilor, în procesul de producere a energiei electrice se

consideră în primul rând depozitarea haldelor de steril, rezultate în urma exploatării cărbunilor,

care au un impact semnificativ asupra ecosistemelor terestre, a apelor subterane dar şi emisiile

din procesul de rafinare al petrolului. Industria energeticii nucleare a luat un mare avânt în

ultimul secol, marile puteri militare sunt din ce în ce mai preocupate de dezvoltarea acestei

ramuri, însă generarea şi depozitarea deşeurilor radioactive rezultate, foarte periculoase, ridică

mari probleme.Industria chimica, are un potenţial mare de poluare, genereaza compuşi chimici

organicişi anorganici toxici. Printre aceştia putem enumera: fenoli, fluoruri, aldehide,

pesticide, solvenţicloruraţi, materiale plastice, cianuri; care poluează toate tipurile de ecosisteme.

2. Deşeuri ce provin din mineritÎn urma extracţiei de minereuri rezultă diferite tipuri de materiale, fragmente

de roci,minereuri ce nu mai sunt utilizate, zguri, care sunt de obicei depuse la gura

minelor sau suntdepozitate în halde de steril. Deşeurile de acest tip sunt foarte periculoase din

cauza substanţelortoxice conţinute, mai ales metalele grele, poluează ecosistemele terestre, apele

de suprafaţă şicele subterane (prin scurgeri şi infiltrări) şi cel mai grav este faptul ca efectele

persistă timpîndelungat.

3. Deşeuri din construcţii şi demolăriAceste deşeuri sunt constituite din materiale ce rămân în urma construirii,

demolării,renovărilor de clădiri. Deşeurile provenite din construcţii şi demolări reprezintă

o buna sursă dematerie secundara, însă, din păcate nu toate ţările le reciclează, aşadar, ele

sunt depozitate,constituind surse de poluare. Un material foarte periculos se consideră a fi

5

azbestul, ce provinedin renovarea sau demolarea construcţiilor vechi (EEA, Europe's environment:

the thirdassesment).

4. Deşeuri generate din activităţi medicaleDeşeurile medicale infecţioase (DMI) au un impact semnificativ atât asupra

mediului câtşi asupra sănătăţii umane. Ele pot fi grupate în trei mari clase: deşeuri

infecţioase, unde intrătifoane, bandaje, lenjerie, manuşi chirurgicale etc.; deşeuri înţepătoare: seringi,

ace, lamele, cuţiteşi deşeuri menajere: deşeuri din hârtie, carton, mase plastice, sticla. Aceste

deşeuri trebuiescneapărat sterilizate, mărunţite şi apoi depozitate.

5. Deşeuri ce provin din activităţi agrozootehniceActivităţile agricole generează de asemenea deşeuri, acestea sunt constituite

din resturivegetale, dejecţiile animalelor, si necesită o atenţie deosebită din cauza

faptului că pot reprezentao sursă de ingraşăminte sau pot fi folosite ca şi combustibili însă numai dacă

sunt gestionatecorect.

6.Deşeuri municipaleNu există o definiţie unanim acceptată în ceea ce priveşte deşeurile municipale,

în generalvariază de la o ţară la alta, chiar şi de la o regiune la alta. Conform EEA,

deşeurile municipalesunt considerate a fi acele deşeuri rezultate din gospodării, colectate de

municipalităţi, deşeurimenajere, dar şi acelea colectate de la instituţii, intreprinderi mici, şcoli,

deşeuri care suntsimilare cu cele colectate de la gospodării.

1.3 Gestiunea deşeurilor 1.3.1 Aspecte generale [3]

Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte de care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp între data de fabricaţie a produsului şi data când acesta devine deşeu) . În prezent problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Depozitarea deşeurilor pe sol fără respectarea unor cerinţe minime, evacuarea în cursurile de apă şi arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei . De aceea, legislaţia europeană transpusă prin actele normative naţionale a impus o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare şi de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deşeuri. Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaţii şi monitorizarea depozitelor de deşeuri după închiderea lor. Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt prevenirea şi reducerea producerii de

6

deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora prin: dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale; dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare,

utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare;

dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase din deşeurile destinate valorificării;

valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, cu transformarea acestora în materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Astfel se asigură protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime secundaredindeşeuri şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor. Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind două componente principale: Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor care constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor. La sfârşitul anului 2006 au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD), de Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor de mediu de la nivel local şi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, utilizând date de la nivelul acestora. Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor au fost aprobate prin Ordinul Comun al M.M.G.A. nr. 1364/14.12.2006 şi al M.I.E. nr. 1499/21.12.2006. Elaborarea şi aprobarea PRGD asigură beneficii majore în toate regiunile, astfel: asigură cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a deşeurilor municipale cu finanţare din fonduri europene; optimizează investiţiile şi costurile operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor municipale la nivel judeţean şi regional; asigură, pe termen mediu şi lung, dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor municipale, cu efecte pozitive asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. PRGD se conformează cu legislaţia europeană şi românească de mediu, iar obiectivele şi ţintele propuse sunt cele cuprinse în Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Cele mai importante obiective vizate de PRGD sunt:

extinderea colectării deşeurilor în zonele rurale nearondate până în prezent unor servicii de salubritate;

dezvoltarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz;

construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor în scopul atingerii ţintelor de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite;

închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a amplasamentelor; construirea şi operarea unor depozite noi conforme.

Detalierea la nivel de judeţ a măsurilor şi acţiunilor cuprinse în PRGD se face prin planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, care sunt în curs de elaborare de către consiliile judeţene, împreună cu toţi factorii interesaţi din fiecare judeţ.

Începând cu anul 2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică şi Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului realizează anual colectarea datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor în anul anterior, atât

pentru necesităţile interne de raportare, cât şi în vederea elaborării raportărilor către Comisia Europeană şi EUROSTAT. Această activitate are la bază atât prevederile

legislative generale în domeniul protecţiei mediului, cât şi reglementările specifice din domeniul deşeurilor. Colectarea datelor aferente anului 2007 este în curs de desfăşurare.

