Cuprins:

Introducere………………………………………………………………………..3

Capitolul I. Caracteristica generala a structurii si organizarii intreprinderii……...4

1.1 Forma organizatorico-juridica………………………………………………....4

1.2 Istoria fondarii intreprinderii…………………………………………………..4

1.3 Structura organizatorica a intreprinderii…………………………………….....7

1.4 Sfera de producere a inrtreprinderii…………………………………………....8

Capitolul II. Documentarea operatiilor economice………………………………10

2. 1 Clasificarea documentelor……………………………………………………10

2. 2 Circulatia documentelor la intreprindere……………………………………..18

Capitolul III. Inventarierea si rolul acesteia in contabilitate……………………..22

3. 1 Modul de efectuare a inventarierii……………………………………………22

3. 2 Determinarea rezultatelor inventarierii si contabilitatea acestora……………32

Concluzie…………………………………………………………………………39

Bbliografie..............................................................................................................41

Anexe……………………………………………………………………………..42

2

Introducere

Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor, care are drept scop

"măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi

capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor

fizice şi juridice".Deci, ea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi

sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia

financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele

interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii

financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori. Contabilitatea

financiară presupune urmărirea, controlul şi prezentarea fidelă a patrimoniului, în

ansamblu şi pe structură, a situaţiei financiare şi rezultatului exerciţiului, prin

intermediul documentelor de sinteză, în scopul furnizării informaţiilor necesare,

elaborării deciziilor economice.Astfel,orice operatie economica si financiara

desfasurata in unitatea patrimoniala trebuie sa fie consemnata intr-un document

care sa ateste infaptuirea ei.Intocmirea documentelor pentru fiecare operatie in

parte constituie o cerinta necesara pentru cunoasterea si conducerea reala a

activitatii, a modului de gestionare a patrimoniului.Un alt procedeu important al

metodei cotabilitatii ce contribuie la reflectarea veridica a informatiei cu privire la

patrimoniul entitatii economice este considerat inventarierea. Acesta este folosit în

contabilitate pentru constatarea existenţei, cantităţii, calităţii şi a valorii

elementelor patrimoniale aflate în gestiunea unităţii, atât cele proprii cât şi cele

aparţinând terţilor persoane, deţinute cu orice titlu la un moment dat. Prin

inventariere, contabilitatea îşi pune mereu în acord datele din conturi cu realitatea

din teren. Inventarierea are ca scop stabilirea situaţiei reale a patrimoniului unităţii,

care se referă şi la evaluarea lor, la nivelul valorii curente.Asadar, ca argument a

importantei ambelor procedee in reflectarea fidelă a realităţiei economico-

financiare şi a consecinţelor sale sociale, umane, instituţionale ce sunt considerate

atribute definitorii ale contabilităţii, este efectuarea lucrarii in cauza!

3

1. Caracterizarea generala a structurii si

organizarii activitatii intreprinderii

1. 1Forma organizatorico-juridica

Societate comerciala I. M. ,, MODAGRUP’’S. R. L. este societate cu

raspundere limitata cu sediul:MD-2012, str. Puskin Alexandr, 32, mun. Chisinau,

Republica Moldova, cu numarul de indentificare de stat si codul fiscal

1004600034484, ce isi incepe activitatea in conformitate cu art. 37, art. 50 al Legii

nr. 1453- XV din 08. 11. 2002 cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor

juridice la data de 04. 05. 2004 (anexa 1si 2). Societatea s-a creat pentru

desfasurarea activitatii de antreprenoriat ce prevede prestarea serviciilor ce tin de

alimentatia publica. Pentru a-si realiza sarcinile asumate Societatea desfasoara

urmatoarele genuri de activitati (anexa 3):

-1. Comercializarea cu amanuntul a bauturilor alcoolice;

-2. Comercializarea cu amanuntul a produselor din tutun;

-3. Baruri;

-4. Restaurante.

Astfel, printre activitatile desfasurate privind prestarea serviciilor alimentatiei

publice se enumera deservirea clientilor in Restaurantul Japonez ,,Nori’’ cu adresa:

str. Puskin, 32, tel:(+373 22) 211 080. Sediul acestui restaurant este un punct

forte de atractie a trecatorilor, deoarece este situat in centrul capitalei, de la citiva

metri de bd. Stefan cel Mare. Restaurantul este amplasat in apropierea centrului

comercial si agrement , , SUN CITY’’, in vecinatate cu piata centrala a orasului.

1. 2 Istoria fondarii intreprinderii

In primăvara anului 2003, in perioada înfloririi SACUREI, in capitala

Republicii Moldova – oraşul Chişinău - si-a deschis uşile sale restaurantul

japonez ,,Nori’’. Intreprinzatorul acestui local este Kilovatii Alexandr nascut la 19.

05. 1979 in Chisinau, domiciliat :MD-2001, bd. Negruzii C, 6/2, ap. 5, Republica

Moldova, mun. Chisinau, cu bulletin de identitate seria A Nr. 88043828.

4

In istoria sa, restaurantul “Nori’’ n-a cunoscut momente de reorganizare si

de creare a filialelor, ci momente de modernizare pe plan organizatoric! Asadar,

istoria evolutiei calitatii serviciilor restaurantului se prezinta astfel:

Imediat dupa deschidere, restaurantul dat avea aspectul unei mici cafeneli,

cu putine decoruri si ornamente in stil japonez. Designul incaperii era sumbru,

lipsit de orice vitalitate. Avind o suprafata de 175 m. p, cu sala comerciala de 76

m. p si capacitatea de 48 locuri(certificat de clasificare nr. 7855-anexa 4), la

momentul deschiderii dispunea de doar 35 mese pentru patru persone. Personalul

era redus, fiind constituit din: 1 bucatar-sef, 3 bucatari de categoria 4, 1 cofetar, 4

chelneri, 1 deridicatoare si 2 spalatoare de vesele. In primii doi ani clientii erau

deserviti doar in incinta localului. Din care cauza vinzarile erau destul de mici. Pe

1 martie 2004 s-a deschis un club de elită –cazinou “Napoleon”, care la momentul

de faţă este unul din cele mai cunoscute din oraş şi primul restaurant de bucătărie

japoneză “Nori”.

In 2007 restaurantul a fost modernizat fiind dotat cu mobilier, vesela si

vestimentatie specifica civilizatiei japoneze. Numarul de mese a atins valoarea

maxima de 50, iar personalul de 26 persoane incluzind bucatari de categoria 2 de

origine japoneza. Meniul a fost diversificat, ceea ce a favorizat cresterea

comenzilor. Pe linga deservirea clientilor in restaurant este utilizata livrarea la

domiciliu, sau online. Un moment destul de important din istoria restaurantului se

considera autorizatia sanitara de import a produselor din Olanda, conditionind

astfel sporirea calitatii serviciilor prestate. Dupa multe modernizari, astazi,

restaurantul intruchipeaza in sine intelepciunea vesnica a Orientului si stilul

secolului XXI– Hight-tech. Astfel, orice amator al exoticii şi doritor să petreacă o

seara miraculoasă doar în cercul prietenilor săi, poate cu siguranta sa calce pragul

acestui local.

5

Doar în restaurantul ,,Nori’’ se poate gusta bucatele preparate de bucătarul

şef din Japonia Shigeki Iimura. Până la “Nori” el a lucrat în cele mai prestigioase

restaurante din Tokio şi Paris. Se poate de comandat un show culinar, în care

bucatele se prepară pe o specială ,,masă – tempan” chiar în faţa oricarui client.

Atmosfera restaurantului este umpluta de tradiţiile culturii japoneze. Unul

din simbolurile culturii antice a Japoniei este gradina pietrelor, care întruchipează

cultura străveche şi rafinată a Orientului.

Pe data de 10. 03. 2008 a avut loc primul jubileu “rotund” “Napoleon” şi

“Nori” au sărbătorit în modul care îi corespunde lor: original, stilat, expresiv, cu

surprize şi cadouri. În restaurantul “Nori” toţi invitaţii care au venit să felicite

jubiliarul şi să-şi exprime încîntarea, au primit cîte un cadou special – un disc cu

muzică etnică în stil japonez. Toţi invitaţii au primit cocori japonezi duioşi, obiecte

mici oregami şi cărţi de felicitare originale făcute de mîinile copiilor din centrul de

artă aplicată japoneză “Maneki neko”. În vestibul pe tobele de şaman şi violoncelul

japonez cîntau muzicanţii din ansamblul “Satori”, intensificînd senzaţiile expresive

şi dispoziţia de sărbătoare.

6

In ultimii doi ani meniul a fost imbogatit cu fructe de mare şi peşte pregătit pe

teppan – separat sau în complex; somon, crevete, creste şi calmari, cozi de homari,

cleşte de crab pregătite pe teppan.

