Jurnalism de Investigatie 1

8/12/2019 Jurnalism de Investigatie 1

1/26


2/26

2

K. Ridpet, n anul 1898. Imperiul invizibil, cum era denumit articolul, demonstra faptul

c SUA nu erau conduse n realitate de preedinte, guvern i Congres ci de civa

senatori corupi i foarte influeni.

La sfritul secolului al XIX-lea n SUA apare The McClures, prima publicaie de

investigaie specializat.

n Europa, jurnalismul de investigaie a nceput s ctige teren sub influena celui

american. Anchetele de pres au aprut cu regularitate n primul deceniu al secolului al

XX-lea n paginile ziarelor din Marea Britanie iSuedia.Urmnd exemplul Statelor

Unite, n perioada interbelic i ziarele dinOlanda,Elveia,Danemarca au aplicat

investigaia jurnalistic. Totui, n prima jumtate a secolului al XX - lea, n urma

prbuirii democraiilor liberale i instaurrii unor regimuri totalitare sau autoritare n

Germania,Italia,Spania,Portugalia,acest tip de pres nu a reuit s se impun n tot

vestul Europei. Estul continentului nu l-a adoptat dect mult mai trziu, anchetelejurnalistice n aceast zon fiind considerate extrem de periculoase i n ziua de azi.

3. Metode de analiza

Suportul teoretic in cadrul unei invetsigatii jurnalistice este asigurat de un set demetode specifice: inductia, deductia, analogia si comparatia, metoda de analiza sisinteza.

1. Metoda inductiva- se preteaza logicii formale de construire a rationamentelor care sebazeaza pe evaluarea cunoasterii de la singular la general si unde concluzia exprimaanaliza unei sume de cunostinte despre intreg contigentul de informare. Trebuie sacunoastem ca inductia chiar daca are loc la baza rationamentelor juste, va generalizadoar o concluzie generativa. Jurnalismul de cele mai multe ore elaboreaza concluziiledoar pe baza cunoasterii despre un numar limitat de date, fapte, fenomene din aceeasicategorie, de aceea opereaza cu o metoda inductiva incompleta. Concluzia ar fi ca anumegradul de veridicitate al deductiei inductive este in raport cu amploarea investigatiei.

2. Metoda deductiva- dezvolta concluziile de la general la particular. Rationamentul

urmeaza forma deductiva, atunci cind analizam fenomenul singular in baza criteriilorunor reguli generale sau emitem concluziile referitoare la particularitatile unui fenomenaparte, pornind de la perceptele general acceptate. Metoda deductiva joaca un rolimportant in procesul logic, in activitatea practica a oamenilor, rezolvind problemeconcrete si nu numai. Binele si raul - 2 categorii general cunoscute la care jurnalistul arputea raporta concluziile sale despre fenomene si fapte concrete ce se preteaza
http://ro.wikipedia.org/wiki/Suediahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Suediahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Suedia


3/26

3

perceprelor respective. Demnitatea fiintei umane exprima un deziderat general care arputea servi drept reper pentru concluziile jurnalistului care investigheaza crime.

3. Metoda traductiva- are 2 metode: comparatia si analogia.Analogia- pornind de la asemanarea unor elemente ale 2 sau mai multe fenomene, se

ajunge la concluzia despre indenticitatea tuturor celorlalte elemente ale fenomenelordate. Analogia se justifica doar atunci cind vizeaza elementele principale de esenta,calitativ indentice ale obiectelor sau fenomenelor analizate.Comparatia- este frecvent intilnita in materialele jurnaliste de invetsigatie. Cu ajutorulei sunt stabilite asemanari si diferentele dintre fenomenele cercetate. Dar trebuie satinem cont ca comparatia are limitele sale. Ea poate fi facuta doar intre indiceleparticularitatilor esentiale. Metoda comparatiei nu poate cuprinde absolut toateelementele, fenomenele puse fata in fata, iar orice concluzie contine o anumita doza derelativitate.

4. Metoda de analiza si sinteza- sunt aplicate cint pentru a studia, a profunda unfenomen, acesta se divizeaza in parti componente, iar mia apoi reconstituit din aceleasiparti. Jurnalistul studiaza fenomenul care exista in realitate si patrunde in cele maiprofunde legaturi de fond si ratiune ale existentei acestui fenomen. Analiza este doar uninceput in procesul de descoperire a relatiilor cauza-efect, iar incheierea acestui proces ilreprezinta sinteza care presupune conectarea unui tot intreg a elementelor analizate. Deaceea anume sinteza, bazindu-se pe datele obtinutr in urma analize, formeaza deductia.

Tema 2: Jurnalistul-investigator in anturajul preseicontemporane

Obiective:1. Trei tipuri de jurnalism:

a) de reflectareb) de cercetarec) jurnalism de investigatie

1. Particularitati

In practica s-au conturat 3 tipuri de jurnalism, fiecare cu rolul si importanta lui.

1. Jurnalism de reflectareeste cel practicat de stiristi. Misiunea lui este de areflecta informatia asa cum emana de la aceste surse. Cel mai des stiristii utilizeazaintrebarile de baza din paradigma (rareoricum?) pentru ca sub presiunea timpului doarla acestea reusesc sa formulezeun raspuns. Intrebarea de ce? cade cel mai adesea insarcina altor tipuri de jurnalism.


4/26


5/26

5

-Auto-disciplin:Chiar dac lucreaz singur sau n echip, un reporter bun se poate

controla; jurnalistul de investigaie triete permanent un proces de analiz a mediului

su i de auto-analiz.

-Este puternic,din punct de vedere mintal: Este ncpnat i se poate dovedi, pe

parcursul anchetei, mai puternic dect adversarii si, care ncearc s-l conduc pe undrum greit. n acelai timp, d dovad de un calm oriental, i i atinge elul prin

mijloace ocolitoare, dac abordarea direct nu d rezultate.

-Nu se las distras de alte probleme:Nu este o ntmplare, se pare, c cei doi reporteri

de la Washington Post, care au lansat cazul Watergate (Bob Woodward i Carl

Bernstein) erau amndoi tineri i divorai. Jurnalismul de investigaie este un mare

consumator de timp i de energie.

-Integritate personala:Reporterul de investigaie este probabil printre puinii care

rmne credincios crezului pentru care multe persoane decid s ajung jurnaliti:Jurnalistul poate schimba lumea. Reporterul de investigaie este dedicat cutrii

adevrului i, prin urmare, i impune anumite standarde pentru propria activitate.

- O minte deschis la nou:Reporterul de investigaie evit s se lase prad ideologiilor;

atunci cnd analizeaz un caz, el caut modelul i deviaiile de la model, poate s-i

apere munca de investigaie i poate s discute cu redactorul su ef i s accepte

deciziile lui.

-Independen n gndire:Este cea mai important trstur a unui jurnalist de

investigaie. Pentru a face o anchet, jurnalistul de investigaie abordeaz probleme de

care nimeni nu vrea s se ating sau la care nimeni nu s-a gndit, i urmeaz ci pe care

nimeni nu le-a urmat pn atunci. Adevratul jurnalist de investigaie este un inovator

n lumea reporterilor care rescriu comunicate de pres i tiri de agenie.

