00. Tehnici Imagistice de Investigatie

COLOANA VERTEBRALA COLOANA VERTEBRALA –TEHNICI RADIO-–TEHNICI RADIO-

IMAGISTICE-IMAGISTICE-

TEHNICI DE EXAMINARE A TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALECOLOANEI VERTEBRALE

•Într-un departament modern de neuroimagistică algoritmul de investigare al patologiei coloanei vertebrale este reprezentat de:

1. Examenul radiografic initial,initial, rapid,rapid, ecomomic,ecomomic, orientativorientativ

2. Examenul IRM s.c. modificarile tesuturilor moimodificarile tesuturilor moi

3. CT s.c. modificari osoasemodificari osoase

4. Mielografie cu substante de contrast hidrosolubile detecteaza compresiunile pe structurile neuraledetecteaza compresiunile pe structurile neurale

5. Discografie starea disculuistarea discului

6. Scintigrafie osoasă 7. Angiografie

RADIOGRAFIARADIOGRAFIA

Conrad Roentgen

RADIOGRAFIARADIOGRAFIA

Indicatie de prima intentie in caz de:Indicatie de prima intentie in caz de:• TraumaTraumatismetisme• Afectiuni degenerativeAfectiuni degenerative• Post-opPost-operatorerator

FFLUOROSCOPIALUOROSCOPIA

MIELOGRAFIEMIELOGRAFIE::

-Punctie lombara sau cervicalaPunctie lombara sau cervicala

- Injectarea contrastului Injectarea contrastului intratecal sub ghidaj intratecal sub ghidaj fluoroscopicfluoroscopic

-Urmarire cu post-mieloCT Urmarire cu post-mieloCT (mielograma CT)(mielograma CT)

Proceduri ghidate fluoroscopicProceduri ghidate fluoroscopic::• AngiograAngiografiefie• MMiielograelografiefie• Unele proceduri chirurgicale Unele proceduri chirurgicale

microinvazivemicroinvazive

MIELOGRAFIAMIELOGRAFIA

• SStenoza spinala, compresie radicularatenoza spinala, compresie radiculara• Sd de hipotensiune LCR Sd de hipotensiune LCR • Contraindicatii mielografie prin rezonanta magnetica Contraindicatii mielografie prin rezonanta magnetica

• Defineste extinderea spatiului subarahnoidian, identifica blocul Defineste extinderea spatiului subarahnoidian, identifica blocul

spinalspinal

• InvaInvazivaziva, complicati, complicatii i ((pierdere de LCRpierdere de LCR, , cefalee, reactii adverse la cefalee, reactii adverse la

substanta de contrast iodata, etc.substanta de contrast iodata, etc.))• Implica iradiere si folosirea de contrast iodatImplica iradiere si folosirea de contrast iodat• Acoperire limitataAcoperire limitata

IndicatiIndicatiii::

AAvantajevantaje::

DezavantajeDezavantaje::

• Obiective: – Vizualizarea

compresiunilor/deplasarilor elementelor nervoase

• Material radiopac injectat in sacul dural

• Radiografie col lombara f,p ori fluoroscopie-migrare

• Semiologie:– structurile neurale sunt negre– Substanta de contrst –alba

• Obiective: – Vizualizarea

compresiunilor/deplasarilor elementelor nervoase

• Material radiopac injectat in sacul dural

• Radiografie col lombara f,p ori fluoroscopie-migrare

• Semiologie:– structurile neurale sunt negre– Substanta de contrst –alba


Mielografie lombară – Rx faţă

Mielografie cervicală cu migrare –

Rx faţă şi profil


• OObiectivbiectiv: : – Evaluarea integritatii disculuiEvaluarea integritatii discului

• MetodaMetoda::– Plasarea unui ac in disc sub Plasarea unui ac in disc sub

fluoroscopfluoroscopie ie – Injectare sInjectare substantei de contrastubstantei de contrast in disc in disc