1. 3 Structura organizatorica a intreprinderii

In present, organizarea activitatii restaurantului corespunde cerintelor

proceselor decizionale si ofera un cadru propice pentru adoptarea atât a deciziilor

strategice, cât şi a celor operaţionale. Principalii factori care-şi pun amprenta

asupra organizarii activităţii restaurantului sunt: principiile de bază ale

organizării(a) obiectivele – ce sunt bine definite şi formulate, b) activităţi şi

grupuri – ce sunt repartizate conform unor criterii în vederea raţionalizării

activităţii. c) autoritatea - orientată de sus în jos, exercia control conform unor linii

clare şi bine determinate. Autoritatea de a întreprinde sau de a iniţia este delegată

cât mai aproape de arena de actiune, iar numărul nivelurilor de autoritate este

minim. d) relaţiile umane –respecta câteva principii: o persoană supervizeaza un

număr limitat de posturi (ponderea ierarhică este optimă), iar fiecare membru al

restaurantului are un singur şef (supervizor) de la care primeşte sarcini şi căruia îi

raportează modul de îndeplinire. ), trasaturile specifice ale acesteia, mediul

intern şi extern(pozitia favorabila a restaurantului, stilul implicit de conducere) în

care acesta activează. Activitatea administrativa se desfasoara conform

organigramei in urmatoarele compartimente:

-compartiment de Marketing;

-compartiment Fianciar;

-compartiment de Salarizare;

-depozit pentru bucate;

-depozit pentru cantina;

-depozit pentru bar.

7

Restaurantul in cauza nu dispune de sectii auxiliare si de deservire.

Utilitatile in cele mai multe cazuri sunt asigurate din surse straine:transportarea atit

a administratiei, cit si a produselor se face cu mijloace de transport de la persoane

fizice, fiind achitata benzina;energia electrica, termica pentru incalzire si ventilatie

este asigurata de la furnizori.

Structura organizatorica a intreprinderii este de tip functional(anexa 5):

1. 4 Sfera de producere a intreprinderii

Restaurantul ,,Nori’’este specializat in prepararea bucatelor japoneze. Anume aici

are loc o armonioasa combinare a condimentelor si a celor cinci calitati principale

de gust: acid, amaraciune, dulceata, iutie si sare. Bucatarii prepara la cel mai inalt

nivel SUSHI si SOSIMI, considerate drept izvoare a sanatatii si vitalitatii. Meniul

restaurantului “NORI” contine asa feluri de mincare cunoscute precum:

«ТЕМPURA» --- carne de peste si legume in clar, preparate in fritur.

«IACHITORI» --- frigarui glazurate din carne de gaina, peşte şi legume.

«NABA» --- - preparata de clientii singuri in foc deschis.

8

«INGHETATA DIN CEAI VERDE»

Un sortiment larg de salate preparate din alge si produse de mare, si desertui

japoneze traditionale. Doar aici se poate savura aroma KISU UMESU (vin din

prune), SAKE (rachiu din orez) fierbinte sau rece, si bere japoneza. Si asta nu e tot,

bucate din carne: fois-gras, carne de viţel în sos teriaki, jambon de găină, fileu de

raţă. Şi chiar bucate de desert, de exemplu clătite cu fructe flambate cu coniac.

Asadar, , , Nori’’ ofera practic, toate felurile de bucate traditionale japoneze. Orice

client poate beneficia de prinzuri complexe in oficii in baza principiului balansarii,

livrari operative la domiciliu, plasarea bucatelor intr-un ambalaj comod si compact.

Datorita serviciilor de inalta calitate, a livrarilor gratuite si a meniului bogat,

volumul productiei si vinzarilor s-a majorat in ultimii trei ani. Volumul minim de

vinzari s-a realizat in 2005, iar maxim in 2007-2008. Cea mai favorabila perioada a

anului in care productia atinge cote maxime este ianuarie-aprilie. Trebuie de

mentionat ca la cresterea productiei si vinzarilor contribuie sarbatorile de iarna si

primavara. Un alt factor ce a provocat majorarea productiei in ultimii ani este

amiliorarea organizarii managementului de calitate a productiei. Astfel, conform

autorizatiei sanitare de functionare nr. 036158 (anexa 7) si de import nr. 06144

(anexa 6) atit bunurilea alimentare preparate in incinta restaurantului, cit si

produsele importate din Olanda corespund regulilor sanitaro-igienice, si deci

standartelor nationale si internationale. Dar, cu toate ca restaurantului ii este fidela

o larga clientela, acesta este specializat in cheltuieli de intretinere si preparare a

bucatelor. Aceasta este cauzata de supraindeplinirea capacitatii de productie ce

genereaza alterarea bunurilor, provocind pierderi mari de produse.

9

2. Documentarea operatiunilor contabile

2. 1Clasificarea documentelor

Contabilitatea are sarcina de a urmari, controla si înregistra situatia

economica financiara si activitatea entitatii. Pentru realizarea acestor obiective

contabilitatea a elaborat un procedeu corespunzator care sa permita cunoasterea

fenomenelor si proceselor economice în dimensiunile în care ele au loc, cu toate

caracteristicile pe care le comporta si implicatiile pe care le produc. Procesul

cunoasterii contabile începe în mod obligatoriu cu actiunea de conservare si de

culegere a informatiilor, a datelor despre patrimoniul unei institutii. Nici o operatie

economica nu se poate înregistra în contabilitate fara un act scris în care sa fie

consemnata operatia respectiva respectiva. Documentul serveste la formularea în

scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care produc

modificari ale patrimoniului. Documentatia, ca procedeu al metodei contabile este

actiunea de culegere si consemnare în documente a datelor privitoare la operatiile

ecnomice dintr-o intreprindere. Documentele sunt acte scrise în care se

consemneaza cifric si letric, în etalon natural, banesc sau de munca, de regula în

momentul si la locul înfaptuirii lor, operatiile economice-financiare precum si

evenimentele determinate de necesitati organizatorice si administrative, cu scopul

de a servi ca dovada a înfaptuirii acestor operatii si ca baza a înregistrarii lor în

contabilitate. Caracterul lor de acte justificative confera documentelor o functie

juridica, deoarece cu ajutorul lor se stabilesc drepturile si obligatiile banesti ale

întreprinderilor în cazul unor litigii, expertize, lipsuri, fraude. Ca o consecinta a

varietatii documentelor si diversitatii operatiilor economice, consemnate în ele,

apare necesitatea clasificarii lor. Clasificarea documentelor este un fapt de care

trebuie sa se tina reama în mod obiectiv. Cunoasterea acestei clasificari ne permite

sa folosim documentul adecvat fiecarei operatiuni patrimoniale. Clasificarea

documentelor se face dupa mai multe criterii:

1. Dupa natura operatiilor la care se refera, documentele se împart în:a) Documente

privind activitatea financiar-contabila. În aceasta grupa se cuprind documentele

asimilate operatiilor evidentei patrimoniale, salariile(lista de plata a salariilor-

10

anexa 10), consumuri materiale(bon de consum-anexa 11) etc. b)Documente

privind alte activitati, care nu constitueie acte justificative pentru inregistrarile

contabile: documente de personal(anexa 5) , medicale etc.

2. Dupa caracterul si functie pe care o îndeplinesc documentele se împart în:a)Do-

cumente de dispozitie sunt acele prin care se transmite ordinul de a executa o

operatie , precum si indicatiile necesare pentru efectuarea ei, spre exemplu:

dispozitia de plata(anexa 13)(Document de decontare bancara emis de creditor in

baza confirmarii scrise de catre debitor a obligatiei sale de plata prin care emitentul

imputerniceste banca lui sa recupereze creanta certa astfel confirmata. Dispozitie

de plata se clasifica in:a)Dispozitie cu factura este utilizata pentru decontarea

marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate, ce se intocmeste

o data cu factura de catre furnizorul de marfuri sau de catre executantul lucrarii. b)

Dispozitie de plata catre casa serveste ca dispozitie in vederea achitarii in numerar

a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru

cheltuieli de deplasare, precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans

in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit. Ambele se arhiveaza

la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa. ), dispozitie de

incasare(anexa 14)(Aceasta dispozitie se utilizeaza in cazul in care incasarea se

efectueaza pe baza documentului chitanta reglementat ca formular cu regim

special. Pentru incasarile efectuate in numerar nu este obligatorie sau necesara

intocmirea formularului , , dispozitie de incasare’’. Incasarea pe baza de chitanta

are ca document justificativ factura fiscala emisa, formular cu regim special care,

la randul sau reprezinta documentul justificativ de inregistrare a veniturilor din

exploatare. Dispozitia de incasare se intocmeste obligatoriu doar in situatiile in

care operatiunea de incasari nu este rezultatul unei activitati de exploatare si nu

exista alt document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in evidenta

contabila a operatiunilor efectuate de o firma. Formularul se poate achizitiona sub

forma de carnete sau poate fi emis electronic prin programul de contabilitate. La

intocmirea documentului, trebuie de avut in vedere faptul ca prin lege se impune

urmatorul continut minimal obligatoriu de informatii al acestui formular, si

11

anume:- denumirea firmei;- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii

formularului;- numele si prenumele, precum si functia (calitatea) persoanei care

incaseaza sau restituie suma;- suma incasata sau restituita (in cifre si in litere);-

scopul incasarii sau platii;-semnaturi: conducatorul firmei, viza de control financiar

preventiv, compartimentul financiar-contabil;-date suplimentare privind

beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primita, data si semnatura;-casier;

suma platita/incasata; data si semnatura. ), dispozitie de livrare, ordinul de plata