-Spirit haiducesc:Jurnalistul de investigaie este un indignat, hotrt s-l apere pe cel

slab de cel puternic. Dar jurnalistul de investigaie este i auto-disciplinat - nu vneaz

vrjitoare i tie c nu exist oameni ri i oameni buni.

-Bun scriitor:Chiar dac o anchet este mai puin dramatic dect un reportaj despre o

aciune de salvare, jurnalistul de investigaie poate scrie o poveste bine structurat i

uor de citit. Dac textele unui bun investigator au nevoie de o rescriere laborioas,

acesta trebuie s accepte critica i s contientizeze nevoia de continu perfecionare.[3]

Jurnalistul de investigaie este opusul reporterului obinuit. Jurnalistul de investigaie

este un om incomod i sceptic, pe cnd reporterul ncearc s fie cel mai bun prieten al
http://ro.wikipedia.org/wiki/Jurnalism_investigativ#cite_note-Williams-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Jurnalism_investigativ#cite_note-Williams-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Jurnalism_investigativ#cite_note-Williams-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Jurnalism_investigativ#cite_note-Williams-3


6/26


7/26

7

Tema 4: Particularitati ale procesului de invetsigatie in cadrulmass-media din Republica Moldova

Centrul de Investigatii Jurnalistice (CIN) a fost constituit in aprilie 2003 de catre ungrup de jurnalisti de investigatie si trei organizatii nonguvernamentale de media:Asociatia Presei Independente, Asociatia Presei Electronice si Comitetul pentruLibertatea Presei.

ObiectivePrintre obiectivele Centrului de Investigatii Jurnalistice se numara:

promovarea si dezvoltarea jurnalismului de investigatie profesionist siindependent in presa autohtona;

consolidarea unui centru de resurse in domeniul jurnalismului de investigatie in

Moldova atat pentru jurnalistii de investigatie, cat si pentru toate mediile deinformare;

constituirea unei retele de reporteri de investigatie, care vor furniza mediilor deinformare investigatii jurnalistice realizate profesionist si independent;

acordarea de asistenta jurnalistilor in realizarea anchetelor de presa, verificareaunor date si informatii, facilitarea relatiilor cu sursele etc.

acordarea de consultanta juridica jurnalistilor de investigatie aflati in dificultate; asistarea jurnalistilor de investigatie atunci cand se incearca /are loc limitarea

transparentei si libertatii de exprimare, incalcarea accesului la informatie;

promovarea, protejarea si instruirea jurnalistilor de investigatie; afirmarea transparentei si libertatii de expresie prin jurnalismul de investigatie

ca gen de presa; monitorizarea situatiilor care limiteaza transparenta si libertatea de expresie si

ingradesc activitatile specifice jurnalistilor de investigatie; publicarea materialelor de investigatie cenzurate sau interzise in mod abuziv de

catre autoritati, sau mijloace mass-media; ameliorarea mediului legislativ ce vizeaza mass-media, statutul informatiei

publice si libertatea de expresie in general;

semnalarea unor incalcari ale deontologiei profesionale admise de jurnalistii deinvestigatie;

Realizari

Actualmente CIN realizeaza investigatii jurnalistice pe teme precum coruptia, crimaorganizata, contrabanda, delapidari de fonduri, protectionism, implicarea demnitarilor


8/26

8

de stat in activitati de coruptie, averea ilicita a demnitarilor, trafic de fiinte umane etc.Investigatiile CIN sunt publicate concomitent in 16 ziare locale si cateva de nivelrepublican.

Pe parcursul anilor 2002-2003 ziaristii din cadrul CIN au realizat o serie deinvestigatii privind coruptia, in cadrul Departamentului de Investigatii al AsociatieiPresei Independente. Articolele de investigatie privind coruptia au fost apreciate dreptcele mai bune in cadrul concursului anual, organizat la sfarsitul anului 2003 deorganizatia Transparency International, filiala din Moldova.In octombrie noiembrie 2003 reporterii de investigatie ai CIN au obtinut castig decauza in doua procese intentate din numele Asociatiei Presei IndependenteProcuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiepentru incalcarea dreptului accesului la informatie. In prezent, la Curtea de Apel, suntpuse pe rol sase procese pornite din aceleasi motive impotriva Cancelariei de Stat,

Ministerului de Externe, Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea CrimeiEconomice si Coruptiei. De asemenea, la Curtea Suprema de Justitie se afla pe rol unproces impotriva Guvernului pentru refuzul de a oferi jurnalistilor informatii de interespublic.De la inceputul anului 2004, reporterii CIN au realizat peste 20 de investigatiijurnalistice, care au avut ca obiect coruptia, crima organizata, implicarea functionarilorin activitati dubioase. In urma publicarii investigatiilor, pe marginea datelor dezvaluitede reporterii CIN, organele de urmarire penala au pornit doua dosare penale si aureluat cercetarea in cazul unui dosar, scos de pe rol, in anul 2000. In cateva cazuri,

functionarii implicati in fapte de coruptie, despre care a scris CIN, au fost destituiti dinfunctie.In mai septembrie 2004, reporterii CIN au realizat, la solicitarea TransparencyInternational Moldova un studiu privind accesul la informatie in Republica Moldova.Studiul a fost lansat la 27 septembrie, in cadrul Saptamanii privind dreptul de a sti.

Activitati CIN

scrierea investigatiilor jurnalistice la tema coruptie, crimei organizate, traficuluide fiinte umane etc.;

organizarea campaniilor de sensibilizare a opiniei publice asupra fenomenelor

cum ar fi coruptia si crima organizata, traficul de fiinte umane, exploatareacopiilor, precum si asupra altor fenomene care afecteaza viata si sanatateacetatenilor, precum si in cazurile de incalcare a dreptului la informatie si liberaexprimare;

studii privind jurnalismul de investigatii crearea unei baze de date privind anchetele jurnalistice, clasificate pe domenii.


9/26

9

crearea unui centru de documentare privind jurnalismul de investigatie; crearea unui fond de sustinere a jurnalistilor de investigatie, care au pierdut

procese in instanta; organizarea de seminare, mese rotunde, conferinte, forumuri, cursuri de instruire

privind jurnalismul de investigatie; colaborarea cu institutii publice si private, cu organizatii nationale si

internationale, prin oferirea de consultanta specializata si angajarea in programede cooperare si parteneriat;

consultanta juridica pentru jurnalisti de investigatie. organizarea de intruniri si cluburi de presa cu participarea expertilor din diferite

domenii, pentru a pune in discutie chestiuni importante pentru jurnalistii deinvestigatie si opinia publica.

editarea de publicatii proprii (buletine informative, studii rapoarte de cercetare,reviste, carti etc.) si inclusiv publicatii pe suport electronic;

Tema 5: Ancheta. Definitie. Tipologie

Obiective:

1. ancheta de actualitate

2. ancheta de fapt divers

3. ancheta magazin

4. ancheta de invetsigatie

5. ancheta portret

6. ancheta document

Ancheta jurnalistic sau investigaia jurnalistic- un gen publicistic n carese prezint rezultatele unei cercetri efectuate pe teren. Ancheta jurnalistic reprezintprodusul final al jurnalismului de investigaie i const, la modul simplist, ntr-odezvluire a unor fapte care afecteaz n mod negativ interesul public. Anchetajurnalistic demonstreaz mecanismele, caut ceea ce este subteran, cteodat ascuns,cteodat ignorat.