• RezultateRezultate::– SSubstanta de contrastubstanta de contrast in nucleu /sau in nucleu /sau

nu= incompetent discnu= incompetent disc– Injectarea reproduce durerea = discul Injectarea reproduce durerea = discul

este sursa dureri (Provocative este sursa dureri (Provocative discogram)discogram)

DISCODISCOGRAFIAGRAFIA

TTOMOGRAFIA COMPUTERIZATA OMOGRAFIA COMPUTERIZATA (CT)(CT)

Sir Godfrey Hounsfield 1979

uHuHapaapa = 0 = 0

AlbAlb = = ““hiperatenuanthiperatenuant”” sausau

““hiperdenshiperdens””

TomograTomografie Cfie Computeomputerizata rizata (CT)(CT)

Principiul metodeiPrincipiul metodei constă în calcularea coeficientului de absorbţie (atenuare) a unui volum determinat al corpului traversat de un fascicul de radiaţii X şi înregistrarea acestor valori de absorbţie în memoria unui computer în vederea reconstrucţiei şi redării sub forma tomografică a imaginii secţiunii traversate.

Detecteza: modificarile osoase, calcificarile discale sau ligamentare, stenoza, artroze, listeze

Este necesară analiza imaginilor în mai multe ferestre:- în fereastră osoasă, cu lărgime de aproximativ 2500 unitati Hounsfield (W) şi nivelul mediu in jur de 400 uH (Center sau Level)- în fereastră de părţi moi: W200 – C50 uH

Colimarea fascicululuiColimarea fasciculului care suprimă radiaţia secundară permite distingerea a 2.000 de densităţi diferite faţă de patru densităţi disociabile pe filmul radiologic clasic (os, părţi moi, grăsime, aer). Cele 2.000 de valori de densitate sunt convertite pe imagine in niveluri de gri, de la alb la negru.

Valorile de densitate sunt exprimate în unităţi Hounsfield a căror scală este cuprinsă între - 1000 şi + 1000 ; valoarea 0 corespunde apei, -1000 corespunde aerului şi + 1000 corespunde osului.

Unităţile sunt arbitrare dar se cunoaşte corespondenţa lor cu densităţile diferitelor ţesuturi şi organe.

TTOMOGRAFIA COMPUTERIZATA OMOGRAFIA COMPUTERIZATA (CT)(CT)

ValValori uH tipiceori uH tipice::

AAerer –1000–1000

GrasimeGrasime –100 –100 lala –40 –40

Apa Apa 00

Alte fluideAlte fluide (e(exx. . LCRLCR)) 0–200–20

Substanta albaSubstanta alba 20–3520–35

Substanta cenusieSubstanta cenusie 30–4030–40

Sange proaspatSange proaspat 55–7555–75

CalcificCalcificari ari >150>150

OsOs 10001000

Corpi straini metaliciCorpi straini metalici >1000>1000

Tesut Tesut cerebralcerebral


AtenuaAtenuarere: : Crescuta sau RedusaCrescuta sau Redusa??CrescutaCrescuta::

1.1. Sange, calciuSange, calciu

2.2. Mai putinMai putin fluid fluid/mai mult tesut/mai mult tesut

RedusaRedusa::

1.1. Grasime, aerGrasime, aer

2.2. Mai mult fluidMai mult fluid//mai putin tesutmai putin tesut



Sectiuni axialeSectiuni axiale……

““RecoReconstructii 2Dnstructii 2D””…… suprapuse ...ce suprapuse ...ce pot fi reconstruite pot fi reconstruite

in orice planin orice plan

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALETEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE COMPUTER TOMOGRAFIECOMPUTER TOMOGRAFIE

““Fereastra de parti moiFereastra de parti moi” ” ““Fereastra de osFereastra de os””