(anexa 15)(Titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator), adresat

bancii care gestioneaza depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului

solicita bancii sa plateasca o anumita suma de bani unei alte persoane, denumita

beneficiar. Ordinul de plata este revocabil, plata putind fi sistata de catre ordinator,

in orice moment. Ordinul de plata poate fi letric, cand plata se efectueaza pe baza

unei scrisori adresate bancii, si telegrafic, cand banca realizeaza ordinul de plata pe

baza unui telefon sau telex. De asemenea, ordinul de plata poate fi electronic,

realizat pe internet, online, prin intermediul siteurilor bancilor. In functie de

documentele date de beneficiar, ordinul de plata poate fi simplu, cand suma este

incasata de la banca pe baza unei chitante eliberate de beneficiar, si documentar,

cand beneficiarul trebuie sa prezinte bancii si documentele care atesta livrarea

marfurilor sau prestarea de servicii. ), comanda. Aceste documente nu fac dovada

executarii efective a operatiei respective, si de aceea, nu pot servi ca baza pentru

înregistrarea lor în contabilitate. b)Documente justificative cuprind date cu privire

la executarea operatiilor economice. De aceea pot fi denumite si documente de

executie. Ele servesc ca baza pentru înregistrarea operatiilor economico-financiare

respective în contabilitate, spre exemplu: factura fiscala(anexa 16)(Orice persoana

impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, are obligatia sa

emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate,

catre fiecare beneficiar. Deci, facturile fiscale sunt eliberate de catre agentii

economici inregistrati conform cerintelor Codului Fiscal(titlul III) in calitate de

subiecti impozabili pentru livrarile impozabile. Facturile nu se elibereaza in

cazurile in care se efectueaza livrari de marfuri si servicii scutite de TVA;livrari de

12

marfuri si servicii ale unui agent economic neinregistrat ca platitor de TVA;in

cazul transmiterii marfii la pastrare;cind transportarea se efectueaza in cadrul unei

entitati economice; la importul de servicii;primirea avansului pentru livrari de

marfuri si servicii ce urmeaza a fi efectuate, cu exceptia vinzarilor editiilor

periodice impozabile cu TVA prin abonarea la acestea si prestarii serviciilor de

publicitate;livrarii marfurilor, serviciilor populatiei cu plata-n numerar, inclusive si

la decontarile cu populatia prin intermediul serviciilor institutiilor financiare I.

S. , , Posta Moldovei’’ si alte personae autorizate. Pentru livrarile de marfuri

factura fiscala este completata in 3 sau 5 exemplare(dupa caz), iar pentru livrari de

servicii in 2 exemplare), factura de expeditie(anexa 17)( Aceasta factura este un

formular cu regim special necesara pentru transportarea de marfuri cu mijloace

auto. Prezenta instrucţiune este elaborată in conformitate cu Hotărirea Guvernului

Republicii Moldova nr. 294 d i n 17 martie 1998 Cu privire la executarea

Decretului, Preşedintelui Republicii Moldova nr. 406-11 din 23 decembrie 1997»

ce vizează modul de completare a facturii de expediţie. Formularul pe care este

perfectata factura de expeditie este aprobat de Departamentul Statisticii al RM şi

Ministerul finanţelor al RM. Factura de expeditie se elibereaza in urmatoarele

cazuri: Cind agenţii economici efectuează transportări de mărfuri auto pentru

necesităţile proprii de producţie; in cazul efectuării transportarii activelor in

interiorul intreprinderii se intocmeşte nr. M-11 «Dispoziţie de livrare a

materialelor», iar in cazul efectuării transportării activelor in cadrul unei unităţi

economice dezintegrate din punct de vedere teritorial se intocmeşte factura de

expediţie, care trebuie să poarte obligatoriu la loc vizibil menţiunea «Destinaţia

internă»;in cazul traficului internaţional cind sint utilizate documente de transport

reglementate prin acordurile interguvernamentale;la transportarea lucrurilor

personale şi mărfurilor cetăţenilor cu mijloacele auto inchiriate ; la transportarea

marfurilor cu mijloace auto in trafic urban, suburban şi interurban e. t. c. ),

chitanta, bonul de consum(anexa 11)(Acest act serveste ca: - document de

eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv mai multor

materiale, după caz; - document justificativ de scădere din gestiune; - document

13

justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în evidenţa contabilă în partidă

simplă. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării

materialelor din magazie pentru consum. Bonul de consum se poate întocmi într-un

exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul. Bonul de consum (colectiv), în

principiu, se întocmeşte pe formulare separate pentru materialele din cadrul

aceleiaşi grupe de materiale, loc de depozitare şi loc de consum. În situaţia când

materialul solicitat lipseşte din depozit, se procedează în felul următor:

- în cazul bonului de consum se completează spaţiul următor cu denumirea

materialului înlocuitor, după ce, în prealabil, pe versoul formularului se obţin

semnăturile persoanelor autorizate să aprobe folosirea altor materiale decât cele

prevăzute în consumurile normate;

- în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului

înlocuit şi se semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptul rândului respectiv. După

înscrierea denumirii materialului înlocuitor se întocmeşte un bon de consum sepa-

rat. În bonul de consum coloanele "Unitatea de măsură" şi "Cantitatea necesară" de

pe rândul 2 se completează în cazul în care se solicită şi se eliberează, etc. ), bon de

predare(Acesta se utilizeaza: la predarea produselor finite la depozit; pentru

inarcare in gestiune; la inregistrarea in evidenta magaziei si in contabilitate; ca

sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei;ca sursa de date pentru calculul

si plata salariilor. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura predarii la magazie

a produselor, de catre sectie, atelier etc. Se arhiveaza: - la compartimentul

financiar-contabil sau persoana care conduce evidenta (exemplarul 1); - la

compartimentul care urmareste realizarea productiei (exemplarul 2)), bon de

primire(anexa 12)(Formular tipizat fara regime special ce serveste ca:- dovada de

primire/predare a obiectului spre vanzare;- act de plata catre deponent; - document

de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare. Ambele

exemplare sunt semnate de deponent si pretuitor, din care primul exemplar este

predat deponentului drept dovada ca a predat obiectul pentru vanzare. Reducerile

de pret se calculeaza pe baza unei declaratii semnate de deponent, in care se

specifica noul pret de evaluare sau de achizitie si se completeaza rubricile destinate

14

acestei operatii. Restituirile se fac la cererea deponentului, semnandu-se pentru

primirea obiectelor restituite. Incasarea valorii obiectelor vandute se face pe baza

bonului de primire prezentat de titular, semnand pentru primirea sumei in rubrica

destinata acestei operatii. Exemplarul al doilea constituie fisa de evidenta pentru

inregistrarea in contabilitatea unitatii. ), fisa zilnica de ridicare(anexa 19)e. t. c. c)

Documente mixte sau combinate reunesc trasaturile documentelor de dispozitie si

celor justificative. Ele cuprind date privind dispozitia de executare a operatiei; dar

si dovada infaptuirii ei. Aceste documente sunt initial documente de dispozitie, iar

prin completarea lor cu date referitoare la executarea operatiilor respective, ele

devin documente justificative, spre exemplu: cererea dispozitie de plata, statul de

plata al salariatilor.

3.Dupa locul întocmirii si circulatiei, documentele pot fi: a) Documente interne, se

întocmesc în cadrul întreprinderii si consemneaza operatii economice cu privire la

activitatea acesteia. Unele din aceste documente circula, fie numai în interiorul

acesteia( bonul de consum(anexa 11 si 12), statele de salarii, bon de predare,fisa

zilnica de ridicare(anexa 19)),fie catre exterior (facturile(anexa 16 si 17),

dispozitiile de plata(anexa 13), dispozitiile de incasare(anexa 14) ). b) Documente

externe, se întocmesc de alte persoane fizice si juridice cu care se afla în raporturi

contractuale,dar circula în cadrul întreprinderii primitoare,spre exemplu: factura

furnizorului(anexa 18),extrasul de cont(anexa 20)(document bancar eliberat

clientilor, in care sunt evidentiate toate operatiunile de incasari si plati efectuate

intr-o anumita perioada, prin conturile deschise de clienti la banca. Extrasul de

cont se poate elibera la cerere dar si la intervale stabilite de comun acord cu

titularii de cont).

4.În raport de modul de întocmire, continut si rolul lor în cadrul procesului

informational economic, distingem: a) Documente primare(anexele 11,14,16, 17,),

ce consemneaza operatiile economico financiare în momentul si la locul producerii

lor. Ele fac dovada executarii acestor operatii, îndeplinind rolul de documente

justificative, spre exemplu: factura, chitanta, bonul de consum,dispozitie de

incasare. Conform Legii Nr. 113 din 27. 04. 2007, Documentele primare se

15

întocmesc în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil -

nemijlocit după efectuarea operaţiunii sau după producerea evenimentului.

Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de

Ministerul Finanţelor. În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac

necesităţile entităţii, entitatea elaborează şi utilizează formulare de documente,

aprobate de conducerea ei. Documentele primare întocmite vor conţine

următoarele elemente obligatorii: 1) denumirea şi numărul documentului;2) data

întocmirii documentului;3) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în

numele căreia este întocmit documentul;4) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal)

al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice - codul personal;5)

continutul faptelor economice;6) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt

exprimate faptele economice; 7) funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv

digitală, a persoanelor responsabile de efectuarea şi înregistrarea faptelor

economice. Conform alin. 12 al Legii 113, documentele de casă, bancare şi de

decontare, datoriile financiare, comerciale şi calculate pot fi semnate unipersonal

de conducătorul entităţii ori de două persoane cu drept de semnătură: prima

semnătură aparţine conducătorului sau altei persoane împuternicite, a doua -

contabilului-şef sau altei persoane împuternicite. Semnăturile pe documentele

menţionate, după caz, se confirmă prin aplicarea ştampilei entităţii respective. În

lipsa funcţiei de contabil-şef, ambele semnături pe documentele menţionate se

aplică de conducătorul entităţii respective sau de alte persoane împuternicite;b)

Documente centralizatoare, se intocmesc pe baza documentelor primare sau

concomitent cu acestea in scopul gruparii si acumularii operatiilor de acelasi fel,

dintr-o anumita perioada(dispozitia de plata (anexa 13), registrul livrarilor(anexa

21)si procurarilor).