Tipuri de ancheta

Desi principiul fundamental al anchetei este acelasi, indiferent de forma textului(informatia greu accesibila care trebuie prezentata cat mai analitic posibil), practicajurnalistica a relevat cateva tipuri semnificative de ancheta, dupa criterii precum:actualitatea evenimentului sau a situatiei despre care jurnalistul construieste ancheta,


10/26

10

sensibilitatea redactorului-sef, periodicitatea publicatiei in care este publicat textul,etc..Astfel, sunt considerate ca semnificative:a) Ancheta de actualitate

Ambitia sa este limitata, in functie de presiunea evenimentului asupra publicarii. Dacatrebuie sa fie extrem de repede publicata, asa cum se intampla de cele mai multe ori,ancheta de acest tip se rezuma la a aduna si a asambla declaratiile si informatiile celemai disponibile. Cum se poate obtine o autorizatie de instalare, pentru a deschide unmagazin in incinta unui stadion?, cum s-a intamplat ca magazinul a luat foc?, etc.Ancheta de actualitate este relativ modesta in comparatie cu surorile ei mai elaborate(ancheta-magazin, spre exemplu), dar, cu toata modestia informatiilor pe care le aducein mod normal, este utila, deoarece aduce in atentie anumite mecanisme de functionare,care poate atrage atentia asupra unui tip de probleme care ar putea sa apara intr-oanumita zona. Ancheta de actualitate este relativ ieftina ca efort si energie consumatedin partea jurnalistului, dar nu este un gen de ancheta frecvent intalnit in paginile

ziarelor.Exemplu: sedinta Consiliului Municipal al PMB, votarea de urgenta a unui buget pentruvictimele unei explozii care a distrus un bloc de locuinte in care locuiau cateva sute deoameni.b) Ancheta bazata pe colectarea faptelor diverse

Acest tip de ancheta este, de fapt, una din formele pe care le ia ancheta de actualitate,asemanandu-se foarte mult cu ancheta politieneasca elementul comun fiindreprezentat de reconstituirea circumstantelor evenimentului. Pentru realizarea acestuitip de ancheta, jurnalistul trebuie sa dea dovada de un adevarat simt al contactelor,

care sa il ajute sa deschida usile surselor mai greu accesibile (expertii, specialistii), dar side o rabdare iesita din comun pentru a colecta cele mai mici informatii. Contributiaanchetatorilor in construirea acestui tip de text se refera in mare parte la la extragereainformatiilor importante, pornind de la faptele diverse, aparent nesemnificative, care s-au intamplat in derularea evenimentului cercetat. Presiunea timpului este una dinconstrangerile care pot sa apara in acest caz, deoarece adunarea detaliilor presupune oanume arta a conversatiei, care necesita mult timp pentru a fi eficienta: unii nu vor savorbeasca, altii vorbesc prea mult, altii au intentii manipulatoare, etc. Atunci candancheta trebuie facuta pentru cotidiane, ancheta este foarte riscanta, deoarece pericoluldisfunctiilor de informare pot sa apara la tot pasul. In mod paradoxal, acest tip deancheta care face valuri in presa pe termen scurt ridica intrebarea daca subiectul,supramediatizat, are intr-adevar relevanta dupa criteriul interesului public. Adica, dacanu cumva este vorba despre mult zgomot pentru nimic. De fapt, acest tip deacoperire jurnalistica a unui subiect nu este chiar o ancheta, desi pare o ancheta; inmulte situatii, daca jurnalistul nu este experimentat, poate fi folosit de surse dreptpurtatori de cuvant ai unei cauze. Sub presiunea evenimentelor, lucrurile pot scapa


11/26

11

jurnalistului de sub control, de aceea, pentru presa cotidiana nu este un genrecomandat, din cauza superficialitatii si a vulnerabilitatii informatiei.Exemplu: scandalul politistilor care au furat benzina (a reprezentat, dupa modul in caresubiectul a fost prezentat o falsa ancheta, deoarece nu au fost prezentate decat foarteputine informatii referitoare la subiect).c) Ancheta-magazin

Prima caracteristica aunei anchete de tip magazin este aceea de a se fi eliberat de subpresiunea actualitatii imediate (a evenimentului sau a publicarii). In cel mai rau caz,poate fi vorba despre fapte care au legatura cu evenimentul respectiv, care se intamplain actualitatea imediata si care creeaza pretextul pentru elaborarea anchetei asuprasubiectului respectiv. Acest tip de demers jurnalistic nu plaseaza lectorul in contextulunui eveniment punctual, ci intr-unul mai general, in care pot fi plasate fapte similare(daca un stadion ia foc, ancheta ar trebui sa arate care este situatia in general pestadioane, nu neaparat pe un anumit stadion). Campul clasic de investigatie descris de

acest tip de ancheta este cel al sociologiei, pe care o practica si jurnalistii intr-o anumitamasura. Temele cele mai frecvente in acest tip de anchete sunt cele precum: femeia decariera, avortul in randul adolescentelor, biserica si tinerii, salariile in sistemul deinvatamant, etc. Reusita anchetelor intreprinse asupra unor teme de acest tip estegarantata de observatia directa, profunda. Dar titlurile generale si aparent generoase potfi inselatoare. Ele sugereaza dosare de multe pagini si saptamani de munca. Dar nutrebuie sa fie neparat asa. Anchetele-magazin pot sa fie relativ scurte, cu accentesubstantiale asupra unei idei principale, considerata de jurnalist de importanta pentruactualitate. Presa-magazin este spatiul in care se regasesc aceste texte jurnalistice, care

pot fi valoroase atat prin natura temei, a subiectului ales, cat si a unghiului de abordarte,dar si prin relevanta faptelor prezentate.Exemple: deraierea unui tren, numarul emisiunilor de radio consacrate televiziunii(frecventa difuzarii, scopuri, teme, unghiuri de abordare, limitele abordarii in functie despecificul canalului, legatura dintre strategiile de televiziune si apartenenta anumitorposturi de radio la trusturi de presa, etc.). Raspunzand la aceste intrebari, situatiileposibile pot sa apara, de asemenea, pot aparea si contradictii. Articolul nu are marisanse de a primi Premiul Pulitzer, dar este un text care poate constitui o baza de dateanalizata si analizabila.d) Ancheta de investigatie

Este tipul de ancheta foarte bine documentata, care este relativ greu de facut de catrejurnalistii mai putin experimentati. Trebuie precizata ca formula ancheta deinvestigatie este aproape un pleonasm, caci orice travaliu jurnalistic presupunandcercetare, investigare, munca de detectiv duce in mod normal la elaborarea uneianchete, din punctul de vedere al raportului fata de realitate. In prezent, in practicajurnalistica, o ancheta care face parte din aceasta categorie este asemanatoare unui text


