Proiect de Practica - Raiffeisen Bank

7/27/2019 Proiect de Practica - Raiffeisen Bank

1/111

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I SISTEMUL INFORMATIONAL BANCAR1.1. Creditul SCORING1.2. Sistemele EXPERT1.3. Circuitul documentelor.

CAPITOLUL II OPERATIUNI BANCARE CU NUMERAR2.1. Organizarea si operaiunile de casierie ale bncii2.2. Instrumente utilizate in derularea operaiunilor de incsri i

pli

CAPITOLUL III DECONTARI FARA NUMERAR

3.1. Instrumente de plata.3.2. Decontarea pe baza cecului si a ordinului de plata

3.2.1. Decontari pe baza cecului3.2.2. Decontarea pe baza ordinului de plata

3.3. Decontarea pe baza cambiei si biletului la ordin3.3.1. Decontarea pe baza cambiei

3.3.2. Decontarea pe baza biletului la ordin

CAPITOLUL IV DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREACONTURILOR BANCARE

4.1. Conturi curente

4.2. Plasamente bancare4.2.1. Depozite4.2.2. Raiffeisen Investment Romania4.2.3. Plasamente monetare non-bancare4.2.4. Plasamente FinanciarE

CAPITOLUL V OPERATIUNI DE CREDITARE BANCARA5.1. Tipuri de credite5.2. Etapele procesului de creditare5.3. Documente necesare pentru acordarea creditului

CAPITOLUL VI Instrumente moderne de plata6.1 Carduri pentru persoane fizice6.2 Carduri pentru persoane juridice6.3 Carduri IMM6.4 Alte servicii

BIBLIOGRAFIE

1


2/111

INTRODUCERE

1. Scurt istoric

RZB-Austria a fost fondat n 1927 pentru a coordona activitile i politicile financiare

ale ntregului grup bancar Raiffeisen i este responsabil cu tranzaciile i operaiunile

efectuate n numele grupului la nivel naional i internaional.

Raiffeisen n Romnia

Raiffeisen Zentralbank Osterreich (RZB-Austria) a deschis n 1994 o

reprezentan n Romnia i a devenit una din bncile strine de frunte, oferind o gam

variat de servicii bancare. n iunie 1998 i-a nceput activitatea Raiffeisenbank n

Romnia, cea de-a noua banc RZB-Austria n Europa Central i de Est. n iulie 2001RZB-Austria i Fondul Romno-American de Investiii (FRAI) au preluat de la

Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului (APAPS) peste

94,84% din aciunile celei de-a treia bnci romneti, Banca Agricola. Din acest pachet,

RZB-Austria deinea 93,36%. Valoarea total a tranzaciei se ridic la 52 milioane USD,

din care 37 milioane USD reprezint investiii de capital iar 15 milioane YSD preul pltit

2


3/111

pentru achiziionarea aciunilor. Pentru aceast privatizare Raiffeisen a primit numeroase

premii: Investitorul anului 2001- acordat de cotidianul Nine Oclock; Partea Leului-

premiu acordat de Ziarul Financiar precum i o nominalizare la premiul Oscar acordat de

sptmnalul Capital.

Adunarea General Extraordinar a Acionarilor din data de 18 mai 2002 a

hotrt n unanimitate aprobarea fuziunii prin absorbie a Raiffeise-Banca Agricol SA i

Raiffeisenbank (Romnia) SA, cele dou uniti bancare deinute de RZB-Austria. Banca

se numete Raiffeisen Bank SA ncepnd cu 1 iulie 2002 . RZB-Austria deine 94,14%

din Raiffeisen Bank. Banca area aproximativ 3.500 angajai i o reea naional de

sucursale, agenii i reprezentane care ajung la un numr de 210 de locaii.

Emblema Raiffeisen

Doi clui ncruciai comleteaz acoperiul unui vrf de cas. Simbol al

proteciei i siguranei. Cluii se regsesc de sute de ani n tradiia folclorului european

i reprezint un simbol al aprrii mpotriva pericolelor vieii. Simbolul Cluilor

ncruciai a devenit n timp cea mai cunoscut i respectat marc din Austria.

Despre Grupul Bancar Raiffeisen

Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1818-1888) care a fost primar al mai multor orae

germane, a ntemeiat n 1862, prima uniune de credit n Anhausen, Germania. n 1886,

apare prima uniune bancar Raiffeisen n Mhldorf, Austria. Grupul Raiffeisen este cel

mai mare grup bancar din Austria i are o structur pe trei nivele. Primul nivel cuprinde

680 de bnci locale, care la rndul lor au un total de 1.680 de sucursale. Numrul total de

uniti Raiffeisen ajunge astfel la 2.360. Toate aceste uniti ofer o gam vast de

3


4/111

servicii bancare. Cel de-al doilea nivel este format din bnci regionale, aa numitele

Landesbank. Acestea opereaz n cele nou provincii ale Austriei, avnd rolul unor case

de compensare. Landesbank se numr printre acionarii principali ai Raiffeisen

Zentralbank sterreich AG (RZB-Austria), deinnd mpreun mai mult de 80% din

capitalul social. RZB-Austria care este acionarul principal al reelei de bnci din Europa

Central i de Est constituie cel de-al treilea nivel i reprezint instituia central a

grupului bancar.

