Proiect de Investigatie La Psihologia Deviantei Bosii Natalia

8/18/2019 Proiect de Investigatie La Psihologia Deviantei Bosii Natalia

1/13

Univesitate de Stat “Alecu Russo” din Băl i,ț

Facultatea Psihologie i Asisten ă Socială,ș ț

Catedra de psihologie i asisten ă socialăș ț

Transsexualisul ! o conduită sexuală "ntrenoralitate si devian ăț#Proiect individual la Psihologia devian ei$ț

%la&orat' Bosîi Natalia, PS21Z

Pro(esor' Baciu Inga, lect., univ.

Bal i )*+)țCuprins

Pag


2/13

+ -ntroducere.............................. /) 0e(ini ii i caracteristici principale ale transsexualisului............ 1ț ș/ Caracterul speci(ic al identită ii asculine i (einine............. 2ț ș1 Studiu de ca3............................. 45 Conclu3ii............................... ++2 Bi&liogra(ia.............................. +)

1 INTRODUCERE

)


3/13

Societatea sau cultura odelea3a conduitele si pre(erintele sexuale ale indivi3ilor, iar avand in vedere

nora sociala si criteriul statistic, transsexualisul poate (i considerat un coportaent sexual deviant

%xplicatiile sociologice ale sexualitatii uane se &a3ea3a pe trei ipote3e esentiale' pria ar (i ca orice societate

regleentea3a sexualitatea e&rilor ei prin odalitati speci(ice, prin interediul unor sistee de nore,

reguli si institutii corespun3atoare6 o a doua ar (i ca institutiile de &a3a ale societatii #(ailia, scoala, grupul

(oral si in(oral, religia$ deterina regulile, norele care guvernea3a sexualitatea in cadrul societatii6 si ins(arsit, ultia ipote3a con(or careia caracterul adecvat sau inadecvat, acceptat sau inacceptat al unu

coportaent sexual depinde de cultura, societatea in care se ani(esta, otiv pentru care nu exista un singur

odel de sexualitate norala sau devianta, ci ai ulte ! con(or sociologului Sorin 7 Radulescu

-n(luentele culturale si sociale exercitate asupra conduitelor indivi3ilor deterina invatarea unui set ai

ult sau ai putin (ix de scenarii sexuale care perit, la randul lor, ani(estarea unui coportaent, act sexual

anue 8rice coportaent sexual nu e deterinat doar de in(luente naturale, (iind exercitat in (unctie de un

scenariu prescris, re3ultatul unei invatari sociale anterioare, a unui proces de sociali3are sexuala Ast(el, prinacest set de scenarii de9a existente, indivi3ii invata unde, cand, cu si de ce sa intretina raporturi sexuale

Scenariile pot varia de la o cultura la alta, de la un grup social la altul, transsexualisul considerat deviant in

societatea noastra (iind a&solut noral in altele

0evianta sexuala iplica, in sens restrans, orice conduita sau pre(erinta care incalca norele si regulile

sociale cu privire la cele ai acceptate, de3ira&ile acte din doeniul sexualitatii, iar dintr:o perspectiva ai

larga, ea e de(inita ca (iind contrara legilor naturii, perceptelor orale sau religioase ! aici intrand si

transsexualisul Toate aceste nore, reguli si prescriptii au la &a3a di(erite criterii de apreciere si iplica o

co&inatie intre regulile institutionali3ate #legi$ si regulile neinstitutionali3ate #traditii, o&iceiuri, oravuri$,

intre exigentele de natura religioasa, edicala, orala, 9uridica

-n (unctie de anuite criterii de(inite de catre anuiti specialisti ! edia statistica, nora sociala si

nora edicala, devianta sexuala, iplicit transsexualisul, poate (i de(inita ca (iind o conduita sau o

pre(erinta deterinata de o anuita structura constitutionala, genetica sau horonala, ori de unele de(iciente

&iologice sau psihice Criteriile edicale de de(inire a deviantei sexuale pun accent pe aspectele &iologice sau

psihopatologice Ast(el, indivi3ii devianti ar (i (iinte &olnave, care nu au capacitatea de a isi controla ipulsurile

sexuale Boala este o incapacitate (unctionala individuala, incapacitate ce corespunde unei devieri de la o nora