12/26

12

stiintific, in care faptele sunt rationalizate si interpretate in termenii impusi de logicaparadigmei stiintifice, fapt care are anumite consecinte, cea mai importanta dintreacestea fiind ca sursele vor fi mult mai reticente, poate chiar ostile fata de jurnalistulimplicat intr-un astfel de demers. In aceste conditii, jurnalistul are nevoie de mai multtimp pentru a colecta informatii si este obligat sa se foloseasca de metode mai putinconventionale pentru a intra in posesia informatiilor pe care le doreste. De aceea, nuoricine poate fi un jurnalist de ancheta care sa aiba succes, fiind nevoie de o serie deabilitati personale, profesionale si nu in cele din urma sociale pentru a face fataexigentelor multiple pe care le presupune demersul de tip ancheta de investigatie.Temele, subiectele asupra carora se poate opri jurnalistul de investigatie pot fi de oricefel, inclusiv cele care se regasesc in mod frecvent pe teritoriul presei magazin, a faptuluidivers sau al portretizarilor de personaj.Exemple: situatia gimnastelor de la Deva, care sunt obligate sa dea bani antrenorilor dincastigurile personale, rezultate in urma castigarii competitiilor; coruptia in randul

politistilor; profesori care iau bani la examene, etc.e) Ancheta-portret

Unii autori considera ca redactorii-sefi cu fler si inspiratie profesionala sunt cei carevegheaza pentru a nu se produce amestecul genurilor in interiorul unui material. Totusi,de multe ori, din neglijenta, amestecul dintre ancheta si reportaj este constant in textelede mare amploare. Trecerea liniei dintre genuri este permisa atunci cand situatiile ocer; de exemplu, atunci cand este cazul studierii unei personalitati, se poate face oancheta-portret, care sa permita aprofundarea personalitatii personajului. In aceastasituatie sunt necesare: marturii ale colaboratorilor, ale prietenilor, ale adversarilor, ale

concurentilor. Chiar daca, in mod formal, pare ca textul este un portret, tehnicile decolectare, de evaluare si de interpretare a informatiilor apartin genului ancheta.Exemplu: Diana Mocanu, campioana olimpica a rupt relatia cu antrenoarea ei, LauraSachelarie, aducandu-i numeroase acuzatii.

f) Ancheta-document

In general, acest tip de ancheta se refera la investigatiile de mare amploare (care, dealtfel, au intretinut si mitul), care, din pacate, au dezavantajul de a fi extrem decostisitoare (ca efort financiar si nu in cele din urma ca efort psihologic).Exemplu: Printul Paul de Romania revendica Castelul Peles.g) Ancheta informativa: se face in scopul dezvaluirii informatiilor ascunse, ainformatiilor noi, pentru actualizarea unor date vechi sau completarea unor informatiilacunare.h) Ancheta interpretativa:se face in scopul dezbaterii unor fapte de larg interes.


13/26

13

Tema 6: Redactarea anchetei. Particularitati de redactare ainvestigatiei jurnalistice.

Structura unei anchete jurnalistice se compune din:

1. Sapoul - scurt introducere aezat la nceputul unui articol )2. Atacul -3. Corpul textului

Redactarea anchetei jurnalistice

Nu trebuie s privim ancheta jurnalistic drept un singur text. Dei este un genjurnalistic autonom, ancheta poate s aib n componen i alte genuri jurnalistice: uninterviu, un reportaj, o tire, o relatare. Ancheta poate fi o sum de materiale. Totodat,ancheta poate fi conceput pe mai multe pri (serial).

Cred c e inoportun s prezint aici o schem de redactare. Ar fi mpotriva creativitii :)A vrea totui s punctez dou elemente majore n redactare:a) regula reflectrii tuturor punctelor de vedere. Este obligatorie prezentareapoziiilor tuturor prilor care fac obiectul investigaiei noastre. Unele dintre ele vorlansa acuzaii asupra altelor. Ca jurnaliti, avem obligaia ca atunci cnd cineva acuz pecineva de ceva s-i cerem i acestuia din urm un punct de vedere. Unii aduc dreptargument neprezentarea unui punct de vedere prin faptul c persoana acuzat nu a vruts comenteze. Pi tocmai acest lucru reprezint un punct de vedere. Vei prezenta n textX nu a vrut s comenteze acuzaiile. Da, asta nseamn c ai o poziie. Asta i ddreptul s publici textul tu.Apelul la surse credibile independente asigur anchetei doza de neutralitate de care arenevoie.b) evitmcalomnia i injuria. Se consider c am calomniat atunci cnd lansm oacuzaie la adresa cuiva fr s avem vreo dovad i fr ca vreo instan s se fipronunat n acest sens.Injuriem pe cineva atunci cnd folosim apelative de genul: idiotul, cretinul, prostul,beivul,afemeiatul completai voi lista :)

c)Follow-upO investigaie nu se termin imediat dup ce am publicat articolul. E posibil ca, ntimpul documentrii, unele surse importante s nu vrea s vorbeasc. Dar, constrnsede reaciile provocate de publicareainvestigaiei, s vin cu precizri importante.Pot aprea surse suplimentare. La fel de posibil e ca investigaia noastr s generezenite reacii din partea Poliiei sau instanelor, nite arestri, nite condamnri, nitedemisii etc. Avem deci un subiect n desfurare.


14/26

14

O anchet puternic poate fi transformat ntr-ocampanie de pres.Atenie nsla specificul campaniilor. Nu orice anchet poate fi numit campanie de pres, chiardac o publicm n mai multe episoade.

Tema 7: Separarea subiectelor investigabile. Niveluri informationale.Documentele publice

NIVELURI INFORMATIONALE:

Nivelul informational al publiculuiNivelul informational privatNivelul informational rezervat

Documentele publice;Surse private: infromatic, magnetic, fotografic

Jurnalistul-anchetator este obligat de circumstantele specifice in care isi desfasoaraactivitatea sa isi dezvolte o adevarata strategie in construirea unei retele eficiente desurse specifice, care, fara eforturi sustinute, nu se naste spontan. Este cunoscut faptulca jurnalistii care se bucura de succes in practicarea acestui gen, au o retea de sursefoarte bine pusa la punct. Sursele de incredere il informeaza pe jurnalist daca sepregatesc evenimente importante, in comparatie cu sursele clasice (de tipul anuarelor, alregistrelor comerciale, al statisticilor, etc.), dar sunt mai greu de fabricat si, mai ales, dementinut. Cum pot fi identificate sursele bune, de incredere? Greu de spus, caci nuexista o reteta de cultivare si de convingere a surselor, depinzand doar de abilitateajurnalistului si de trecutul sau profesional si personal in a si le crea si mentine.

Totusi, se poate tine cont de anumite precizari:a) informatorul eficient nu trebuie sa fie, niciodata, un ofiter de presa sau un specialistin comunicare, deoarece are un rol de promovare, de protejare a intereselor institutiei,iar incalcarea acestei reguli profesionale ar insemna distrugerea reputatiei profesionale.Este greu de crezut ca un specialist in comunicare va juca un rol dublu si va actionaimpotriva intereselor institutiei care il plateste;b) de asemenea, trebuie evitati de catre jurnalisti, inaltii functionari, directorii si, ingeneral, persoanele cu pozitii de maxima responsabilitate in interiorul unei organizatii,deoarece, prin prisma statutului social si financiar deosebit, ei au interesul de a se vorbidespre ei, in scopuri publicitare;

Pentru jurnalisti, sunt de preferat sursele cu atributii intermediare, administrative(care lucreaza concret cu datele concrete ale problemei) in defavoarea celor care detin

pozitii cu responsabilitati majore. Acesti informatori interediari se regasesc in orice tipde organizatie, indiferent de natura acesteia (locala /nationala, comerciala, academica,sindicala, etc.). De asemenea, pot fi surse bune pentru jurnalisti, toate persoanele careau atributii tehnice (lucreaza in departamentele, serviciile tehnice), care pot furnizadetalii tehnice legate de o anumita problematica.

