Proiect de Investigatie La Psihologia Deviantei Botnarenco Valerie

8/18/2019 Proiect de Investigatie La Psihologia Deviantei Botnarenco Valerie

1/10

MINISTERUL EDUCATIEI ŞI TINERETULUI Al REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT”ALECO RUSSO”,BALŢI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ASISTENŢA SOCIALA

Exprimara !"!#$ra%& "a '(rma )"(mp(r%am!% )*ia!%+

r'ra% la p-i.(l(/ia )*ia!%l(r0

Rali#a%1B(%!ar!"( Valri Gr+PS 234 C(!%r(la%1)r)+,l"+$!i*+Ba"i$ I!/a

B&l5i 2632

3


2/10

Plan:

1.Introducere…………………………………………………………………………………pag 3

2.Scurt istoric i originea expresiilor necenzurate ………………………………………….pag 4ș

3.Impactul negativ al expresiilo necenzurate asupra minorilor……………………….. .. .... pag 5

4.Clasiicarea expresiilornecenzurate dupa tip.......................................................................pag !

5.Concluzii…………………………………………………………………………………...pag "

!.#i$liograie………………………………………………………………………………...pag1%

2


3/10

1.Introducere.

Inca din vec&ile timpuri devianta ver$ala a existat in cadrul relatiilor umane. C&iar si in cadrul

religiei se oloseau expresii ponegritoare pentru a evidentia mai clar a a celui r'u.Ca orice pacatț

savir it impotriva lui dumnezeu expresia necenzurata a o$ inut e e mai variate a mizeriei.Inș ț ț

timpurile mai stravec&i aceste cuvintari ale necuratului s(au modiicat dupa )n eles. *aca in evolulț

mediu imaginatia oamenilor se oprea doar pe o$iecteles si animalele insa acum tot mai des se

utilizeaza expresii cu tenta sexuala. +cum ceia ce cindva nu a ost pervers s(a transormat in ceva

normal. ,amenii ce ne incon-oara sunt mai putin )ndulgen i unii cu altiiastel se ponegresc din capț

p)n' )n picioare cu ra&atul propriu.Ca orma de comportament deviant exprimarea necenzurat' s(a

rasp)ndit in toat' lumea ./iecare popor conorm lim$ii sale vor$ite n'scocea aceste expresii pentru a

varia propriul voca$ular.0a-oritatea din expresii necenzurate poarta originea popoarelor

colonizante. +stel ocup)nd un teritoriu poporul st'p)n isi propaga odat' cu cultura si reziduurile

propriului popor.

Connsecintele negative desigur ca si )n orice alta devian a sunt prezente )n comportareaț

neadecvata a persoanei ceia ce se rasringe asupra genera ie urmatoare.oi credem ca sunt doar ț

cuvint si ce el pot sa aca celor din -ur.neori in-osirile sunt mult mai dureroase dec)t loviturile

violente. Putera cuvintului necenzurat distuge interiorul suletului.Cel mai mult de la aceste expresii

suera copii prin aceia ca nu stiu semniicatia acestor expresii.+cesta se produce atunci cind copii

sunt inecta i cu aceast virus ver$al inca de la cre aauzind tot elul de ne$unii spuse nu la tema.ț ș

0a-oritatea oamenilor ce suera de aceasta devian a duc lipsa de voca$ular $ogat a lor iindț

oarte scund. Prin exptimarea cuvintelor murdare ma-oritatea din golani considera ca asemenea

comportament este in voga si de a rosti acele cuvinte este mi to. Insa i /reud considera ca totul ceș ș

este spus nu este degea$a si se r'sr ngeasupra psi&icului nostru.ț

7


4/10

2.Scurt istoric.

im$a-ul necenzurat a aparut odata cu civilizatia omeneasc' si are o istorie vast'. +cesta are

izvoarele religioase.l ia inceputul )n cultele alice de inc&inare lui aal i +start 6 idolii lega i cuș ț

dezm' orgii m)r ave i domina ia perversiunilor genitale. ,$scenitate avea elul s'u de a atrageț ș ș ț ț

spre sine spiretele necurate ce aprindeau trupulexcitau pot' trupeasc' impulsuri pasionale -osnice

in suletul omului.In unele culte in-uratura servea ca oarecare -ertva ver$al' penrtu puterile rele.7n

sec. in era noastrain 8recia antica exprimarea necenzurat' compunea o parte din scenele tragice

la a a numita drama satirilor demonilor de padure ce ponegreau zei.#inein eles odata cu na tereaș ț ș

cre tinismului )n sec.I erei noastre anii acestor si a altor culte p'g)ne au lovit cu a$uze asupraș

svin eniilor crestine.i aveau drept scop s' ponegreasc' templele sa proaneze o$iectele sinte sauțm'car sa le oenseze cu cuvintul murdar.