TEHNICA DE EXAMINARE:TEHNICA DE EXAMINARE:- Pacient in decubit dorsal - TOPOGRAMA: fata si profil- achizitie volumetrica - zona de scanat: in functie de indicatie (ex: coloana lombara de la T11-T12 pana la S2-S3)- Matrice: 512x512- FOV:50- Grosimea sectiunilor: 1.25/0.9 mm- fereastra de tip parenchimatos- RECONSTRUCTII in fereastra de parenchim si fereastra osoasa

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALETEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE COMPUTER TOMOGRAFIECOMPUTER TOMOGRAFIE

COMPUTER TOMOGRAFIECOMPUTER TOMOGRAFIERECONSTRUCTIIRECONSTRUCTII

Plecand de la achizitia volumetrica de baza:– filtru de parti moi:• SAGITALE: 2mm/1.25• CORONALE: 2mm/1.25• AXIALE in planul discurilor: 2mm/1.25 pentru etajele L1/L2; L2/L3; L3/L4; L4/L5; L5/S1– fereastra de os:• SAGITALE: 1.25/ 0.9mm• CORONALE: 1.25/ 0.9mm• AXIALE in planul discurilor: 1.25/0.9 mm

1. Sac dural

2. Radacini L4 stanga

3. Radacina L5 stanga

4. Grasime epidurala posterioara

5. Muschi psoas

Sectiuni axiale CT la nivel L4-L5Sectiuni axiale CT la nivel L4-L5

Artroza interapofizara posterioaraArtroza interapofizara posterioara

SECTIUNE CT COLOANA CERVICALA SECTIUNE CT COLOANA CERVICALA IN FEREASTRA DE PARTI MOI SI DE OS IN FEREASTRA DE PARTI MOI SI DE OS

COLOANA CERVICALA: IRM versus CTCOLOANA CERVICALA: IRM versus CT

PRINCIPALELE NIVELE ALE SECTIUNILOR AXIALE

1. Sectiune pediculo-articulara

2.2. Sectiune foraminala inaltaSectiune foraminala inalta

3.3. Sectiune foraminala joasa /discalaSectiune foraminala joasa /discala

SECTIUNE CT PEDICULO-ARTICULARA SECTIUNE CT PEDICULO-ARTICULARA IN FEREASTRA DE PARTI MOI IN FEREASTRA DE PARTI MOI

Apofiza transversa

Corp vertebral

Pedicul Grasime epididurala

Apofiza spinoasa

Muschi paravertebrali

Lame

Apofiza transversa

Corp vertebral

PediculDiametrul AP al

canalului vertebral

Apofiza spinoasa

SECTIUNE CT PEDICULO-ARTICULARA SECTIUNE CT PEDICULO-ARTICULARA IN FEREASTRA DE OS IN FEREASTRA DE OS

Arc posterior

Foramen cu radacina spinala

Platou vertebral

Muschi paravertebrali

Grasime peridurala

SECTIUNE CT FORAMINALA IN SECTIUNE CT FORAMINALA IN FEREASTRA DE PARTI MOIFEREASTRA DE PARTI MOI

Arc posterior

Foramen vertebral

Platou vertebral

SECTIUNE CT FORAMINALA IN SECTIUNE CT FORAMINALA IN FEREASTRA DE OSFEREASTRA DE OS

Ligament galben

Disc intervertebral

Portiunea inferioara a

foramen

SECTIUNE CT DISCALA SECTIUNE CT DISCALA IN FEREASTRA DE PARTI MOI IN FEREASTRA DE PARTI MOI (PARENCHIMATOASA)(PARENCHIMATOASA)

Proces articular inferior L3

Disc intervertebral L3-L4

Proces articular superior L4

Proces spinos

SECTIUNE CT DISCALA SECTIUNE CT DISCALA IN FEREASTRA DE PARTI MOIIN FEREASTRA DE PARTI MOI

Reconstructiile in plan coronal si sagital sunt foarte utile in evidentierea de:

Eroziuni Geode subcondrale Fracturi

CT-ul pune in evidenta sechestrele osoase (ex: in caz de TBC vertebral)

RECONSTRUCTII CT RECONSTRUCTII CT MULTIPLANAREMULTIPLANARE

ReconstructiI medio-sagitale in fereastra de parti moi (A) si osoasa (B). (1) Disc intervertebral. (2) Canal vertebral. (3) Perete posterior. (4) Dura –

mater, la limita cu grasimea epidurala posterioara (6). (5) Corp vertebral L4.

