Perspectivele Serviciilor de Sanatate si Asistenta Medicala in Romania

Academia de Studii Economice din Bucureşti

Facultatea de Comerţ

Proiect

Perspectivele serviciilor de sănătate şi asistenţă medicală în România

2009

Cuprins

1. Introducere 3

2. Analiza evoluţiei serviciilor de sănătate în perioada 2003-2007 4 2.1 Analiza dinamicii serviciilor de sănătate 4 2.2 Analiza locului serviciului de sănătate 113. Analiza dezvoltarii serviciului de educatie in Romania comparativ cu Bulgaria 164. Concluzii 265. Bibliografie 27

2

1. Introducere

Modernizarea continuă a societăţii reprezintă un proces care implică dezvoltarea

complexă a tuturor laturilor vieţii economice, sociale şi spiritual culturale. Potrivit unei

asemenea accepţiuni, dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a activităţii prestărilor de servicii

reprezintă o latură importantă a restructurării şi dezvoltării oricărei economii ; serviciile

prezentându-se ca o componentă care recepţionează impactul unor fenomene şi procese majore

ce indică evoluţia economiei unei ţări.

Serviciile sunt complexe, diferenţiate şi structurate pe domenii. Sănătatea individului a

presupus numeroase studii şi a generat o multitudine de controverse. . Conform definiţiilor

Organizaţiei mondiale a sănătăţii, adoptate în ultimii 30 de ani, sănătatea unui om nu ar trebui să

se rezume doar la o lipsă a bolii, ci la o stare de prosperitate atât fizică, mentală cât şi socială.

Prin această definire modernă, sănătatea individului este strâns legată de conceptul de calitate a

vieţii. Pornind de la această viziune, în ţările dezvoltate oferta de servicii de sănătate este

combinată cu succes, cu servicii de consiliere psihologică sau de asistare socială, cu servicii la

domiciliul pacientului sau servicii eficiente medico-sociale, pentru persoane cu dizabilităţi sau

persoane cu alte tipuri de probleme medicale . Politicile sociale în domeniul sanitar se combină

cu alte tipuri de politică socială, pentru o investire cât mai adecvată în recuperarea capitalului

uman al respectivei comunităţi.

Asigurarea sănătăţii este considerată a fi un obiectiv esenţial al

unui sistem sanitar. E firesc, aşadar, ca principalele scopuri să fie realizarea unui nivel ridicat de

sănătate şi distribuirea echitabilă a serviciilor de asistenţă medicală. Totodată, un sistem sanitar

ar trebui să corespundă aşteptărilor populaţiei, ceea ce implică respectul pentru individ

(autonomie şi confidenţialitate) şi orientarea clientului (servicii prompte şi calitate a dotărilor).

Obiectivul de bază al educaţiei pentru sănătate

constă în formarea şi dezvoltarea în rândul populaţiei, începând de la vârstele cele mai fragede, a

unei concepţii şi a unui comportament igienic, sanogenic, în scopul apărării sănătăţii, dezvoltării

armonioase şi fortificării organismului, adaptării lui la condiţiile mediului ambiental natural şi

social, cât şi al participării active a acesteia la opera de ocrotire a sănătăţii populaţionale. În acest

sens, este necesară formarea unei opinii de masă, fundamentată ştiinţifică, faţă de igiena

3

individuală şi colectivă, faţă de alimentaţie, îmbrăcăminte, muncă şi odihnă, faţă de utilizarea

raţională a timpului liber şi afactorilor naturali de călire a organismului, faţă de evitarea

factorilor de risc, precum şi a modului de solicitare a asistenţei medicale şi a diferitelor mijloace

de invesigatie şi tratament.

