Etapele Marei Uniri Etapele Marei Uniri “Basarabia-Bucovina-“Basarabia-Bucovina-

Transilvania”Transilvania”

Autori:Badalita NicolaeAutori:Badalita NicolaeGheorghe Ionut Gheorghe Ionut Mirion GabrielaMirion GabrielaMunteanu IonutMunteanu Ionut

Stolearenco DorinStolearenco Dorin

La 1 decembrie 1918 s-a vestit lumii, prin hotărârea Adunării

Naţionale de la Alba Iulia, Unirea tuturor românilor sub sceptrul

Regelui dezrobitor Ferdinand I

• Unirea Basarabiei cu România(27 martie)

• Unirea Bucovinei cu România(28 noiembrie)

• Unirea Transilvaniei cu România(1 decembrie)

Unirea Basarabiei cu România In aprilie 1917 este constituit P.N.M. care a avut un pas decisiv in istoria poporului.A fost dobîndită autonomia basarabiei,au fost asigurate drepturi democreatice,limba naţională devine româna. In octombrie 1917 a fost convocat Congresul Militar Moldovenesc.Ceva mai tîrziu a fost convocat Sfatul Ţării in frunte cu Ion Inculet. Proclamarea RDM în componenţa RFDR a avut loc la data de 2 decembrie 1917,iar la 24 ianuarie 1918 RDM este proclamată republică independentă. La 13 ianuarie 1918 România rupe relatiile cu Rusia şi la 27 martie 1918 are loc Marea Unire condiţionată a Basarabiei cu România de către Sfatul Ţării.

Basarabia a fost parte din România modernă timp de 22 de ani, de la 27 martie (9 aprilie) 1918, când Sfatul Țării, parlamentul Republicii Democratice Moldovenești a votat în favoarea unirii cu România, până la 28 iunie 1940. Atunci, după un ultimatum expansionist al guvernului sovietic adresat României privind cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietică, teritoriul său (Est-Moldova) a fost ocupat de Armata roșie, administrația și Armata Română fiind forțate să se retragă la est de râul Prut.

Ion InculeţPreşedinte al Sfatului ŢăriiÎn funcţie

21 noiembrie 1917 – 27 martie 1918

Preşedinte al Republicii Democratice MoldoveneştiÎn funcţie2 decembrie 1917 – 27 martie 1918

Născut:5 aprilie 1884 Decedat:19 noiembrie 1940

Răzeni, Imperiul Rus

A absolvit şcoala primară în satul natal, iar în anul 1894 este admis la Şcoala teologică din Chişinău, subordonată Seminarului teologic . A studiat în acelaşi an cu viitorii deputaţi şi demnitari de stat Vasile Bârcă şi Pantelimon Erhan . La 21 noiembrie 1917 a fost ales Preşedinte al Sfatului Ţării. La 6 ianuarie 1918 a avut loc tentativa de preluare a Puterii la Chişinău de către bolşevici. La 24 ianuarie "Sfatul Ţării" a proclamat cu majoritate de voturi independenţa Basarabiei faţă de Rusia, iar la 27 martie 1918 a proclamat cu majoritate de voturi Unirea cu România, în condiţiile în care Frontotdel-ul şi alte fracţiuni minoritare îî cereau parlamentului insistent să păstreze legătura cu Rusia.

Unirea Bucovinei cu România

In octombrie 1917 in Bucovina este constituit Consiliul National Român in frunte cu Iancu Flondor.La 3 noiembrie 1918,la Cernăuţi ,a fost convocată Adunarea Naţională a ucrainenilor care a decis împarţirea Bucovinei între români şi ucraineni. La 28 noiembrie 1917 a fost convocat Congresul General al Bucovinei care a adoptat moţiunea de “Unire necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare pînă la Ceremuş,Colacin şi Nistru cu Regatul României.” După congres, o delegație formată din mitropolitul Vladimir de Repta, Iancu Flondor, Ion Nistor, Dionisie Bejan și reprezentanți ai minorităților, a mers la Iași, unde se aflau încă guvernul și curtea regală, și a remis regelui Ferdinand I actul unirii Bucovinei cu România. La 18 decembrie a fost promulgat decretul-lege pentru consfințirea unirii Bucovinei. Acesta prevedea ca din partea Bucovinei să intre în guvern 2 miniștri de stat fără portofoliu, unul delegat cu administrația la Cernăuți, celălalt la București.Recunoașterea internațională a fost un proces complicat, în principal datorită poziției Ucrainei, care nu recunoștea unirea. Recunoașterea internațională a unirii avea să vină un an mai târziu, la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint-Germain-en-Laye dintre Puterile Aliate și Austria.