&iologica sau psihica si care iplica un esec de con(orare la cerintele unui rol social particular

/


4/13

2 DEFINI II I CARACTERISTICI PRINCIPALE ALEȚ Ș

TRANSSEXUALISMULUI

0ic ionarul explicativ de(ine te transsexualitatea ca (iind ”ț ș un sentiment delirant, dorin ă de a apar ine sexuluiț ț

opus, iar transsexualii ca fiind acele personae adulte care se caracterieaă printr!o prifundă stare de

disconfort persistent i printr!un sentiment acut de inadecvare în legătură cu sexul care le este atri"uit ”

”;n acela i tip , transsexualii sunt personae de(inite de o preocupare constant "n ceea ce privesteș

"nlăturarea caracteristicilor sexuale pe care le posedă , ca atare, pentru a dori do&indirea sexului opus”#0avison

7, +??*, p )/$

”Această de(ini ie pare ai sugestivă i plau3i&ilă dec"t cea cuprinsa in 0%@, care se re(eră laț ș

sentiental de inadecvare pe care ! l resit transexualii "n legatura cu sexul lor anatoic S:a adis, ca sexul

atri&uit unui individ poate (i di(erit de situa ia sa anatoică "n a a (el "nc"t identitatea de sex atri&uită esteț ș

posi&il să (ie eronată” [1].

0in punct de vedere ai ai ultor sexologi transsexualisul repre3intă ” o tul"urare de identitate

sexuală, fără ca pacientul să preinte modificari sau am"iguita i ai sexului anatomicț ”# elaru 7, +??/, pȘ

/**$ Psihosexologul 7ihai elaru, cosidera că ”Ș transsexualismul se defineste din punct de vedere su"iectiv

printr!o sena ie de disconfort i de nemul umire , de neconcordan ă i insatisfac ie fa ă de sexul antomicț ș ț ț ș ț ț ”

”Starea de disco(ort i de anxietate pe care o resit verita&ilii transexuali in legatură cu aceastăș

identitate atri&uită are nueroase e(ecte adverse asupra personalita ii i vie ii lor intie sau sociale ;n a(ară deț ș ț

(aptul că ultă lue nu le poate in elege otiva ia schi&ării sexului , plasind:o "n registrul patologicului i aț ț ș

coportaentului deviant , cele ai ulte din gesturile sau conduitele lor sunt de3apro&ate i sanc ionateș ț

social Tendin a lor de a se "&răca cu hainele sexului opus i de a: i asua deschis o altă identitate esteț ș ș

considerată , "n ai ulte ări ca o ac iune ilegală i sanc iontă 0e i opinia pu&lic crede de o&icei , căț ț ș ț ș

transsexualii se identi(ică cu hoosexualii , aceasta este o opinie gre ită , "ntruc"t , spre deose&ire deș

hoosexuali care se con(runtă cu pro&lee de pre(erin ă sexual , transsexualii se con(runtă cu pro&le deț

identitate sexuală”+

.

”Procesul de tran3iție de la un gen la celălalt este nuit corectare a sexului sau corectare a genului

Tran3i ia de la un gen la altul e un proces coplex Persoanele care (ac aceasta tran3i ie "ncep, de o&icei, prin a:ț ț

i expria genul lor psihologic "n situa ii "n care se sit "n siguran ă ;n od tipic, ei a9ung treptat la a traiș ț ț

integral ca e&ri ai genului lor psihologic, prin e(ectuarea treptată a ai ultor schi&ări Tran3i ia de genț

1


5/13

include, "n od tipic, adoptarea aspectului sexului dorit prin schi&ări "n i&răcăinte i stil, adoptarea unuiș

nue tipic pentru sexul dorit, schi&area sexului desenat "n docuentele de identitate, trataent cu horoni

sexului opus, odi(icare chirurgicală a caracteristicilor sexuale secundare pentru a se apropia de cele ale sexului

dorit.


