INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI OLT

CLUBUL COPIILOR ,,MARIUS BUNESCU” CARACAL

Nr. 364 din 25.09.2015

PROIECT

DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

2015 - 2020

DIRECTOR,

PROF. VIRGILIU DAN DIMULESCU

1

OPIS

I. ARGUMENT

II. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN AL UNITĂŢII

II.1 DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

II.1.1 INFORMAŢII GENERALE

II.1.2 CURRICULUM

II.1.3 RESURSE UMANE

II.1.4 RESURSE MATERIALE

II.1.5 RELAŢIA CU MEDIUL EXTERN

II.2 DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

II.2.1SCURTA PREZENTARE A TENDINŢELOR DE DEZVOLTARE ALE REGIUNII SI EFECTE PENTRU STRUCTURA OFERTEI

EDUCAŢIONALE

A. ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC

B. TENDINŢE DEMOGRAFICE

III. GRUPURILE DE INTERES ALE ŞCOLII

IV. VIZIUNEA CLUBULUI COPIILOR ,,Marius Bunescu”

V. MISIUNEA CLUBULUI COPIILOR ,,Marius Bunescu”

VI. TINTE STRACEGICE

VII. CONLUZII

X. BIBLIOGRAFIE

2

I.ARGUMENT

La elaborarea acestui proiect am avut în vedere nevoile educaţionale ale comunităţii hunedorene, propriile posibilităţile de susţinere, aportul

comunităţii locale şi perspectivele dezvoltării regiunii SUD .

Pornind de la realităţile socio-economico-geografice ale judetului OLT in general, si de la cele ale oraselor noastre in special, considerăm că in

contextul international actual este absolut necesara formarea unei personalităţi autonome şi creative a elevilor de azi în spiritul cerinţelor societăţii

moderne, comunitare, tinand seama de multitudinea factorilor in devenirea lor ca adulti competenti, responsabili si capabili de a pastra si promova valorile

si modelele pozitive si, totodata, traditia si valorile nationale. Aşezat în partea sudică a României, judeţul Olt are o suprafaţă de 489 274 kmp, constituind

o entitate geografică diversă şi armonioasă. Cadrul natural este predominant muntos, existând totodata o reţea hidrografică foarte densă. ( Dunărea, Oltul,

Oltețul, Vedea etc.). Bogatele resurse ale solului au determinat din cele mai vechi timpuri profilul agricol, legumicol dar și indusrtial al județului Olt.

Judeţul are 2 municipii, 6 orase, 104 comune si 280 de sate, iar populatia judetului este de 479323 locuitori. Municipiul Caracal este situat, cu

aproximaţie, în mijlocul judeţului, în câmpia romanațiului.

SITUAŢIA SOCIO-ECONOMICĂ

Pozitia geografica, resursele solului si subsolului si forta de munca disponibila au determinat desfasurarea unei intense activitati economice,

bazatain special pe industria ușoară, industria de prelucrare a produselor legumicole și zootehnice, , la care se adauga industria energiei electrice, ,

materialelor de constructii și construcției de mașini și subansamble.. In urma trecerii la economia de piata, datorita desfiintarii CAER, piata de desfacere

principala a mastodontilor creati de economia socialista , datorita slabei tehnologizari si a lipsei de fonduri, productia a scazut, firmele fiind nevoite sa-si

restructureze personalul, rezultand astfel un numar foarte mare de someri cu un nivel de calificare inalt, mai ales din sectorul industrial . Actualmente, se

incearca un proces de privatizare care insa se desfasoara greoi, datorita pe de o parte lipsei de interes din partea investitorilor de a investi si, pe de alta

parte, datorita politicii fiscale, financiare si bancare dusa pana in prezent de statul roman in aceasta zona a tarii. In partea sectorului privat se constata o

crestere a activitatilor productive si comert, in sectorul constructii metalice si materialelor de constructii, industria usoara, industria alimentara,

prelucrarea lemnului si a serviciilor catre populatie, insa activitatea acestora pe plan local este inca foarte scazuta. În municipiul Caracal îşi desfăşoară

activitatea peste 1200 de societăţi comerciale mici şi mijlocii cu capital privat şi 57 societăţi pe acţiuni. Mai importante sunt: SC Romvag SA, SC

Romaniţa SA,SC RoccaFranca SRL,SC Tricorom, SC Carmo, Sc Monte Verde SRL,SC HAME SRL, SC LIDER SRL etc.

77% din totalul firmelor private îşi valorifică produsele înjudeţ, 14% îşi valorifică produsele şi serviciile în România, 3% colaborează cu firme din

Europa, iar 6% cu firme din Asia şi America de Nord.

PERSPECTIVA

Proiectul are la bază şi răspunde obiectivelor sistemelor educaţionale stabilite de Comisia Europeană şi care vizează aplicarea principiilor educaţiei

nonformale şi la nivelul învăţământului românesc. Pornind de la aceste realităţi, considerăm că este extrem de important si benefic pentru comunitatea

locala, in special, si pentru societatea romaneasca in general, sa venim cu o alternativa bine organizata si eficienta, intr-o institutie de invatamant

3

nonformal, extracurricular care sa tina seama de obiectivele majore ale politicii educationale din Romania, in contextual societatii mondiale:asigurarea

unei calităţi ridicate a educaţiei şi formarea permanentă a tinerilor,transformarea educaţiei în sursa de bază a modernizării României,considerarea

investiţiei în capital uman drept investiţia cea mai profitabilă pe termen lung,combinarea eficientă a educaţiei nonformale cu educaţia de elită şi educaţia

generală,rolul activităţii nonformale în completarea educaţiei generale,eficientizarea folosirii utile a timpului liber,modernizarea bazei

materiale,compatibilizarea educaţiei nonformale din România cu sistemul de loisir din spaţiul european. Şcolile oltene pot oferi comunitătilor locale

pregatirea necesară în perspectiva relansării economiei locale. Proiectul de dezvoltare instituţională a Clubului Copiilor ,,Marius Bunescu” Caracal îşi

asumă, de asemenea, obiectivele cuprinse în noul Regulament de Organizare si Functionare a Palatelor si Cluburilor Copiilor: descentralizarea activităţii

la nivel local, elaborarea şi adoptarea de către aceste unitati a propriilor strategii şi a propriilor regulamente de funcţionare, a Comisiei pentru evaluare şi

asigurare a calităţii, diversificarea activităţii cercurilor, derularea de proiecte europene, transformarea acestui tip de institutii de invatamant în Centre de

formare regională, antrenarea unui număr cât mai mare de tineri în activităţile desfăşurate pe perioada vacanţelor şcolare.

II. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN AL UNITĂŢII

II.1 DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

II.1.1 INFORMAŢII GENERALE

Clubul Copiilor,,Marius Bunescu” Caracal se defineşte ca o instituţie ce completează la nivel profesional educaţia realizată pe plan şcolar, oferind

programe specifice de instruire în domeniile: ştiinţific, tehnic, artistic şi sportiv .Dn 2004 se constata cresterea implicarii unitatii in viata comunitatii

locale, nationale si internationale datorita imbogatirii ofertei prin atragerea de voluntari, , prin organizarea de competitii cuprinse in calendarul

activitatilor extrascolare al MENCȘ, prin derularea de proiecte europene si, mai ales, datorita numarului foarte mare de parteneriate educationale incheiate

atat la nivel de judet, cat si cu institutii din alte judete si alte tari, acestea ducand la cresterea calitatii actului educational si, implicit la obtinerea de

performante notabile, vizibile si in numarul foarte mare de premii obtinute la concursuri interjudetene/regionale, nationale si internationale. Situat

în centrul municipiului Caracal, în vecinătatea instituţiilor administrative şi culturale ale oraşului, cu acces uşor al populaţiei şcolare, indiferent de şcoala

sau cartierul de unde provin elevii, Clubul Copiilor ,,Marius Bunescu” în cei peste 60 de ani de activitate s-a constituit într-un adevărat izvor de

cunoaştere şi dezvoltare a talentului şi pasiuni copiilor. Amplasată ultracentral, cu acces uşor din toate zonele municipiului, unitatea beneficiază de o

clădire impozantă, construită în anul 1896, monument de arhitectură barocă, şi care oferă spaţii generoase pentru desfăşurarea activităţilor de timp liber

ale elevilor. Existenţa unor spaţii comerciale închiriate, asigură venituri extrabugetare lunare de peste 6000 lei, fapt care face ca unitatea noastră să

beneficieze de o dotare bună şi să asigure elevilor un cadru deosebit de atractiv pentru dezvoltarea pasiunilor şi abilităţilor.

II.1.2 CURRICULUM

Facand diagnoza nevoilor educationale si a celor de dezvoltare institutionala, avem in vedere:actualele resurse umane şi materiale existente permit

desfăşurarea în condiţii bune a procesului educaţional .Oferta Clubului Copiilor ,,Marius Bunescu” Caracal, se fundamentează pe criteriile opţiunii şi a

utilizării unor mijloace şi tehnici, altele decât cele utilizate în şcoală ( optiunea pentru un anumit domeniu, alte facilitati educationale si institutionale

decat cele oferite de scoala ) - se impune democratizarea decizională prin instituirea unor noi relaţii:

- profesor – elev; - profesor – părinte; - profesor – comunitatea locală(cei care pot sprijini activit. de cerc) -

este necesară realizarea unui cadru instituţional adecvat dialogului echipei educaţionale cu elevii, părinţii şi comunitatea locală

- Clubul Copiilor ,,Marius Bunescu” funcţionează datorită performanţelor obţinute pe parcursul anilor de existenta , si a luat un alt avant incepand cu

2004, impunandu-se prin calitate si prestigiu; 4

- cuprinderea la activităţile specifice clubului copiilor a unui număr cât mai mare de elevi;

-cresterea parteneriatelor si proiectelor internationale

- dezvoltarea metodologiilor de lucru specifice palatelor şi cluburilor copiilor;

- dezvoltarea şi aprofundarea ariilor curriculare, a domeniilor şi temelor care fac subiectul opţiunii elevilor;

- crearea în şcoală a unui climat plăcut ;

- asigurarea accesului elevilor la mijloace de învăţământ specifice domeniilor pentru care au optat.

PUNCTE TARI

fiecare cerc dispune de materialul curricular necesar;

elaborare materialului curricular propriu fiecarui cerc, in functie de

varsta si optiunile copiilor;

elaborarea CDŞ în vederea satisfacerii nevoilor de cunoastere,

dezvoltarea abilitatilor/aptitudinilor/talentelor şi pentru lărgirea

orizontului ştiinţific al elevilor funcţie de preferinţele acestora;

implicarea elevilor, părinţilor si cadrelor didactice din unitatile

scolare din municipiu în elaborarea CDŞ;

parcurgerea temelor propuse intr-un interval de timp neimpus,

corelat cu capacitatea copiilor de asimilare si aprofundare .

PUNCTE SLABE

lipsa unei strategii coerente si continue a compartimentului de

resort din cadrul MECT pentru dezvoltarea unitatatilor pentru

activitatile nonformale;

lipsa unei legislatii care sa permita oferirea unor documente (

certificate, diplome, adeverinte ) emise de MECT si eliberate cu

semnatura clubului/palatului, care sa serveasca elevilor sau

absolventilor de liceu la implicarea intr-o activitate pe domeniul

pe care l-au parcurs in cadrul acestui tip de institutie de

invatamant;

prezenta unor cadre didactice insuficient informate in domeniul

tehnologiei didactice;

ponderea relativ redusa a abordarii transcurriculare ;

posibilitate insuficienta in realizarea experimentelor la anumite

discipline.

OPORTUNITĂŢI

posibilitatea elaborarii auxiliarelor curriculare specifice fiecarei

activitati de cerc;

CDŞ, bine ales şi conceput, contribuie semnificativ la

reconsolidarea motivaţiei elevilor pentru propria formare scolara si

profesionala;

posibilitatea realizarii parteneriatelor educationale;

implicarea reala a elevilor in elaborarea PDS;

elaborarea curriculum-ului pe verticala

AMENINŢĂRI

instabilitatea legislaţiei şcolare;

interesul scăzut al agenţilor economici în elaborarea CDL;

fluctuatia elevilor;

nr. mic de cercuri duce la o slaba abordare transcurriculara

5

II.1.3 RESURSE UMANE

ELEVII

- Numărul total al elevilor este 1076 din care :

- 598 începători;

- 360 avansați;

- 118 performanță;

- 137 ciclul liceal;

- 28 preşcolari şi elevi cu deficienţe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socio-afective.

Varsta copiilor este cuprinsa intre 4 si 19 ani.

Copiii sunt cuprinsi in grupe de incepatori, avansati si de performanta astfel: Nnumărul de elevi ce pot participa la activitatile clubului pana in

2020 se prognozeaza a fi cel putin in limitele actuale. Evolutia demografica a populatiei scolare ofera Clubului Copiilor,,Marius Bunescu”

posibilitatea de a oferi programe educationale pe termen scurt si mediu. Rata abandonului scolar nu poate fi exprimata in procente avand in

vedere caracterul optional al activitatilor, precum si faptul ca exista posibilitatea integrarii elevilor pe tot parcursul anului scolar, prin programele

instructiv educative specifice.