In orice caz, atat sursele administrative, cat si sursele tehniceau o mai marelibertate a cuvantului decat cei care joaca un rol principal in viata organizatiei
http://www.ghidjurnalism.ro/campaniile-de-presa-unde-incep-cum-se-fac-si-cand-se-terminahttp://www.ghidjurnalism.ro/campaniile-de-presa-unde-incep-cum-se-fac-si-cand-se-terminahttp://www.ghidjurnalism.ro/campaniile-de-presa-unde-incep-cum-se-fac-si-cand-se-terminahttp://www.ghidjurnalism.ro/campaniile-de-presa-unde-incep-cum-se-fac-si-cand-se-termina


15/26

15

respective. Asadar, sunt de preferat: administratorii, subprefectii, contabilii, trezorierii,adjunctii, secretarii, sefii de servicii, etc..

De asemenea, persoanele disponibilizate dintr-o organizatie, precum si cei care s-au concediat recent dintr-o intreprindere pot fi excelente surse pentru jurnalisti,beneficiind de o totala libertate de exprimare.

In ceea ce priveste sursele care se opun unui proiect (opozantii, cea de-a douaparte implicata intr-un conflict), jurnalistul trebui sa manifeste prudenta, caci esteposibil ca acestea sa emita judecati de valoare mult prea radicale asupra starilor de fapt,fiind mult prea subiectivi in evaluarile lor, deci aducand informatii mult prea subiective.Notitele

In jurnalismul de ancheta, detaliile conteaza enorm. De aceea, este nevoie deproceduri de lucru cat mai clare, cat mai sistematice. Una din metodele prin care sepoate manifesta atentia fata de detalii este modul de luare a notitelor in agenda.

Iata cateva reguli care trebuie urmate in aceasta faza a anchetei:a) jurnalistul trebuie sa isi noteze cat de mult posibil in agenda;b) agenda trebuie sa fie tot timpul la indemana;c) printre informatiile notate cat mai sistematic trebuie sa se regaseasca si intrebari,sugestii, directionari ale cursului anchetei, notate de jurnalist pe parcursul investigatiei(de exemplu, este necesara o a doua intalnire de clarificare cu y);d) nu conteaza, asa cum ne-am obisnuit, titulatura exacta si adresa detaliata a uneisurse secundare, caci, daca nu va fi folosita, nu mai are nici o importanta;

Agenda nu are doar un rol utilitar (planificarea intalnirilor si notarea coordonatelorsurselor), ci si unul functional (dupa un interval de timp, agenda poate deveniinstrumentul de baza al unei investigatii ulterioare sau un indicator serios pentru o pistanoua de cercetat). Din aceste motive, utilizarea corecta a agendei de catre un jurnalist arputea intari ideea conform careia un bun anchetator este ca vinul: pe masura ceimbatraneste, devine din ce in ce mai valoros.

Subiecte jurnalistice

O anchet jurnalistic nu ncepe neaprat cu un subiect senzaional ci cu o serie de

ntrebri fr rspuns. Subiectul poate proveni:

- Dintr-o tire;

- Dintr-un comunicat;

- Din ziare sau jurnale de tiri;

- Dintr-o declaraie;

- Dintr-o formulare;

- Dintr-o discuie;

- Din ntmplare.


16/26

16

Subiectul vine la iniiativa jurnalistului prin atitudinea sa, printr-o bun i continu

informare i prin realizarea unor conexiuni aparent fr semnificaie.

Subiectul trebuie s fie de interes general i s fie reprezentativ. Dac nu atrage, nu

creeaz premise scandaloase, nu strnete dorina de-a schimba lucrurile atunci nu este

un subiect pentru o anchet jurnalistic.

Pentru alegerea unui subiect realizabil i adecvat pentru o anchet jurnalistic se

utilizeaz metoda ipotezei. Ipoteza numete cteva probleme specifice care trebuie s-i

gseasc rspunsul, trebuie elucidate. Metoda ipotezei cere verificarea unor supoziii i

nu descoperirea unor secrete, sporete ansele de a descoperi informaii secrete i

faciliteaz gestionarea realizrii subiectului. Ipoteza este un instrument reutilizabil de-a

lungul carierei ce garanteaz c totul se va finaliza cu o anchet i nu doar cu o simpl

mas de date.

Tema 8: Sursele de informatie

Rspunsul este simplu: nu exist limite pentru a colecta informaii. De la femeia deserviciu pn la preedintele statului, oricine poate s fie o surs bun pentru un articolde succes. n multe cazuri, informaiile primite de la femeia de serviciu pot fi mult maivaloroase dect cele primite de la directorul instituiei.Este important ca informaiile s fie adevrate. Regula suprem pe care trebuie s orespectm este aceea a ncrucirii surselor. Astanseamn c o informaie trebuieverificat din mai multe surse, de preferat cel puin trei.O atenie sporit trebuie s avem n cazurile n care cineva lanseaz acuzaii la adresaaltcuiva. Obligaia jurnalistului este s solicite un punct de vedere i prii acuzate. Dacpartea acuzat refuz s comenteze acuzaiile, asta nu nseamn c nu putem scriearticolul. Trebuie s specificm n textul nostru c am ncercat s contactm parteaacuzat i motivele pentru care nu exist i punctul su de vedere.

1. Dup tipul de acces al jurnalitilor la surseDirecte jurnalitii le contacteaz direct pe teren (martorii evenimentelor, ceicrora li se iau interviuri, personajele dintr-un reportaj etc.). Aceste surse sunt depreferat, deoarece jurnalistul are un control mult mai bun al informaiei i totodat unacces mult mai rapid la informaie;Indirecte jurnalitii preiau informaiile unei surse prin intermediul alteia(ageniile de pres, departamentele de PR, alte publicaii etc.).


17/26

17

2.Dup statutul pe care l are sursaSurse instituionale sunt sursele care livreaz cea mai mult informaie ctremedia. Aceste surse sunt: spitalele, Poliia, Jandarmeria, pompierii, tribunalele, Armata,Biserica, partidele politice, prefecturi, consilii municipale, organisme economice etc.

Avantajul acestor surse este c furnizeaz informaii n mod curent;Surse oficiale emit mesaje de mare interes pentru media, a priori credibile.Sunt surse instituionale de rang nalt. Ele sunt exclusiviste,deoarece informaiile lor nuse pot obine din alt parte (preedinia, guvernul).Grupurile de presiune sunt organizaii care militeaz pentru un interes comunal membrilor si. n acest tip de surse se ncadreaz liderii de opinie, care suntpurtrorii mesajului gruprilor de care aparin (sindicate, asociaii, fundaii).

Vedetele datorit faptului c o vedet se numete aa pentru c este n interesulpublicului, media nu poate s neglijeze informaiile furnizate de aceasta.

3. Dup durata n care sursele colaboreaz cu jurnalitiiPermanente acestea livreaz informaii n mod continuu jurnalitilor. Tocmaidatorit acestui fapt, ele sunt mai sigure (deoarece i-au dovedit sau nu corectitudinea,n timp). n aceast categorie intr: birourile de pres, ageniile de pres, reeaua decorespondeni i de colaboratori etc. Sunt preioase deoarece jurnalitii le cunosc bine ipentru c media are nevoie de informaii n flux continuu;Ocazionale furnizeaz informaii jurnalitilor doar cu ocazia anumitorevenimente. Cel mai adesea, ele sunt sursele primare (martorii, persoane implicate n

anumite evenimente, personajele care fac obiectul unor anchete etc.). Valoarea lor vinetocmai din faptul c nu sunt surse de rutin.