7

Alte tipuri de date şi informaţii specifice legate de generarea şi gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri sunt colectate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului cu

frecvenţă anuală sau mai mare, în funcţie de cerinţele legislative şi de raportare. De aceea, datele prezentate în raportul de faţă se referă atât la anul 2006, cât şi la anul 2007, acest

lucru fiind specificat în fiecare caz.Tabelul nr. 1. prezintă cantităţile de deşeuri generate în anul 2006, iar figura nr.

8.1.1.prezintă ponderea deşeurilor municipale în totalul deşeurilor generate în România, în anul 2006.

Tabelul nr. 1. Deşeuri generate pe principalele categorii, în anul 2006

Deşeuri generate

Cantitate

milioane tone

Procent

Deşeuri generate de industria extractivă 199,25 62,15%

Deşeuri generate de alte activităţi industriale 112,49 35,09%

Deşeuri municipale 8,87 2,76%

TOTAL 320,61 100%

Figura nr.1. Deşeuri generate în anul 2006

1.3.2 Gestionarea deşeurilor municipale în România In România, dacă în mediul urban, gestionarea deşeurilor municipale este

realizată în mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate aleprimăriilor sau al firmelor de salubritate, în mediul rural, in general nu există servicii

organizate pentru gestionarea deşeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind

8

62%

35%

3% Deşeuri generate deindustria extractivă

Deşeuri generate de alteactivităţi industriale

Deşeuri municipale

făcut în mod individual de către cei care le generează.Pentru tratarea deşeurilor menajere există mai multe soluţii:

- Depozitarea controlată, în gropi de gunoi (ecologice). Depozitareadeşeurilor în condiţii sigure este un obiectiv al politicilor ecologice în acest

domeniu. Această soluţie implică costuri suplimentare astfel că depozitarea trebuiesă constituie ultima opţiune în gestionarea deşeurilor. Multe state europene

(Danemarca, Olanda, Norvegia etc.) au pus în practică un sistem de taxe pe unitateade masă (volum) de deşeu depozitată, care însă majorează cheltuielile de depozitare.Depozitele controlate au ca principale dezavantaje: disconfortul vizual, modificările

de peisaj, degajarea de mirosuri neplăcute, poluarea apelor de suprafaţă şi a celorfreatice (în cazul depozitelor neimpermeabilizate), modificări ale biocenozelor din

imediata apropiere a depozitelor[4].

- Compostarea controlată pe platformele de colectare[5]Compostarea poate fi definită ca un procedeu biologic controlat de conversie şi de valorificare a

materialelor organice reziduale într-un produs stabilizat, igienic, bogat în compuşihumici. Deşeurile ce se utilizează în compostare fac parte din următoarele categorii:

deşeuri menajere şi asimilabile, deşeuri de grădină şi parcuri, deşeuri din pieţe,resturi biodegradabile din industria alimentara precum şi nămolul orăşenesc. În

cazul nămolurilor de epurare, procesul de compostare constă în a amesteca acestemateriale reziduale cu un agent de volum (ex.: talaş de lemn, rumeguş, scoarţă de

copaci tocată, paie de cereale etc.) înainte ca aceste materiale să fie capabile săînceapă descompunerea aerobă de-a lungul câtorva săptămâni.[6]

Etapele compostării sunt: identificarea deşeurilor biodegradabile de prelucrat,

din punct de vedere al naturii şi cantităţii lor; determinarea suprafeţei platformei

necesare şi a utilajelor ce urmează a fi folosite; evaluarea condiţiilor climatice din

zonă (zonă ploioasă, secetoasă, foarte caldă etc.); mărunţirea materialului de

compostat şi dispunerea lui în şire în lungul platformei; aerarea continuă a

materialului (de 2 – 3 ori pe săptămână, în funcţie de condiţiile climatice); adăugarea

de apă în cazul în care este nevoie; evaluarea nivelului de prelucrare şi stabilirea

momentului în care prelucrarea s-a finalizat .

În ceea ce priveşte compostarea, factorii majori, care sunt reţinuţi ca indicatori sunt:

* raportul dintre elementele majore (C, N, P, K şi S);

* pH-ul;�*conţinutul în materie uscată şi materie organică.[7]

În cursul evoluţiei lor, substraturile organice pierd mai rapid carbonul

(metabolizat şi degajat sub formă de gaz carbonic) decât azotul (metabolizat sau

pierdut sub formă de compuşi azotaţi volatili, precum amoniacul NH3 …).

Raportul C/N descreşte constant pe parcursul compostării pentru a se stabiliza la

10 (între 15 şi 8) într-un compost terminat .[8]

9

Metodele cel mai des folosite în procesul de compostare sunt: compostarea

în grămadă neîntoarsă (static windrow), grămadă aerată prin întoarcerea manuală

sau mecanică a compostului sau grămadă cu aerare forţată. [9]

Parametrii compostării:

A. Temperatura în interiorul masei materialului de compostat determină nivelul la care se

petrec numeroase procese biologice şi joacă un rol selectiv asupra evoluţiei şi succesiunii

comunităţilor microbiene. În funcţie de tipul de substratorganic supus compostării,

temperaturile pot urma diferite curbe de evoluţie, cu pierderi mai mari sau mai mici de

căldură.

Procesul se desfăşoară în 3 faze :

*Faza mezofilă (primele 25 de zile ale ciclului de compostare), în timpul căreia

microorganismele psichrofile şi mezofile tind să se dezvolte.Temperatura creşte până la 40-

50°C ca o consecinţă a biodegradării constituenţilor organici.

*Faza termofilă (între a 30-a şi a 110-a zi). Temperatura depăşeşte limitele de toleranţă ale

microorganismelor mezofile şi permite dezvoltarea microorganismelor termogene. Controlul

temperaturii şi menţinerea ei la 65°C în interiorul grămezii de compost este asigurat

prin ventilare şi stropire cu apă.

* Faza de răcire. Temperatura începe să scadă după a 12-a săptămână.

Această scădere se petrece odată cu debutul diminuării materiei organice. În timpul acestei

faze raportul C/N tinde să se stabilizeze.Spre sfârşitul celor 4 luni de compostare,

temperatura rămâne scăzută. [10]

B. pH-ul este un parametru care afectează foarte mult procesul de compostare. Valorile

optime ale pH sunt de circa 6-7,5 pentru dezvoltarea bacteriilor, în timp ce ciupercile preferă

un pH de 5,5-8,0. Valorile pH sunt scăzute la început, datorită formării acizilor, apoi ele

cresc, iar în faza finală a procesului de compostare rămâne constant.