PUNCTE TARI

intres mare pentru activităţi extracurriculare;

număr mare de premii obţinute la festivaluri şi concursuri şcolare;

interes pentru creşterea prestigiului şcolii si afirmarea proprie;

interesul elevilor pentru formarea scolara si profesionala;

implicarea elevilor in organizarea de actiuni/activitati de impact in

randul populatiei scolare;

implicarea elevilor in derularea proiectelor europene ;

elevii care participă la activitati, au posibilitatea afirmării pe plan

judeţean, interjudeţean, naţional şi internaţional;

popularizarea performanţelor dobândite

diseminarea proiectelor derulate si a bunelor practice dobandite

PUNCTE SLABE

frecvenţă slabă in anumite perioade ale anului scolar;

nu sunt prevazute documente oficiale care sa ateste

deprinderile/abilitatile/aptitudinile dobandite pe parcursul

timpului, in activitatea desfasurata de elevi in club;

alocarea unor sume insuficiente

mentalitatea invechita a unor cadre didactice, fapt care duce la

demotivarea elevilor;

lipsa unui microbuz scolar

OPORTUNITĂŢI

unitatea are foarte multe parteneriate, punand astfel la dispozitia

elevilor o paleta mai diversificata de activitati

proiectele europene (ANPCDEFP);

proiecte cuprinse in CAE;

interes crescut al parintilor si elevilor pentru activitati nonformale;

conditii si programe atractive pentru elevi;actiuni de voluntariat;

aparitii in mass-media

parteneriate multiple nationale si internationale

AMENINŢĂRI

scăderea populaţiei şcolare;

situţia materială precară a multor familii;

număr mare de părinţi care lucrează în străinătate, departe de

copiii lor;

interes scazut al societatii civile de implicare in activitatile

educative

publicarea de carti si reviste, cu ISBN si ISSN

PERSONALUL DIDACTIC

Număr total personal didactic: 8(Profesori calificati)

. personal didactic calificat în proporţie de 100%

corpul profesoral este format din 8 cadre didactice din care:

7 profesori, 1 inginer

Toate cadrele didactice sunt titulare

Repartiţia cadrelor didactice, în funcţie de gradul didactic obţinut:

3 cadre didactice cu gradul didactic I

3 cadre didactice cu gradul didactic II

2 cadre didactice cu gradul didactic definitiv

Personalul didactic al şcolii, este preocupat, in mare masura, de autoperfecţionare şi asigurarea calităţii procesului instructiv – educativ Unitatea

dispune de doi formatori nationali si europeni. Cadrele didactice sunt inscrise la cursurile de formare continua organizate de CCD sau alţi furnizori

de pregătire continuă. Un profesor este autor de auxiliare şcolare, si mai multe cadre didactice su lucrari publicate cu ISBN, cu ISSN si fara.

PERSONALUL DIDACTIC AUXILIAR

- 0,5 norma administrator financiar

PERSONALUL NEDIDACTIC

- 1 post muncitor întreținere- îngrijitor

7

PUNCTE TARI

responsabilităţile tuturor angajaţilor sunt bine precizate in fişa

postului;

cadre didactice calificate;

personal nedidactic calificat .

relaţii interpersonale principiale;

pondere bună a cadrelor didactice cu performanţe didactice;

comunicare foarte bună profesor-elev;

profesori autori de publicaţii didactice;

acces nelimitat la internet pentru elevi şi angajaţi;

relatii profesionale foarte bune cu personalul cunor unitati

educationale din judet sau tara;

popularizarea performanţelor dobândite.

PUNCTE SLABE

conservatorismul unor cadre didactice;

efectul salarizarii necorespunzătoare asupra unor angajaţi;

interes scăzut al unor cadre didactice pentru metodele activ-

participative;

existenţa unui număr de cadre didactice care nu comunică într-o

limbă de circulaţie internaţională;

interes scăzut al unor cadre didactice pentru utilizarea tehnicii

moderne din dotarea şcolii în procesul de învăţământ;

dificultati in aprofundarea cerinţelor evidenţiate de legea privind

asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;

slabul interes al Palatului Copiilor ,,Adrian Băran” Slatina de a

facilita comunicarea pe probleme profesionale specifice;

oferta de cercuri insuficienta datorita organigramei actuale

OPORTUNITĂŢI

numărul mare de cursuri de formare oferit de instituţiile de

învăţământ superior, CCD, institutii europene, etc.;

sporirea numărului de parteneriate ale şcolii interne şi

internaţionale;

proiectele oferite de ANPCDEFP;

proiectele de perfecţionare finanţate de MEdCT;

transmitere a informaţiilor asupra formării elevilor ;

posibilitatea accesării fondurilor structurale;

voluntariatul anumitor persoane, din sistemul de invatamant si de

dinafara, care permite imbogatirea paletei de oferta educationala (

chiar si pentru adulti )

AMENINŢĂRI

tendinţa cadrelor didactice de a părăsi sistemul de învăţământ în

favoarea altor domenii cu salarii atractive;

interesul scazut al tinerilor pentru cariera didactică;

gradul ridicat de ocupare a părinţilor în activitatea profesională,

fapt care conduce la transferul problemelor de educaţie de la

familie către şcoală;

influenţa negativă a canalelor informationale exterioare şcolii ;

amenintarea reducerii de posturi didactice, auxiliare sau

nedidactice;

schimbare lentă a mentalităţii.;

sincope în monitorizarea şi evaluarea activităţilor din

compartimentele funcţionale ale şcolii.

8

INDICATORI DE EFICIENTA

INDICATOR

CLUBUL

COPIILOR,,MARIUS

BUNESCU”

MEDIE

JUDETUL OLT.

Numar mediu de elevi /

Norma pers. didactic auxiliar

0,03

13,7

Numar mediu de elevi /

Norma pers. nedidactic

0,14

140,27

Numar mediu de elevi /

Norma didactica

0,51

61,00

II. 1.4 RESURSE MATERIALE

Şcoala dispune la momentul actual de o parte din reasursele materiale care asigură un ambient plăcut şi condiţii didactico – materiale.

Dotarea cu echipamente electronice si material didactic este buna.

Dotarea cu mobilier este satisfacatoare.