Coloana lombara : reconstructii tridimensionale 1. Corp vertebral L3 ; 1a. Osteofite marginale anterioare corp vertebral; 2. Proces transvers ; 3. Spatiu intervertebral (discal L4-L5) ;4. Spatiu intervertebral (discal L5-S1) ; 5. Aripa sacru ; 6. Proces spinos; 7. Proces articular inferior L3 ; 8. Proces articular superior L4.

MORB POTT LOMBARMORB POTT LOMBAR

Distructie multigeodica a corpului vertebral L1 cu sechestre osoase intracanalare. Abcesul de la nivelul partilor moi peri- si paravertebrale contine calcificari.

HERNIE DE DISC FORAMINLA STANGAHERNIE DE DISC FORAMINLA STANGA

Cupe foraminale inferioare sau

discale

Sectiune axiala CT coloana lombara

Fereastra parenchimatoasa

HERNIE DE DISC EXTRAFORAMINLA STANGAHERNIE DE DISC EXTRAFORAMINLA STANGA

Sectiune axiala CT coloana lombara

Fereastra parenchimatoasa

Cupe foraminale inferioare sau

discale

HERNIE DE DISC TORACALA POSTERO-HERNIE DE DISC TORACALA POSTERO-MEDIANA CALCIFICATA MEDIANA CALCIFICATA

medianamediana lateralalaterala

foraminalaforaminala extra-foraminalaextra-foraminala

• Mielo-CTMielo-CT a fost efectuat fie imediat după mielografia a fost efectuat fie imediat după mielografia

conventionala (injectarea a 3-4 ml conventionala (injectarea a 3-4 ml contrast intratecal)contrast intratecal), fie , fie

la 4-6 ore după mielografie clasică pentru a avea imagini la 4-6 ore după mielografie clasică pentru a avea imagini

lipsite de artefacte .lipsite de artefacte .

• Obtinem imagini sectionale ale canalului spinal impreuna Obtinem imagini sectionale ale canalului spinal impreuna

cu cordonul medular si radacinile nervilor spinalicu cordonul medular si radacinile nervilor spinali

• Evaluarea stenozei spinale / compresia radicularaEvaluarea stenozei spinale / compresia radiculara

(e(exx. . Hernie de disc, fractura vertebrala, Hernie de disc, fractura vertebrala,

tumoritumori))

MMIELOGRAFIE IELOGRAFIE CTCT

MMIELOGRAFIE IELOGRAFIE CTCT

ASPECTE MIELO-CT ASPECTE MIELO-CT HERNIE DISCALA MEDIANA HERNIE DISCALA MEDIANA

SCINTIGRAFIA,PET-CTSCINTIGRAFIA,PET-CT

• Evaluare globalaEvaluare globala• Detecteaza Detecteaza

inflamatiii,tumori-inflamatiii,tumori-posibile alte cauze de posibile alte cauze de dureredurere

Imagistica prin Rezonanta Magnetica Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM)(IRM)

The Nobel Prize in Physiology or Medicine 2003"for their discoveries concerning magnetic resonance imaging"

Paul C. Lauterbur

1/2 din premiu

SUA

Sir Peter Mansfield

1/2 din premiu

UK

REZONANTA REZONANTA MAGNETICAMAGNETICA ( (IIRRMM))

Protonii din apa Protonii din apa si grasimesi grasime

MRIMRI

COMPUTERCOMPUTER

Imagistica prin Rezonanta Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM)Magnetica (IRM)

Camp Camp magneticmagnetic

RFRF

TransmitTransmitatorator ReceReceptorptor

RF = RF = pulsuri de pulsuri de RRadio adio FFrerecventa (cventa (energenergie)ie) Semnal Semnal

obtinutobtinut

Imagistica prin Rezonanta Magnetica Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM)(IRM)

REZONANTA MAGNETICAREZONANTA MAGNETICAProtonii excitati prin pulsurile RF se relaxeaza pana ajung inapoi la starea de echilibru

Timpii de relaxareTimpii de relaxare sunt sunt proprii proprii fiecarui tesut!fiecarui tesut!