5. Dupa forma de prezentare, se deosebesc: a) Documente tipizate, se intocmesc pe

formulare tip, strict determinate. Ele au un text si o forma prestabilita, fiind

obligatorii pentru toate categoriile de utilizatori din economia nationala:cartea

mare, borderou de iesire a obiectelor din consignatie, registrul livrarilor(anexa 21)

si procurarilor, bon de consum(anexele 11), act de primire/predare a marfii din

16

depozit,bon de primire, balanta de verificare, dispozitie de livrare, fisa limita de

consum, dispozitia de plata(anexa 13), dispozitia de incasare(anexa 14), ordin de

plata (anexa 15), lista de plata a salariilor(anexa 10),balanta de verificare a

rezultatelor inventarierii(anexele 25,26,27,28)) e. t. c. b)Documente netipizate,

(anexa 5) sunt reprezentate de documentele specifice unor ramuri de activitate sau

unor institutii. Ele se intocmesc fie pe formulare specifice fiecarei ramuri

economice, fie pe hirtie simpla, fara a avea un formar stabilit.

6. Dupa regimul de tiparire si utilizarea fomularelor folosite la intocmirea

documentelor, se disting: a) Documente intocmite pe formulare cu regim special au

un regim deosebit de tiparire, numerotare, gestionare, evidenta, folosire si pastrare,

de exemplu: bonul de plata(anexa 23), delegatia, factura de expeditie(anexa 17).

Conform art. 20 al Legii113, aceste documente se utilizeaza in

cazurile:1)înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate; 2) prestării

serviciilor;3)transportării activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de

vedere teritorial;4)achiziţionării activelor de la furnizori - cetăţeni;5) transmiterii

activelor în leasing, arendă, locaţiune. Modul de editare, eliberare, procurare,

păstrare, evidenţă şi utilizare a formularelor tipizate cu regim special se stabileşte

de Guvern. Entitatea care desfăşoară activitate de întreprinzător şi dispune de un

sistem de imprimare automatizat imprimă formulare tipizate cu regim special de

sine stătător, cu acordul Ministerului Finantelor, conform cerinţelor prevăzute de

Guvern. b) Documente fara regim special sau numite si obisnuite sunt acele care au

regim de circulatie si inregistrare specifice fiecarei intreprinderi, le putem numi ca

avand un regim intern de circulatie si utilizare.

7. Dupa suportul care depoziteaza informatia, se disting: a) documente pe suport de

hartie. b) Pe suporturi magnetice ( benzi, dischete ).

8. Dupa numarul operatiilor economice pe care le cuprind, documentele se impart:

a)Documente singulare contin date privitoare la o singura operatie

economica(ordin de plata(anexa 15), dispozitie de plata(anexa 13), dispozitia de

incasare(anexa 14)).b) Documente cu multiple operatii, contin date privind mai

multe operatii economice de acelasi fel. De aceea, pe langa datele obligatorii

17

comune tuturor categoriilor de documente, acestea contin in plus, ca date specifice:

diferite totaluri cantitative si valorice, num. de ordine(factura fiscala(anexa 16),

bon de consum(anexa 11), fisa zilnica de ridicare(anexa 19), balanta de verificare

a rezultatelor inventarierii(anexele 25,26,27,28)).

9. Dupa tehnica intocmirii se deosebesc: a) Documente care se intocmesc manual

(anexa 22,23)b) Documente care se intocmesc cu mijloace tehnice, computere

(anexele 10, 11,13, 14, 15, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 28).

Schema,,Clasificarea documentelor contabile”:

2. 2 Circulatia documentelor

Cu notiunea de document este strins legata notiunea de circulatia circulatia

documentelor. Documentele se afla permanent in miscare. Itinerarul parcurs de

documente, incepind cu momentul intocmirii acestora si pina la predarea lor la

arhiva dupa prelucrare si reflectare in contabilitate se numeste ,,circulatia

documentelor”. Evaluarea, masurarea, inregistrarea, analiza si controlul permanent

si completat al modificarilor presupune un sistem unitar si coerent de circulatie a

documentelor care trebuie sa asigure:continuitate, operativitate, realitate si

exactitate. Circulatia eficienta presupune reguli, proceduri, competente, termene si

responsabilitati foarte precise. Circulatia depinde de numarul de verigi, fazele si

etapele necesare prelucrarii, termenele de executie, proceduri de atestare,

verificare, certificare si control. Miscarea documentelor si circulatia acestora

18

reprezinta un obiect important de organizare a contabilitatii la intreprindere si

prevede parcurgerea citorva etape:

-intocmirea documentelor;

-primirea documentelor de contabilitate;

-prelucrarea si inregistrarea documentelor in sistemul inregistrarilor contabile;

-predarea documentelor in arhiva;

De faptul cit de rational acestea vor fi intocmite, transmise si prelucrate in

contabilitate depinde perioada obtinerii informatiei contabile utilizate pentru

gestionare si control. Circulatia documentelor se organizeaza de aparatul contabil

si prevede reguli si modalitati de intocmire si utilizare in activitatea contabila a

documentelor contabile. La fiece intreprindere aceasta presupune un termen scurt

intre efectuarea operatiunilor economice si obtinerea datelor generalizate necesare

organelor de conducere a intreprinderii, utilizarea celor mai perfecte metode si

mijloace de culegere si avansare a informatiei la locul de prelucrare a acesteia,

sporirea productivitatii muncii salariatilor din contabilitate. Orarul termenilor de

completare, verificare si prelucrare a documentelor, inregistrarea si gruparea

datelor contabile, parcurgerea altor etape ale procesului contabil se numeste , ,

graficul circulatiei documentelor’’. El se intocmeste de contabilui-sef, tinind cont

de particularitatile intreprinderii in baza studierii proceselor de gestiune si de

productie si se aproba prin ordinul conducatorului intreprinderii. In el se indica

denumirea si numarul fiecarui document , destinatia, modul de intocmire a sa, cine

semneaza, cind, serviciul(sectia), unde documentul se transmite, cine il primeste, il

verifica si-l prelucreaza. Circulatia documentelor cuprinde urmatoarele etape:

-lucrarile executate asupra documentelor primare in procesul intocmirii sau primirii

acestora din exterior;

-circulatia documentelor de la locul intocmirii sau primirii la locul de prelucrare;

-circulatia documentelor dupa prelucrare la locul pastrarii permanente a acestora

arhiva.

19

Primirea documentelor primare in contabilitate de la gestionar este

confirmata de persoana ce a primit documentele cu o mentiune in raportul propriu-

zis. Termenul necesar pentru prelucrare se determina in functie de volumul ultimei

care se stabileste de contabilui-sef. Termenele de prelucrare a documentelor trebuie

sa asigure oportunitatea primirii datelor generalizate pentru controlul economico-

operativ, contabilitatea sintetica si analitica si prezentarea rapoartelor in termen.

Informatia primara in procesul primirii si prelucrarii acesteia, precum si dupa

prelucrarea si generalizarea in registrele contabile trebuie sa se pastreze riguros.

Petru aceasta se analizeaza si inregistreaza in mod cronologic toate documentele in

registrul jurnal si apoi in evidenta sistematica din cartea mare. Pentru fiece

document primar trebuie sa se determine modul de evidenta a primirii-predarii si a

pastrarii acesteia.

Dupa ce au fost contabilizate, documentele se pun in dosare (mape)sau se

snuruiesc. Totodata ele sunt supuse procesuli de ,,clasare’’. Aceasta presupune

reguli si instructiuni unitare pentru proceduri si competente de predare, primire,

intrare, iesire, stocare. Astfel, la prima etapa toate documentele contabilizate sunt

ordonate in functie de anumite criterii: pe obiecte, categorii de probleme,

origine/destinatie e. t. c. In cursul anului documentele justificative se pastreaza la

compartimentul financiar-contabil. La sfarsitul anului se predau la arhiva curenta a

contabilitatii.

Arhivarea se face pe baza legii contabilitatii. Dupa expirarea anului toate

documentele primare precum si registrele contabile se predau in arhiva generala a

intreprinderii. In conformitate cu regulile stabilite (legislatia) intreprinderea trebuie

sa asigure pastrarea documentelor contabile primare, registrelor contabile si

rapoartelor financiare conform termenilor stabilite, insa nu mai putin de cinci ani.

Intreprinderile folosesc diverse forme de contabilitate(jurnal-oreder, memorial-

order, automatizate). Odata cu aparitia calculatorului, stocarea/pastrarea

informatiei a devenit facila. Din care considerente, astazi, majoritatea

intreprinderilor inclusiv si restaurantul ,,Nori’’ utilizeaza in practica forma

automatizata de contabilitate.

20

Aceasta forma de contabilitate poseda citeva particularitati. Particularitatile

date sunt conditionate de utilizarea programelor informatice, ceea ce asigura

introducerea, pastrarea, cautarea si verificarea versiunii electronice. Acesta este un

nou nivel de organizare a circulatiei documentelor. Pentru un număr mare de firme,

se manifestă greutatea gestionării unei cantităţi din ce in ce mai mari de documente

primare. Singurul mod de a avea un control asupra acestora o constituie apelarea la

gestiunea electronică a documentelor, care permite stocarea, arhivarea unui volum

imens de informaţii şi, in acelaşi timp, uşurinţă şi rapiditate in interogarea,

căutarea, extragerea, partajarea de către mai mulţi utilizatori in acelaşi timp.