4.Dup credibilitatea surselorCredibile sunt, de obicei, sursele la care jurnalitii apeleaz n mod curent. Gradullor de siguran este mai mare, ns nimeni nu poate garanta c aceste surse pot ficredibile mereu;ndoielnice sunt sursele contactate recent, n cele mai multe cazuri, sau surse careuneori au furnizat informaii bune, alteori informaii false. Ele sunt cele care fac viaa

grea jurnalitilor, deoarece nu sunt constante;Necredibile este clar c nu putem avea ncredere n ele, ns nimeni nu ne poategaranta c, la un moment dat, pot livra informaia care te va face s scrii articolul vieii.

5.Dup starea fizic a surselorUmane nu cred c e necesar s detaliem;Scrise baze de date, site-uri, agenii de pres, publicaii etc.


18/26

18

tirile pe surseAcestea sunt tirile n care identitatea sursei este protejat. Am vorbit despre acestesurse ntr-unalt capitol.Important este ca aceste informaii s le verificm foarte atent.

ns tirile de acest fel nu sunt niciodat de neglijat. De multe ori, ele sunt informaiicare se confirm.

Fr a avea pretenia de a fi complei, vom enumera n continuare o serie de sursepoteniale:- Oamenii simpli- Conferinele de pres- Comunicatele de pres- Rapoartele

- Promo-uri (pliante, brouri, newslettere, publicaii al cror scop este acela de apromova)- Publicaiile concurente- Colegii ziariti-Ageniile de pres- Politicienii- Universiti i instituii care se ocup de cercetare- Grupuri de presiune- Poliia i spitalele

-Armata i Biserica

Tema 9: Analiza strategica si valoarea surselor.

Jurnalistii si observatorii mass-media sustin aproape in unanimitate ca ancheta esteunul din cele mai prestigioase genuri jurnalistice. In general, jurnalistii specializati inelaborarea textelor de tip-ancheta apar drept eroi confratilor lor, datoritacaracteristicilor specifice ale acestui mod de a practica jurnalismul si, in mod special,datorita misiunii pe care o are ancheta, ca demers profesional si anume de a scoate la

iveala informatii greu accesibile in mod normal. Desigur, aceasta acceptiune se aplicademersurilor investigative de mare amploare.

In mod curent, in practica jurnalistica exista atitudinea de tip ancheta carepresupune un raport specific fata de cercetarea realitatii, si anume acela de a cercetapentru a descoperi, pentru a lamuri, pentru a identifica informatii care, daca nu ar ficautate in mod sistematic de catre jurnalist prin aplicarea procedurilor profesionale, arramane necunoscute publicului.
http://www.ghidjurnalism.ro/cum-publicam-%C8%99i-atribuim-informatiilehttp://www.ghidjurnalism.ro/cum-publicam-%C8%99i-atribuim-informatiilehttp://www.ghidjurnalism.ro/cum-publicam-%C8%99i-atribuim-informatiile


19/26

19

De aceea, unul din cele mai mari pericole ale anchetei este ca ii poate intimida peincepatori si, in mod sigur, ca ii provoaca in mod sigur pe jurnalistii experimentati. Siintr-un caz, si in celalalt, in cazul reusitei, gratificatiile sunt numeroase si inevitabile:performanta profesionala, recunoasterea profesionala, etc.

Analiza modului de realizare a anchetei este, mai degraba, o chestiune de metoda.

Ancheta are un rol explicativ

Spre deosebire de reportaj, care presupune, dupa cum am mai aratat, elaborareaunui text al carui scop este sa il faca pe cititor sa vada prin ochii reporterului un anumiteveniment, ancheta este demersul jurnalitic prin care jurnalistul cauta sa explice, salamureasca, sa analizeze un anumit eveniment. Ceea ce deosebeste in mod fundamentalancheta de alte demersuri jurnalistice este demontarea mecanimelor unui eveniment,ale unei situatii considerate importante de catre jurnalist si publicarea aspectelorobscure, nestiute, cu buna stiinta ascunse, ale acelui eveniment sau ale acelei situatii.

Din cauza ca se bazeaza in principal pe mijloace analitice, iar presa scrisa presupune unmesaj mai elaborat decat presa audiovizuala, ancheta este un gen publicistic specificpresei scrise, dar acest fapt nu inseamna ca anchetele nu sunt prezente si pe canaleleradio si televiziune.

Orice text redactat pentru a fi publicat in presa raspunde la intrebarile fundamentale:cine?, ce?, cand?, cum?, de ce?. Ancheta merge putin mai departe, dand raspunsurielaborate, argumentate acestor intrebari intr-o maniera incisiva. De exemplu, o anchetanu spune doar cine este actorul principal al unui eveniment. Ancheta incearca saidentifice cu exactitate cine este, intr-adevar, acel personaj, incearca sa reconstituie

datele situatiei pana in cel mai mic detaliu, incearca sa localizeze cat mai precis modulde desfasurare a faptelor, sa fixeze detaliile temporale, sa descrie contextul in care a avutloc evenimentul, care este logica acestuia, etc.

Ancheta are rolul de a pune in perspectiva evenimentul

Activitatea jurnalistica in esenta ei nu este spectaculoasa, din contra, este repetitiva.Ancheta aduce in viata jurnalistilor iesirea din rutina. O amenajare a unei piete, marireaunei strazi sau conflictul referitor la zgomotul dintr-un anumit cartier sunt aspecte aleunei teme mai generale, precum politica urbanistica. Ei bine, daca pentru fiecare din

aceste aspecte se poate construi un text informativ de tip stire, relatare sau reportaj,pentru tema majora se poate face o ancheta care sa le unifice pe toate. Asadar, anchetanu este doar actul de a prezenta aspecte radical opuse ale unei problematici, sau ale unuieveniment. In plus, construirea unei anchete nu presupune prezentarea in alb si negru,ci, din contra, nuantarea situatiei respective. Un bun realizator de anchete este cel caresesizeaza ca realitatea nu este niciodata extrem de pozitiva sau extrem de negativa, ci


20/26


21/26

21

h) Montajul, redactarea propriu-zisa, din care nu trebuie sa lipseasca intertitrajul,foto, legenda, ilustratie.

Tema 11: Documentarea. Stabilirea planului amanuntit.

Fazele anchetei:

1. conceptie2. studiu de fezabilitate3. decizie (da sau nu)4. plan de baza5. cercetare6. evaluare7. interviu-cheie8. evaluare finala9. decizie finala (da sau nu)10. conceperea si elaborarea textului

Etapele unei anchete jurnalisticePrecizez c etapele sunt subiective, fr pretenia unei rigori de manual. Aa vd eulucrurile:1) Pontul sau ideea + Formularea unor ipoteze

n etapa asta, am identificat o problem de interes public. Facem nite conexiuni logice.

Mai exact, nite presupuneri. ncercm s rspundem la ntrebarea: de ce se ntmplasta?. Putem spune doar c avem o bnuial c se ntmpl ceva ilegal. Lansm niteipoteze. Bnuim nite vinovai. Avem nite piste.