RZB-Autria Instituia central a grupului bancar

RZB-Austria a fost fondat n 1927 pentru a coordona activitile i politicile

financiare ale ntregului grup bancar Raiffeisen i este responsabil cu tranzaciile i

operaiunile efectuate n numele grupului la nivel naional i internaional. Serviciile

bancare oferite sunt completate de cele financiare ca banc de investiii, serviciul de

consultan privind privatizrile, gestionri de proiecte n domeniul imobiliar, leasing,

servicii comerciale.

Operaiunile internaionale ale RZB-Austria se concentreaz n principal pe

pieele n formare. Poziia sa i legturile internaionale cu Europa Central i de Est au

ajutat RZB-Austria s stabileasc excelente relaii cu firmele, bncile i alte instituii dinaceast regiune. O dat cu procesul de liberalizare din Europa Central i de Est i

tranziia de la economia centralizat la economia de pia, RZB-Austria i-a dezvoltat

semnificativ activitatea internaional reuind s devin una dintre cele mai bune bnci

specializate n pieele de formare din aceast regiune. RZB-Austria opereaz n

urmtoarele ri din regiune: Ungaria din 1987, Slovacia (1991), Polonia (1991), Cehia

(1993), Bulgaria (1994), Croaia (1995), Rusia (1997), Romnia (1998), Ucraina (1998),

Bosnia Heregovina (2000), Slovenia (2001), Iugoslavia (2001). Reeaua nu se oprete n

Europa Central i de Est ci include i Europa Occidental i celelalte continente prin

compania financiar din New York, sucursale din Londra i Singapore, precum i prin

birourile de reprezentan din Paris, Bruxeless, Moscova, New York, Beijing, Bombay,

Hong Kong i Ho Chi Minh.

4


5/111

Viziune, Misiune, Valori

Viziune, Misiune, Valori trei cuvinte care definesc esena bncii ca organizaie,

care descriu principiile de baz ale activitii, care includ trecutul i prezentul dar mai

ales definesc viitorul. Definirea elementelor coninute n VIZIUNEA, MISIUNEA,VALORILE Raiffeisen este un proces consolidat n timp i se bazeaz pe experina celor

peste 300 de ani de activitate sub numele de Raiffeisen. Prin plasarea programului

VIZIUNE, MISIUNE, VALORI Raiffeisen Bank a fcut un pas decisiv n sensul

definitivrii identitii sale.

Grupul Raiffeisen a nceput programul VIZIUNE, MISIUNE, VALORI n cursul

anului trecut, acesta fiind, rnd pe rnd, lansat n toate rile n care Raiffeisen Bank este

prezent.

Grupul Raiffeisen Bank face partea dintr-un grup bancar European puternic. Ceea ce

i difereniaz de alte bnci internaionale este c, pentru Raiffeisen Europa Central i de

Est nu este doar o pia, ci este, alturi de Austria, principala pia asupra creia se

concentrez activitatea.

Consolidarea i recunoaterea Raiffeisen ca cel mai important grup bancar din

Austria i Europa Central i de Est reprezint n fapt viziunea global a Raiffeisen.

Programul VIZIUNE, MISIUNE, VALORI precizeaz car sunt obiectivele i cum

vor fi atinse i care este conduita ateptat din partea fiecruia n activitatea de zi cu zi.Contribuia la realizarea viziunii Raiffeisen se traduce ntr-o viziune local care

arat astfel Raiffeisen Bank va fi liderul pieei bancare prin calitate, dinamism i inovaie.

Grupul Raiffeisen, o dat cu investiiile majore fcute, a ncredinat bncii numele i

reputaia sa. Reprezint Misiunea gestionrii acestor investiii i transformarea lor n

profitul ateptat de acionarii bncii.

Raiffeisen este un partener pe termen lung pentru toi clienii si, oferind o gam

complet de servicii financiare la standarde nalte i genernd o rentabilitate peste medie

a capitalului propriu.

VALORILE care ghideaz n tot ceea ce se ntreprinde sunt:

Respectul fa de clieni

Consolidarea investiiilor acionarilor

5


6/111

Principii solide de etic

Motivare, delegare de competen i asumare de responsabilitate

Viziunea i misiunea sunt liniile directoarea ale ntregii activiti, ele spun ce trebuie s

devin banc i care sunt cile de urmat. Valorile fixeaz coordonatele principale a

conduitei zilnice a fiecrui membru al echipei Raiffeisen Bank, fie c se raporteaz lacolegi, la clieni la acionari sau competitori.

Consiliul de administraie

Steven C. Van Groningen,Preedinte Raiffeisen Bank

Steven C. Van Groningen este un foarte bun cunosctor al pieei bancare din Europa

Central i de Est, n ultimii 10 ani ocupnd poziii de top mamagement ale subsidiarelor

unor bnci vest-europene n Romnia, Ungaria i Rusia. A condus deschiderea

operaiunilor bncii olandeze ABN Amro la Bucureti. Din iunie 2002 a fost

vicepreedinte al Bncii Agricole Raiffeisen, iar din februarie 2002 este preedintele

bncii. O dat cu fuziunea Bncii Agricole Raiffeisen cu Raiffeisenbank (Romnia), a

devenit preedintele bncii rezultate, Raiffeisen Bank. Este cetean olandez, absolvent al

Universitii Leyden din Olanda, specializarea Corporate Law.

James D. Steward Jr.,

Vicepreedinte, trezorerie i piee de capital

James Steward coordoneaz n prezent activitile de Trezorerie i Piee de capital ale

bncii. Are o experien de 24 de ani n domeniul financiar-bancar n New York.