Prelucrarea automatizata a datelor contabile se reduce considerabil prin comasarea

volumului de actiuni desfasurate de catre contabili. Prelucrarea automata a datelor

pentru articolele contabile se face direct din documentele electronice. Modalitatea

de arhivare se schimba radical. In arhiva electronica documentele primare, in

analogie cu cele ordinare, se plaseaza in mape(sectiuni). Deci, nu se mai apeleaza

la snuruirea dosarelor cu documente contabile, ci la forme mult mai simple şi care

să nu presupună un alt volum de muncă şi un spaţiu prea mare de arhivare. In

scopul gasirii rapide a documentului necesar exista un sistem special de cautare,

punctele de control ale caruia sunt data documentului, denumirea intreprinderii,

cuvintele-cheie si alti parametri. Sistemul circulatiei documentelor sub forma

electronica permite a reglementa formarea masivului informatiei contabile, a crea

baza pentru excluderea pierderilor documentelor, sporeste controlul asupra

indeplinirii dispozitiilor privind pregatirea si prelucrarea documentelor, pastrarea

acestora. La fiece etapa a circulatiei se asigura un control necesar prealabil, curent

si ulterior. Raspunderea pentru asigurarea pastrarii documentelor in arhiva o poarta

conducatorul unitatii economice.

21

3. Inventarierea si rolul acesteia in contabilitate

3. 1 Modul de efectuare a inventarierii

Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie sa asigure

informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale, în vederea adoptarii de

decizii fundamentate din punct de vedere stiintific. Pentru realizarea acestui

obiectiv, o conditie fundamentala o reprezinta concordanta deplina care trebuie sa

existe între datele înregistrate în conturi si realitatea faptica existenta în unitate.

Mijlocul principal prin care se constata situatia reala a patrimoniului si compararea

datelor obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, îl reprezinta inventarierea.

Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte

economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta

cantitativa si valorica sau numai valorica, dupa caz, a elementelor de activ si de

pasiv aflate în patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Toate

aceste operatii se efectueaza cu scopul evaluarii elementelor inventariate si punerii

de acord a datelor contabilitatii cu realitatea faptica constatata. Necesitatea

inventarierii patrimoniului unitatilor se explica prin importanta deosebita pe care o

prezinta pentru activitatea practica a acestora. -În primul rând, ea constituie baza

de pornire pentru deschiderea si organizarea evidentei operative si contabile la

unitatile patrimoniale nou infiintate. La începutul activitatii, inventarierea are ca

obiect principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale care constituie

aporturile în natura si/sau în bani ale asociatilor/actionarilor sau întreprinzatorului

particular, în functie de forma de organizare a unitatii economice. - În al doilea

rând, în decursul exercitiului, ea este determinata de faptul ca între datele

contabilitatii si realitatea de pe teren pot sa apara anumite diferente, în plus sau în

minus, chiar si în conditiile unei bune organizari a evidentei operative si contabile,

datorita mai multor cauze dintre care se mentioneaza:

- modificari intervenite la elementele patrimoniale ale unitatii, fie ca urmare

a unor cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scaderea în greutate etc. ), fie

datorita unor cauze subiective (ca de exemplu: masurari inexacte; sustrageri de

22

mijloaceeconomice);

- neîntocmirea sau întocmirea defectuoasa a unor documente;

- îneînregistrarea sau înregistrarea gresita în conturi a anumitor operatii;

- neglijenta si neatentia gestionarilor care gestioneaza bunurile si valorile

economice.

Astfel, inventarierea indeplineste functia de control si constituie un supliment

necesar la documentatie. Ea permite a lua in considerare acele fenomene care nu se

reflecta in documentele primare, intrucit nu se supun contabilizarii cotidiene.

Rolul inventarierii se manifesta pe mai multe directii si anume:

- inventarierea este un mijloc de realizare a concordantei datelor contabilitatii si a

celorlalte forme de evidenta economica cu realitatea obiectiva pe care o reprezinta;

- constituie un mijloc de control si verificare asupra integritatii mijloacelor econo-

mice, a bunei gospodariri a patrimoniului pentru întarirea gestiunii economice. Cu

aceasta ocazie se stabilesc raspunderile si masurile de recuperare a pagubelor

produse asupra patrimoniului;

- inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin aceea ca permite

identificarea valorilor materiale fara miscare, neutilizabile sau degradate, a

produselor si marfurilor greu vandabile etc., si valorificarea acestora.

- constatarea deprecierilor provizorii (reversibile) bunurilor si valorilor economice,

cu ocazia inventarierii, sta la baza constituirii si înregistrarii provizioanelor pentru

deprecieri;

- prin inventariere se determina marimea unor indicatori economici cuprinsi în

contabilitate. Pe aceasta baza are loc determinarea productiei neterminate care

influenteaza calculul exact al costurilor si rezultatelor finale.

- inventarierea este o lucrare premergatoare, obligatorie, întocmirii bilantului con-

tabil anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentata

prin bilant;

- inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare si la desfasurarea

normala a decontarilor, prin descoperirea creantelor neîncasate, respectiv, a

datoriilor neplatite la timp;

23

- pe baza inventarierii se pot obtine o serie de concluzii pentru îmbunatatirea

organizarii contabilitatii curente, a evidentei operative a stocurilor, a controlului

gestionar etc.

Scopul inventarierii este asigurarea veridicitatii si plenitudinii datelor contabile.

Sarcinile inventarierii:

-constatarea existentei efective a activelor nemateriale, bunurilor materiale si

mijloacelor banesti;

-controlul asupra integritatii bunurilor materiale si mijloacelor banesti prin

compararea existentei faptice cu datele scriptice din contabilitate;

-stabilirea bunurilor materiale cu termen de pastrare expirat care si-au pierdut

partial calitatea initiala;

-depistarea bunurilor materiale neutilizate in scopul vinzarii ulterioare a acestora;

-verificarea respectarii regulilor si conditiilor de pastrare a bunurilor materiale si

mijloacelor banesti, precum si a regulilor de intretinere si exploatare a masinelor,

utilajelor si a altor mijloace fixe;

-verificarea realitatii evaluarii bunurilor materiale reflectate in bilant, mijloacelor

banesti in casierie , conturilor bancare, in expeditie;

-constatarea creantelor si datoriiloe efective.

Inventarierea se efectueaza in mod obligatoriu in termenele stabilite in urmatoarele

cazuri:

-schimbarii gestionarilor(in ziua primirii-predarii bunurilor(dosarelor));

-in caz de furt, delapidare, jafuri sau abuz, precum si in caz de deteriorare a

bunurilor

(imediat dupa depistarea acestor cazuri);

-in urma incendiului sau calamnitatii naturale(imediat dupa stingerea incendiului

sau dupa incetarea calamnitatii naturale);

-in cazul reevaluarii activelor materiale;

- in cazul reorganizarii, divizarii sau lichidarii intreprinderii;

-la solicitarea organelor de control.

24

Obiectul inventarierii îl constituie întregul patrimoniu, adica toate elementele de

activ si pasiv de care dispune unitatea patrimoniala, în momentul efectuarii

inventarierii.

Inventarierea cuprinde etapele:

1. Pregatirea

2. Efectuarea propriu-zisa a inventarierii;

3. Constatarea si reflectarea rezultatelor inventarierii .

Pregatirea-prevede crearea conditiilor necesare pentru desfasurarea

acesteia. Se iau masuri de natura organizatorica si contabila .

Masurile organizatorice prevad;

1. Determinare cu precizie a obiectului si sferei de cuprindere a inventarierii,

natura bunurilor;

2. Emiterea de catre persoanele responsabile a dispozitiei privind efectuarea

inventarierii, prin care se precizeaza componenta comisiei, presedintele comisiei,

gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si sfirsitul inventarierii. Dispozitia

se inregistreaza in registrul de control al executarii dispozitiilor. Dispozitia,

concomitent cu clestele de sigilat, se inmineaza comisiei, inainte de inceperea

efectuarii inventarierii;

3. Aranjarea bunurilor in incapere. Conform Regulamentului privind inventarierea

nr. 30 din 05. 03. 2001, in timpul inventarierii se interzice trecerea haotica de la un

bun la altul.

4. Crearea conditiilor de lucru pentru comisia de inventariere

5. Luarea de catre comisie a masurilor organizatorice necesare. In componenta

comisiei trebuie incluse personae ce cunosc bunurile supuse inventarierii, metodele

de evaluare si contabilitatea acestora. Se interzice de a numi de doua ori la rind in

calitate de presedinte al comisiei a uneia si aceleiasi personae la acelasi gestionar.