PUNCTE TARI

bază materială corespunzatoare pentru o parte din spaţiile de

învăţământ;

dotare relativ buna pentru o parte din laboratoare, ateliere, sali de

clasa;

spatii noi, renovate la standarde europene, ce creaza un ambient

deosebit de placut in doua din cele trei unitati

aparatura electrica si electronica ce permite intretinerea foarte buna

a curateniei ,desfasurarea in conditii optime sau de performanta a

unora din activitatile cercurilor si organizarea foarte buna a unora

dintre actiunile de amploare cuprinse in programul unitatii

PUNCTE SLABE

uzura morală şi fizică a utilajelor din ateliere;

soft didactic insuficient;

lipsa unui cartodrom;

lipsa unei baze sportive;

lipsa unui spatiu de cazare propriu;

lipsa unui mijloc de transport pentru elevi

9

OPORTUNITĂŢI

accesul la internet;

accesarea fondurilor structurale;

existenţa proiectului pentru mansardarea cladirii in vederea

obtinerii unui spatiu de cazare de aproximativ 35 de locuri;

interesul în creştere al autorităţilor locale pentru dezvoltarea bazei

materiale prin concesionarea unui teren pentru construirea unui

cartodrom;

demersurile in vederea obtinerii unui spatiu pentru o baza sportiva

si, ulterior, a accesarii fondurilor necesare amenajarii acesteia;

AMENINŢĂRI

ritmul accelerat al progresului tehnologic conduce la uzura

morală relativ rapidă a echipamentelor din dotare;

resurse financiare extrem de putine;

fonduri insuficiente;

lipsa unei viziuni strategice de perpectiva la nivelul MEdCT,

pentru dezvoltarea acestui tip de institutie scolara

II.1.5 RELAŢIA CU MEDIUL EXTERN

Clubul Copiilor ,, Marius Bunescu” a stabilit in ultimii patru ani scolari un parteneriat benefic atat la nivel local, naţional cat şi internaţional cu principalii

actori implicaţi în activitatea de educaţie şi formare profesională:

a) Cu părinţii Unitatea reuşeşte să asigure un parteneriat educaţional destul de bun cu părinţii. Răspunde adecvat sugestiilor şi propunerilor părinţilor, in masura

posibilitatilor ofertei educationale, a personalului si a dotarii de care dispune. În general nu există iniţiativă la nivel de grup, drept pentru care fondurile

obţinute prin comitetul de părinţi sunt canalizate numai înspre anumite domenii, cu intenţia de a promova performanţele individuale.

b) Cu agenţii economici Şcoala colaborează cu diferiţi agenţi economici pentru susţinerea financiară, logistica sau cu resursa umana a unora dintre activităţi . sprijinul acordat de

acesti agenti economici nu este insa continuu, cid oar pe anumite momente sau activitati. Agentii economici pot fi abordati destul de dificil, in special

datorita lacunelor de tip legislative.

c) Cu autorităţile locale

Există parteneriate, inregistrate, cu autorităţile locale: Consiliul Local, Primăria Caracal, Poliţia Municipiului Caracal, Inspectoratul de Politie al Judetului

Olt , institutii de cultura si educatie din tara si din strainatate.

d) Cu asociaţii profesionale, O.N.G-uri

- Cu Asociaţia „Salvati Copiii” , Asociatia “Fii și prietenii Caracalului”, Asociatia Persoanelor Handicapate Neuromotor, Asociatia Sportiva

Cutezatorii a Persoanelor cu Handicap, – Deva, ONG Conexiuni, Centrul Cultural a Municipiului Olt, Directia Judeteana Sportul pentru toți,

Memoria Oltului și Romanațiului etc. 11

e) Cu instituţii de învăţământ preuniversitar, învăţământ superior

Unitatea desfăşoară un parteneriat activ cu diferite unitati scolare din municipiu si judet- Colegiul Tehnic „Matei Basarab””, Colegiul Național ,,Ioniță

Asan”, Colegiul Agricol ,,Dimitrie Petrescu” , Liceul Teoretic ,,Mihai Viteazul” scoli generale, gradinite, Scoala Deveselu, Scoala Generala Drăghiceni,

Scoala Generala Fărcașele, cu Clubul Copiilor Hunedoara jud. Fundația pentru Tineret RUSE- Bulgaria.

f) Cu parteneri externi

Scoala are experienţă în derularea unor proiecte internaţionale: Comenius scolare in parteneriat cu scoli din 5 tari; participarea la evenimente culturale

organizate de scoli din comunitatea romana din Serbia; la evenimente culturale organizate de unitati si asociatii scolare din Ruse-Bulgaria,.

PUNCTE TARI

parteneriate unitati scolare din judet si de dinafara;

parteneriate cu autoritati locale;

parteneriate cu ONG-uri, asociatii profesionale si diferiti agenti

economici;

parteneriat cu AEDER secţiunea română a AEDE – Asociatia

Profesorilor din Europa;

participări la târguri de oferte educaţionale;

proiecte internaţionale;

pagina web a şcolii;

colaborare buna cu CCD, ISJ Olt, Politia Comunitara,

Jandarmeria, Unitata de Pompieri, Spitalul Municipal, Serviciul

Judetean de Ambulanta, ISU;

sprijin din partea unor sponsori.

PUNCTE SLABE

părinţii nu comunică regulat cu unitate;

insuficientă implicare a părinţilor în deciziile unitatii;

dificultăţi în parteneriatele cu agenţii economici ;

număr mic de cadre didactice incadrate si, implicit, interesate

pentru participarea în proiecte

OPORTUNITĂŢI

interesul autorităţilor locale pentru dezvoltarea activitatilor din

unitatea noastra;

disponibilitatea unor organizaţii de a colabora la derularea

proiectelor unitatii noastre;

interesul unor persoane sau societati de a presta munca

voluntara;

marketingul de buna calitate dus in ultimii patru ani atrage un nr

mare de colaboratori si parteneri.

AMENINŢĂRI

criza de timp a părinţilor

instabilitatea economico-socială

calitatea comunicării

legislaţia slaba

elaborarea si comunicarea de catre MEdCT a CAE pentru anul

scolar in curs, abia in lunile februarie-aprilie, respectiv la

sfarsitul anului scolar;

aprobarea de catre MEdCT a organizarii unor

concursuri/competitii/festivaluri, dar fara finantare de la bugetul

acestui minister

II.2 DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

II.2.1 SCURTA PREZENTARE A TENDINŢELOR DE DEZVOLTARE ALE REGIUNII SUD / EFECTE PENTRU STRUCTURA OFERTEI

EDUCAŢIONALE

A. ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC

În municipiul Caracal îşi desfăşoară activitatea peste 1200 de societăţi comerciale mici şi mijlocii cu capital privat şi 57 societăţi pe acţiuni. Mai

importante sunt: SC Romvag SA, SC Romaniţa SA,SC RoccaFranca SRL,SC Tricorom, SC Carmo, Sc Monte Verde SRL,SC HAME SRL, SC LIDER

SRL etc. 77% din totalul firmelor private îşi valorifică produsele înjudeţ, 14% îşi valorifică produsele şi serviciile în România, 3%

colaborează cu firme din Europa, iar 6% cu firme din Asia şi America de Nord.