C. Aerarea masei de compost constă în a suplimenta conţinutul de O2 care nu trebuie să

scadă sub 18 %. Pentru a se menţine această valoare în mod constant este necesară o aerare

periodică prin intermediul întoarcerii grămezii de compost sau remanierii.

Bacteriile sunt întotdeauna prezente în compost (sunt dominante din punct de vedere

cantitativ şi calitativ; au o creştere foarte mare în condiţii de C/N scăzut şi umiditate ridicată;

au un spectru larg de activitate în condiţii variate de pH, mai ales pe substraturi proaspete).

Ciupercile sunt dominante dacă C/N este ridicat. Ele participă la degradarea celulozei şi a

ligninei, sunt rezistente la umiditate scăzută şi manifestă toleranţă la pH variabil.

Actinomicetele atacă substanţele nedegradate de bacterii şi ciuperci (ex. chitine).

Dezavantajele folosirii instalaţiilor de compost sunt mici faţă de cele referitoare la

10

1.3.3

depozitarea deşeurilor. Dintre acestea amintim: apariţia emisiilor de praf în toate procesele

compostării, degajarea mirosurilor, apariţia reziduurilor lichide din instalaţiile de compost

etc. [11]

Gestionarea deşeurilor municipale în Bucureşti [ 12]

Municipiul Bucuresti este amplasat in sudul Romaniei la 44° 24' 49" latitudine nordicasi la 26° 05' 48" longitudine estica. Municipiul Bucuresti este centrul politic, administrativ, economic si cultural al tarii precum si cea mai importanta asezare urbana in care locuieste aproape a zecea parte din populatia tarii. si este situat la o distanta de 64 km nord de fluviul Dunarea, la 100 km sud de Carpatii Orientali si 250 km vest de Marea Neagra la intretaierea paralelei 440 si 26’ latitudine nordica cu meridianul de 260 si 06’ longitudine estica.Municipiul Bucuresti are o suprafata de 238 km patrati (0,8 % din suprafata Romaniei), din care suprafata construita este de cca. 70 % . Administrativ, teritoriul municipiului Bucuresti

este impartit in 6 sectoare.

Prin managementul deseurilor se intelege conducerea, administrarea si controlulsistematic al activitatilor de precolectare, selectare, colectare propriu-zia, transport, tratare,

Obiectivele generale ale managementului deseurilor, sunt, in ordinea prioritatilor,urmatoarele :

*reducerea la sursa a cantitatilor de deseuri generate si a nocivitatii acestora;*colectarea selectiva a deseurilor in vederea reciclarii si valorificarii la un nivel maxim

posibil din punct de vedere tehnico-economic;*tratarea deseurilor prin tehnologii diverse si specifice, pe cat posibil complementare;

*depozitarea controlata a reziduurilor cu asigurarea unui impact minim asupra mediuluisi sanatatii populatiei.valorificare, eliminare si depozitare a deseurilor.

Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare aprioritatilor:*prevenirea aparitiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” in activitatile caregenereaza deseuri;*reducerea cantitatilor – prin aplicarea celor mai bune practici in fiecare domeniu deactivitate generator de deseuri;*valorificarea – prin refolosire, reciclare materiala si recuperarea energiei;*eliminarea – prin incinerare si depozitare.Conform strategiei UE ierarhizarea sistemelor de gestionare a deseurilor se bazeazape minimizare-refolosire-reciclare si in etapa a II a pe eliminare.

11

Termenul de “deseuri menajere” face referinta doar la deseurile provenite din activitaticasnice sau asimilabile cu acestea, colectate in amestec sau selectiv, dar si cele asimilabile cu acestea (care prezinta compozitie si proprietati similare) generate in institutii, industrie,

comert, sectorul public sau administrativ.Deseurile biodegradabile:

Termenul de “deseuri biodegradabile” desemneaza atat deseurile de la populatie sidin activiati comerciale care sufera descompunere anaeroba sau aeroba cat si deseurile

alimentare si vegetale, hartia si cartonul (de calitate joasa).In principiu, solutiile de recuperare si reciclare disponibile sunt reprezentate de

compostarea (digestia aeroba) si digestia anaeroba cu producerea si colectarea de biogaz.Avand in vedere experienta internationala, Romania este constienta ca pentru a utiliza

in mod eficient compostarea este necesara o colectare selectiva a deseurilor biodegradabiledin deseuri. Trebuie evitata compostarea deseurilor municipale colectate in amestec,

deoarece deseurile municipale amestecate au un continut ridicat de metale grele cum ar fi:Cd, Pb, Cu, Zn si Hg.

Deseurile din constructii si demolariIn prezent cantitatea de deseuri din constructii si demolari este mult mai mica in

comparatie cu statele membre ale Uniunii Europene. In paralel cu dezvoltarea economica atarii, activitatile de construire a cladirilor noi, de reconstructie si renovare a cladirilor

existentesi demolarea cladirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creste substantial cantitatea de

deseuri din constructii si demolari si se va schimba mult calitatea acestora fapt pentru careeste necesara dezvoltarea masurilor pentru reciclarea, recuperarea si eliminarea deseurilor

rezultateDeseuri de echipamente electrice si electronice

Conform Directivei Europene privind deseurile de la echipamentele electrice sielectronice (DEEE) exista 10 tipuri diferite care trebuie colectate de la consumatori si

reciclate sau recuperate in rate specifice.