Inainte de a proceda la verificarea existentei efective a valorilor, comisia este

obligata:

-sa asigure participarea la efectuarea inventarierii a tuturor membrilor comisiei;

25

-sa sigileze incaperile accesorii, subsolurile si alte locuri de pastrare a bunurilor

care au intrari si iesiri separate;

-sa constate valoarea faptica a mijloacelor banesti in casierie si sa solicite

intocmirea ultimului raport privind casa;

-sa stabileasca incasarile zilei curente conform indicatorilor aparatului de casa, sa

predea suma incasata in casieria centrala a intreprinderii de comert;

-sa verifice starea de functionare a tuturor aparatelor de masurare a greutatii si

respectarea termenelor de marcare stabilite;

-sa primeasca de la gestionari declaratia scrisa cu urmatorul continut:pentru care

bunuri poarta raspundere si unde sunt plasate, daca are in gestiune bunuri fara

documente justificative, daca exista bunuri pentru care s-au emis documentele

corespunzatoare.

-sa primeasca registrul de evidenta a documentelor de incasare si plata sau

rapoartele de gestiune privind marfurile si mijloacele banesti;

-sa vizeze toate documentele de incasare si plata anexate la registrele sau

rapoartele de gestiune privind miscarea marfurilor si ambalajului, acestea servind

apoi drept temei contabil pentru determinarea valorii stocurilor la inceputul

inventarierii.

Masurile contabile preved:

1. Reflectarea in conturi contabile si in evidenta analitica a tuturor operatiunilor

economice efectuate pina la inventariere;

2. Verificarea corectitudinii si exactitatii reflectarii in conturi a operatiunilor

economice prin compararea datelor contabile cu datele evidentei operative

(registere contabile, fise ale contabilitatii analitice);

3. Intocmirea balantei de verificare pentru marfuri, materiale si alte bunuri in

scopul stabilirii cantitatii si valorii ce figureaza conform datelor contabile la data

inventrierii.

Efectuare propriu-zisa a inventarierii-prevede executarea anumitor lucrari

ce includ numararea, recalcularea si inregistrarea in documente speciale. Existenta

bunurilor se constata prin cintarire, masurare, calcule tehnice sau numarare. La

26

inventarierea unei cantitati mari se intocmesc borderouri de cintarire. La finele

zilei de lucru sau dupa recintarire datele efective din borderouri se confrunta si

totalurile determinate se introduce in listele de inventar. Ambalajul se inregistreaza

separate pe tipuri si destinatie speciala(nou, folosit, e. t. c). Existenta bunurilor

aflate in custodie sau arendate nu poate fi stabilta prin recalcularea fizica, de aceea

drept temei servesc datele existente in contabilitate. Conform Regulamentului nr.

30, inventarierea efectivă se materializează prin înscrierea bunurilor inventariate în

formularele-tip INV-2 "Lista de inventariere" şi/sau INV-2A "Lista de

inventariere" în urma verificării existenţei fizice a fiecărui bun inventariat. Listele

de inventariere se întocmesc în trei exemplare, din care un exemplar - de către

gestionar, iar două exemplare - de un membru al comisiei de inventariere, pe

gestiuni şi bunuri şi se semnează pe fiecare filă de membrii comisiei de

inventariere, de gestionar şi de contabilul care ţine evidenţa gestiunii. În cazul

predării-primirii gestiunii, listele de inventariere se întocmesc în cinci exemplare,

din care: un exemplar - de gestionarul care predă, un exemplar - de gestionarul care

primeşte gestiunea, iar trei exemplare - de un membru al comisiei de inventariere.

La sfîrşitul fiecărei zile se compară datele din lista de inventariere întocmită

de gestionar cu cele înscrise de membrul comisiei de inventariere. Listele de

inventariere pot fi completate manual sau cu ajutorul mijloacelor tehnice de calcul.

Listele de inventariere întocmite manual se completează cu cerneală sau pix, citeţ

şi clar şi nu se admit corectări sau ştersături. Corectarea greşelilor urmează să se

efectueze în toate exemplarele listelor de inventariere prin anularea menţiunilor

incorecte (se barează cu o linie) şi deasupra înscrierii anulate se scrie cea corectă.  

Corectările vor fi stipulate şi semnate de către toţi membrii comisiei de

inventariere şi de gestionari. În listele de inventariere nu se admite a lăsa rînduri

necompletate. Ultimele rînduri necompletate ale listelor de inventariere se barează.

Deci, trebuie de mentionat ca orice intreprindere este obligata prin lege sa

efectueze periodic inventarierea pe fiece tip de bunuri. Astfel, potrivit

Regulamentului nr. 30, exista procedee specifice de inventariere a diverselor

categorii de bunuri:

27

1. Inventarierea activelor materiale pe termen lung: Pîna a începe

inventarierea este necesar de controlat:- existenţa şi starea paşapoartelor tehnice

sau a altei documentaţii tehnice;- existenţa documentelor aferente mijloacelor fixe

date sau luate în arendă de către întreprindere şi a celor date sau luate la păstrare şi

în folosinţă temporară. La inventarierea mijloacelor fixe, comisia de inventariere

efectuează în mod obligatoriu controlul efectiv al mijloacelor şi înscrie în listele

de inventariere denumirea completă,  destinaţia,  numărul de inventar (anexa 24),

numărul de fabricare (numărul indicat în paşaportul tehnic) şi unele caracteristici

tehnice sau de exploatare. Maşinile, utilajele şi instalaţiile de forţă se trec în listele

de inventariere individual, indicîndu-se numărul de inventar,  uzina producătoare,

numărul paşaportului tehnic,  anul producerii,  destinaţia, capacitatea etc.

Mijloacele fixe neutilizabile pentru exploatare şi care nu se supun restabilirii se

includ într-o listă de inventariere separată cu indicarea momentului scoaterii din

exploatare şi motivelor care au cauzat neutilizabilitatea lor (deteriorarea, uzura

completă etc. ). Listele de inventariere cu mijloacele arendate şi aflate la păstrare

se întocmesc separat pe fiecare arendator şi întreprindere care le-a transmis la

păstrare. În acestea, în afară de datele stabilite, se indică de asemenea denumirea

arendatorului sau şi termenul arendei sau păstrării. Un exemplar al listei de

inventariere a mijloacelor arendate sau aflate la păstrare se expediază arendatorului

pentru confirmare.

2. Inventarierea activelor nemateriale: Comisia de inventariere va

verifica:

- existenţa documentelor care certifică dreptul întreprinderii de a utiliza activele

nemateriale;- corectitudinea şi reflectarea oportună în bilanţ a valorii activelor

nemateriale care se referă la obiectele proprietăţii industriale (OPI) şi aparţin

întreprinderii în baza dreptului de proprietate. Constatarea faptului de utilizare a

activului nematerial se efectuează în temeiul următoarei liste de documente

care se concretizează separat pentru fiecare caz de estimare a valorii activului

nematerial:

28

- originalul sau copia autentificată de notar a brevetului, certificatului de

înregistrare;- copia descrierii activului nematerial;- actul privind utilizarea

activului nematerial;- folosirea mărcii de produse şi servicii; utilizarea denumirii

de origine a produsului pentru desemnarea produsului; utilizarea soiurilor de plante

create ca rezultat al selecţiei; utilizarea raselor de animale create ca rezultat al

selecţiei şi sub influenţa schimbării condiţiilor de hrană, întreţinere şi exploatare;

- documentul care confirmă suma mijloacelor bănesti achitate sau valoarea

depistată a altei forme de compensare,  utilizate la achiziţionarea sau crearea

activelor nemateriale;

- contractul de cesiune (transmitere) către întreprindere a dreptului asupra titlului

de protecţie înregistrat la Agenţia pentru Protecţia Proprietăţii Industriale;-

contractul de licenţă pentru dreptul de folosire a obiectelor proprietăţii industriale

înregistrat la Agenţia pentru Protecţia Proprietăţii Industriale etc.

3. Inventarierea stocurilor de mărfuri şi materiale: La întreprinderile

industriale este necesar de determinat:- existenţa efectivă a stocurilor de

semifabricate (piese, agregate) şi a articolelor care se află în proces de

confecţionare şi asamblare;- rebutul care nu a fost trecut în evidenţă;- producţia în

curs de execuţie conform comenzilor anulate,  precum şi a comenzilor, executarea

cărora este suspendată;- costul efectiv al semifabricatelor (pieselor, agregatelor),

care se află în producţie în proces de confecţionare sau asamblare. Materiile prime,

materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc. , aflate la

locurile de muncă, nu se consideră producţie în curs de execuţie. Acestea se

inventariază separat şi se trec în conturile de stocuri, diminuîndu-se cheltuielile

respective, iar după terminarea inventarierii se înregistrează în conturile iniţiale de

cheltuieli. Înainte de începerea inventarierii este necesar să se predea la magazii şi

depozite toate piesele, ansamblurile şi agregatele, a căror prelucrare a fost

terminată; să se colecteze din secţii sau ateliere toate produsele reziduale şi

deşeurile, întocmindu-se documente de constatare, şi să se prezinte la control

semifabricatele, utilizarea cărora nu corespunde standardelor.

29

Semifabricatele producţiei în curs de execuţie şi semifabricatele aflate în

secţii urmează să fie aranjate în ordinea pentru asigurarea corectitudinii şi uşurinţei

la numărarea cantităţii acestora. Verificarea stocurilor de semifabricate ale

producţiei în curs de execuţie (piese, subansambluri, agregate) se efectuează prin

metoda numărării, cîntăririi şi măsurării efective. Listele de inventariere se

întocmesc separat pentru fiecare secţie (sector,  gestiune), cu indicarea denumirii

semifabricatelor, etapei sau gradului de pregătire, cantităţii sau volumului acestora.