Responsabilitile sale cele mai recente au inclus administrarea departamentelor detranzacionare a bond-urilor emise de Guvernul SUA, departamente aflate n cadrul

National Westminster Bank i al Yamaichi International (America). naintea colaborrii

cu grupul bancar Raiffeisen a fost consilier al Ministerului Bulgar de Finane i al Bncii

Naionale de Recuperare a Datoriilor.

6


7/111

Radu Rzvan,

Vicepreedinte, divizia retail

Rzvan Radu este absolvent al Institutului Politehnic Bucureti, al Universitii

Romno-Americane i al Harward Business School (AMP), avnd la activ numeroase

cursuri de specialitate n New York, Londra, Paris, Barcelona. Experina sa profesional

n domeniul financiar-bancar se ntinde pe parcursul a 10 ani, fiind director n cadrul

Bncii Comerciale Romne i vicepreedinte al Casei de Economii i Consemnaiuni.

Marinel Burduja,

Vicepreedinte, divizia corporaii

Marinel Burduja este absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de

Relaii Economice Internaionale, precum i al Universitii Bucureti, Facultatea de

Drept. A efectuat numeroase cursuri de specialitate n Frana, Olanda i Coreea de Sud.

Are o experin profesional de peste 15 ani n domeniul financiar-bancar, ocupnd n

anii precedeni poziiile de vicepreedinte Bancorex, senior vice-president Creditanstalt

Investment Bank/Asset Management i vicepreedinte ABN AMRO Bank Romnia.

Activeaz ca profesor asociat al Institutului Bancar Romn.

Herbert Stepic,Membru

Dr. Herbert Stepic este, din 1995, vicepreedinte al Raiffeisen Zentralbank Oesterreich

(RZB), banca n care lucreaz din 1973. n prezent coordoneaz operaiunile

internaionale ale RZB. Este doctor n economie i managementul afacerilor.

Heinz Wiedner,

Membru

Heinz Wiedner este director executiv al diviziei de Operaiuni a RZB, responsabil pentru

cash management, pli i operaiuni de custodie. Are o experin bancar de 23 de ani,

lucrnd pentru Citibank la Viena, Bruxeless, Buenos Aires, Londra, Miami. Din 1993,

Heinz Wiedner s-a alturat echipei RZB.

7


8/111

Uniti subsidiare

Raiffeisen Leasing S.R.L.

Raiffeisen Leasing S.R.L. reprezint rezultatul deciziei strategice a grupului

Raiffeisen de a dezvolta operaiuni de leasing pe piaa romneasc i de a deveni leaderde pia n sectorul camioane i remorci.

Compania ptrunde n for pe piaa romneasc avnd avantajul de a fi fondat

pe baza a dou societi deja existente: Camion Aval Leasing Company SRL, societate cu

acionariat i conducere germane i Leasing Danubius SRL fosta societate de leasing a

bncii Agricole.

Raiffeisen Financial Advisers Romnia S.A.

Raiffeisen Financial Advisers Romnia S.A. (RFAR) a fost nfiinat n Romnia

n Iulie 1998 pentru a facilita ndeplinirea misiunii Raiffeisen de a servi mai bine

interesele clienilor grupului, fiind deinut 100% de Raiffeisen Investment AG (RIAG).

Raiffeisen Investment AG face parte din Grupul Bancar Austriac Raiffeisen i se

ocup de investiii i consultan financiar n Europa Central i de Est. Raiffeisen

Investment AG are sediul la Viena i sucursale n Bulgaria, Croaia, Cehia, Polonia,Ucraina, Romnia, Rusia i Slovacia, precum i birouri n alte ri din regiune.

Bnci corespondente

Lista Conturilor Nostro

-August 2003

Valut Banca Corespondent Cod SWIFT Numr de cont

EUR RZB, Vienna RZBAATWW 00150096213

DEUTSCHE BANK

AG, Frankfurt am

DEUTDEFF 10094110910000

8


9/111

Main

COMMERZBANK

AG, Frankfurt am

Main

COBADEFF 400881918700

KBC BANK, Brussels KREDBEBB 480918682762SANPAOLO IMI,

TurinIBSPITTM 10/11 412 95

USD

AMERICAN

EXPRESS BANK

LTD., New York

AEIBUS33 007 15 987

WACHOVIA BANK

NA, New YorkPNBPUS3NNYC 2000193001794

GBPHSBC BANK PLC,

LondonMIDLGB22 3783 5348

CADROYAL BANK OF

CANADA, TorontoROYCCAT2 095912021582

DKKDANSKE BANK,

CopenhagenDABADKKK 399 606 7882

CHF

CREDIT SUISSE

FIRST BOSTON,

Zurich

CRESCHZZ 0835-92553-43

JPY

BANK OF TOKYO-

MITSUBISHI LTD.,

Tokyo

BOTKJPJT 6530408190

SEK

SVENSKA

HANDELSBANKEN

AB, Stockholm

HANDSESS 40895009

NOKHANDELSBANKEN,

Oslo - Svenska BranchHANDNOKK 83960203332

HUFRAIFFEISEN BANK

Rt, BudapestUBRTHUHB 12001008-0028577- 00100000

9


10/111

AUDCOMMERZBANK

AG. Frankfurt/MainCOBADEFF 400881918700AUD

Acionariat

Structura acionariatului

Grupul Raiffeisen Bank are un procent de 99,35%

Acionari persoane fizice i juridice peste 17.000. au un procent de 0,65

Majorare capital social n desfurare

Consiliul de Administraie al Raiffeisen Bank S.A. a aprobat n data de 23 iunie

2004 majorarea capitalului social al bncii printr-o emisiune de aciuni, n valoare de

pn la 1.811.741.286.000 lei, reprezentnd un numr de 1.811.741.286 aciuni

nominative emise la o valoare de 1.000 lei/aciune i o valoare de emisiune de 1.000

lei/aciune. Aciunile vor putea fi subscrise de ctre acionarii nregistrai n registrul

acionarilor n data de 15 iunie 2004. Hotrrea Consiliului de Administraie din data de

23 aprilie 2004 cu privire la majorarea de capital se public n Monitorul Oficial Partea a

IV-a din data de 29 iunie 2004.Perioada de subscriere este ntre 29 iunie i 29 iulie, ambele date sunt incluse.