În România, serviiciile de sănătate sunt foarte importante, ca în

orice economie, deoarece viaţa întregii omeniri depinde de ele. Deşi nu dispunem de spitale şi

echipamente moderne avem mulţi medici bine pregătiţi. În ultimii 15 ani România s-a confruntat

cu un proces socio-demografic complex. Scăderea natalităţii, a mortalităţii generale şi emigrarea

populaţiei tinere au condus atât la îmbătrânirea populaţiei în vârstă de muncă, cât şi la scăderea

populaţiei totale a ţării .Toate aceste aspecte au condus la reducerea dimensiunii populaţiei

active şi au impus o regândire a sistemului serviciilor de sănătate şi de protecţie socială, în

vederea prelungirii vieţii active a populaţiei atât din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite

cât şi al dotărilor infrastructurale. Astfel, legea pentru reforma în domeniul sănătăţii, aprobată

prin Legea nr. 95/2006 are că obiectiv reglementarea serviciilor în domeniul sănătăţii publice,

urmărind eficientizarea furnizării acestora. Prin această se promovează dezvoltarea unui sistem

modern pentru tratament şi prevenţie, accesibil tuturor categoriilor de oameni, precum şi a unui

sistem eficient pentru situaţii de urgenţă.

Sănătatea nu este numai o problemă individuală, ci priveşte tot atât de mult societatea

în întregime. ” Sănătatea nu reprezintă totul, dar fără sănătate nimic nu contează “.

(Schopenhauer).

2.Analiza evoluţiei serviciilor de sănătate în perioada 2003-2007

2.1 Analiza dinamicii serviciilor de sănătate

Pentru analiza dinamicii serviciilor de sănătate am ales următorii indicatori: numărul de spitale, numărul de medici şi Pib în sănătate şi asistenţă socială . Am decis să analizăm acesti indicatori pe perioada 2003-2007.

4

Analiza numărului de spitale din sănătate în perioada 2003-2007

Tabel nr.1: Dinamica numărului de spitale în perioada 2003-2007

AniiNumăr

spitale (yi)

Indicat. Absoluţi Indicat. Relativi

Δi/1 Δi/i-1

Indici de creştere Ritmuri de creştere

Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1

2003 427 0 - 100 - 0 -

2004 425 -2 -2 99,53162 99,53162 -0,46838 -0,46838

2005 433 6 8 101,4052 101,8824 1,405152 1,882353

2006 436 9 3 102,1077 100,6928 2,107728 0,692841

2007 447 20 11 104,6838 102,5229 4,683841 2,522936

Total 2168

Sursă : Anuarul Statistic elaborat de INSSE

Pentru calculul indicilor absoluţi,indicilor de dinamică şi a ritmului am utilizat următoarele formule:

Dt/1=yn-y1 It/1=Yt/Y1 Rt/1=It/1-100 Dt/t-1=yn-yn-1. It/t-1=Yt/Yt-1 Rt/t-1=It/t-1-100

Pentru calculul indicilor medii ,vom utiliza urmatoarele formule :

, , si

În urma culculelor am obţinut urmă toarele rezultate:

433,6

5

5

=101,15%

=1,15%

Numarul de spitale

410

415

420

425

430

435

440

445

450

2003 2004 2005 2006 2007

Ani

Nr.

sp

itale

Numarul de spitale

Figura nr 1.Dinamica numărului de spitale

În perioada 2003-2007, numărul de spitale a crescut în medie cu 5 unităţi, adică de 1,0115 ori, ceea ce reprezintă o creştere medie relativă cu 1,15%, în condiţiile în care s-a stabilit un număr mediu de spitale de 433,6 unităţi.

În 2007 faţă de 2003, numărul spitalelor a crescut cu 20 unităţi, adică de 1,04 ori, ceea ce reprezintă o creştere relativă cu 4,68%.

Analiza numărului de medici din sănătate în perioada 2003-2007

Anii Nr.medici yi

Indicat. Absoluti Indicat. Relativi

Δi/1 Δi/i-1Indici de crestere Ritmuri de crestere


2003 46919 0 - 100 - 0 -

2004 48150 1231 1231 102,6237 102,6236706 2,623670581 2,623671

2005 47388 469 -762 100,9996 98,41744548 0,999595047 -1,58255

2006 46936 17 -452 100,0362 99,04617203 0,036232656 -0,95383

6

2007 48199 1280 1263 102,7281 102,6908982 2,728105885 2,690898

Total 237592

Tabel nr.2 :Dinamica numărului de medici în perioada 2003-2007Sursă : Anuarul Statistic elaborat de INSSE