Pentru producţia neterminată, care reprezintă o masă neomogenă sau un amestec

(în ramurile corespunzătoare ale economiei), în listele de inventariere, precum şi în

situaţia de comparaţie se reflectă doi indicatori cantitativi: cantitatea acestei mase

sau amestec şi cantitatea materiei prime sau a materialelor (pe denumiri distincte)

ce intră în componenţa ei. Cantitatea materiilor prime sau a materialelor se

determină conform calculelor tehnice stabilite prin instrucţiunile de ramură. În

listele de inventariere a activelor pe termen lung în curs de execuţie se indică

pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa locului, denumirea

obiectului,  descrierea amănunţită a stadiului în care se află acesta,  pe baza valorii

din documentaţia existentă (devize), precum şi în funcţie de volumul lucrărilor

executate la data inventarierii.

4. Inventarierea mijloacelor băneşti: La inventarierea mijloacelor băneşti

se utilizează Procesul-verbal de inventariere a numerarului. La inventarierea

casieriei se verifică numerarul efectiv de mijloace băneşti şi alte valori existente în

casierie. Controlul se efectuează pe tipuri de documente, indicindu-se în listă

denumirea, numărul, seria şi suma totală a acestora. Inventarierea mijloacelor

băneşti se efectuează prin metoda verificării sumelor existente în contul

respectiv:a) încasările - cu datele din extrasul de cont al instituţiei financiare,

oficiului poştal,  copiile documentelor de însoţire a încasărilor în casierie ş. a. ;b)

sumele transferate de părţile legate - cu datele obţinute din avizele lor (avizo),

indicîndu-se data, numărul dispoziţiei de plată, suma şi denumirea instituţiei

financiare sau oficiului poştal,  care a primit transferul. Inventarierea mijloacelor

băneşti, care se află în conturile de decontare,  valutar şi curent, în acreditive

30

speciale şi alte conturi, se efectuează prin confruntarea soldurilor din extrasele de

cont emise de instituţiile financiare cu cele din contabilitate.

5. Inventarierea creanţelor şi datoriilor: Inventarierea decontărilor cu

fondatorii, instituţiile financiare, bugetul,  cumpărătorii,  furnizorii,  parţile legate,

salariaţii proprii, deponenţii şi alţi debitori şi creditori constă în depistarea,

conform documentelor respective, a soldurilor şi controlului riguros al justificării

sumelor existente în aceste conturi. Comisia stabileşte termenul înregistrării

creanţelor şi datoriilor, realitatea existenţei acestora şi persoanele vinovate de

trecerea termenului de prescripţie în cazul existenţei ei. Tuturor debitorilor, cu care

decontările nu se efectuează prin sistemul "incaso", întreprinderile creditoare le

expediază extrase din conturile analitice privind datoriile acestora. Extrasele de

cont confirmate se prezintă comisiei de inventariere pentru confirmarea existenţei

datoriilor. Întreprinderile debitoare sînt obligate să confirme în decurs de 5 zile din

ziua primirii extraselor soldul creanţelor şi/sau să comunice obiecţiile lor. Sumele

reflectate în conturile de datorii şi creanţe cu cumparătorii,  părţile legate şi

furnizorii, cu alţi debitori şi creditori trebuie să fie confirmate. În cadrul

decontărilor cu salariaţii proprii se verifică suma salariilor necerute, precum şi

sumele şi motivele apariţiei plăţii în plus efectuată salariaţilor. La inventarierea

avansurilor se verifică rapoartele titularilor privind eliberarea avansurilor, ţinînd

cont de utilizarea lor cu destinaţie specială, precum şi sumele avansurilor eliberate

fiecărui titular, data eliberării şi destinaţia utilizării. Comisia de inventariere

stabileşte prin metoda verificării documentare:a) veridicitatea decontărilor cu

instituţiile financiare, parţile legate care întocmesc de sine stătător bilanţul contabil

şi cu organele ierarhic superioare;b) corectitudinea şi justeţea sumei datoriilor

privind lipsurile şi delapidările existente în bilanţ, măsurile întreprinse pentru

reducerea acestor datorii;c) corectitudinea şi justeţea sumelor datoriilor şi

creanţelor, precum şi măsurile luate pentru  perceperea forţată a creanţelor,

neîncasate prin intermediul instituţiei financiare.

Pentru creanţele la care a expirat termenul de prescripţie, se întocmeşte o

notă în care se indică persoanele vinovate de omiterea acestor termene. Pentru

31

tipurile indicate de creanţe şi/sau datorii, în Lista de inventariere a creanţelor şi

datoriilor se anexează o notă informativă,  în care se indică denumirea şi adresa

debitorilor şi creditorilor, suma creanţelor şi/sau datoriilor, motivele, momentul

apariţiei şi în temeiul căror documente au apărut aceste creanţe şi/sau datorii.

Rezultatele inventarierii creanţelor şi datoriilor se înscriu în Lista de inventariere a

creanţelor şi datoriilor în baza datelor din extrasul de cont confirmate de debitori

sau creditori, iar în caz de neconfirmare - în baza documentelor justificative.

Constatarea si reflectarea rezultatelor inventarierii-prevede

documentarea divergentelor aparute in urma compararii datelor inscrise in listele

de inventariere cu cele din evidenta analitica.

3. 2 Determinarea rezultatelor inventarierii si contabilitatea acestora

Imediat după inventariere, pîna la deschiderea gestiunii (depozitului,

magazinului etc. ), se procedează la un control de verificare prin sondaj (pentru

confirmarea exactităţii) a bunurilor de către comisia de control de inventariere în

prezenţa comisiei de inventariere şi gestionarul gestiunii respective, în locul unde

s-a efectuat inventarierea. În primul rînd se verifică cele mai valoroase şi solicitate

bunuri, înscrise în liste. Datele controlului de verificare se înregistrează în

Procesul-verbal de verificare a inventarierii bunurilor. La depistarea

discordanţelor dintre datele din lista de inventariere şi datele controlului de

verificare, la hotarîrea comisiei centrale sau a conducătorului întreprinderii,

inventarierea se repetă pentru confirmare sau,  dacă este cazul, se numeşte o nouă

comisie pentru inventarierea repetată a bunurilor. Toate controalele de verificare,

inclusiv rezultatele acestora, se înregistrează în Registrul de evidenţă a controlului

de verificare a inventarierii.

Insa, daca nu exista discordante intre datele din listele de inventariere si cele

ale controlului de verificare, listele se transmit in modul urmator:primul exemplar

cu borderoul de control si alte documente-contabilului-sef, cel de-al doilea

exemplar-gestionarului contra recipisa pe primul exemplar. Rezultatele

inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate efectiv şi înscrise în

32

listele de inventariere cu cele din evidenţa analitică (fişele de magazie) şi

contabilitate. Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se procedează la:-

confruntarea cantităţilor consemnate în listele de inventariere cu evidenţa analitică

pentru fiecare poziţie în parte;- preluarea poziţiilor cu diferenţe în Balanţa de

verificare a rezultatelor inventarierii(anexa 25, 26, 27, 28);- obţinerea de către

comisia de inventariere a explicaţiilor scrise (nota explicativă) de la persoanele

care poartă răspundere pentru plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate, precum

şi pentru pagubele cauzate de expirarea termenelor de prescripţie a creanţelor sau

din alte cauze;- stabilirea, pe baza explicaţiilor primite şi documentelor cercetate, a

caracterului lipsurilor, pierderilor,  pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi

a plusurilor;- elaborarea propunerilor privind modul de regularizare a diferenţelor

dintre datele contabilităţii şi cele efective constatate în urma efectuării

inventarierii;- înregistrarea în contabilitate a plusurilor şi lipsurilor în vederea

punerii în acord a evidenţei contabile cu activele şi pasivele inventariate.

Conform Regulamentului nr. 30, diferenţele depistate la inventariere se

reglementează în felul următor:

a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu

plusuri se înregistrează la majorarea veniturilor;

b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei;

c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi

prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în

mărimea stabilită de legislaţia în vigoare;

d) în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate,  pierderile legate de

deteriorarea bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se

trec la cheltuielile perioadei.

În cazurile în care lipsurile din gestiune nu sînt recunoscute infracţiuni, la

stabilirea valorii debitului se ia în consideraţie posibilitatea compensării lipsurilor

cu eventualele plusuri constatate, dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:-

existenţa  riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza

33

asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior; - diferenţele constatate în plus sau

lipsă trebuie să se refere la aceeaşi perioadă de gestiune, aceeaşi gestiune şi acelaşi

gestionar;

- lipsurile constatate cu ocazia inventarierii nu trebuie să provină ca sustragere sau

degradare a bunurilor respective din vina persoanelor responsabile de gestionarea

lor.

Pentru efectuarea compensărilor persoanele responsabile prezintă explicaţii

detailate. Comisia de inventariere prezintă propuneri privind posibilitatea

efectuării compensării. Hotărîrea definitivă o decide conducătorul întreprinderii

care, după studierea minuţioasă a tuturor materialelor prezentate, ia decizia

respectivă.

Compensarea resortului se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile

constatate la sorturile supuse compensării. În cazul cînd cantităţile sorturilor

supuse compensării, la care s-au constatat plusuri, sînt mai mari decît cantităţile

sortimentelor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri,  se va proceda la

stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a diferenţei în plus.

Această excludere se face începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri

unitare, în ordine crescîndă. În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării,

la care s-au constatat lipsuri,  sînt mai mari decît cantităţile sorturilor admise la

compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda la stabilirea egalităţii

cantitative prin excluderea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al

plusurilor,  începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri unitare, în ordine

crescîndă.