a multe popoare 9indieni englezii antici existau a a numite lim$i masculine si eminine deș

conversa ie ./iecare sex putea olosi expresii masculine si eminine cu care se adresau in anumiteț

situatii )n dependen a de contezt. 7nca din antic&itate )n orice lim$a )n denden a de cultura existauț ț

unele expresii speciale ce permiteau oamenilor sa nu sa se certe dar vesel repede pe in eles siț

emo ional sa6si explice nevoile in situatii extremale. In evolul mediu comportamentul deviant cuț

nuan e ver$ale murdare usese sanctionat cu violen a in pu$lic./apta ii dezordinii ver$ale inț ț șsocietatea medievala erau pedepsi i cu loviturile dureroase )n centrele oraselor.7n ciuda timpuluiț

aceasta r)e a societatii a a-uns si in zilele noastre.In voca$ularul romanesc sunt o$servate expresii

necenzurate imprumutate din alte lim$i si cultuti.Ca si in orice lim$a vor$ita in cea romana aceste

cuvinte au un impact negativ asupra muzicalit' ii vor$irii.*eo$icei auzirea acestor cuvinte provoacaț

dezgust si gre uri in constiinta omului.In cultura moldoveneasca o inluienta masiva a asupra lim$iiț

vor$ite a avut cea rusacere la el a pastrat in $aga-ul sau expresii ce sunt sraine societa iiț

romanesti.7nsa aceste mucegaiuri s(au asimilat peste ceva timp si in societatea noastra.Im$ogatind(o

cu gunoiul culturii ruse.*esi din vec&ile timpuri ns(a considerat ca lim$a rusa este cea mai $ogat'

in asemenea expresiisi eprimarea necenzurata in stilul rus poarta un eect mult mai convingator

atunci societatea nostra a decis sa proite de aceste daruri alterate.ectul negativ a intre$uin 'riiț

acestei ;comori gratuite; se resimte pe generatia de astazi.ste dureros sa auzi mergind pe strada

replicele ;terci;ai golanilor moldoveni ce nu sunt in stare sa se exprime corect in lim$a materna

evitind macar dinc)nd)ncind cuvinte indecente. uimitor dupa o$serva iile proprii realizate amț

constatat ca pe ma-oritatea din concet' eni nu(i aecteaza expresia necenzurata in pu$lic inclusiv siț

pe indivizi in orma politiei.ste logic ca ma-oritatea din ei au deprins aceasta devianta si o

considera ca o normalitate a societ' iiț8


5/10

3.Impactul negativ al expresiilo necenzurate asupra minorilor

+pari ia expresiilor necenzurate in societate noastra si utilizarea lor pe larg )n via a cotidian' s(aț ț

transormat intr(o epidemie. 7n viata cotidiana la tre$uri de toate zile omul olose te cuvintele peș

care le maniesta in moduri dierite. 7n unele situa ii lim$a- vulgar intra )n o$icei c&iar i )n cadrulț ș

amiliei ,amenii nu pot lega dou' cuvinte 'r' a i nevoie de a nu )n-ura. +l ii )n general tind s'ț

ie mai rezervati dar avind un atri$ut esen ial pur $'r$a esc< 9 i acum mult mai des teva cartiereseaud conversa iile murdare de la trec'torii de toate v>rstele . +st'ziț

aceasta a devenit o norm' de comunicare i sun' continuu i )n orice context. om )ncerca s'ș ș

)n elegem mecanismele acestor expresii in acele motive cu care se conduce omul olosind inț

comunicare lexicon anormal Pentru c' a a cum a o$servat /reud nici un cuvint nu se spuneș

pur isimplu relect' )nclina ia i dorin a noastr' pround'.ș ț ș ț

ui Sigmund /reud apar ine o alt o$serva ie pe acest su$iect. Potrivit lui nd dezamorsa conlictulț

)ntr(o manier' 'r' v'rsare de s>nge. *ar cale de violen ' $rutal' de a vizualiza explica ia ver$al' aț ț

rela iilor ( este calea progresului civiliza iei 9trecut de i nu )n totalitate.ț ț ș, varietate de expresii sunt destinate timp de secole de toate popoarele lumii pentru a

diminua demnitatea inamicului atri$uindu(i vicii. i dorin a agresorului ca -ertva s' devin' oș ț

victim' de necazurisi nu )n ultimul r>nd ( o victima a unui violent act sexual nedorit si neevita$il.