Industria

Industria judeţului Olt a fost afectată după anul 1989 de procesul de restructurare a sectorului minier şi siderurgic, însoţite de disponibilizări masive de

personal. Declinul economic a fost atenuat în ultimii ani de dezvoltarea industriei prelucrătoare, preponderent în sistem lohn, precum şi a sectorului

construcţiilor şi transporturilor. În anul 2014 cele mai multe întreprinderi din judeţul Olt au activat în sectorul comerţului, urmat de industria prelucrătoare

şi tranzacţii imobiliare. La nivel de judeţ, microîntreprinderile au ponderea cea mai ridicată din numărul total al întreprinderilor şi anume 86,44%.

Întreprinderile mari sunt angajatorii cei mai importanţi în industria , energetică, respectiv comunicaţii, în timp ce întreprinderile mici şi mijlocii deţin

ponderea cea mai ridicată în numărul persoanelor ocupate în construcţii, agricultură şi servicii. Microîntreprinderile angajează cel mai mare număr de

persoane în comerţ. Din cele prezentate mai sus rezultă că industria reprezintă sectorul care are ponderea cea mai ridicată la formarea VABR, deşi se

constată o tendinţă de scădere a ponderii acestuia. În prezent cel mai mare număr de angajaţi se regăseşte în industria confecţiilor, pielăriei si industria

extractivă ( 50% din forţa de muncă din industria regională) .În condiţiile aderării ţării noastre la Uniunea Europeană în anul 2007, se estimează ca o parte

însemnată din angajaţi îşi vor schimba locul de muncă până în anul 2010. În judeţul Olt, cele mai numeroase întreprinderi activează în comerţ şi industria

prelucrătoare.

Principalele ramuri ale economiei judetului Olt sunt: - metalurgie - construcţii maşini - construcţii civile şi industriale - industria energetică - petrol - industria alimentară - industria textilă - agricultura. 13

Sectorul primar este reprezentat de industria extractivă - Schela Ciureşti, iar sectorul secundar este reprezentat de SC ALRO SA Slatina si SC ELECTROCARBON SA Slatina. Sectorul tertiar este reprezentat de SC ALPROM SA SLATINA, SC ARTROM SA SLATINA, PIRELLI SLATINA, SC ALTUR SA SLATINA, SMR BALS, ROMVAG CARACAL, TERMEX BALȘ. Industria judeţului Olt reprezintă principalul sector de activitate în care 20,9% din populaţia judeţului realizează peste 65% din volumul activităţilor productive. Este reprezentată de toate ramurile industriale, însă ponderea este deţinută de industria metalurgică, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.

Turismul Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potenţial de dezvoltare,neexploatat încă suficient si care poate deveni o

sursă de atracţie atât a investitorilor cât şi a turiştilor străini.Astfel, cu toate că oferă o mare varietate de atracţii şi puncte de interes de la vestigii istorice,

monumente arhitectonice, la cunoşterea artei populare şi practicarea vânătorii şi pescuitului, Judeţul Olt nu este considerat una din destinaţiile turistice de

primă mărime din România. În plus, reşedinţa administrativă a judeţului, municipiul Slatina, se află la doar 50 km distanţă de Craiova, 75 km de Piteşti şi

220 km de Aeroportul Internaţional Otopeni-Bucureşti.

Situri arheologice, urme ale culturii paleolitice Prund - Dirjov de la Fărcăsele, Slătioara şi Bugiuleşti, urme ale culturii neolitice Vădastra, la Vădastra şi Sălcuţa, vestigiile geto-dacice de la Sucidava (satul Celei) şi Acidava, vestigiile romane de la Sucidava şi Romula (actualul sat Reşca): Monumente istorice şi de artă de factură religioasă: Mănăstirea Brâncoveni, Mănăstirea Călui, Mănăstirea Strehareți, Mănăstirea Călui etc.

Concluzii

analizând mediul economic se constată că industria, care era motorul dezvoltării economice în judeţ, are o tendinţă pronunţată de scădere a

ponderii în VABR;

creşte contribuţia sectorului serviciilor la formarea VABR. Cifra de afaceri totală în judeţul Olt este realizată preponderent de IMM-uri în special

de comerţ şi industria prelucrătoare;

numărul firmelor înregistrate la Camera de Comerţ este în creştere, apar firme noi care necesită forţă de muncă ;

judeţul Olt dispune de un potenţial turistic foarte ridicat.

Implicaţii pentru activitatea non formala promovata de Clubul Copiilor ,,Marius Bunescu” Caracal

proiectele planurilor de şcolarizare trebuie să reflecte o ofertă diversificată pe domeniile de interes identificate ;

CDL să fie organizat şi adaptat cerinţelor pieţei ;

ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale actuale trebuie avuta în vedere cunoaşterea limbilor străine de circulaţie internationala, dar

si nivelul de adaptabilitate al tinerilor - ca răspuns la cerinţele UE privind mediul trebuie implementate aceste cunoştinţe de mediu indiferent de

pregătirea şi calificarea generală;

14

B. TENDINŢE DEMOGRAFICE

Populaţia judeţului Olt a scăzut constant din 1992 (data precedentului recensământ), de la 547.960 locuitori, ajungând la 489.274 locuitori în 2002 (data

ultimului recensământ). În perspectivă, numărul populaţiei judeţului este anticipat să scadă accentuat faţă de celelalte judeţe, în intervalul 2003 – 2025 cu

peste 80000 persoane.

Principalii indicatori demografici ai Regiunii sunt puternic influenţaţi de faptul că în general, predomină modelul familial cu un singur copil. Judeţul Olt

se caracterizează printr-un spor negativ al populaţiei, precum şi prin intensificarea fenomenului de migraţie, atât cea internă, cât şi cea externă.

Implicaţiile pentru învăţământul promovat de Clubul Copiilor ,,Marius Bunescu” Caracal

Îmbătrânirea demografică, creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de ani implică dezvoltarea unor programe pentru adulti;

Sporul negativ al populaţiei, în general, precum şi fenomenul de migraţie internă, dar mai ales externă conduc la nevoia unei gestiuni eficiente,

previzionale, a dezvoltării resurselor umane;

Se impune crearea unor programe de studiu intensiv al limbilor străine.

Tendinţe privind populaţia şcolară

Populaţia de vârstă şcolară reprezintă 16,1% din totalul populaţiei care trăieşte în judeţ.

Prin prisma evoluţiei populaţiei preşcolare şi a celei şcolare se pot observa următoarele evoluţii:

populaţia preşcolară (3-6 ani) a judeţului se va diminua în perioada de prognoză cu circa 7600 de persoane;

populaţia şcolară angrenată în primul şi al doilea ciclu de educaţie (populaţia din grupa 7-14 ani) va cunoaşte o scădere mai accentuată, fiind vorba

despre o scădere aproximativă de 23500 de persoane; adică scade la jumătate din valoarea actuală până în 2025;

populaţia între 15 şi 24 de ani se înscrie şi ea în linia de scădere generală a populaţiei Regiunii Vest. Este categoria de vârstă cea mai afectată şi

este prevăzută o diminuare cu aprximativ 36400 de persoane până în 2025.