Conform Hotrrii Consiliului de Administraie toi acionarii care subscriu vor

primi din partea Regisco un extras de cont care confirm numrul de aciuni deinute la

Raiffeisen Bank dup subscriere.

Apar o serie de ntrebri n ceea ce privete Raiffeisen Bank i anume:

Ce este o societate de tip nchis?

O societate de tip nchis este o societatea ale crei aciuni nu sunt cotate pe o pia

reglementar spre exemplu pe piaa Bursei de Valori sau pe piaa RASDAQ.

Cnd a devenit Raiffeisen Bank o societate de tip nchis?

n edina din 28 septembrie 2002, Adunarea General Extraordinar a Acionarilor

a aprobat noul statut de societate de tip nchis pentru Raiffeisen Bank S.A. Comitetul

10


11/111

Naional al Valorilor Mobiliare a atestat faptul c, ncepnd cu data de 17 octombrie

2002, aciunile bncii nu mai sunt tranzacionate pe o pia reglementat.

Cum se vinde/cumpr aciuni Raiffeisen Bank S.A.?

n conformitate cu politica actual a bncii, acionarii ce doresc s nstrineze sau

persoane ce doresc s achiziioneze aciuni ale bncii trebuie s gseasc singure

cesionar(cumprtor), respectiv cedent (vnztor).

Care este valoarea nominal a aciunilor Raiffeisen Bank S.A.?

Conform Art.7.1. din Actul Constitutiv al Raiffeisen Bank, valoarea nominal a

unei aciuni este de 1.000 lei.

Cum s-a desfurat mrirea de capital din 2002?

n edina sa din 10 decembrie 2002, Consiliul de Administraie a hotrt

majorarea capitalului social de la 5.966.980.035 lei la 6.961.478.628.000 lei prin

ncorporarea diferenelor favorabile din reevaluarea patrimoniului social. Cele

994.498.593 aciuni suplimentare au fost distribuite gratuit acionarilor nscrii n

Registrul acionarilor la data de 9 decembrie 2002 n raportul 1: 6 (respectiv cte o

aciune nou la cte ase aciuni deinute la 9 decembrie 2002). Pentru a afla numrul de

aciuni pe care l deine un acionar n prezent dup aceast majorare de capital social se

poate adresa la REGISCO S.A.

Cum s-a desfurat ultima mrire de capital?Raiffeisen Bank S.A. i-a majorat capitalul social printr-o emisiune de aciuni

subscrise de acionarii bncii, n valoare de 1.756.205.824.000 lei. n urma acestei

operaiuni capitalul social s-a majorat de la 6.961.478.628.000 lei la 8.717.684.452.000

lei, reprezentnd un numr de 8.717.684.452 aciuni nominative cu valoarea de 1.000

lei/aciune. Subscrierea a avut loc n perioada 8 decembrie 2003 22 ianuarie 2004 iar

nregistrarea majorrii la Registrul Comerului s-a efectuat n data de 28 ianuarie 2004.

Acionarii care au subscris au primit din partea Regisco un extras de cont care

confirm numrul de aciuni deinute la Raiffeisen Bank S.A. dup subscriere.

Servicii oferite acionarilor Raiffeisen Bank S.A. de ctre Regisco S.A.

ncepnd cu data de 10 martie 2004 serviciile Regisco sunt gratuite pentru

acionarii Raiffeisen bank

11


12/111

Pentru a beneficia de serviciile Regisco, acionarii trebuie:

S se prezinte la sediul central Regisco- Bucureti, Str.Fgra nr.25, sector 1, cod

potal 77108 sau la punctele de lucru teritoriale i s completeze cererile specifice tipului

de serviciu dorit, la care se vor ataa copiile solicitate n procedurile de lucru;

S trimit la sediul central Regisco- Bucureti, Str.Fgra nr.25, sector 1, cod potal

77108, prin intermediul Potei Romne o cerere n care s se specifice serviciul solicitat

i adresa la care se dorete a fi expediat rspunsul. Cererea va fi nsoit de copia actului

de identitate sau a certificatului de nmatriculare.

Puncte de lucru cu acionarii

Pentru servicii de Registru, acionarii se pot adresa la sediul central Regisco sau la

punctele existente n ar.