2) Predocumentare+ planificarePentru c ancheta este un gen consumator de timp, de bani i cu un risc foarte mare deeec, trebuie s facem nite verificri preliminare. Asta poate nsemna consultareadocumentelor, observaii, interviuri. E o etap care nu trebuie s consume foarte multtimp sau bani.

Abia dup acest demers lum decizia dac vom aloca resurse pentru a demara ancheta.Decizia final a continurii sau sistrii este a conducerii editoriale. Reporterul trebuie saib ntreaga susinere a efilor. Dac se decide pornirea investigaiei, se concepe unplan, care cuprinde i evaluarea riscurilor i cile prin care pot fi reduse. Tot n plansunt cuprinse i resursele alocate, echipa care face investigaia i pistele care vor fiurmrite.


22/26

22

3) Documentare

Aici st greul anchetei, este etapa de uzur. n acest pas, trecem de la agonie la extaz.Cnd credem c am descoperit adevrul suprem, aflm c de fapt mergem pe un drumnfundat. Aici petrecem zile sau chiar luni ntregi scormonind prin documente, fcndconexiuni, mergnd pe teren s observm lucruri, fcnd interviuri cu oameni ba preaamabili, ba prea ostili. n aceast etap, se ucid pistele greite. Aici ni se confirm sauni se infirm ipoteze. Apar noi piste. Le investigm. Nu exist deadline-uri. E o etapcare dureaz pn cnd aflm adevrul ascuns. Totui, e important s ne asumm i orenunare cnd avem suficiente dovezi c investigaia noastr a pornit de la o ideegreit. Altfel, riscm s consumm resursele redaciei pentru ceva care nu se vaconcretiza. Dac documentarea noastr este un succes, vom lansaunghiul de abordare.

Tema 12: Resurse utile jurnalistilor de investigatie in reflectarea

coruptiei.

Corupiese numete un abuz, activ sau pasiv, al funcionarilor publici (fie numii fie

alei), n scopul obinerii de avantaje financiare private sau de alte beneficii.

Corupia reprezint folosirea abuziv a puterii publice, n scopul satisfacerii unor

interese personale sau de grup. Ca act antisocial, corupia este foarte frecvent ntlnit

n societate i este deosebit de grav deoarece favorizeaz interesele unor particulari,mai ales n aria economic,afectnd interesele colective prin: nsuirea, deturnarea i

folosirearesurselor publice n interes personal, ocuparea unor funcii publice prin relaii

prefereniale, ncheierea unortranzaciiprin eludareanormelor morale i legale.

Corupia vizeaz un ansamblu de activiti imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai de

indivizi cu funcii de conducere sau care exercit un rol public, ci i de diverse grupuri i

organizaii, publice sau private, n scopul obinerii unor avantaje materiale sau morale

sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrngere, antaj,

nelciune,mituire,cumprare, intimidare.

Printre cauzele care favorizeaz apariia corupiei se regsesc i: slbirea autoritii

statului datorit ineficienei instituiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al

indivizilor,lipsa unor valori sociale nsoit de alterarea respectrii principiilor morale,

lipsa unei reforme la nivelul instituional i legislativ care s fie n concordan cu

condiiile socio-economice.
http://www.ghidjurnalism.ro/unghiul-de-abordarehttp://www.ghidjurnalism.ro/unghiul-de-abordarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Puterehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Societatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Resurs%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tranzac%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tranzac%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Norm%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Constr%C3%A2ngerehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98antajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98antajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Individhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Individhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Individhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98antajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constr%C3%A2ngerehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Norm%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tranzac%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Resurs%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Societatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Puterehttp://www.ghidjurnalism.ro/unghiul-de-abordare


23/26

23

Exista mai multe tipuri de coruptie:

1. coruptie profesionala

2. coruptie economica (criminalitatea economica, financiara sau de alte afaceri)3. coruptia politica ce include diferite activitati cum ar fi finantarea camapniilorelectorale, precaderea in functii guvernamentale a unor persoane numai pe criteriipolitice.In legislatie, coruptia este repartizata in pasiva si activa:- Coruptia pasiva- solicitarea sau primirea bunurilor, acordul de a primi servicii ilicite,privilegii sau profituri pentru efectuarea sau neefectuarea realizarii unor actiuni careintra in atributiile functionale, incalcind atributiile functionale in egala masura pentrusprijinul acordat in obtinerea medaliilor, functiilor, pietelor de desfacere sausolutionarii problemelor.- Coruptia activa - misiuni, propuneri ori transmiterea functionarilor puublici prin

intermediul profiturilor, bunurilor, serviciilor in scopul indeplinirii ori retinerii care facparte din functiile de servicii a functionarului public.

In literatura stiintifica, coruptia politica si economica se deosebesc. Dezvoltareacoruptiei politica poate conduce in tara la o situatie iesita de sub control si constituie unpericol pentru institutiile democratice si echilibrul diverselor ramuri ale puterii.Coruptia economica micsoreaza eficacitatea institutiilor democractice, miscsoreazaeficacitatea institutiilor de piata. Aici deosebim 2 tipuri de coruptie: ilitara si de jos.

- Coruptia ilitara se caracterizeaza printr-o situatie sociala inalta a subiectilor care osavirsesc. Actiunile lor fiind caracterizate prin rafinament intelectual al metodelor

actiunilor lor, care aduc pagube materiale colosale, fizice si morale pentru ca suntinsotite de luari de decizii care au un pret inalt, de exemplu formularea legilor,comezilor de stat, schimbarii formelor de proprietate.- Coruptia de jos raspindita la nivelele mediu si cel de jos, este legat de relatiipermanente intre functionar si cetatean (amenzi, licentieri). De obicei ambele parti suntcointeresate in afacerea corupta ce apartin acelui organ de stat. de exemplu cindfunctionarul da mita sefului sau, ca ultimul sa acopere actiuni corupte. Aceasta este totcoruptie, numita coruptie verificata. Ea, de regula, apare ca un pod intre coruptia de sussi cea de jos. Acest tip de coruptie este deosebit de periculoasa, deoarece confirma

ttrecerea coruptiei de la etapa actelor disperate la etapa inradacinarii formelororganizate. Exista coruptie si in organele nestatale. Colaboratorul organelor poate sadispuna de resurse care nu-i apartin, dar el este obligat sa respecte sarcinile prevazutede statutul organizat. in favoarea partii a II-a care se alege cu profitul sau.


24/26

24

Cercetatorii evidentiaza 3 tipuri de dezvoltare a coruptiei.Tipurile respectivedescriu transformarea in fenomen-sistem, adica partea integranta a structurii politice sisociale in ansamblul ei.

1. Tipul asiat al coruptiei - fenomen obisnuit, social, cultural, economic legat defunctionarea statului.

2. Tipul african- puterea care este vinduta la una din grupurile clanurilor economiceprincipale sare s-au inteles intre ele si existenta carora este asigurata prin mijloacepolitice.