Se constată pierderi de elevi la tranziţia de la ciclul primar la cel gimnazial şi de la cel gimnazial la cel liceal.

Situaţia ocupării forţei de muncă

Populaţia activă (grupa 20 – 64 ani) reprezintă 63,04% din totalul populaţiei judeţului Hunedoara. O pondere importantă în cadrul populaţiei

judeţului este ocupată de populaţia de până la 14 ani care reprezintă 16,1%, iar populaţia de peste 65 de ani reprezintă 13,3%.

De asemenea se prognozează o scădere a numărului de persoane active, pe fondul îmbătrânirii populaţiei.Dintre cele patru judeţe ale Regiunii Sud, judeţul

Olt înregistrează dezechilibre pe piaţa muncii (cea mai mare diferenţă negativă dintre cerere şi ofertă pe activităţi ale economiei naţionale).

15

Şomajul

La nivelul judeţului Olt rata şomajului a avut o evoluţie oscilantă , aşa cum se observă în tabelul de mai jos:

Anul 2009 2010

Luna 05 06 07 08 09 10 11 12 01 02 03 04 05

Total 8,3 7,9 7,4 7,1 6,8 6,7 6,5 6,4 6,4 6,0 5,4 4,9 4,6

Barbati 8,6 8,1 7,5 7,2 6,8 6,8 6,6 6,6 6,5 6,1 5,4 5,7 4,5

Femei 8,0 7,7 7,2 7.0 6,8 6,7 6,3 6,2 6,2 5,9 5,4 4,0 4,7

Sursă : Agenţia Judeteana pentru Ocuparea Forţei de Muncă.Se observă o rată mai ridicată a şomajului pentru persoanele de sex masculin. Observăm din

datele furnizate de AJOFM că în perioada 2005-2010 cele mai solicitate meserii pentru care s-au organizat cursuri de calificare în judeţul Olt au fost:

operator calculator, bucătar, ospătar, vânzător, tâmplar. In prezent, nici o unitate scolara de tip palat/club nu este autorizata să organizeze programe de

initiere sau calificare finalize-te cu certificate sau atestate,. Reconsiderarea la nivelul politicilor educationale actuale si de perspective a acestui aspect ar

relansa activitatea din aceste unitati scolare.

Concluzii

rata redusă de angajare a tinerilor aflaţi în şomaj;

decalaje semnificative între mediul urban şi rural, privind structura pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate, la nivel judeţean

se impune o noua viziune a ceea ce poate insemna invatamantul nonformal

III. GRUPURILE DE INTERES ALE ŞCOLII

Elevii

- pregătirea lor ca subiecte acţionale, capabile de integrare socio-profesionala atat in tara cat si in Europa

- dobândirea de competenţe sociale, dezvoltarea de abilităţi de comunicare, dezvoltarea capacităţilor de decizie,

-dobândirea competenţelor în tehnologia informaţiei

Cadre didactice – perfecţionarea continuă, aplicarea celor învăţate în munca de zi cu zi la clasă, implicarea în rezolvarea problemelor şcolii, deschiderea

sistemelor de educaţie si formare profesională către societate

16

Comunitatea – sprijin în modernizarea bazei materiale, în realizarea educaţiei civice a elevilor precum şi sprijin şi implicare în acţiunile de tip socio-

umanitar.

Parintii – parteneri in procesul de educatie, potentiali sustinatori financiar si resursa umana

Analiza PESTE

Politicul

o politicile educaţionale la nivel naţional se bazează pe principiul descentralizării, principiul decongestionării, principiul eficienţei, principiul

egalizării şanselor, principiul compatibilizării cu standardele internaţionale.

o Politici favorabile la nivel local pentru sustinerea elevilor cu abilitati deosebite, preocupare pentru devenirea persona-la si dezvoltarea

talentului

Economicul

resursele economice ale zonei în care sunt amplasate unitatile şcolare sunt limitate.

resursele financiare ale unitatii vin prin Inspectoratului Scolar al judetului Olt. de la MECTS. Mai pot fi atrase resurse şi de la diferite firme de stat

sau particulare, de la unele ONG-uri şi fundaţii, de la Consiliul Local,Primarie si Comitetul de parinti sau prin inchirierea unor spatii.

obţinerea de resurse proprii se poate realiza prin desfăşurarea unor activităţi cultural-artistice si sportive, a unor baluri de binefacere cu

participarea personalităţilor locale, a unor expoziţii cu vânzare.

Revigorarea zonei prin investitii de capital strain ( societatile industriale, intreprinderile mici si mijlocii care au aparut in ultimul timp ), si prin

turism.

Socialul

rata şomajului în zonă este foarte ridicată;

posibilităţile de găsire a unui loc de muncă sunt scazute;

întreprinderi mici şi mijlocii sunt puţine;

delincvenţa este destul de mare;

copiii provin din familii sarace si de multe ori, dezorganizate;

imbatranirea populatiei;

scaderea populatiei scolare;

plecarea la munca in strainatate

eforturile şcolii şi comunităţii se îndreaptă spre sprijinirea elevilor în pericol de abandon şcolar în vederea continuării studiilor.

17

Tehnologicul

existenta laboratoarelor informatice si conectarea la internet

Se impune dotarea cu calculatoare la nivelul fiecarui cerc;

Se impune crestera numarului de cercuri;

Existenta de promovare a unor cercuri sau proiecte pe internet

Ecologicul

se impune abordarea transcurriculara, in vederea introducerii notiunilor si aplicarii regulilor si normelor de protectie a mediului;

imbunatatirea conditiilor ergonomice pentru mobilierul din salile de curs si ateliere;

introducerea temelor pentru o alimentatie corecta;

introducerea unor cursuri de educatie pentru sanatate

IV. VIZIUNEA CLUBULUI COPIILOR ,,Marius Bunescu” Caracal

CLUBUL COPIILOR,,Marius Bunescu” Caracal = SCOALA PENTRU MINTE SI SUFLET = SCOALA FARA NOTE AZI, CI PENTRU

PERFORMANTA DE MAINE =PERSONALITATE PUTERNICA, CREATIE, IZVOR DE CUNOASTERE, INDEPENDENTA PERSONALA,

TALENT !