Proceduri de lucru

Procedura privind extrasul de cont i a istoricului de cont

Procedura privind nregistrarea transferului de aciuni pentru cauza de moarte

Procedura privind nregistrarea transferului de aciuni ntre vii

Procedura privind modificarea datelor de identificare a titularilor de cont

Campania de informare 2002

n perioada 25-30 noiembrie 2002, s-a desfurat o campanie de informare a

acionarilor Raiffeisen Bank, prin care s-a urmrit informarea acestora cu privire la

schimbrile structurale din banc, pe de o parte i actualizarea bazei de date a registruluiacionarilor, pe de alt parte. Plicul transmis fiecrui acionar cuprindea:

scrisoare semnat de Domnul Steven van Groningen,

preedintele Raiffeisen Bank S.A.;

extrasul de cont emis de Regisco, cu informaii la zi privind

aciunile la banc;

listele punctelor de lucru Regisco precum i serviciile oferite

de acesta.

12


13/111

1. SISTEMUL INFORMATIONAL BANCAR

Ca urmare a fenomenului de bancarizare a economiei, care consta intr-o crestere

sensibila a numarului clientilor bancilor, atat agenti economici cat si persoane fizice, o

majorare excesiva a volumului de operatiuni si extinderea fara precedent a retelei de filiale

si agentii bancare, activitatea bancara impure o larga utilizare a informaticii si

telecomunicatiei.

Ca stare, informatica bancara, se implica tot mai mult in usurarea muncii operatorilor

bancari in luarea deciziilor. Un rol important revine informaticii bancare privind luare

deciziilor de creditare. Trasatura comuna a deciziilor de creditare este evitarea riscurilor

privind nerambursare la scadenta a datoriilor. Pentru evitarea acestui fenomen, pe primul

plan se situeaza operatiunile de garantare sub diverse forme prin_ av er e, prin venituri,

prin profit profesional si comportament etc. Toate acestea implica dificultati in

ierarhizare.

Necesitstea de a obiectiviza fenomenele, a asigura criterii care s a actioneze cu

exactitate in exprimarea si comensurarea situatiilor diferite, specifice, fiecarui virtual

debitor, implica interventia informaticii in munca a operatorului bancar.

Folosirea pe scara larga a informaticii. in activitatea bancara, presupune (rezolvarea)a

doua situatii:

- constituirea unui sistem de cuantificare si ierarhizare, a conditiilor si premiselor de

acordare a creditului (credit scoring);

- introducerea unui sistem informatic si d e prelucrare electronica a datelor, care sa

asigure o ierarhizare obiectiva a fiecarei solicitari, in sine, siprin aceasta, intre diferiti

solicitanti.

13
http://bancari.in/http://bancari.in/


14/111

Cazurile care se incadreaza in conditiile si premisele stabilite vor fi solutionate cu usurinta

si vor fi onorate cu promptitudine.

Pe de alta parte, sunt selectate cazurile dificile, care urmeaza sa fie analizate pe

baza unor criterii complementare, neoperabile in preselectie si unde caracterul subiectiv

al aprecierilor bancherului, poate influenta decisiv adoptarea deciziei, cu toate consecintele de

risc ce le presupune.

1.1. CREDITUL SCORING

Creditul scoring este o notatie de apreciere sau de evaluare a atributelor

solicitantului in vederea acordarii unui credit. Se stabileste in mod de ierarhizare a

solicitantilor pe un anumit punctaj.

Pentru aceasta este necesar parcurgerea urmatoarelor etape:

a) stabilirea unui numar de variabile ;

b) fixarea unui sistem de notare care sa permita transpunerea variabilelor intr-un

calificativ printr-un numar de puncte.

Banca, Comercial Romana prin Normele metodologice nrl/1993, privid creditarea pe

termen scurt a agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat, a stabilit

urmatoarele criterii de apreciere a performantelor economico-financiare a beneficiarilor de

credite:

- forma de organizare a agentului economic;- sectorul in care isi desfasoara activitatea;

- pozitia intreprinderii in ramura sau subramura;;

- lichiditatea patrimoniala;

- solvabilitatea;

- situatia economico-financiara;

- rotatia activelor circulante;

- garantiile asiguratorilor;

- gradul de indatorare;

- dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere;

- nivelul sprijinului guvernamental;

- calitatea conducerii;

- perspectiva firmei.

14


15/111

Fiecare din aceste criterii este analizat in functie de anumite caracteristici.

Forma de organizare a fost ales ca un.prim criteriu din considerentul ca., in

economia rornaneasca actuala ponderea o au agentii economici cu capital integral de stat;

alaturi de care coexista societatile comercilae cu capital mixt sau privat. Punctajul pe

subscrieri privind forma de organizare, sa stabilit avandu-se in vedere gradul diferit,de

participare a statului.

In cadrul criteriului, sectorului in care isi desfasoara activitatea agentului

economic sa acordat o anumita prioritate activitatii productive fata de sectoarele

prestatoare de servicii.

Poziti a in cadrul ramuriisi subramurii exprima gradul in care unitatea este

cunoscuta in sectorul sau de activitate avand un cuvant de spus in ceea ce priveste nivelul

preturilor, concurenta.

Lichiditatea patrimoniala reprezinta un criteriu de baza in aprecierea calitatii

debitoirului din prisma calitatilor de rambursare a imprumutului pe baza rambursarii

rapide a activelor circulante si creantelor acestora in lichiditati.

Solvabilitatea ne va indica gradul in care agentii economici pot face fata

obligatiilor de plata, indeosebi din surse proprii.

Criteriul privind situatia economico-financiara a agentului economic are in

componenta sa trei subcriteri: cifra medie de afaceri, profitul brut realizat lunar, rata

rentabilitatiiIn punctarea subcriteriilor s-a avut in vedere ca agentii economici cu cifra de

afaceri, profit si rentabilitate medii, prezinta o garantie mai mare decat ceilalti agenti

economici la care acesti indicatori se situeaza peste sau sub medie. Intreprinderile de

marime mijlocie sunt mai usor adaptabile in modificari, schimbari a stucturii de

productiei a profilului de fabricatie, a surselor de aprovizior desfacere etc.