T1T1

T2T2

Aspect normal al coloanei vertebrale: secvente in plan mediosagital in ponderatii T1, T2 FSE, STIR si T1 cu supresie de grasime post injectare de Gadolinium.

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE - Tipuri de instalatii RM

Magnetul este intotdeauna activMagnetul este intotdeauna activ!!

CONTRAINDICATII EXAMINARE IRMCONTRAINDICATII EXAMINARE IRM

• Absolute:Absolute:- pacemaker cardiaci- corpi străini feromagnetici

clipuri anevrismaleclipuri vascularecorpi străini intraoculari

valve cardiace metalice, filtre cave, implante cohleare, - obezii (peste 130 Kg)

• Relative:Relative: - femeile însărcinate în I-ul trimestru - claustrofobii

- pacienţii intubaţi, ventilaţi

•Inaintea examenului IRM, pacientul necesita a fi examinat clinic, radiografic si, in raport cu patologia suspectata, prin examen CT substanta de contrast.

•Examenul IRM se realizeaza aproape exclusiv cu antene de suprafata.

•Tehnologia “comenzii in faza” permite cuplarea mai multor antene pentru explorarea intregii coloane intr-o singura achizitie, cu o rezolutie foarte buna (whole spine).

•Pentru coloana cervicala se utilizeaza antenele in forma de "sa" pentru magneti inchisi (tunel) si in forma "de guler" pentru magneti proiectati "deschisi", in care campul magnetic este perpendicular pe axul lung al pacientului.

•Alegerea zonei de studiu se face in functie de simptomatologia clinica.

AALGORITM DE INVESTIGARELGORITM DE INVESTIGARE

•Bobină “phased array” (multispiră).

•În timpul examinării 4 din cele 6 regiuni componente sunt activate în funcţie de aria de interes (de ex. coloana cervicală, dorsală sau lombară)

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE - Tipuri de bobine

•Bobină pentru coloana cervicală sub formă de cadru.

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE - Tipuri de bobine

•Pentru o corecta localizare a structurilor anatomice normale sau patologice, imaginea de baza (de prima intentie) este obtinuta in incidenta sagitala, care permite o vedere panoramica a coloanei vertebrale, evidentiind relatia dintre structurile componente ale complexului osteo-disco-ligamento-medular.

•Sectiunile in plan axial sunt complementare celor sagitale si permit evaluarea cu acuratete a structurilor intrarahidiene, relatia dintre continut si continator.

•Sectiunile coronale sunt utilizate in cazuri particulare: evaluarea herniilor de disc extraforaminale, a tumorilor si abceselor paraspinale.

•Se utilizeaza sectiuni cu grosimea de 3 - 4 mm, compatibile cu un raport semnal/zgomot adecvat si pentru reducerea artefactelor de volum partial.

•Fiecare examinare RM a coloanei incepe cu una sau mai multe imagini rapide de localizare (scout), care sunt obtinute in cateva secunde (secvente fast gradient-echo).

•Aceste imagini sunt utilizate numai pentru orientarea secventelor imagistice detaliate ulterior.