3. Tipul latino-american reprezinta tolerarea coruptieie care da pobilitateasectoarelor funebre economice si criminale sa atinga puterea comensurabilacu cea destat. Cind puterea este antrenata in opozitie dura si directa cu criminalitatea care aformat stat in stat. Permanenta instabilitate ppolitica, mareste sansele de instaurare adictaturii pe valul luptei a coruptiei, de regula sunt considerate. Ca mecanism alcoruptiei sunt considerate:a) acordul bilateral - conform caruia persoana aflata in serviciul statului vinde nelegalatributiile sale de serviciu ori servicii bazate pe autoritatea functiei. fiind legata deaceasta ci posibilitatea persoanei fizice si juridice, iar cumparatorul capataposibilitatea de a folosi structura de stat ori alt tip in scopurile sale pentru imbogatire.b) Coruperea intreprinzatoare-activa a functionarilor, adesea concomitenta cu oputernica influenta psihica asupra lor. Ultima este specifica pentru criminalitateaorganizata, modelul de comportament al cumparatorului corupt, al serviciilor corupte sedeosebesc de modelul vinzatorului corupt, mai ales prin coruptia scopului. Dacavinzatorul corupt este cointeresat sa-si vinda serviciile cit mais cump, atunci

cumparatorul corupt vrea sa capete aceste servicii cu cheltuieli minime. Sunt 4 modele:- Modelul numarul 1 - vinzatorul si cumparatorul sunt cointeresati unul de altul. Inacest caz, intre vinzator si cumparator actioneaza avantaje. Ei savirsesc un act ilicit insperanta evitarii pedepsei pentru un asemena comportament si sa traga cu folosrecirpoc.

- Modelul numarul 2- vinzatorul si cumparatorul nu sunt cointresati unul de altul. Semanifesta modelul cel mai simplu al relatiilor corupte care poate fi exprimat prin:Coruptia estegala cu zero, pentru ca nu exista nici o cerere si nici propunere.- Modelul numarul 3- vinzatorul produselor ilicite este cointeresat de cumparator, iar

cumparatorul nu manifesta interes. In acest caz, este vorba de santaj din parteavinzatorului, care prin forta, amenintari, activitate intentionata, incearca sa-l impuna pecumparator sa procure servicii ilicite. In acest model riscul pentru vinzator cresteconsiderabil.

- Modelul numarul 4- vinzarea serviciilor ilicite nu este cointeresat de cumparator, iarcumparatorul este cointeresat. Cresc riscurile, dar si cheltuielile suplimentare pentru


25/26

25

cumparator de servicii ilicite. se evidentiaza comportamentul coruptiei unde sedesfasoara conform modelelor 1,2 si 3 cu grand inalt de latenta.

Tema 13: Clasificari conceptuale privind coruptia.

Obiective:

1. Darea de mita

2. Luarea de mita

Coruptia, ca si fenomen social, este iminenta in toate societatile, fara a tine contde nivelul dezvoltarii. Este de asemenea adevarat ca tipurile sale sunt adaptate tuturorsocietatilor, desi, la un anumit moment, poate pune in pericol pana si esenta statuluiprin consecintele asupra nivelurilor de decizii.

In contextul libertatii pietei si politicii si in noile conditii de liberi alegeri in ceeace priveste calatoria, miscarea resurselor financiare si schimbul de informatii intrediverse sectoare, oportunitatile de a castiga putere si bunastare cresc, incluzand si caileilegale.

Coruptia ingreuneaza si altereaza dezvoltarea economica, incalca drepturilefundamentale, opreste evolutia normala si transfera resursele financiare la sectoarelecare au nevoie.

Potrivit unui singur concept, coruptia a fost definita ca o incalcare a increderii,care in general implica autoritatet publica pentru a obtine avantaje particulare.

In general, analizand acest fenomen, dintr-o perspectiva globala, consecintele

daunatoare ale coruptiei ce se raspandesc in societate sunt evidente si directe: cand sefiipolitici si partenerii lor de afaceri transfera resurse financiare nationale in propriileconturi, o tara saraca devine si mai saraca. Cand, de exemplu, libertatea de decizie incazurile penale este de inchiriat, evolutia normala a societatii, drepturile civile sifundamentale sunt in pericol, si ceea ce normal ar trebui sa fie o reactie eficienta intr-osocietate devine o simpla imitatie.

In ceea ce priveste decizia politica, fenomenul de a prefera interesele private inlocul celor nationale a fost rezumat de juristul penal American Robert Kliftgoord inbinecunoascuta formula:

Coruptia = monopol + libertatea de decizie responsabilitateAceasta formula a fost folosita pentru identificarea sau analiza tuturor situatiilor

in care coruptia este generata in democratie.Monopolul reia ideea de competitie si presupune existenta puterii de decizie. Desi

apare tendinta de a proteja rudele/familia si prietenii si deciziile publice nu sunt facute


26/26

intr-un mod transparent si onest/corect. Exista riscul ca libertatea de decizie sa fiefolosita pentru pedepsirea si lupta impotriva partilor oponente.

Limitele intre politica, economie, interese publice si private sunt anulate siabrogate.

Au fost definite 4 tipuri de de coruptie dupa criteriul dezvoltarii social sieconomic:

- coruptia legata de sectorul de dominatie;- coruptia grupurilor lider;- coruptia grupurilor criminale;- coruptia demnitarilor.

Mitareprezint o sum debani sau orice alte obiecte date ori promise unei persoane, n

scopul de a o determina pe aceasta s-i ncalce obligaiile de serviciu sau s lendeplineasc conform dorinelorilegale ale unui individ. Mita poate fi ntlnit i sub

denumirile de: per, pagsau poate fi redat prin expresii de forma a unge osia, etc.

n aciunea de mituire pot fi identificate dou pri: una care d mit i reprezint darea

de miti una care primete mit, aceasta din urm putnd fi acuzat de luare de mit.

Prin luarea de mit se nelege fapta unei persone angajat ca funcionarntr-una din

instituiile publicea unuistat,prin care aceasta cere sau primetebani sau alte foloase,

promisiuni pentru a duce la ndeplinire (sau pentru a ntrzia) activitatea care i revine

prin funcia pe care o ndeplinete.

Fapta funcionarului care, direct sau indirect, pretinde sau primete bani sau alte

foloase care nu i se cuvin, ori accept promisiunea unor astfel de foloase sau nu o

respinge, n scopul de a ndeplini, a nu ndeplini, ori a ntrzia ndeplinirea unui act

privitor la ndatoririle sale de serviciu sau n scopul de a face un act contrar acestor

ndepliniri

articolul 254Cod penal

Luarea de mit nu trebuie confundat cu: primirea unui baci, un abuz, neglijen,incompeten sau eroare nluarea unei decizii (frecvent ntlnit mai ales njustiie).Darea de mit constituie coruperea prin promisiunea, oferirea sau darea unor foloasemateriale n modurile i scopurile artate narticolul 254 din Codul penal , i anume:oferirea de foloase care nu i se cuvin unui funcionar n vederea ndeplinirii sauntrzierea ndeplinirii unor acte privitoare la ndeplinirea actelor de serviciu.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Banhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Banhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ilegalitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ilegalitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Func%C8%9Bionar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Func%C8%9Bionar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Institu%C8%9Bie_public%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Institu%C8%9Bie_public%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Banhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Banhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_Penal_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_Penal_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Justi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Justi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_Penal_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_Penal_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Justi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_Penal_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Banhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Institu%C8%9Bie_public%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Func%C8%9Bionar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ilegalitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ban

Jurnalism de Investigatie 1

Documents

Transcript of Jurnalism de Investigatie 1