Pentru calculul indicilor medii ,vom utiliza următoarele formule :

, , si

În urma calculelor am obţinut următoarele rezultate:

47518,4

320

=100,675%

=0,675%

7

Numarul de medici

46000

46500

47000

47500

48000

48500

2003 2004 2005 2006 2007

Ani

Nr.

me

dic

i

Numarul de medici

Figura nr 2.Dinamica numărului de medici

Evoluţia numărului de medici a fost oscilatorie pe perioada 2003-2007.Astfel, în această perioadă, numărul de medici a crescut în medie cu 320 persoane, adică

de 1,00675 ori, ceea ce reprezintă o creştere medie relativă cu 0,675%, în condiţiile în care s-a stabilit un număr mediu de medici de 47518,4 persoane.

În 2007 faţă de 2003, numărul medicilor a crescut cu 1280 persoane, adică de 1,027 ori, ceea ce reprezintă o creştere relativă cu 2,728%.

Analiza Pib în sănătate în perioada 2003-2007

Tabel nr.3 :Dinamica Pib în sănătate în preţuri curente în perioada 2003-2007

Anii

Pib (mil.lei) preţuri curente

(yi)


Δi/1 Δi/i-1 Indici de creştere Ritmuri de creştere

Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-12003 4949,4 0,0 100,0 - 0 -2004 6137,6 1188,2 1188,2 124,0069503 124,0069503 24,00695034 24,0072005 7692,1 2742,7 1554,5 155,4147978 125,3274896 55,41479775 25,32752006 8372,4 3423 680,3 169,1598982 108,8441388 69,15989817 8,844142007 10594,3 5644,9 2221,9 214,0522083 126,538388 114,0522083 26,5384

37745,8

Sursă : Anuarul Statistic elaborat de INSSE



8

Pentru calculul indicilor medii ,vom utiliza următoarele formule :

, , si

În urma calculelor am obţinut următoarele rezultate:

7549,16

1114,175

=114,58*

=14,58%

Evolution Pib in sanatate

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2003 2004 2005 2006 2007

Ani

Pib

in

san

ata

te (

mil

.lei)

Evolution Pib insanatate

Figura nr 3.Dinamica Pib în sănătate în preţuri curente

În perioada 2003-2007, valoarea Pib în sănătate a crescut în medie cu 1114,175 mil. lei, adică de 1,14 ori, ceea ce reprezintă o creştere medie relativă cu 14,58%, în condiţiile în care s-a stabilit o valoare medie de 7549,16 mil. lei.

9

În 2007 faţă de 2003, Pib a crescut cu 5644,9 mil. lei, adică de 2,14 ori, ceea ce reprezintă o creştere relativă cu 114,05%.

Pentru analiza încasărilor în preţuri constante ,vom folosi următoarea formulă:

-Valoarea indicatorului in preturi constante

unde Yi -valoarea indicatorului in preturi curente

Ip-indicele preturilor de consum la servicii

Tabel nr.4 :Pib în preţuri constante

Anii Pib preţuri curente Ipserv (%)Pib preţuri constante

2003 4949,4 100 4949,40

2004 6137,6 114,7 5351,00

2005 7692,1 126,8 6066,32

2006 8372,4 137,2 6102,33

2007 10594,3 146,3 7241,49

Tabel nr.5 :Dinamica Pib în sănătate în preţuri constante în perioada 2003-2007

Anii

Pib (mil.lei) preţuri

constante (yi)


Δi/1 Δi/i-1Indici de creştere Ritmuri de creştere


2003 4949,4 0 - 100 - 0 -2004 5351 401,6 401,6 108,1141148 108,114 8,11411 8,114112005 6066,32 1116,92 715,32 122,5667758 113,368 22,5668 13,3682006 6102,33 1152,93 36,01 123,2943387 100,594 23,2943 0,593612007 7241,49 2292,09 1139,16 146,3104619 118,668 46,3105 18,6676

29710,5

Pib in preturi constante

0,001.000,002.000,003.000,004.000,005.000,006.000,007.000,008.000,00

2003 2004 2005 2006 2007

Ani

Pib

pre

turi

co

nst

ante

(m

il.l

ei)

Pib in preturi constante

Figura nr.4. Dinamica Pib în sănătate în preţuri constante

2.2 Analiza locului serviciului de sănătate

Pentru această analiză am ales următorii indicatori : produsul intern brut si investiţiile nete.