Anvelope uzateAnvelopele uzate nu trebuie eliminate prin depozitare controlata, nici in forma originala

12

nici maruntite. Anvelopele uzate nu trebuie incinerate in instalatii de incinerare a deseurilormenajere. Pe baza Directivei Cadru a Deseurilor anvelopele uzate trebuie reciclate sau

valorificate termoenergetic cat mai mult posibil. Ambele metode sunt recomandate.COLECTAREA DESEURILOR IN BUCURESTI

In anul 2006 au fost inregistrate 358 de agenti economici autorizati pentru desfasurarea activitatii de colectare si/sau valorificare a deseurilor reciclabile din care peste 30% se ocupa

de colectarea deseurilor de metale.Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, europubele, si

containere), prezinta volumul necesar saptamanal pentru colectarea deseurilor generate de aproximativ 50.000 m³/saptamana (634.000 t/an deseuri din gospodarii cu o greutate specifica de 0, 25 kg/dm3). Numarul mare de containere mari ar putea fi explicat de

conditiile specifice de colectare ale orasului Bucuresti. Majoritatea locuitorilor traiesc in blocuri mari, echipate cu un sistem de colectare ce consta in tobogane de gunoi prin care

deseurile cad de la fiecare etaj intr-o incapere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului. Deseurile sunt colectate in containere mari sau in europubele de 240 l, care sunt golite periodic. Blocurile de patru etaje care, in general, nu sunt echipate cu ghene au la

dispozitie contrainere de diminesiuni mari, plasate uneori cate unul la doua blocuri.Exista suficiente europubele si containere dar s-ar putea ca inanumite zone distributia

de europubele si containere sa fie excedentara iar in altele sa fie deficitara. In general in zonele de case distributia de europubele se face pe gospodarie si nu pe numar de locuitori.

Colectarea selectivaColectarea si depozitarea deseurilor municipale solide (DMS) mixte la depozite

ecologice este fundamentala pentru gestionarea deseurilor. Muncipiul Bucuresti colecteaza deseuri de la 89% din populatie, ceea ce reprezinta 97% din totalul de DMS din regiune.

Colectarea selectiva in Municipiul Bucuresti se desfasoara la nivel de proiecte pilot.Aceste proiecte pilot au rolul de a verifica rezultatele obtinute si a stabili solutii finale

optime din punct de vedere tehnic si economic.In Sectorul 3, operatorul SC ROSAL GRUP SRL are in derulare in parteneriat cu

Primaria Sectorului 3, un program de colectare selectiva a deseurilor de hartie carton siplastic de la populatie.

In 40 de locatii din sector au fost amplasate cate doua containere personalizate tip„clopot” de 1,2 m3 (albastru pentru deseuri de hartie si carton si galben pentru deseuri din

plastic).In Sectorul 6, operatorul SC URBAN SA are in derulare in parteneriat cu Primaria

Sectorului 6 si Eco Rom Ambalaje SA un program de colectare selectiva la nivelul a 100.000

de locuitori.Operatorul SC REBU SA are de asemenea proiecte in derulare in sectoarele 1 si 4.

SortareaExista doua statii de sortare a deseurilor amplasate una in Municipiul Bucuresti si a

doua in Glina, judet Ilfov.1.Statia pilot de sortare manuala a deseurilor menajere si asimilabile a SC URBAN SA din

Bulevardul Iuliu Maniu, nr. 15, sector 6, Bucuresti are o capacitate de 1.000 t/luna. Deseurilesunt pre-sortate si vin din punctele de colectare, de testare, de la companii de

colectare si de la locuitori (proiecte pilot pentru colectarea selectiva realizate de SC URBAN SA in sectorul 6).

2.Statia de sortare a deseurilor menajere si asimilabile GLINA care deserveste, in principal,sectorul 3 si apartine SC ROSAL GRUP SRL – SC ECOREC SA.

13

Statia are o capacitate de 18 t/ora si este alcatuita din :- 2 instalatii sortare deseuri solide urbane, cu capacitatea de 9 tone/ora fiecare;

- presa compactoare pentru deseurile reciclabile de hartie si carton;- prescontainer pentru deseurile nereciclabile.

Complexul cuprinde o incinta cu o suprafata betonata de aproximativ 7.109 m2,complet imprejmuita cu un gard din tabla (h = 2m).

Complexul include urmatoarele repere:- poarta de acces;

- cale de acces rutier betonata;- cabina punct control, cu zona de cantarire a autovehiculelor la intrare-iesire, cantarul

este in conexiune cu sistemul computerizat de gestiune;hala instalatie sortare;

- prese pentru deseurile reciclabile de hartie si carton;- prescontainer pentru deseurile nereciclabile evacuate din statia de sortare;

- pavilion administrativ (170 m2);- platforma depozit de tranzit pentru PET alb/colorat;

- platforma depozit materiale sortate, altele decat PET (carton, aluminiu, etc.);- parcare si platforma spatiu de manevra pentru TIR-uri;

- parcare containere;- instalatie de iluminat exterior.

Cantitatile sortate si reciclabile sunt reduse in cazul ambelor statii de sortare, sub 15%din cantitatea procesata. Aceasta deoarece deseurile menajere nu sunt colectate selectiv,

sunt impurificate si nu pot fi valorificate de catre societatile economice reciclatoare. Statiilevor deveni rentabile dupa introducerea colectarii selective a deseurilor menajere.

Cantitatile de deseuri depozitate rezultate de la statiile de sortare in functiune, au fostin anul 2007 de :

- 121.300 t/an la depozitul Glina – SC ROSAL GRUP SRL;- 9.000 t/an la depozitul Chiajna Rudeni – SC URBAN SA.

La depozitul Chiajna Rudeni sunt colectate si presate butelii PET dar capacitatea deprelucrare este foarte redusa.

Se considera ca numai cca. 10% din totalul deseurilor municipale sunt colectate separat.

Sunt inregistrate 210 de companii pentru colectare si colectare separata a deseurilor.Aproximativ 150 dintre acestea intreprind activitati de colectare a deseurilor din ambalaje.

Presupunand ca in medie fiecare societate comerciala are in jur de 10 angajati carecolecteaza ambalaje si ca pe zi o persoana colecteaza 50 kg ambalaje, se ajunge la o rata

de colectare anuala de aproximativ 22.500 t. Cantitatea de deseuri de ambalaje colectata dela marii agenti economici este de 15.000 t/an

In unele cazuri, in cantitatile de deseuri colectate separat sunt incluse deseurileindustriale reciclabile. Acest lucru este evident pentru colectarea metalului ce se presupune

a fi de 350.000 t/an, numai 5% din acea valoare provine de la populatie.