TEHNICI DE EXAMINARE A CTEHNICI DE EXAMINARE A CV -V -Tehnica de lucruTehnica de lucru

Localizator Localizator coronal coronal Sectiuni sagitaleSectiuni sagitale

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALETEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALETehnica de lucru – Selectarea sectiunilorTehnica de lucru – Selectarea sectiunilor

SecventaSecventa in plan in plan sagital sagital Sectiuni axiale Sectiuni axiale


SecventaSecventa in plan in plan sagitalsagital Sectiuni coronal-oblice Sectiuni coronal-oblice


•La coloana vertebrala lombara, imaginile axiale sunt preferat de obtinut in secventele T1 W, intrucat grasimea epidurala bogat reprezentata realizeaza un excelent contrast natural in jurul sacului dural si radacinilor nervoase.

•La coloana cervicala exista putina grasime epidurala si canalul rahidian este mai larg, continand o cantitate mai mare de LCR si sacul dural, care apare cu semnal crescut pe imaginile ponderate T2 sau T2*.


• Mentionarea secventelor si incidentelor utilizate.

• Precizarea nivelului topografic exact al leziunilor, socotind vertebrele de al apofiza odontoida sau de la nivelul L5 - S1

• Precizarea sediului leziunii in compartimentele spinale: extradural, subdural: extramedular sau intramedular.

• In interpretarea imaginii se va urmari:• Aliniamentul corpurilor vertebrale• Forma si dimensiunile canalului rahidian• Semnalul maduvei osoase a corpurilor vertebrale• Forma, dimensiunile si semnalul discului• Spatiul epidural• Radacinile nervoase• Tesuturile paravertebrale

• Analiza imaginilor direct pe consola aparatului este mai bogată în informaţii decât simpla lectură a filmului.

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALETEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALEElaborarea rezultatului IRMElaborarea rezultatului IRM

IRM coloana vertebrala - ţesut de referinţă : maduva spinării

Operează cu noţiunea de semsemnnalal:- hiposemnal- izosemnal- hipersemnal

Semnalul este diferit funcţie de secvenţa şi tipul de ponderaţie utilizate.

Analiza semnalului in IRMAnaliza semnalului in IRM

Interpretarea unui IRM se bazeaza pe:

contextul clinic,

aspectul morfologic al structurilor anatomice,

analiza semnalului diferitelor ţesuturi în ponderaţie T1, T2 sau T2* şi a evoluţiei semnalului în ecourile succesive al unei secvenţe ponderate T2.

PARAMETRII TISULARIPARAMETRII TISULARI• T1, T2, PD sunt constante pentru un ţesut dat.

• Pentru fiecare grup de secvenţe, aceste caracteristici tisulare se vor exprima printr-un semnal mai intens sau mai puţin intens (mai alb sau mai negru).

• Timpul de relaxare T1Timpul de relaxare T1 este timpul de magnetizare a unui ţesut. Există ţesuturi care se magnetizează rapid (T1 scurt): grăsimea şi ţesuturi cu magnetizare lentă (T1 lung) : apa.

• Timpul de relaxare T2Timpul de relaxare T2 reprezintă puterea de emisie în timp a diferitelor ţesuturi din organism. Există ţesuturi care emit timp îndelungat (T2 lung): apa şi ţesuturi ce emit scurt timp (T2 scurt): muşchiul.

• Densitate de protoniDensitate de protoni, intensitatea semnalului depinde de bogăţia de H+ a unui ţesut. Există ţesuturi foarte bogate în H+ (apa) şi ţesuturi foarte sărace în H+ (corticala osoasă).

SECVENTESECVENTE

• Totalitatea secţiunilor realizate utilizând aceeaşi parametrii de achiziţie.

• Secvenţe ponderate T1, T2, DP : disocierea şi analiza diferitelor ţesuturi examinate.

• Secvenţa de referinţă este SE. Există secvenţe IRM rapide: EG, FSE…, ultrarapide FSPGR (2D, 3D).

• In cazuri particulare: secvenţe cu supresie de grăsime (FS –fat saturation) şi tip inversiune recuperare cu timp de inversiune scurt: STIR.