V. MISIUNEA CLUBULUI COPIILOR ,,Marius Bunescu” Caracal

Formarea unei personalităţi autonome şi creative a elevilor, în funcţie de capacitatea şi interesul fiecăruia, în spiritul exigenţelor şi cerinţelor

societăţii moderne, prin dobândirea competenţelor sociale pentru toţi elevii , prin studierea tehnologiei informaţiei, intr-un climat de securitate

fizica si spirituala, asigurand cadrul democratic si promovand valorile nationale si internationale. Dezvoltarea capacitatilor/inteligentei de

adaptare la nou prin invatarea pe tot parcursul vietii.

VI.TINTE STRATEGICE

1. ASIGURAREA CALITĂŢII PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

2. CORELAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE A ŞCOLII CU CERINŢELE EDUCAŢIONALE ALE COMUNITĂŢII

3. REABILITAREA INFRASTRUCTURII ŞI ACHIZIŢIONAREA MIJLOACELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT MODERNE

4. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII COMUNICĂRII

18

5.DEZVOLTAREA RELAŢIILOR CU MEDIUL EXTERN NATIONAL SI EUROPEAN

1. ASIGURAREA CALITĂŢII PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

OPŢIUNI STRATEGICE

- Eficientizarea structurilor instituţionale

necesare monitorizării nivelului calităţii

activităţilor didactice

- Aplicarea noilor standarde pentru

asigurarea calităţii educaţiei

- Transferul ponderat al deciziei în mediul

extern unităţii de învăţământ

- Îmbunătăţirea continuă a rezultatelor.

-Implicarea in mai multe proiecte

europene( cu 5% mai mult pana in 2014)

RESURSE

- legislatie

- ARACIP

- cadre didactice iniţiate în evaluarea si

asigurarea calităţii

PROGRAME - ACTIVITĂŢI

- Programe de dezbateri privind legislaţia referitoare la

asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar

- Evidenţierea evaluărilor internă şi externă

- Crearea unei baze de date referitoare la asigurarea

calităţii

- Asigurarea transparenţei informaţiilor de interes public

cu privire la programele de studii şi certificarea

calificărilor oferite

RESPONSABILITĂŢI

- responsabilul Comisiei privind evaluarea

si asigurarea calităţii

- directorul şcolii

-responsabilul cu proiecte europene

-responsabilul cu perfectionarea

-responsabilii comisiilor metodice

-consilierul educativ

MONITORIZARE-EVALUARE

- aplicarea OUG 75/2005

- cunoaşterea standardelor calitatii

- rapoarte ale Comisiei pentru asigurarea

calităţii

REZULTATE AŞTEPTATE

- creşterea observabilă a calităţii rezultatelor elevilor (cu

10% mai multe premii la concursuri şi olimpiade)

- cresterea numarului de elevi participanti la activitatile

clubului ( cu 10 % mai mult)

- cresterea frecventei regulate (cu 5%mai mare)

- calificativul “FB” la inspecţiile şcolare

19

2. CORELAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE A ŞCOLII CU CERINŢELE EDUCAŢIONALE ALE COMUNITĂŢII LOCALE,

NATIONALE SI EUROPENE

OPŢIUNI STRATEGICE

- satisfscerea cerinţelor educaţionale ale

comunităţii hunedorene

- ofertă educaţională atractivă atât pentru

elevii din clasele învăţământului

obligatoriu cât şi pentru ciclul superior al

liceului şi SAM si chiar pentru adulti

- formarea tinerilor în domeniile de care

sunt interesati si in functie de talentul cu

care sunt inzestrati care să le permită o

integrare in societate si pe piaţa muncii

optima

- crearea unui centru de documentare,

informare si formare pentru toti cei

interesati de activitatile nonformale

- realizarea unui compartiment specializat

pe elaborarea de proiecte si programe cu

finantare europeana, nationala si locala

RESURSE

-CLDPSFP-Comitetul Local de Dezvoltare

a Parteneriatului Social pentru Formare

Profesională

- AJOFM

- CJAPP

- CCD

-ANPCDEFP

-ARACIP

- CDI-uri

- comisiile de specialitate din primarie si

CJ

- venituri proprii

PROGRAME-ACTIVITĂŢI

- Program de monitorizare a evoluţiei mediului exterior

economic

-Program de monitorizare a tendinţelor demografice

- Program de elaborare anuală a CDS şi CDL

- Program de funcţionare a Centrului de documentare

- Studierea posibilităţii oferirii unor facilităţi elevilor

proveniţi din mediul rural

-Programe de formare pentru adulţi

RESPONSABILITĂŢI

- responsabilul cu perfectionarea

- responsabilul comisiei curriculum

- echipa managerială

MONITORIZARE-EVALUARE

- actualizarea bazei de date

- sondaje privind opţiunile elevilor si

adultilor

- sondaje privind tendinţele ocupaţionale

pe piaţa muncii

REZULTATE AŞTEPTATE

- creşterea numarului de elevi ( cu 10% mai multi )

- 2% mai mulţi elevi din mediul rural, în fiecare an

- realizarea de cursuri de formare pentru adulti până în

2014

20

3. REABILITAREA INFRASTRUCTURII ŞI ACHIZIŢIONAREA MIJLOACELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT MODERNE