Alte activitati de tratare a deseurilor in Bucuresti:- PET 266 t /an maruntirea si/sau compactarea si transportul catre

producatori- Hartie si carton 59.616 t/an presarea si transportul la manufactori- Baterii 5.583 t/an separarea acidului, plumbului si PVC-ului- Cauciucuri uzate 388 t/an- Uleiuri uzate 355 t/an

14

Companiile actioneaza ca angrositi. Primesc materiale din toate partile regiunii, lecompacteaza si le transporta catre producatori.

Tratarea mecano-biologica este una din tehnicile de baza pentru reducerea cantitatilor de materie biodegradabila si producerea de combustibili alternativi obtinuti din deseuri.

Realizarea unor statii pilot de tratare mecano-biologica. In baza experientei internationale, in special din statele membre UE, incinerarea este

cea mai eficienta metoda de tratare a deseurilor colectate in amestec din surse diferite,inainte de a fi depozitate final. Scopul incinerarii este : minimizarea volumul deseurilor,distrugerea componentele periculoase biodegradabile, inertizarea deseurilor, reducerea

carbonului organic si recuperarea energiei inglobate in deseuri.Eliminarea deseurilor

Municipiul Bucuresti depoziteaza deseurile in trei depozite, amplasate doua in judetulIlfov si una in Municipiul Bucuresti.

Cele 3 depozite de deseuri*Chiajna Rudeni ( SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL )*Glina ( SC Ecorec SRL )*Vidra ( SC Eco Sud SRL )

Pana in 2004, aproximativ 15% din capacitatea totala a depozitelor a fost ocupata.Din 2004, ramanand o capacitate de aproximativ 29 mil tone, si presupunand o

cantitate anuala depozitata in jurul a un milion de tone, capacitatea ramasa fiind suficienta pentru urmatorii 30 de ani.

Planificarea pentru inlocuirea acestei capacitati de depozitare trebuie inceputa dupa2013, care reprezinta orizontul de timp pentru acest plan.

Scurta descriere a situatiei celor 3 depozite ecologiceToate cele trei depozite sunt in procesul unei reabilitari si imbunatatiri pas cu pas.

Partile vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform cerintelor Directivei UE privind depozitele de deseuri

.

15

Statele membre UE (daca nu chiar toate statele dezvoltate), au obiective de gestionare a deseurilor similare cu ale Romaniei. Cateva au standarde mai ridicate, cum ar fi Germania,

care are ca tinta reducerea la 5% a continutului biodegradabil al deseurilor depozitate. Solutiile tehnice aplicate sunt:- Colectarea selectiva a fractiilor de deseuri (sisteme de recipienti uscati / recipienti umezi,

sistem punct verde, etc);- Statii de sortare pentru a recupera fractii de deseuri (deseuri provenite din ambalaje, hartie)- Compostarea in mare parte a fractiilor verzi si a unor fractii provenite din mancare (ambele

compostate centralizat sau in gospodarii);- Tratarea deseurilor ramase in amestec (prin incinerare sau scheme biomecanice);

Folosirea celor mai bune tehnici disponibile duce la un reducerea impactului asupramediului, ceea ce implica:

- Metode mai simple de tratare a levigatului- Emisii mai scazute de gaze cu efect de sera, in special metan (metanul are de 21 ori efect

mai ridicat de sera decat CO2), si- Reducerea semnificativa a factorilor negativi (fum, pasari / animale / praf / mirosuri

neplacute / ape contaminate / deplasari de praf cu ajutorul vantului)- Controlul asupra deseurilor depozitate si- colectarea si arderea metanului de depozit in depozitele mici sau recuperarea si utilizarea lui ca si combustibil in generatoarele electrice in depozitele mai mari.

Capitolul 2. SORTAREA DEŞEURILOR [13]

2.1 Scopul sortării Prezentul Normativ tehnic privind sortarea deseurilor urbane solide reciclabile se aplica in

conformitate cu prevederile OUG 78/2000 privind regimul deseurilor si Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 si stabileste conditiile de lucru si regimul de functionare pentru instalatiile de sortare a deseurilor, controlul instalatiilor de monitorizare a emisiilor, precum si elemente generale specifice activitatii desfasurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (autorizare si control).

Prezentul Normativ tehnic face referire la o serie de standarde, normative tehnice si ghiduri care sunt in vigoare la momentul aplicarii sale. Deoarece aceste documente se pot modifica, utilizatorii trebuie sa se asigure ca aplica variantele in vigoare, asigurand astfel o calitate stiintifica unitara.

Standardele mentionate in prezentul Normativ tehnic reprezinta standarde de referinta pentru cerintele minimale specifice domeniilor lor de aplicare.

Pentru a putea înțelege importanța colectării selective a deșeurilor, trebuie să știm mai întâi care este legătura foarte importantă dintre mediu și gunoiul pe care omul îl produce, și ce înseamnă reciclarea deșeurilor.

Toate speciile de pe Pământ, fie ele animale sau vegetale, trăiesc în armonie cu mediul înconjurător, cu planeta pe care se desfășoară ciclul vieții lor.Singura excepție o reprezintă omul.Prin multe din acțiunile omului, mediul, planeta noastra are de suferit. Una dintre importantele acțiuni care dăunează mediului este reprezentată de producerea gunoiului și reintroducerea acestuia în mediu.

Deși România nu este încă la nivelul altor țări mai dezvoltate unde gunoiul nu este ridicat de către compania responsabilă dacă nu este deja sortat, și țara noastră face progrese în acest sens. În special marile orașe au dezvoltat strategii de management al deșeurilor, printre cele mai reciclate

16

fiind PETurile, hartia și fierul. Pe lângă acestea se pot recicla și la noi în țară anvelopele, aluminiul, sticla,becurile ecologice fluorescente (CFL), uleiul uzat, aparatele electrice și electronice, acumulatorii/bateriile etc. Dacă aceste materiale nu sunt sortate și colectate separat, vor ajunge alături de celelalte gunoaie fie într-o groapă de gunoi, așteptând să se descompună (atenție: unele se descompun greu și foarte greu iar unele conțin substanțe toxice care ajung astfel în mediu), fie vor ajunge într-un incinerator, unde vor fi arse. Arderea deșeurilor în incineratoare este o sursă de poluare a atmosferei și distrugere a calității aerului locuitorilor din apropierea incineratorului.