PRODUSUL INTERN BRUT

Analiza Produsului intern brut

Tabel nr.6 PIB pe categorii de resurse

Produsul intern brutAni 2003 2004 2005 2006 2007

Total economie 197427,6 247368 288954,6 344650,6 412761,5Agricultură 22833,5 31041,2 24278 26845,8 23454,8Industrie 48778,1 61627,2 71731,2 84556 98648,6

Construcţii 11318,4 14649 18865,2 25547,8 36919,6Sănătate 4949,4 6137,6 7692,1 8372,4 10594,3

11

Sursa :Anuarul Statistic elaborat de INSSE

Ani Valoarea PIB din total economie Valoarea pib in sanatatePonderea pib în total

economie(%)2003 197427,6 4949,4 2,52004 247368 6137,6 2,482005 288954,6 7692,1 2,62006 344650,6 8372,4 2,422007 412761,5 10594,3 2,56

Ponderea produsului intern brut în total economie

Tabel nr.7 Ponderea Pib în total economie


Ponderea Pib in total economie

2,5

2,48

2,6

2,42

2,56

2003

2004

2005

2006

2007

Figura nr.5. Ponderea Pib în total economie

Ponderea Pib din sănătate din total economie a avut evoluţii fluctuante. Cea mai mare pondere a Pib din sănătate este în anul 2005.

Ponderea produsului intern brut în sectorul serviciilor

Tabel nr.8 Ponderea Pib în sectorul serviciilor

Ani Valoarea PIB din sectorul serviciilor

Valoarea Pib in sanatate

Ponderea pib in sectorul serviciilor

2003 114497,6 4949,4 4,322004 140050,6 6137,6 4,382005 174080,2 7692,1 4,412006 207701 8372,4 4,032007 253738,5 10594,3 4,17


12

Ponderea Pib in sectorul serviciilor

4,32

4,38

4,41

4,03

4,17 2003

2004

2005

2006

2007

Figura nr.6. Ponderea Pib în sectorul serviciilor

Ponderea Pib din sănătate din sectorul serviciilor a avut evoluţii fluctuante, dar valori destul de apropiate. Cea mai mare pondere a Pib din sănătate este în anul 2005.

INVESTIŢII NETE

Analiza investiţiilor nete

Tabel nr.9 Investiţii nete pe categorii de resurse

Investiţii nete în sănătate

Anii 2003 2004 2005 2006 2007

Total 35651.2 44869.9 54566 72891 98417.7

Agricultura 2093.7 2468.1 2122.3 3843.6 3312.6

Industrie 13394 17992.4 17702.5 23728 27229.9

Constructii 3423.9 4154.7 7919.4 10943.7 23978.6

Sanatate 286.7 326.7 1130.8 458.6 1156.6


Ponderea investiţiilor nete în sectorul serviciilor

13

Tabel nr.10 Ponderea investiţiilor nete în sectorul serviciilor

AniValoarea investiţiilor

nete în sectorul serviciilor

Valoarea investiţiilor nete în

sănătatePonderea investiţiilor nete

în sectorul serviciilor2003 16739.6 286.7 1.71

2004 20254.7 326.7 1.61

2005 26821.8 1130.8 4.21

2006 34375.7 458.6 1.33

2007 43896.6 1156.6 2.63


Ponderea investitiilor nete in sectorul serviciilor

1,71

1,61

4,21

1,33

2,63

2003

2004

2005

2006

2007

Figura nr.7 Ponderea investiţiilor în sectorul serviciilor

Ponderea investitiilor nete din sănătate din sectorul serviciilor a avut evoluţii fluctuante. Cea mai mare pondere a investiţiilor nete din sănătate este in anul 2005.