Iancu Flondor Iancu Flondor s-a implicat în viaţa politică a

Bucovinei încă de la sfârşitul anilor '80 ai secolului al XIX-lea, făcând parte din gruparea politică a "tinerilor" români, alături de George Popovici, Grigore Filimon, Florea Lupu, Constantin Morariu, Zaharia Voronca ş.a. Această grupare a acţionat în paralel cu organizaţiile politice oficiale, nefiind acceptaţi în rândul elitei politice româneşti o anumită perioadă. În timpul conflictului românilor cu guvernatorul Pace din anii 1891-1892, "tinerii" au fost cooptaţi în comitetul electoral de către "bătrânii" lideri politici care se vedeau ameninţaţi cu pierderea poziţiilor în Dieta Bucovinei.

La data de 18 decembrie 1918, Iancu Flondor este numit în funcţia de ministru secretar de stat, fără portofoliu, însărcinat cu administrarea Bucovinei în Guvernul Ion I.C. Brătianu (5). În această calitate, el a pus bazele noii administraţii româneşti în Bucovina: a introdus limba română în învăţământ (fiind înfiinţate şcoli româneşti la Cernăuţi, Româneşti,Siret, Călineşti).

Nascut :3 august 1865Decedat:19 octombrie 1924

Unirea Transilvaniei cu România

Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României și totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor granițelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Națională a României. Alba Iulia, faimoasa cetate a Bălgradului, fusese aleasă de către Consiliul Național Român Central, care avea sediul la Arad, pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanții poporului românesc din Transilvania pentru două pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Șelimbăr, își făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui alai măreț. Cetatea a fost capitala domnitorului în timpul scurt cât reușise să săvârșească cea dintâi unire a Țărilor Române. La 1784, pe același platou al Cetății, Horia și Cloșca, sufereau supliciul frângerii pe roată în urma condamnării lor.

Consecințe și războiul dintre Regatul României și Republica Sovietică Ungară

7 decembrie, 1918 - Armata Română intră în Brașov, în sud-estul Transilvaniei.

12 decembrie, 1918 - Trupele române intră în Sibiu (sudul Transilvaniei).

24 decembrie, 1918- Regele Ferdinand I semnează un decret de acceptare a unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România, la care guvernul maghiar protestează. La Versailles încep negocierile cu cele patru puteri ale Antantei, precum și cu Cehoslovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria și Rusia, pentru stabilirea noilor granițe.

24 decembrie, 1918- Trupele române intră în Cluj.

14 ianuarie, 1919 - Trupele române ajung la Baia Mare.

15 aprilie, 1919, seara - Trupele maghiare organizează un atac împotriva Armatei Române în vestul Transilvaniei.

1 mai, 1919 - Trupele române ajung la râul Tisa.

20 iulie, 1919 - Armata ungară traversează Tisa; au loc bătălii violente.

26 iulie, 1919 - Ofensiva maghiară este înfrântă și se retrage dincolo de Tisa.

3 august, 1919 - trupele române intră în Timișoara.

Regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen al României

(n. 24 august 1865, Sigmaringen d. 20 iulie 1927, Sinaia)

Născut în Sigmaringen în sud-vestul Germaniei, Prințul romano-catolic Ferdinand Viktor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen a fost fiul Prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și a Infantei Antónia a Portugaliei, fiica reginei Maria a II-a și a regelui Ferdinand al II-lea, prinț de Saxa-Coburg și Gotha.

A fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române, iar între 1914 și 1927 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.

Ferdinand a fost încoronat rege al României Mari printr-o ceremonie spectaculoasă, în ziua de 15 octombrie 1922 la Alba Iulia.

Ziua de 1 Decembrie a simbolizat:

-EMOTIE-BUCURIE-RESPECT FATA DE SIMBOLURILE NATIONALE-MANDRIE FATA DE PATRIE-SPERANTA PENTRU VIITOR-NE-A DAT TOTUROR INCREDERE IN FORTELE NOASTRE-DEMNITATE

Măreţia Marii Uniri stă in faptul că desăvirşirea unităţii naţionale nu este opera unui singur om, ci a unei intregi naţiuni.