Sortarea deseurilor se face in majoritatea cazurilor dupa colectarea lor. In rarele cazuri in care deseurile sunt deja sortate dupa categorie (ex: sticla, plastic, metale etc), ele sunt duse direct la statiile de procesare si reciclare. Sortarea deseurilor in centrele specializate presupune de obicei mai multe etape, din care majoritatea suntautomatizate, permitant sortarea rapida a unor cantitati impresionante de deseuri.

Pe scurt, sortarea decurge in modul urmator: incarcatura camioanelor este plasata pe o banda rulante de unde bucatile mari de plastic, cartoane etc sunt eliminatemanual pentru a nu bloca dispozitivul de sortare. Urmatorul aparat separa deseurile in functie de greutate, apoi urmeaza separarea pe tip de deseu (initial se facea manual acest pas, dar incep sa fie deja folosite la scara larga scanerele automate).

Materialele feroase sunt sortate folosind magenti. Aluminiul este scos din amestec folosind campi magentici cu poli ce se rotesc, ce creeaza camp magnetic in interiorul cutiilor de aluminiu ce se respinge cu cel din exterior. Sticla este sortata in final manual in functie de culoare.

  Printre beneficiile sortării deșeurilor se află:-reducerea cantității de resurse exploatate din mediu;-reducerea costurilor de fabricație a diferitelor produse și deci reducerea costurilor acelor produse ca

beneficiu pentru consumator;-reducerea cantității de materiale nebiodegradabile care ajung în mediu, deci reducerea poluării

mediului;-reducerea cantității de deșeuri care ajunge în gropile de gunoi sau în incineratoare(deci reducerea

poluării atmosferice) etc. Gândindu-ne la aceste beneficii, efortul pe care ar trebuie să-l facă fiecare dintre noi este mic. Puțină voință, o mică reorganizare a spațiului din gospodărie și o mai mare atenție la CE și UNDE aruncăm, sunt primii pași ai contribuției noastre la colectarea selectivă a deșeurilor.

2.2 Sisteme pentru sortare

2.2.1 Sortare manuală

Din cauza faptului că sortarea manuală este foarte costisitoare, trebuie mărit randamentul de selectare cu ajutorul utilajelor speciale. Pentru a mări productivitatea sortării manuale, materialele cu granulatie mică sunt îndepărtate prin sitare.

Separatoare magnetice, suflătoare, benzi înclinate, maşini de împins, au toate scopul de a pregăti deşeurile pentru sortarea manuală şi de a mări productivitatea personalului de sortare. Există două tipuri de sortare: negativă şi pozitivă.

În cazul sortării pozitive este extras materialul recuperabil din fluxul de deşeuri şi este aruncat în sertarele corespunzătoare.

În cazul sortării negative materialele care sunt considerate impurităţi care deranjează sunt extrase din fluxul de materiale, pe banda transportoare rămânând doar fracţiunea dorită. Prin sortare negativă se obţin productivităţi mai mari, dar de calitate mai scăzută, în timp ce în cazul sortării pozitive se obţine calitate foarte bună cu productivitate însa mult mai mică. Colectarea separată a materialelor recuperabile creşte considerabil randamentul operaţiunii de sortare.

17

Fig.2 : Schema unei staţii de sortare manuală

2.2.2 Sortare densimetrică

Sortarea densimetrica este o metoda de clasare care se bazeaza pe echivalenta specifica a materialelor asemanatoare intr-un curent de aer ascendent. Acest proces se mai denumeste si clasare. Echivalenta inseamna ca diferite particule vor atinge aceeasi viteza finala de cadere. Daca particulele sunt echivalente, atunci acestea ar trebui sa aiba in aceleasi conditii initiale aceeasi traiectorie, respectiv aceeasi viteza de coborare. Sortarea densimetrica se poate realiza si cu ajutorul apei (vezi hidrociclonul).Separarea se realizeaza in functie de viteza de cadere a particulelor. Viteza de cadere depinde de forma granulei si de greutatea specifica a fiecarui material. Debitul este influentat de masa volumetrica, de umiditate, de compozitia deseurilor si de maruntirea prealabila a deseurilor de sortat.

O serie de tipuri de separatoare cu ajutorul curentului de aer s-au testat in Uniunea Europeana. Din multitudinea de instalatii de separare existente, in prelucrarea deseurilor se folosesc cu precadere 2 tipuri: separatorul cu aer rotativ si instalatia de aspirare.

Separatorul rotativ cu curent de aer

18

Separatorul rotativ cu curent de aer are trei elemente principale: un tambur rotativ, o camera de separare si decantare si un sistem de aer comprimat. Tamburul rotativ este inclinat cu aproximativ 15 grade fata de orizontala si are forma conica cu baza mare in sus.

Deseurile maruntite si deja cernute sunt transportate cu ajutorul unei benzi rulante catre partea superioara a tamburului. Prin duze de aer comprimat se sufla aerul, paralel cu axa tamburului. In acest fel materialele usoare sunt antrenate in sus catre camera de decantare. Materialul greu este transportat prin tambur in continuare si iese prin baza mica a tamburului.

Fig 3. Separator rotativ cu curent de aer

Pentru a asigura un curent de aer continuu de-a lungul intregului tambur, se sufla aer suplimentar prin baza mica a tamburului. Marimea granulatiei si selectivitatea pot fi variate prin schimbarea volumului de aer, schimbarea presiunii aerului comprimat, prin modificarea unghiului de inclinatie al tamburului si prin modificarea modului de incarcare a materialului maruntit.

Instalatia de aspirareComponentele usoare din deseuri sunt aspirate de obicei de pe o banda transportoare, de pe o sita cu vibratie sau dintr-o sita tambur si sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele usoare pot fi: bucati de hartie, pungi de plastic, bucati de plastic etc.

Fig 5. Instalatie de aspirare

HidrociclonulSepararea diferitelor fractiuni de materiale plastice dintr-un amestec de granule se

realizeaza in cazul hidrociclonului intr-un camp de forte centrifugal. Geometria ciclonului realizeaza un vartej interior ascendent prin care este eliminata fractiunea usoara a

19

amestecului si un vartej exterior descendent cu ajutorul caruia se elimina fractiunea grea. Hidrociclonul este proiectat special pentru separarea diferitelor tipuri de deseuri din

plastic. Calitatea separarii tipurilor de materiale cu ajutorul hidrociclonului sunt determinate de tipul si calitatea maruntirii in prealabil a deseurilor din plastic.