Prevalen a )n $lesteme motivelor sexuale )n general arata oarte tare important' pentru oamenii dinț

acest domeniu ( amenin 'ri i acuza ii sexuale de nenormalitate 9incest perversiuneț ș ț

inerioritateloveste mai tare decat orice alt' insulta.

Particularitate a situa iei lingvistice actuale care )n mod tradi ional cuvinte oensive i razeț ț ș)n lim$a modern' ) i pierd sensul s'u original i sunt utilizate )ntr(o gam' larg' de valori ( at>tș ș

lingvistice cit i emo ionale. +cum oamenii nu se cearta prin in-uraturi ei deacum asa vor$esc. iș ț Ș

dac' valoarea oensiva a in-uraturei este u or de )n eles rolul s'u mai larg )ntr(un lim$a- modernș ț

necesita claritate.

Intr(o versiune 9care este )n concordan ' cu ideile lui /reud: $lestemul este un mi-loc deț

desc'rcare de stres emo ional. Pentru o ma-oritate de oameni lume nu este oarte conorta$ila iț ș

oamenii care o locuiesc in el nu sunt oarte prietenosi. 7ncerc)nd de a se prote-a de imperec iunileț

lumei amenin 'toare i posi$ile agresiuni de vecini omul r'spunde uneori preventiv cuț ș

9


6/10

contraagresiune. +cest lucru )i permite s' se simt' nu victim' ci o parte activ aparatoare i insa iș ș

capacitatea de a rezista aduce conort emo ional.ț

Cuvinte i expresii -ignitoare )n mod tradi ional considerate nedorite interzis'. 7n a noastraș ț

sesizare alumei orice atentat la $eneiciul propriu )ncalc' ordinea corect' a lucrurilor i noiș

reac ionam la ea )n mod corespunz'tor )nc'lc)nd normelor acceptate. ,c&i pentru oc&i i dinteț ș pentru dinte?

*ac' vom accepta aceast' versiune nedorind te )ngroze ti cit de imperecta )si imagineazaș

lume ma-oritatea concet' enilor no tri )n cazul )n care ei at>t de activ se proteaza de ea?ț ș

Ideea de in-uratura ca desc'rcarea emo ional' a generat i saturi practice relevante i nuț ș ș

numai restrictive. Psi&oterapeut $ritanez @. Aallacein rezultatul o$servarilor de ceva ani a a-uns la

concluzia ca oamenii care sunt $ine educa i delica i evit>nd lim$a- colorat sunt mai vulnera$ile laț ț

stres si au mai multe sanse de a sueri de diverse aectiuni psi&osomatice. *r. Aallace s'tuie te caș pentru evit'rea cre terei tensiunii neuropsi&ice de zi de zi e de doritsa se retraga in singuratate si saș

se dea r>u li$er sentimentelor sale )n termenii cei mai o$scene. 7n acest caz Aallace cu toate

acestea su$liniaz' aptul c' satul s'u este pu in pro$a$il s' ie util' pentru cei care sunt de-aț

exprima multe in-uraturi pe zi ( lor descarcarea t altele. Pentru el toate acestea sunt interesante iș

demne de aten ie.ț

+tunci c>nd copilul pentru prima dat' spune cuvinte o$scene este destul de inocent. Pentru

el acest lucru este inca un cuv>nt asimilat si ce aproape nu se deose$e te de toate celelalte.ș

:


7/10

ntul neimprima$il

ia culori mult mai emotionante. Imposi$ilitatea s' )n eleag' motivul pentru interzicerea strict'ț

copilul poate )ncerca s' utilizeze ructul interzis ca un sim$ol al independen ei: rsta aceast' pro$lem' doar se agraveaza ( cerc de oameni civiliza i careț Ș ț

evita lim$a murdara acum at>t se )ngusteaza ca sa te rotesti deo$icei e posi$il doar la &otarele lui.