6/13

”Statistica -nterna ională a Bolilor i Pro&leelor de Sănătate, clasi(ică transsexualisul cu codul F21* iț ș ș

descrie / criterii de diagnosticare'

dorin a de a trăi i a (i acceptat ca e&ru al sexului opus, de o&icei acopaniată i de dorin a de a:ț ș ș ț

i (ace corpul ct ai congruent posi&il cu cel al sexului pre(erat prin terapie horonală i chirurgie6ș ș

identitatea transsexuală a (ost pre3entă constant cel pu in ) ani6ț

tul&urarea nu e un sipto al altei &oli intale sau a unei anoralită i croo3oiale”ț ).

”-dentitatea sexuală este ipotantă din punct de vedere sociologic , deoarece se (orea3ă "n cursul

procesului de sociali3are , prin in(luen a di(eritor edii #(ailie , coala , antura9ul , experien e sociale ect$laț ș ț

r"ndul său , >anet Shi&leE Ede consider că un transsexual ”este o persoană care crede că este încătu ată înș

corpul unei personae de sex opus ”#Ede >S, +??*, p /42$ Cea ai iportant pro&le care se ridică "n

legătură cu con inutul acestor de(ini ii, care pun accentul pe verita&ila identitate de sex al transsexualilor ț ț

vi3ea3ă caracterul real sau iaginar al dorin ei lor de a deveini e&rii ai sexului opus”ț +.

3 CARACTERUL SPECIFIC AL IDENTITĂ II MASCULINE I FEMININEȚ Ș

”-dentitatea sexuală repre3intă , "n general, con tiin a apartenen ei individului la unul din cele două sexeș ț ț

0atorită (aptului că, "n raport cu concep iaț socialiării sau "nva ării sociale , rolurile de &ăr&at sau (eeie suntț"nvă ate sau transise prin interediul rela iilor (ailial i sociale , identitatea sexual seni(ică at"t aspecte deț ț ș

natură &iologică, c"t i aspecte de natură social:culturală 0acă, ini ial , di(eren ele intre sexe se datorea3ă unorș ț ț

procese &iologice , ulterior ele constituie un e((ect al convergen ei dintre ai ul i (actori de natură psiho:ț ț

socio:culturale” +.

” ”Conceptele de &ăr&at i (eeie utili3ate in od curent : su&linia >ulius %vola#+??1, p 25:G+$ ! suntș

ai ult dec"t aproxiative ' nu sunt ult ai ult dec"t sipli tereni generici 0e (apt, procesul de sexuare

are trepte ultiple i nieni nu este &ăr&at sau (eeie "n egală ăsură#ș ...$ Totu i, "n ăsura "n care nu sunș

atestate (ore ale unei depă iri e(ective a condi iei uane =u există dec"t ca &ăr&a i sau ca (eeii” ”ș ț ț +.

Sigund Freud sus inea că di(eren ele cele ai repre3entative dintre sexe ră"n necunoscute copilului,ț ț

aproxiativ p"nă la s("r itul celui de:al treilea an de via ă Con tienti3area identită ii sexuale apare atunci c"ndș ț ș ț

copilul cunoa te di(eren ele dintre cele două sexe &iologice, de a&ia "n perioada pu&ertă ii produc"ndu:seș ț ț

2


7/13

di(eren ierea dintre caracterele asculine i cele (eenine ;n aceea i perioadă se ani(estă a anuiteleț ș ș ș

coplexele 8edip i %lectra #8edip la &ăie i i %lectra la (ete$ ”;n ceea ce prive te in(luen a culturii , teoriaș ț ș ș ț

sociali3ării "n rol de &ăr&at sau (eeie , eviden ia3ă că orce (oră de educa ie se &a3ea3ă pe odelele culturaleț ț

o(erite copilului "n (ailie i "n societate , "n (unc ie de care se st&ilesc rolurile sexuale pe care societatea leș ț

recunoa te i le di(eren ia3ă ”ș ș ț +.