Fig 4. Instalatie cu hidrociclon2.2.3 Sortare magnetică

O sortare magnetică eficientă se realizează atunci când elementele feromagnetice sunt preluate de magneţi în urma unei mărunţiri a deşeurilor şi a unei afânări,

eliberându-se astfel, de alte impurităţi.Mărimea elementelor feroase nu este limitată, dat fiind faptul că magneţii pot atrage orice fel de greutăţi. Acest tip de magneţi sunt utilizaţi în principal pentru presortarea

magnetică grosiera a deşeurilor mărunţite sau nemărunţite.Sortarea magnetică se face în mare măsură cu magneţi asezaţi deasupra benzilor rulante de transport a deşeurilor care sortează materialele feroase din curentul de deşeuri şi le elimină, ori perpendicular, ori paralel cu direcţia transportorului de

deşeuri. Sortarea magnetică s-a dovedit a fi eficientă după mărunţire. În cazul sortării magnetice a deşeurilor casnice, mărimea optimă a elementelor este în jur de 10 până

la 100 mm.

Fig.6 : Vedere separator magnetic

2.2.4 Sortare optică Sortarea optică are rolul de a separa materialele valorificabile în funcţie de culoare,

iar cu ajutorul echipamentelor cu infraroşu se pot sorta şi în funcţie de tipul de material din care este confecţionat.

Lumina care trece prin materialul reciclabil este preluată de un senzor. Un conductor de lumină din materialul plastic conduce semnalul catre unitatea de evaluare.

20

Semnalul luminos este descompus în culorile roşu, verde şi albastru iar separarea se face dupa culoare.

De exemplu, cu ajutorul unei instalaţii de sortare a sticlei se obţine o puritate de aproximativ 99,7%. Cu ajutorul echipamentelor cu infraroşu se realizează forma curbei caracteristice pentru fiecare tip de material, iar dupa evaluarea cu ajutorul unui program urmeaza activarea mecanismului de comanda al clapetelor de evacuare, iar deşeurile cărora nu le sunt recunoscute curbele caracteristice sunt eliminate din circuit.

Aceasta sortare este, în principal utilizată pentru separarea diferitelor tipuri de materiale plastice: PET (polietilenă tereftalat - plastic folosit pe scară largă pentru ambalaje), PS (polistiren), PP (polipropilena - folosită in industria materialelor plastice, mai ales la instalațiile de încălzire), HDPE (polietilenă de înaltă densitate – folii, material de ambalaj, bare), LDPE (polietilenă cu densitate mică), PVC (policlorura de vinil - utilizat cel mai mult în sectorul constructiilor,de la conducte pentru apa, pâna la profile de ferestre şi uşi. ), etc

Fig.7 : Vederea unui mecanism de sortare optică

2.2.5 Sortare dimensională Reprezinta sistemul de sortare in cadrul caruia prin cernere se separa materiale de

granulatie diferita, in diverse clase granulometrice propuse. Acest proces se mai denumeste si clasare. Prin cernerea cu sita se realizeaza separarea in functie de dimensiunea caracteristica a granulelor, cu ajutorul unei suprafete de separatie, prevazuta cu orificii asezate geometric. Granulele care, la alunecarea peste sita, sunt intr-o pozitie potrivita si au dimensiuni mai mici decat orificiile sitei, cad prin aceasta si formeaza astfel materialul cu granulatie fina. Restul granulelor raman in sita si formeaza materialul cu granulatie mare.

Materialele cu granulatie fina, umede, fibroase si lipicioase obtureaza usor sitele. Astfel, se micsoreaza suprafata de cernere, iar debitul de cernere scade. Pentru a evita obturarea sitelor, sunt folosite pentru materiale greu de cernut sisteme de site speciale sau ajutoare pentru site. Cele mai importante ajutoare pentru site sunt periile, lanturile, incalzitoarele de site, jeturile de aer si apa suplimentara pentru anularea fortelor dintre particulele lipite una de cealalta.Sunt folosite, in special, doua tipuri de site pentru sortarea dimensionala: site cilindrice si site cu vibratie. O sita este considerata eficienta daca 70% din materialele cu dimensiunea particulelor mai mica decat ochiurile plasei pot trece prin acestea.

Sita tamburSita tambur este o sita cilindrica; aceasta reprezinta un agregat de clasare verificat

21

care poate fi utilizat intr-o instalatie de preparare a deseurilor, atat in prima treapta de preparare, cat si dupa procesul de maruntire. Debitul si performantele la separare ale unei site tambur sunt determinate de marimea orificiilor, diametrul, turatia, elementele interiorului tamburului si inclinatia acestuia.

Dat fiind faptul ca suprafata de cernere a unei site tambur este relativ mica, se incearca prin diferite constructii ale peretelui interior (sita poligonala) ridicarea cat mai mult a materialului de cernut pe peretele tamburului rotativ, pentru a obtine o cernere mai eficienta.

Pentru a reduce si mai mult timpul de prelucrare a deseurilor, sita tambur poate avea pe peretii interiori diferite accesorii cu ajutorul carora sa taie sacii in care sunt colectate deseurile. Astfel, sacii de deseuri menajere colectati de agentii de salubritate pot fi desfacuti si sortati rapid si automat cu ajutorul sitei tambur.

Sita cu vibratieAceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s-a dovedit a fi

eficienta ca agregat de cernere a deseurilor care nu se infunda.Pentru acest gen de cernere se folosesc site maleabile din cauciuc sau materiale

plastice, montate pe un sistem de bare care basculeaza in contratimp. Aceasta miscare de basculare antreneaza sita intr-o miscare de tip unda, cu o amplitudine considerabila de 30 pana la 50 mm pentru frecvente de oscilatie de 600 pana la 800 /min si imprima materialului de cernut acceleratii considerabile.

Separator balisticAcest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale in trei fractii:

grea, usoara si fina. Separatorul balistic este format din palnia de incarcare si puntea formata din mai multe benzi metalice perforate si care vibreaza in contrasens una fata de cealalta. Puntea are o mica inclinatie pentru a imprima fractiei grele o anumita acceleratie, figura….