T1 TSE T2 TSE

PD TSE

T1 TSE T2 TSE MieloRM

T1 EG+FS T2 EG+FS

T1 SE T2 TSE MieloRM

SEMNALUL IN IRMSEMNALUL IN IRM

• Semnalul corespunde aspectului unei structuri în imagine (alb, negru, gri închis, gri deschis).

• Este analizat sub forma aspectului intrinsec a unei structuri şi prin comparaţie cu ţesuturile vecine.

1.1. Analiza semnalului intrinsec al unei structuriAnaliza semnalului intrinsec al unei structuri:- hipersemnal (alb): LCR în ponderaţie T2- hiposemnal (negru): corticala structurilor osoase

- semnal intermediar (gri): muşchiul, ficatul, parenchimul cerebral.

2. Analiza semnalului în raport cu structurile învecinate2. Analiza semnalului în raport cu structurile învecinate. Ţesut de referinţă: parenchim cerebral, ficat, splină…

- hipersemnal- hiposemnal

- izosemnal (semne indirecte: efect de masă)

Hiposemnal sau asemnal T1Hiposemnal sau asemnal T1(negru)(negru)

SE T1SE T1 prezintă :

- un TR (450-500 ms) şi TE scurte (10-15ms)

- un unghi de basculă de 90 EG T1EG T1 prezintă:

- un TR şi de TE < decît SE

- un unghi de basculă < 90° şi > 30°

Caracteristica comună: LCR negru

Hiposemnal sau asemnal T1Hiposemnal sau asemnal T1(negru)(negru)

Apa (LCR, bila, urina) Aerul Calcificarile şi corticala structurilor osoase Vasele cu flux rapid (SE) Tendoanele, ligamentele Hemosiderina Edemul Artefacte metalice

Hiposemnal T1Hiposemnal T1

Apa (LCR, bila, urina):

- timp de relaxare foarte lung

- frecvenţă superioară frecv. Larmor

- T1 lung (creştere lentă a magnetizării longitudinale)-> hiposemnal T1

Calcificările, corticala str. osoase:

molecule fixe-> hiposemnal T1

Cavitătile aeriene (sinusuri, trahee,

plămâni): puţini protoni-> hiposemnal T1

SecvenSecvenţţele ponderate ele ponderate T2 sau T2*T2 sau T2*

SE T2SE T2 prezintă :- unghi de basculă de 90°- TR lung (2500-5000ms)- TE lung (80-120 ms)

Secvenţele ponderate T2*T2* prezintă: - unghi de basculă < 30°

- TR si TE lungi dar mai < decât în secvenţa SE

Hiposemnal sau asemnal Hiposemnal sau asemnal T2 sau T2* (negru)T2 sau T2* (negru)

Lichidul cefalo-rahidian, numai în- secvenţele nerefocalizate (mişcări de flux)- secvenţe FLAIR

Aer Calcificări şi corticala osoasă Tendoane Vasele cu flux rapid (artere) Venele cu traiect perpendicular pe planul de secţiune Artefactele metalice Hemosiderina Melanina

Hipersemnal T1Hipersemnal T1(alb)(alb)

Hematom subacut (methemoglobina) Grăsime Conţinutul proteic al unui chist Priza de contrast după injectare de Gd Vasele circulante în EG Melanina Posthipofiza Calcificări-caracter aberant

Hipersemnal T1Hipersemnal T1

Grăsimea: T1 foarte scurt< T1 al s. albe->hipersemnal T1 intens

Conţinutul proteic al unei leziuni chistice: determina scurtarea T1 “albeşte” semnalul unui lichid

Methemoglobina: susceptibilitate magnetică importantă

Hipersemnal T2 et T2*Hipersemnal T2 et T2*(alb)(alb)

Lichid (LCR, urină, bilă) Hematom în stadiul subacut Grăsimea în FSE, TSE Cartilajele Venele (vasele paralele la planul de secţiune) Diferite leziuni: proces lichidian, edem, ischemie,

tumora, demielinizare, glioza.