*ar dultii= ,are nu consta pro$lema in aceia c' pentru at>t de mul i dintre noi identitateț

personale a r'mas nerezolvata i s' se airme e nevoie in modul adolescent imatur= Cu toateș

acestea unii pot i oarte $ine reu i i ca personalit' i s' realizeze )n via ' dar de la o v>rst' raged'ș ț ț ț

o$iceiul de asimilat a intrat in s>nge i s'(l a$andoneze este oarte diicil. *eci )ncep>nd dinș

adolescen a umatul mul i atunci i(ar dori s' renun e dar nu mai pot.ț ț ș ț

0ai mult dec>t at>t nu tre$uie s' exager'm nivelul intelectual al omului mediu )n strad'

pentru care )n mod clar sa exprime g>ndurile proprii este o mare pro$lem'. Pentru astel de oameni

in-ur'tura nu aresens propriu dar este un el de inter-ec ie umplerea golurilor )n vor$ire murdar.ț

*in cauza voca$ular s'rac este diicil de a g'si cuvintele potrivite. +tunci vino la a-utorul in vor$ire

cuvintele nd sau emo ie se poate dee xprimat cu mai multa putere si duritate intr(o orma delicata.ț

;


8/10

4.Clasiicarea expresiilo necenzurate

• Di-"$r-$l (( l$p%&, ?! *!&%(ar@• lim


9/10

5.Concluzii

nivesul este mare si ascunde in sine o multetudine de lucruri atit $une cit si rele.*umnezeu

ne(ainzestrat cu totu ceavem nevoie in via a asta.,rice exista in lumea asta poata caractereț

regeneratoare si distrugatoare.neori sunt situa ii c)nd omul este pus in trun -oc al destinelor.Inț

acest -oc el are doar doua cai.cea a gra iei si ao$i)nuitului.+legerea corecta depinde doar de insa iț ș

acelom.Pe ce cale pe care o va lua depind si destinele celor din -ur.*oar omul in parte poate

modiica lumea incn-uratoare de astel a ost zidita aceasta lume pentru sc&im$ari $une sau rele.

+stel vor$ind despre exprimarea necenzurata in contextul socialea poate modiica lumea

colorind(o in culoru iritante sau de tot sum$re astel provocind mecanismul de

autodistrugere.+ctiunea negativa cuvintelor murdare asupra psi&icului o vedem in viata cotidiana laserviciu scoalastrada si c&iar si gradini a.Ceia ce este pre de tot?Copii a$ia ) i incep via a iț ș ț ș

deacum sunt pusi in capcana parazitilor ver$ali./iecare di noi are amilie pe care nu o poate

sc&im$ae o latura pozitiva i totodata negativa.Si daca are noroc ca acea amilie sa ie $una siș

sanatoasa.7n sc&im$omul are dreptul la alegerea prietenilor care constituie o a doua amilie si intr(

ooarecare masura de ei depinde comportamentul nostru.vident ca printre prieteni se numara si cei

ce se opun sistemuluicei care doresc sa traiasca viata in propria placere.*esigur ca ceia cee placut

pentru unii poate i desgustator pentru al ii.*e aia suntem dieriti si gindim aproape dierit.țxprimarea necenzurat' ca si orice alta orma de devian a este provocata de o mul ime deț ț

actori si ea ca i celelalte provoaca dependenta.,mul doar de citeva ori in stare sa se exprimeș

murdar si deacum aceste cuvint de parca de leaga de lim$a astel provocinderori incomunicare

corecta.+semenea unei deprinderi ori$ile sau a unui drog invizi$il ea patrunde in adincul

incon tientului.ș

+nume prin auto educare si opunerea la sitemele deviante omul va putea sa se de$araseza de

aceasta pandemia ver$ala.


10/10

F.#i$liograia

1. GHJHKL KMNHOHMM : QRT. UJQ. 2%%V. ( F. ( W. 12%(12! :

TXY HRKQR QXQHJYRZM[QR\ OX]KM]R :

TXZLJX KHKH^R HZTMZ_ `XZX HZ QXbXQJQH ^JRQM

2.GHKMZRZXO_QR\ JR^HZR [ ]HOX : XOH[H UJQ. RY. `MJX]ZHJR H (f

[HKMZRZXO_QH JR^HZX

Proiect de Investigatie La Psihologia Deviantei Botnarenco Valerie

Documents

Transcript of Proiect de Investigatie La Psihologia Deviantei Botnarenco Valerie