Diferenţa-lipsă stabilită în urma tuturor normelor de perisabilitate naturală,

care cauzează prejudicii întreprinderii, se recuperează de la persoanele vinovate în

mărimea stabilită de legislaţia în vigoare. Dacă după terminarea inventarierii nu

sînt stabilite persoanele vinovate de bunurile resortate, diferenţele de valoare se

trec la cheltuielile perioadei peste normele de perisabilitate naturală şi se casează în

modul prevăzut în articolul 108 al prezentului Regulament. Bunurile lipsă pot fi

recuperate de la persoanele vinovate şi sub formă de alte bunuri similare (la aceeaşi

34

valoare), cu acordul conducătorului întreprinderii. Rezultatele inventarierii se

înscriu de comisia de inventariere într-un proces-verbal, după confirmarea de către

contabilitate a soldurilor scriptice. Propunerile cuprinse în procesul-verbal

(procesele-verbale) al comisiei de inventariere se prezintă, în termen de 3 zile de la

data încheierii operaţiunilor de inventariere, după caz, pe gestiuni aparte,

conducătorului întreprinderii.  Acesta, cu avizul serviciului contabil şi şefului

serviciului juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile, asupra soluţionării

propunerilor înaintate. Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate atît în evidenţa

tehnico-operativă, cît şi în contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data

luării deciziei privind rezultatele inventarierii.

Reflectarea in conturi a operatiunilor ce contin rezultatele inventarierii

diverselor tipuri de bunuri:

PLUSURI :

Nr. Continutul operatiunii economiceCorespondenta

conturilorDt Ct

1. Reflectarea plusurilor de active pe TL :a) active nematerialeb) mijloace fixec) terenurid) titluri de valoare

111123125

131,132

621

2. Reflectarea plusurilor de active curente:

a) materialeb) animale la crestere si

ingrasatc) productie neterminatad) produsee) marfurif) titluri de valoareg) mij. banesti in casah) documente banesti

211213

215216217

231,232241246

612

35

LIPSURI:

Nr. Continutul operatiunii economice

Corespondenta conturilor

Dt Ct1. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor

activelor pe TL in limitele perisabilităţii naturale/peste - cind persoana vinovata nu este stabilita:

a) Casarea valorii de bilantb) Reflectarea sumei

uzurii/amortizarii acumulate: mijlocului fix activului nematerial

c) Casarea uzurii/amortizarii acumulate

mijlocului fix activului nematerial

d) Calcularea TVA de la valoarea de bilanţ a activelor pe TL constatate lipsă.

721

713

124113

713

111,123

124113

123111

534

2. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor activelor pe TS in limitele perisabilităţii naturale/peste - cind persoana vinovata nu este stabilita: a)Casarea valorii de bilant

b)Casarea uzurii acumulate OMVSD

c) Calcularea TVA de la valoarea de bilanţ a activelor pe TS constatate lipsă.

714

214 713

211,213,215,216,217,241,

246

213 534

3. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor activelor pe TL peste normele perisabilităţii naturale, imputate persoanei vinovate (recuperarea daunei se efectueaza in perioada curenta):

a) Casarea valorii de bilant b) Reflectarea sumei uzurii/amortizarii acumulate:

mijlocului fix activului nematerial

721

713

111,123

124113

36

c) Casarea uzurii/amortizarii acumulate mijlocului fix activului nemateriald) imputarea lipsei activelor pe TL persoanei vinovate la valoarea de piata, fara TVA.

e) imputarea sumei TVA persoanei vinovate aferenta lipsurilor depistate.

124113

227

227

123111

621

534

4. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor activelor pe TS peste normele perisabilităţii naturale, imputate persoanei vinovate (recuperarea daunei se efectueaza in perioada curenta):

a) Casarea valorii de bilant

b) Casarea uzurii acumulate OMVSDd) imputarea lipsei activelor pe TS persoanei vinovate la valoarea de piata, fara TVA.

e) imputarea sumei TVA persoanei vinovate aferenta lipsurilor depistate.

714

214

227

227

211,213,215,216,217,241,

246

213

612

534

5. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor activelor pe TL peste normele perisabilităţii naturale, imputate persoanei vinovate – achitarea are loc mai tirziu ori se intenteaza prcesul de judecata:

a) Casarea valorii de bilant b) Reflectarea sumei uzurii/amortizarii acumulate:

mijlocului fix activului nematerial

c) Casarea uzurii/amortizarii acumulate mijlocului fix activului nemateriald) imputarea lipsei activelor pe TL persoanei vinovate la valoarea de

721

713

124113

227

111,123

124113

123111

515,422

37

piata, fara TVA. e) imputarea sumei TVA persoanei vinovate aferenta lipsurilor depistate.

227534

6. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor activelor pe TS peste normele perisabilităţii naturale, imputate persoanei vinovate– achitarea are loc mai tirziu ori se intenteaza prcesul de judecata:

a) Casarea valorii de bilant

b) Casarea uzurii acumulate OMVSDd) imputarea lipsei activelor pe TS persoanei vinovate la valoarea de piata, fara TVA.

e) imputarea sumei TVA persoanei vinovate aferenta lipsurilor depistate.

714

214 227

227

211,213,215,216,217,241,

246

213515,422

534

7. Recuperarea daunei:a) suma este retinuta din salariub) suma este incasata direct de la

persoana vinovata.

531241

227

Concluzie

38

In baza proiectului de specialitate am luat cunostinta cu principalele aspecte ale

organizarii activitatii economico-financiara la intreprindere.Asfel, am analizat

forma organizatorico-juridica a societatii, evolutia intreprinderii pina-n prezent,

structura organizatorica, sfera de producere a sa. Totodata, am studiat cele doua

procedee de baza ale contabilitatii,,Inventarierea si Documentatia’’, am determinat

particularitatile formei de tinere a contabilitatii la intreprindere.

Asadar, in Capitolul I am dedus care sunt principalele momente in evolutia

intreprinderii pe plan organizatoric si productiv.Am constatat ca structura

organizatorica este bazata pe principii obiective:autoritatea exercita control

conform unor linii clare, relatiile umane sunt ierarhizate-fiece membru al

restaurantului primeste sarcini de la un singur sef(supervizor), mediul extern

favorabil-pozitia intreprinderii este un punct forte de atractie a trecatorilor,

deoarece se afla chiar in centrul capitalei.Am determinat factorii ce contribuie la

cresterea vinzarilor, si anume:diversificarea serviciilor(livrari gratuite la domiciliu,

prinzuri in oficii, prestari de servicii online, meniu complex), cresterea calitatii

serviciilor(livrari punctuale, utilizarea de ambalaje compacte si comode etc.).

In Capitolul II am luat cunostinta cum se documenteaza operatiunile

economice.Am stabilit ca sunt noua criterii de baza de clasificare a

documentelor.Dupa parerea mea, cea mai importanta categorie este cea de

documente primare,deoarece conform Legii contabilitatii Nr.113, ele se intocmesc

in timpul efectuarii operatiunii, iar daca aceasta este imposibil-nemijlocit dupa

producerea evenimentului.Celelalte documente se intocmesc pe baza acestei

categorii.Astfel, documentele primare sunt acte justificative cu functie juridica!In

capitolul dat am constatat ca cea mai sigura forma de contabilitate ce micsoreaza

volumul de lucru al contabilului, ce exclude posibilitatea de pierdere a

documentelor, ce sporeste controlul asupra indeplinirii dispozitiilor privind

pregatirea si prelucrarea actelor este forma automatizata de contabilitate.In prezent,

aceasta este cea mai utilizabila forma de contabilitate in intreprinderile particulare.

In Capitolul III am luat cunostinta cu un alt instrument de control al

conducerii,si anume–inventarierea. Am determinat rolul acesteia in

39

contabilitate,stabilind astfel, ca aceasta este un mijloc de realizare a concordantei

datelor contabilitatii si a celorlalte forme de evidenta economica cu realitatea

faptica existenta la entitate, constituie un mijloc de control si verificare asupra

integritatii mijloacelor economice la intreprindere.Am luat cunostinta cu procedura

de inventariere a diverselor bunuri economice, cu documentele necesre pentru fiece

etapa a inventarierii, cu partile ce participa in aceasta procedura- concluzionind ca

cel mai de baza rol ii revine Comisiei de inventariere.Conform Regulamentului

privind inventarierea Nr.30, am luat cunostinta cu cele patru metode de

reglementare a diferentelor depistate si reflectarea acestora in conturi.

Deci, pot spune cu fermitate ca aceasta practica a fost o sursa de experienta

in contabilitate si o initiere in obtinerea unei specialitati cu perspective pe viitor!!!

Bibliografie

40

Acte legislative si normative:

1. Legea contabilităţii (nr.113 din 27.04.2007)

2. Regulamentul privind inventarierea (nr.30 din 05.03.2001)

3.Standarte Nationale de Contabilitate/Monitor Oficial al Republicii Moldova

nr.88-91 din 30 decembrie 1997

4.Planul de conturi contabile al activitatii economico-financiare a intreprinderii

Manuale, carti, brosuri:

1. Contabilitatea financiară:Manual/Colectiv de autori: coordonator Alexandru

Nederiţă. Chişinău 1999.

2. Bazele contabilitatii:Manual/Colectiv de autori:Viorel Turcan, Eudochia

Bajerean.Chisinau 2004.

5. http://www.contabilul.ro

41

Anexe

42