Agentii economici care incheie activitatea cu pierdere automat se incadreaza i n

ultima categorie de apreciere.

Rotatia activelor circulante la nivel annual, exprima raportul din cifra de afaceri si

marimea activelor circulante, fiind apreciata ca pozitiva, cu cat numarul de rotatii este

mai mare. Un numar mic de rotatii, decat media pe ramura indica posibilitati reduse de a

incasa produsele executatie.

Garantia este considerata unul dintre cele mai importante criterii de apreciere,

15


16/111

deoarece existenta acesteia da posibilitaatea bancii de a-si recupera creditele acordate. In

cadrul subcriteriilor punctajul superior s-a acordat garantiilor care pot fi transformate mai

usor in lichiditati.

Gradul de indatorare constituie, de asemenea, un indicator de baza in aprecierea

performantelor debitorilor, indicand limita pana la care agentul economic este finantat din

alte surse decat fondurile sale proprii

Dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere a fost structurata i n patru

subcriterii:

- aprovizionari din tara si desfaceri la export ;

- aprovizionari din import si desfaceri la export;

- aprovizionari din tara si desfaceri in tara ;

- aprovizionari din import si desfaceri in tara ;

Nivelul sprijinului guvernamental are in vedere aprecierea favorabila data unor

unitati aflate in atentia Guvernului si Statului.

Calitatea conduceriuieste un criteriu subiectiv, prin, care se apreciaza pregatirea

profesionala atasamentul staff -ului fata de firma, raportul cu personalul subordonat etc.

Perspectiva firmeieste apreciata in functie de, existenta si aplicarea programelor de

restructurare si retehnologizare, precum si efectele obtinute.

In aprecierea calitatii creditului, in functie de semnificatia lor criteriilor prezentate mai

sus li s-au atribuit 1 pana la 2 puncte.Punctajul total see obtine prin inmultirea numarului de puncte atribuit subcriteriului

in care se, incadeaza agentul economic cu numarul punctelor atribuite criterilui,

De pilda, un agent economic care realizeaza o cifra de afa.ceri medie lunara (50-500

mil.lei), obtine un profit mediu lunar de 60 mil.lei si inregistreaza o rata a rentabilitatii

financiare de peste 30%, va obtine la criteriu "situatia economici-financiara", urmatorul

punctaj:

- pentru cifra de afaceri 2 4 puncte

- pentru profitul brut 2 4 puncte

- pentru rata rentabilitatii 1 2 puncte

Concret, scara valorica a criteriilor de apreciere a calitatii creditului, este prezentata

in tabelul urma.tor:

Tabeiul nr.3.1. Criteru de apreciere a perfornnantei agentilor economici

16


17/111

Nr.crt. CRITERIU SUCRTTERIU PUNCTAJ

Pentru

subcriteriu

Pentru

criteriu

Total

3x40 1 2 3 4 5

1.Forma de - regie autonoma 3organizare - societate comerciala 2 x 1.- alti agenti economici 1

2.Sectorul in care - productie

isi desfasoara - transporturi 2activitatea - telecomunicatii 2

- aproviz.-desfacere 2 x 1.- comert-turism 2- prestari servici

2

3. Pozitia firmei in - un loc primordial 3

ramura si - pozitie medie 2 x 1,5

subramura - fara importanta 1

4. Lichiditate - sub 100%

patrimoniala - intre 100%-150% 2 x 2

- peste 150% 4

5. Solvabilitate - sub 30% 0

- intre 30%-70% 2

- peste 70% 4

6. Situatia - cifra de afaceri:

economico- - peste 500 mil lei 1

financiara - 50-500 millei 2 x 2

- pana la 50 mil.lei 1

- profit brut:

1

- 7,5-75 mil.lei 2 x 2

- pana la 7,5 miL lei 1

- rentabilitate:

1

17


18/111

-10-30% 2 x 2

- pana la 10% 1

7. Rotatia activelor - peste 10 rotatu

circulante - 5-10 rotatii 3

- pana la 5 rotatii 2 x 2

1

8. Garantii - Active transformabile rapid

in lichiditati 3

- Bunuri achizitionate 2

- Cesionarea creantelor 3 x 1,5

- Gajuri, ipoteci etc. 2

- Depozite in lei si valuta

4

eliminatoriu

9. Gradul de - sub 30% 3

indatorare -30%-70% 2 x 1,5

- peste 70% 1

10. Dependenta de - Atde 4

pietele de - Aide 3 x 1,5

Aprovizionare si - Atdt 2

desfacere - Aidt 1

11. Sprijin Guvern - subventionata 4 x 1

- fara subventii 2

12. Calitatea - foarte buna 3

conducerii - buna 2 x 1,5- satisfacatoare 1

13. Perspectiva - foarte buna 3

18


19/111

firmei - buna 2 x 1,5- satisfacaxoare 1

Scara valorica:

- sub 25 de puncte = categoria E

- 25,1-37 puncte = categorie D

- 37,1-49 puncte = categoria C- - =

Acest mod de apreciere are ca principal neajuns faptul ca, pe cat de precis pot fi

ierarhizarile stabilite prin notatii, pe atat de confuza poate fi nota finala rezultata prin

agregare, intrucat insumarea ca mod de generalirare inseamna pierderea de informatii,

renuntandu-se la laturile concrete.