OPŢIUNI STRTEGICE

- crearea unui mediu şcolar civilizat

stimulator studiului

- oferirea siguranţei elevilor în perimetrul

şcolar

-dezvoltarea unei baze didactice moderne,

în concordanţă cu standardele europene

RESURSE

- proiecte MEdCT

- fonduri structurale

- venituri proprii

PROGRAME-ACTIVITĂŢI

- programul de reabilitare a gardului de împrejmuire a

curţii şcolii

- programul de mansardare a cladirii

- programul de realizare a unei baze sportive moderne

- programul de reabilitare a subsolului cladirii

-program de reabilitate a unitatii de la Orastie

- programul de realizare a cartodromului

- program de ridicare a gradului de informatizare a şcolii

-scrierea de proiecte pentru obţinerea de finanţări

extrabugetare

RESPONSABILITĂŢI

- echipa managerială

- echipa specializată în proiecte

- profesorii cu abilitati in folosirea

calculatorulu

MONITORIZARE-EVALUARE

- grafice de execuţie a lucrărilor

- proiecte eligibile

REZULTATE AŞTEPTATE

- clădirea şcolii reabilitata până în 2020 - Centrul de

documentare functional pana in 2017

- finalizarea lucrărilor la baza sportiva pana in 2018

- realizarea cartodromului pana in 2018 - 2 proiecte cu

finanţare extrabugetară până în 2012

- 40 calculatoare achiziţionate până în 2016

21

4. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII COMUNICĂRII

OPŢIUNI STRATEGICE

- conştientizarea elevilor, parintilor şi

angajaţilor şcolii privind rolul important al

comunicării şi al calităţii comunicării

- creşterea calităţii comunicării în mediul

intern

- creşterea calităţii comunicării cu mediul

extern

RESURSE

- managementul strategic

- cadrele didactice cu abilităţi în

comunicare

-formatori locali

PROGRAME-ACTIVITĂŢI

- introducerea în CDS a orelor de comunicare

- cursuri pentru angajaţii fiecărui compartiment al şcolii

RESPONSABILITĂŢI

- echipa managerială

- responsabilul Comisiei pentru evaluarea

şi asigurarea calităţii

- profesorii cercurilor culturale

MONITORIZARE-EVALUARE

- evaluare lunara privind starea

conflictuală în şcoală

- respectarea programului cursurilor cu

tema comunicare

REZULTATE AŞTEPTATE

- reducerea numărului de conflicte

- creşterea calităţii relaţiilor interpersonale

5. DEZVOLTAREA RELAŢIILOR CU COMUNITATEA LOCALA, NATIONALA, INTERNATIONALA

OPŢIUNI STRATEGICE

- conectarea şcolii la realităţile mediului

extern cultural, economic, administrativ

- transformarea şcolii în SURSĂ DE

EDUCAŢIE pentru comunitate

- conectarea unitatii cu medii educationale

internationale

RESURSE

- cadre didactice cu experienţă în

comunicare

- reţea internet performantă

- Consiliul Elevilor

- Consiliul parintilor

- comisiile de dialog social -

- centrul de Documentare

22

PROGRAME-ACTIVITĂŢI

- protocol de colaborare cu unităţi din sistemul de

învăţământ: ISJ, CCD, şcoli

- protocol de colaborare cu autorităţile locale

- protocol de colaborare cu biblioteca municipala si

judeteana -

- protocol de colaborare cu Muzeul Romanațiului

- protocol de colaborare cu unitati de invatamant superior

pe domeniul cinematografie-teatru, arta plastica si

decorativa, design, arheologie, istorie

- protocol de colaborare cu ONG-uri

- protocol de colaborare cu agenţi economici

- proiecte naţionale şi internaţionale

-conferinţe de presă

- aparitii in mass media

-redactarea de carti si reviste

RESPONSABILITĂŢI

- directorul şcolii

- responsabilul cu proiecte de colaborare şi

proiecte comunitare

- purtătorul de cuvânt al şcolii

- coordonatorii

MONITORIZARE-EVALUARE

- corectitudinea încheierii protocoalelor

- asigurarea accesului la informaţiile de

interes public

REZULTATE AŞTEPTATE

- creşterea prestigiului şcolii

- comunicare online eficientă

- creşterea utilităţii ofertei educaţionale (cu 20% mai

mulţi elevi implicati in derularea programelor si

protocoalelor europene, până în 2017)

Din punct de vedere al monitorizarii si evaluarii conducerii operationale, se va tine seama de urmatorii indicatori:

oportunitatea opţiunii elevilor faţă de proiectul propus;

competenţele cadrelor didactice şi ale elevilor;

resursele materiale, financiare şi de timp existente în momentul lansării proiectului;

cauzele apariţiei unor eventuali factori perturbatori şi intervenţiile cerute;

atitudinea părţilor interesate, manifestate pe parcursul derulării proiectului (elevi, profesori, comunitatea locală);

rezultatele obţinute pe termen scurt, mediu şi lung şi dezvoltarea etosului şcolii;

deciziile luate vor sprijini derularea proiectului prin impunerea regulamentului de funcţionare şi a legislaţiei aflate în vigoare;

monitorizarea şi evaluarea programelor va fi asigurată continuu şi transparent.

Rezultate vizate in prognoza sunt cele:

23

1. pe termen scurt: o creşterea numărului de copii participanţi la activităţile cercurilor;

o creşterea numărului de cercuri, în funcţie de rezultatele sondajelor;

o diversificarea profilurilor cercurilor;

o creşterea fondurilor extrabugetare

o modernizarea a 30% dintre cercuri .

2. pe termen mediu:

creşterea numărului de parteneriate;

implicarea reprezentanţilor Consiliului Reprezentativ al Părinţilor în actul managerial;

elaborarea de programe şi proiecte de parteneriat internaţional şi proiecte cu finanţare externă (înfiinţarea Departamentului de programe).

3. pe termen lung:

adaptarea profilurilor tuturor cercurilor la cerinţele educaţionale actuale;modernizarea bazei materiale a tuturor cercurilor din Clubul

Copiilor,,Marius Bunescu” Caracal

în următorii 4 ani;

cresterea cu cel putin 75% a fondurilor atrase din autofinanţare;

asigurarea unei formări permanente şi continue pentru toate cadrele didactice (înfiinţarea Centrulude Documentare, Informare si de formare

specializată);

creşterea numărului de cercuri atragerea reprezentanţilor Consiliului Local şi ai Consiliului Judeţean în Consiliul de Administraţie al Clubului

Copiilor ,,Marius Bunescu” Caracal

VIII. CONCLUZII

DIRECTORUL comanda! MANAGERUL colaboreaza!

DIRECTORMANAGER

MANAGERUL trebuie sa fie creativ, sa respecte regulile si legile, sa comunice, sa fie bun negociator si mediator, sa aiba o imagine de sine buna, sa....,

sa...., sa ! ! !

In proiectarea institutionala trebuie avut in vedere ca : - o dimensiune esenţială a formării profesorilor, pe lângă pregătirea profesională de specialitate şi

psihopedagogică, o constituie şi pregătirea lor managerială;

- profesorul – expert ( = profesionist eficient ) trebuie să fie şi un bun manager ;

24

- şcoala nu poate fi eficientă dacă nu se adaptează nevoilor educaţionale ale comunităţii ;

- şcoala trabuie să fie o organizaţie care învaţă ;

- misiunea unei şcoli poate fi îndeplinită, dacă managerul ei ştie să o proiecteze în viitor ;

- managerul educaţional, prin dubla sa ipostaza, de lider si de membru al unei echipe de conducere, trebuie sa gaseasca resursele pentru un echilibru

armonios al celor doua ipostaze si intre acestea si propria viata ;

- pentru eficienţa ei, şcoala trebuie să devină un centru de învăţare pentru toţi membrii comunităţii în care funcţioneaza .

BIBLIOGRAFIE

SURDU, EMIL SI COLECTIV – DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI EDUCATIONAL, ED MIRON, TIMISOARA,2001

IOSIFESCU, SERBAN - ELEMENTE DE MANAGEMENT STRATEGIC SI PROIECTARE, ED. CORINT, TIMISOARA, 2000

IOSIFESCU, SERBAN - MANAGEMENT EDUCATIONAL PENTRU INSTITUTIILE DE INVATAMANT, INSTITUTUL DE STIINTE ALE

EDUCATIEI,BUCURESTI, 2001

SITE-URI DE SPECIALITATE DE PE INTERNET, - SITE-UL ISJ BACAU

25