“Sociologul i (enoenologul arold


8/13

4 STUDIU DE CAZ

“RespinJi de societate Ji ignora i de sisteul de sănătate, transsexualii din Repu&lica 7oldova a9ung săț

se autoi3ole3e Repre3entan ii inorită ilor sexuale cer trataent egal cu restul oaenilor atunci cnd apelea3ăț ț

la diverse servicii, cnd vor să se anga9e3e sau cnd erg pe stradă 0eocadată "nsă sisteul din 7oldova nu

le o(eră siguran a, suportul i protec ia necesară, spun 9uriJtiiț ș ț Clara 7 are /* de ani Ji locuieJte "n ChiJinău

=evoită să trăiască "n corp de &ăr&at, deJi se site (eeie, se con(runtă 3i de 3i cu intoleranKa celor din 9ur

Sisteul, care ar tre&ui s:o prote9e3e, "i (ace viaKa Ji ai grea I0e ică pre(era să ă 9oc cu (etele, iar

ceilalKi rdeau de ine ;i repeta 3i de 3i că nu sunt (ată, deJi "nKelegea că a (ost o greJeală a naturii să ă

nasc &ăiat Asta ă (ăcea să ă i3ole3 de restul luiiL, ărturiseJte Clara A găsit răspuns la "ntre&ările care o

chinuiau de ică a&ia la )G de ani, cnd a "nceput propriile investigaKii despre transsexuali Ji persoanele

hoosexuale 0oi ani ai tr3iu, Clara a decis să "nceapă trataentul horonal Ji corpul a "nceput să i se

trans(ore Ji să se aseene tot ai ult cu cel al unei tinere IAtunci i:a 3is' M


9/13

Potrivit doctorului, persoanele care vor să:Ji schi&e sexul se internea3ă la Spitalul de Psihiatrie pentru

):/ săptăni pentru o serie de controale edicale I%ste iportant să Jti dacă aceste persoane sunt "ntr:

adevăr transsexuali sau dacă este vor&a de un sindro ani(estat printr:o &oală psihică Sunt Ji ca3uri "n care

schi3o(renicii ani(estă dorinKa de a:Ji schi&a sexulL, spune psihiatrul %xaenul neurologului, ne(rologului,

terapeutului sau endocrinologului sunt cteva dintre investigaKiile pe care tre&uie să le (acă o persoană care vrea

să:Ji schi&e sexul 7edicii spun că, deJi la (inal pacienKii priesc un diagnostic : transsexualis : acesta nueste o &oală ,,0upă toate controalele persoana se pre3intă "n (aKa unei coisii care sta&ileJte diagnosticul :

transsexualis nuclear F21*, o tul&urare de identitate de genL, preci3ea3ă Ce3ar Ba&in Ulterior, ei trec printr:o

perioadă de onitori3are de +:) ani, tip "n care se pre3intă "n societate "n rolul sexului dorit, deghi3aKi ca

(eeie sau &ăr&at I;n ultiă instanKă, persoanele care vor să:Ji schi&e sexul apar "n (aKa unei alte coisii de

pe lngă 7inisterul SănătăKii, care sta&ileJte dacă poate sau nu să continue trans(orările 0oar cei care priesc

un răspuns po3itiv erg ai departe Pria etapă este trataentul horonal, dupa care urea3ă cea de estetică

chirurgicală Ji chiar trans(orarea organelor genitaleL, explică doctorul

Con(or datelor o(iciale, "n ultiii /* de ani, prin Spitalul de Psihiatrie au trecut 2* de persoane cu

tul&urări de identitate de gen Chiar dacă ai ulKi oaeni au nevoie de a9utor, edicina din 7oldova nu are

deocadată o soluKie pentru ei 8(icial, chirurgii spun că nu sunt pregătiKi să (acă operaKii de schi&are a

sexului %xistă "nsă voci care a(iră că specialiJti există, doar că nu vor să se iplice IUnii edici ascund

(aptul că pot lucra cu ast(el de persoane, pentru că le e (rică de gura luiiL, crede -on 0u&răveanu, doctor "n

JtiinKe edicale, con(erenKiar la catedra de Urologie Ji =e(rologie Chirurgicală a US7F I=icolae TesteiKanuL

;n acelaJi tip, repre3entanKii 7inisterului SănătăKii susKin că "n 7oldova există edici care ar putea

prescrie un trataent horonal corect, dar nu se (ac operaKii pentru schi&area sexului IAst(el de operaKii se

reali3ea3ă doar peste hotare =oi nu ave solicitări "n acest sens 7inisterul SănătăKii nu a (ost sesi3at de nicio

persoană care doreJte să:Ji schi&e sexulL, explică 7arina Ber3edean, consultant "n counicare al instituKiei ;n

aceste condiKii, ulKi transsexuali apelea3ă la edici din Rusia,


10/13

Psihologii explică atitudinea societăKii prin lipsa de cunoa tere IFiecare dintre noi are un (el de a (iș