Agregarea aduce la acelasi numitor, dar conduce la pierderea identitatii

caracteristicilor specifice subiectului. Fenomenul de compensare ce are loc prin agregare,poate pune in umbra laturile esentiale, fiind acoperite prin aprecierea pozitiva a altor

caracteristici, uneori mai putin semnificative pentru atingerea scopului propus si anume

risc minim.

Ca atare, sistemul in ansamblul sau trebuie sa aiba in vedere factorii cei mai

reprezentativi si, posibilitatea de optimizare a modului de agregare.

Aceasta modalitate de apreciere a clientilor sub forma scoringului se foloseste,

de regula, in cadrul creditului de consum care in tarile dezvoltate detine o pondere

importanta.

Un posibil model de evaluarea a clientilor pentru un credit de consum se prezinta

astfel:

Nr.

Crt.

Criteriul si subcriterilul de apreciere Numarul de

puncte

1 Locuinta principala

a) proprie 40

b cu chirie 8c) nu raspunde 8d) alte situatii 25

2 Durata domiciliului actual

a) sub 6 luni 12b) 6 h"-2 ani 15

c) 2-6 1/2 ani 22

19


20/111

d) peste 6 1/2 ani 35c) nu raspunde 12

3. Durata ocupatiei actuale

a) sub 1 1/2 aru 12b) 1 1/2 - 3 ani 15c) 3- 5 1/2 ani 25

d) peste 5 1/2 ani 48e) nu raspunde 124. Varsta solicitantului

a) sub 45 de ani 4b) peste 45 ani 20c) nu raspunde 4

5. Referinte bancare

a) cont curent p de economii 60b) cont curent , 40c) cont de economii 40

d) imprumut in cont curent 30e) imprumut prin cont simplu 10f) nu raspunde 10

6. Carti de credit

a) cu caracter general* 40b) numai de magazine 30c) nu raspunde 10

7. Referinte despre situatia financiara

a) una 15I7) doua sau mai multe 10

c)nuare 5d} nu raspunde 108. Venituri

a) 0 - 100000 u.b 5b) 100000 - 150000 u.b 15c) 150000 - 300000 u.b 30d) peste 300000 u.b 30

9. Plati lunare

a) 0- 10000 u.b 35

b) 10000 - 30000 u.b

c) peste 30000 u.b

d) nu are plati

25

10

45

1 Evaluari nefavorabile

a) nu sunt evidentiate 0b) o apreciere nefavorabila 0c) toate evaluarile pozitive 15

20


21/111

Sursa: Prelucrat dupa George Hempel s.a., Bank Management, New York, 1990

Rezultatul punctelor obtinute, luandu-se cate o varianta pentru fiecare din cele 10

criterii se compara cu numarul stabilit ca limita intre acordare si respingere.

Sistemul acesta de evaluare, desi pare simplu si chiar pueril la prima vedere, este

rezultatul unei indelungate experiente bancare, este stabilit pe baze stiintifice, plecandu-se

de la reconsiderarea periodica a datelor statistice si prelucrarea lor prin metode specifice,

cum ar fi:

- regresia multipla;

- analiza discriminatorie multipla. (multiple discriminat analysis).

1.2. SISTEMELE EXPERT

Sistemele expert reprezinta un model superior de prelucrare a datelor folosindu-se programe

speciale, in masura sa simuleze rationamentele specialistului, prin punerea il algoritm a cunostintelor

sale.

Aceste programe sunt utilizate in special, pentru a stabili diagnostice in situatii de

disfunctionalitati sau de a constitui programe de actiune in vederea perfectionarii,

pornindu-se de la o st are de fapt data . Sist eme le expert au cunoscut o larga

raspandire incepand cu anul 1988 cand majoritatea marilor banci comerciale din tarileoccidentale-au apelat la aceste miiloace moderne.

, Sistemele expert au aplicatii in activitatea bancara pe multiple planuri:

- stabilirea deciziei in legatura cu acordarea creditelor;

- analiza finanaciara legata de activitatea de credite;

- cresterea precautiei privind platile;

- optimizarea plasamentelor si a vanzarii produselor financiare.

Prin sistemele expert, analiza creditului bancar se realizeaza pe doua nivele.Primul

nivel are in considerare istoricul creditului avandu-se in vedere comportamnetul

clientului ca debitor intr-o perioada mai lunga de timp. Pe baza acestei investigatii, banca

isi va forma o anumita atitudine fata de solicitant. Totodata se analizeaza nivelul de

dezvoltare, situatia finanaciara, starea relatiilor cu funizorii si clientii etc. Aceste informatii

sunt usor de obtinut deoarece ele provin dintr-o serie de proceduri bine definite in interiorul

21


22/111

bancii.

Al doilea nivel de analiza este de o complexitate mai mare. Se iau in considerare

tehnicile de evaluare proprii bancilor in contextul economic dat tinandu-se seama de

concluziile si experienta in adoptarea deciziilor privind acordarea creditelor. In baza

acestei metode se situeaza, functia.de decizie c u a j utorul exemplelor. Se obtin

aprecieri si solutii in functie de caracteristicile cazului supus analizei in final, se obtine un raport

confidential, Aplicat de catre factorii de decizie bancari si care nu este dezvaluit clientilor.

Tot mai multe institutii de credit pun la dispozitia clientilor programe pe calculator in

sprijinul orientarii privind vanzarea de produse financiare, pentru a le usura optiunile

privind plasamentul de capital.