Studiul semnalului Studiul semnalului îîn ecourile n ecourile succesive succesive îîn SE : n SE : PDPD şşi ponderai ponderaţţie T2ie T2

Grăsimea: diminuarea semnalului în ecourile succesive.

LCR: creşterea semnalului în ecourile succesive. Ţesuturile patologice: sunt frecvent în

hipersemnal în ecoul precoce, când LCR este încă în hiposemnal.

SecvenSecvenţţa scurta scurtăă T1 T1 SecvenSecvenţţaa lunglungăă T2 T2

Contrast anatomic Subst albă-> albă Subst.cenuşie->gri LCR-> negru

SA>SC>LCR

Leziune->HIPOsemnal (T1 alungit)

Contrast “inversat” Subst.albă: gri închis Subst.cenuşie: gri clar LCR:

- gri/negru în DP

LCR>SC>SA

- alb în T2 Leziune: HIPERsemnal

(T2 alungit)

SEMIOLOGIA IRM A COLOANEI VERTEBRALESEMIOLOGIA IRM A COLOANEI VERTEBRALESemnalul RM al principalelor structuri rahidiene în secvenţele SE sau TSESemnalul RM al principalelor structuri rahidiene în secvenţele SE sau TSE

Structura T1 T2

LCR hiposemnal ( negru ) hipersemnal ( alb )

os compact fără semnal ( negru ) fără semnal ( negru )

substanţa cenuşie semnal intermediar

(gri închis )

semnal intermediar

( gri deschis )

substanţa albă semnal intermediar

( gri deschis )

semnal intermediar

( gri închis )

ţesut gras hipersemnal ( alb ) hipersemnal dacă TE este scurt

hiposemnal dacă TE este lung

vase fără semnal ( negru ) fără semnal ( negru )

ARTEFACTE DE SUSCEPTIBILITAE ARTEFACTE DE SUSCEPTIBILITAE MAGNETICAMAGNETICA

• Achizitie in plan sagital:• T1 SE ( TR 400-500 ms, TE 15-35 ms )• T2 SE cu FS ( TR 1500-2000 ms, TE 80-100 ms )

• Pentru tumori sau boli inflamatorii:• T1 SE postcontrast

• Pentru afectiuni discale se utilizeaza :• coloana cervicala si toracala:

• T1 SE - sagital• T1 GrE - sagital• T2 TSE + FS (TR 4000 ms, TE 140 ms)• T2

* GrE - axial (GRASS) in 2D sau 3D

• coloana lombara:• T1 SE - sagital si axial sau T2

* GrE• T2 TSE + FS - sagital si axial

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALETEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALESecvente de pulsuri utilizate in raport cu patologiaSecvente de pulsuri utilizate in raport cu patologia

AFECTIUNI AFECTIUNI OSOASE ALE COLOANEI VERTEBRALEOSOASE ALE COLOANEI VERTEBRALE

• Achizitie in plan sagital si axial:•T1 SE (TR 400-500 ms, TE 15-35 ms) S.c•T2 TSE (TR 4000 ms ; TE 140 ms)

• Achizitie in plan sagital sau axial PD SE•PD SE (TR 1500-2000 ms, TE 30-40 ms) este utilizata in particular pentru detectia leziunilor mici de demielinizare intramedulara.

• T2* GE se utilizeaza in special atunci cand se suspecteaza

malformatii vasculare sau hemoragii.

• Substanţa de contrast paramagnetică se administrează în doză de 0,1 mmol/kg şi se obţin achiziţii în plan axial şi sagital în secvenţa T1SE (CHESSE )

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALETEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALESecvente de pulsuri utilizate in raport cu patologiaSecvente de pulsuri utilizate in raport cu patologia

AFECTIUNI MEDULAREAFECTIUNI MEDULARE (demielinizante, neoplazice, ischemice, infectioase, etc):

VA MULTUMESC!VA MULTUMESC!

00. Tehnici Imagistice de Investigatie

Documents

Transcript of 00. Tehnici Imagistice de Investigatie