0acă luea ar (i in(orată nu i:ar (i (rică 0e ce "n alte Kări oaenii sunt toleranKi Pentru că ei cunosc =ieni

nu tie ce va (i ine cu cel care se revoltă a3i, el sau ea poate avea un copil Ialt(elLN, explică psihologul Oiliaș


11/13

-nvestigaKia a (ost reali3ată "n cadrul Capaniei I>urnaliJtii pentru Janse egale Ji diversitateL

des(ăJurată de Centrul de -nvestigaKii >urnalistice cu suportul FundaKiei Soros:7oldova” +.

5 CONCLUZII

0upa cua entionat ai sus transexualisul este de(init ca un sentient de disco(ort si

neultuire de insatis(actia de sexul opus,din punct de vedere psihologic,iar din punct de vedere &iologic

transsexualisul este caracteri3at de schiarea organelor genital prin interediul oreratiei chirurgicale

Transsexualisul este un coportaent deviant care se a&ate de la norele orale , sociale ,si in alte ca3uri

9udiciare , de oarece in ai ulte tari transsexualisul este sanctionat si pedepsit cu ani de inchisoare

0intre toate conduitele sexual apreciate de catre sexologE ca (iind anorale sau patologice sau cel putin

deviante transsexualisul constituie un coportaent sexual aparte %ste identi(icat adesea cu

hera(roditisul , cu transvestisul ori cu hoosexualitatea , transsexualisul se caracteri3ea3a printr:o serie

de particularitati care:l distrug in od categiric de conduitele sexual antionate Rolurile sexual la (el ca si

dreptirile si indatoririle care caracteri3ea3a (iecare sex sunt deterinate , in od social si cultural

-n sursa Tadulescu, S 7, “Sociologia transsexualismului” este entionat despre

0upa perera ea cau3elecare ar conduce la coportaentul transsexual sunt'

=epro(esionalisul dicilor la nasterea copiilor care eaxplica studiul in cau3a entionat ai

sus 6

Atitudinea parintilor (ata de copii sai#atunci cind parintii se coporta cu &aiatul sau ca si cu ar

(i (ata si invers$6

-ndi(erenta ani(estata de catre tata (ata de (iul sau su de catre aa (ata de (iica sa6

Failii in care sunt ai ulte (ete si doar un singur &aiat si invers6

Atitudinea societatii (ata de aceste personae 6

++


12/13

Unii savanti considera ca din punct de vedere &iologic transsexualisul este transis de o

anuita gena, care conditionea3a coportaentultranssexual

Teoretic, aceste persoane sunt prote9ate de prevederile din legislatia anti:discriinare, dar nu

exista indicatii clare pentru operatia de schi&are de sex sau pentru schi&area starii civile

6. BIBLIOGRAFIE

1. Rădulescu, Sorin 7, olei, A, +???, ”Sociologia transsexualismului' evaluări calitative i studio deș

ca în (om)nia”, Bucure ti, Ouina Oex, /++ pagș

2. http'DDroiHipediaorgDiHiDTranssexualis

3. http'DDdliroDtranssexualisul:noral:sau:devianthtl

4. http'DDdliroDtotul:despre:transsexualihtl

5. http'DDadevarulroDoldovaDactualitateDStrainiinpropriulcorp*G**+/***2htl

+)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transsexualismhttp://dli.ro/transsexualismul-normal-sau-deviant.htmlhttp://dli.ro/totul-despre-transsexuali.htmlhttp://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Straini_in_propriul_corp_0_700130006.htmlhttp://dli.ro/transsexualismul-normal-sau-deviant.htmlhttp://dli.ro/totul-despre-transsexuali.htmlhttp://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Straini_in_propriul_corp_0_700130006.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transsexualism


13/13

+/

Proiect de Investigatie La Psihologia Deviantei Bosii Natalia

Documents

Transcript of Proiect de Investigatie La Psihologia Deviantei Bosii Natalia