Aceste program complexe operabil cu ajutorul calculatoarelor, numite si

inteligenta artificiala., se extind tot mai mult in activitatea bancara. S e folosesc tot mai mult

pentru ierarhizarea conditiilor si remiselor economico-sociale ale deciziei de creditare sau

de plata, care fac obiectul activitatii de angajare bancara. In prezent aceste sisteme sunt

folosite, mai ales pentru operatiunile de preselectie, de pregatire a deciziilor finale care

revin specialistului (analistului bancar), in toata plenitudinea raspunderilor ce si le

asuma.

1.3. Sistemul Electronic de Plati

Scop: Modernizarea sistemului interbancar de plati in moneda national apesupport hartie si alinierea la cerintele Uniunii Europene;

Rol: Adaptarea sistemului informatic propriu la noile cerinte, cu privire la

introducerea unui system electronic de transfer de fonduri;

Riscuri: necorelarea planurilor de implementare ale bancilor implicate cu

calendarul impus de BNR si TransFond S.A.

Termen de implementare: Octombrie 2004

Avanataje:

decontare electronica, on-line, STP;

reducerea circuitului de decontare;

managementul lichiditatii intraday.

Acest system cuprinde:

Subsistemul de decontare bruta in timp real (RTGS);

22


23/111

Casa de compensatii automata (ACH);

Subsistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat

(GSRS).

RTGS (Real time Gross Settlement)

Principala functionalitate a RTGS este de a procesa si deconta instructiunile deplata de mare valoare sau urgente pe baza bruta in timp real si alte instructiuni de plata

care reflecta tranzactii intre participanti:

Decontarea instructiunilor pe net , momente prestabilite, rezultate

din procesul de compensare al caselor de compensare(inclusive

decontarea pe baza neta a operatiunilor pietei primare a titlurilor de

stat);

Decontarea instructiunilor livrare contra plata pe baza bruta, in

timp real, pentru operatiunile cu titluri de stat.

RTGS asigura irevocabilitatea si finalitatea decontarii, atata vreme cat initiatorul

platii dispune de suficiente fonduri in contul sau de decontare.

ACH (Automated Clearing House)

ACH este un sistem electronic de compensare care asigura schimbul de fisiere cu

instructiuni de plata intre participanti, calculeaza pozitiile nete multilaterale si

transmite aceste pozitii nete sub forma unei balante (instructiuni de decontare

multilaterala) catre RTGS, in vederea decontarii finale.

Acest sistem este protejat sa proceseze instructiuni de plata de mica valoare, care

sunt transmise prin reteaua proprietate (RCI).

Principiul de baza al ACH este acela ca sistemul de tip transfer credit si

instructiuni de plata de tip direct debit (ajunse la scandeta si care nu au fost refuzate de

platitor) in vederea procesarii daca si numai daca valoarea totala a acestui fisier este

mai mica sau egala cu limita garantata (plafonul de garantare - pozitia neta in

momnetul receptiei fisierului). Participantii poarta responsabilitatea constituirii unuinivel adecvat al garantiilor. In cazul in care principiul enuntat mai sus nu este

respectat, respectivul fisier va fi respins.

Sistemul ATH este o componeta a sistemului SEP, aflat in stransa conexiune cu

celelalte doua subsisteme RTGS si GSRS-si desi in unele circumstante sistemul ACH

va putea functiona in mod independent (in situatii neprevazute, de urgenta), regimul

23


24/111

normal de functionare necesita schimbul de date cu aceste sisteme in timp real.

GSRS- Subsistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat

Etapele porcesului operational de decontare:

1. Primire, verificare si acceptare Documente de plata la unitatea

initiatoare;

2. Inregistrarea Documentelor la unitatea initiatoare;

3. Control, reconciliere si corectii la unitatea initatoare;

4. Extragere si prelucrare automata a tranzactiilor in vederea decontarii

SEP;

5. Decontarea in SEP;

6. Inregistrarea contabila (automata) NOSTRO in contrapartida cu

162100000001.

Etapele primirii, verifcarii si acceptarii documetelor de plata la unitatea initiapoare

sunt:

1. primirea documentelor completate de Client;

2. identificarea Client/Cont in ICBS;

3. verificarea disponibilului (suma de plata si comisioanele aferente platii);

4. verificarea specimenului de semnatura si stampila;

5. verifcarea modului de completare a Documentelor;

6. validare COD IBAN Beneficiar;7. acceptare Documente semnare si stampilare de catre operatorul bancar.

Fluxul prelucrarilor automate SEP

Fluxul prelucrarilor automate SEP au loc dupa introducerea prin ABT.

Etapele acestui flux sunt:

1. extragerea tranzactiilor din sistemele interne de lati ale Bancii;

2. validarea tranzactiilor (validare IBAN, concordanta COD IBAN beneficiar

COD Banca Beneficiar);

3. maparea tranzactiilor in vederea geenrarii mesajelor SWIFT;

4. generarea si transmiterea mesajelor SWIFT catre SEP in vederea decontarii.

Tranzactiile ce fac obiectul decontarii SEP-RTGS sunt:

24


25/111

1. Plati ale clientilor RBR:

catre alte banci comerciale sau Trezorerie

50.000 RON ;

catre alte banci comerciale sau Trezorerie

Proiect de Practica - Raiffeisen Bank

Documents

Transcript of Proiect de Practica - Raiffeisen Bank