Fig 8.Schema de functionare a unui separator balistic

Deseurile maruntite, in functie de forma si greutatea specifica fiecarei particule se deplaseaza in susul sau in josul puntei. Particulele mai grele au tendinta sa se deplaseze in jos odata cu miscarea benzilor si astfel se separa fractia grea. Datorita miscarii de vibratie si de rearanjare continua a deseurilor pe puntea separatorului, particulele usoare cum ar fi hartia, cartonul si foliile de plastic se deplaseaza catre marginea superioara a separatorului, astfel formandu-se fractia usoara. Iar fractia fina reprezinta particulele care au trecut prin orificiile benzilor metalice. Procentajul de fractie grea si fractie usoara se determina prin modificarea inclinatiei puntei. Inclinatia se afla, in general, intre 15-20%; aceasta inclinatie este proiectata pentru o rata de incarcare de aproximativ 10 tone/h sau 90 m3/h.

Sita plata cu disc

22

O sita cu disc este un aparat de clasare in cascada care consta dintr-un gratar de clasare cu mai multe site partiale asezate in trepte formate dintr-o multitudine de arbori paraleli plasati la distante egale unul de altul cu discuri de antrenare hexagonale. Fiecare dintre aceste discuri de antrenare se roteste in golul dintre doua corpuri de discuri invecinate.

Fig. 9 Schema de functionare a unei site cu disc

Distantele dintre aceste discuri determina marimea orificiilor de cernere ale fiecarui nivel de cernere. De exemplu, deseurile de constructii si demolari presortate se introduc printr-un dispozitiv de incarcare catre primul nivel de separare si sunt accelerate si separate in procesul de cernere prin asezarea discurilor de antrenare pe arbori, precum si prin cresterea turatiei arborilor pe fiecare nivel in directia de antrenare a materialului catre celelalte nivele de separare. Arborii rotunjiti dintre discurile de antrenare si colturile rotunjite impiedica intepenirea materialului de separat.

2.3 Staţii de sortare

2.3.1.Staţii de sortare utilizate în România [12]

Exemplificare statie (sortare carton si PET)

23

Statie de sortare deseuri formata din:

1.Transportor orizontal

Transportorul are o lungime totala de 6.000 mm,latimea utila a benzii fiind de 1.200 mm.Conveiorul seafla pozitionat intr-un buncar confectionat din profile si table profilate vopsite incamp electrostatic.Banda transportoare este din cauciuc, cu insertii textile, rezistenta la hidrocarburi.

Vitezanominalaabenziiestereglabilaprinintermediulpanouluidecomandainintervalul0.1-1 metri/minut.Incazulincaresedoresteo altavitezanominalaabenzii aceastapoatesasereflectein

24

cotatia de pret.

Intreagastructuraesteconfectionatadintablaneagradecapatasiprofiledinotellaminatvopsitein culoarea gri carbon sau orice altaculoare dorita de beneficiar.

Limitator destrat (deduction of oversized layer):

Acesta este confectionat din profile metalice si table profilate si are rolul de a limita inaltimea stratului de deseu transportat la 30 – 35 cm.

2. Banda transportoare inclinata pentru separare grosiera si alimentare sita vi b ratoare (Conveior

belt) Conveiorul are rolul de a prelua deseurilor de la Banda orizontala si de a trimite mai departe catre conveiorul de alimentare a sitei vibratoare.

25

3. Sita vibratoare (Vibration sleeve)

Sita vibratoare are rolul de a indeparta deseurile care au granulatie fina (<70 mm). Deseurile rejectate cad pe o banda transportoare, de unde sunt transportate catre uncontaineRoll–Off.Deseurile mai mari de 70 mm sunt descarcate pe banda cotata cu nr.8.

4.Platforma metalica si cabina de sortare (Sorting cabin)

5.

26

!!! Deschizator de saci (bag opener)Deschizatorul esteprevazut cu discuri pentru desfacerea sacilor

Intreaga structuraeste confectionata din tabla neagra decapata si profile din otel laminat vopsite in culoarea gri carbon sau orice alta culoare dorita de beneficiar.

27

BIBLIOGRAFIE

1. [1] - 1.1 Noțiuni de bază ”Instalații pentru reciclarea deșeurilor”, Seria ,, GESTIUNEA DEȘEURILOR”,Editura AGIR București ,2006, Autori Prof.dr.ing Ioan PĂUNESCU ,Conf.dr.ing Gigel PARASCHIV;

2. [2] - Bovea, M. D., Ibáñez-Forés V., Gallardo A., Colomer-Mendoza F.J., 2010,Environmental assessment of alternative municipal solid waste management strategies. A Spanishcase study, Waste Management xxx (2010) xxx–xxx.

3. [3] - Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică

4. [4] - Lista depozitelor de deşeuri municipale conforme cu prevederile legislative poate fi consultată laadresa: http://www.anpm.ro

5. [5] - Transformarea deşeurilor biodegradabile în compost se poate realiza prin: biodegradare aerobă- cu aport substanţial de oxigen (soluţia conduce la atingerea scopului final în 10 – 14săptămâni), sau anaerobă (soluţia are nevoie de 12 – 24 luni).

6 . [6] - Selivanovskaya, Yu., S., Latypova, Z. V., Kiyamova, N. S., Alimova, K. F., 2001, Use of microbial

7 . [7] - parameters to assess treatment methods of municipal sewage sludge applied to grey forest soil of Tatarstan., Agriculture Ecosystems & Environment 86, 145-153.

8. [8] - Mustin, J., 1987, Le compost. Gestion de la matière organique, Editions F. Dubuc-Paris.

9. [9] - Hassen, A., Belguith, K., Jedidi, N., Cherif, A., Cherif, M., Boudabous, A., 2001, Microbial characterization during composting of municipal solid waste, Bioresource Technology 80, 217-225.

10. [10] - Hassen, A., Belguith, K., Jedidi, N., Cherif, A., Cherif, M., Boudabous, A., 2001, Microbial characterization during composting of municipal solid waste, Bioresource Technology 80, 217-225.

13. [11] - http://www.mmediu.ro

14 . [12] - https://www.scribd.com/doc/250643819/Statii-de-Sortare-Deseuri-Prezentare-Generala

28

29

30