Ponderea investiţiilor nete în total economie

Tabel nr.11 Ponderea investiţiilor nete în total economie

Valoarea investiţiilor nete din total

economieValoarea investiţiilor

nete în sănătatePonderea investiţiilor nete în

total economie(%)Ani2003 35651.2 286.7 0.82004 44869.9 326.7 0.722005 54566 1130.8 2.072006 72891 458.6 0.632007 98417.7 1156.6 1.17

14


Ponderea investitiilor nete in total economie

0,8

0,72

2,07

0,63

1,17

2003

2004

2005

2006

2007

Figura nr.8 Ponderea investiţiilor în total economie

Ponderea investitiilor nete din sănătate din total economie a avut evoluţii fluctuante. Cea mai mare pondere a investiţiilor nete din sănătate este in anul 2005, 2,07 %.

3. Analiza dezvoltarii serviciului de educatie in Romania comparativ cu Bulgaria

Am ales să comparam serviciile de sănătate ale Bulgariei cu cele ale Romaniei. Studiu

european al calităţii vieţii atât în România cât şi Europa scoate în relief diferenţele economice,

sociale şi culturale ale acestor ţări.

În ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate, locuitorii din Bulgaria şi România

declară mai multe probleme legate de acces decât cei din UE în general. Bulgarii se plâng cel

mai mult de distanţa până la un cabinet medical şi de întârzieri la obţinerea unei programări: doi

din cinci bulgari care au avut nevoie de servicii medicale au declarat că le-a fost „foarte dificil”

din punctul de vedere al aspectelor menţionate. O treime dintre respondenţii din Bulgaria au

menţionat costurile ridicate drept dificultate în calea accesului la serviciile medicale, cifră care

este printre cele mai ridicate din cele 28 de ţări studiate ale Uniunii Europene. În România, 15

lumea s-a plâns mai ales de costurile implicate de vizita medicală: în ansamblu, 29% dintre

persoanele care au avut nevoie de servicii medicale au întâmpinat dificultăţi din cauza costurilor

ridicate ale acestor servicii.

În continuare vom compara dinamica populaţiei, rata de creştere reală a Pib-ului şi rata

şomajului din România şi Bulgaria.

Tabel nr.12 Dinamica populaţiei în perioada 2003-2009

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Bulgaria 7845841 7801273 7761049 7718750 7679290 7640238 7606551România 21772774 21711252 21658528 21610213 21565119 21528627 21498616

Sursă:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?

tab=table&language=en&pcode=tps00001&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&

plugin=1

În anul 2009, România a avut o populaţie de 21498616 locuitori , cu 35, 38% mai mare

decât cea a Bulgariei.

Tabel nr. 13 Rata de creştere reală a Pib-ului

2003 2004 2005 2006 2007Bulgaria 2,3 6,1 6 7,4 7,6România 15,3 11,9 9,1 6,6 4,9

Sursă:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en

&pcode=tsieb020

Deşi, în anul 2003, rata de creştere reală a Pib-ului în România, respectv 15.3% , a fost mult mai mare decât în Bulgaria, respectiv 2.3 %, în anul 2007 situaţia s-a inversat. Astfel, România a avut o rată de creştere reală de 4,9 %, iar Bulgaria de 7,6%.

16

Chiar dacă se află în scădere de la lună la lună, rata şomajului în Bulgaria este destul de mare în comparaţie cu cea din România. La nivelul lunii august, anul curent, şomajul se afla la cota 4% în ţara noastră, în timp ce la vecini cifra era de 7%. Ceea ce înseamnă că disponibilitatea forţei de muncă este mai mare în ţara vecină, iar acele companii străine care intenţionează să intre în acest moment pe piaţa din Bulgaria nu vor întâmpina probleme la fel de mari ca în ţara noastră cu găsirea de personal - mai ales necalificat.

4. Previziunea evolutiei serviciului de s ănătate pentru următorii 3 ani

Analiza numărului de spitale din sănătate în perioada 2003-2007

Tabel nr.14. Ajustare prin metoda sporului mediu ( ) a numărului de spitale

Anii Nr. Spitale

(Yi-

2003 427 427 02004 425 432 492005 433 437 252006 436 442 362007 447 447 0Total 2168 110

Pentru calculul ajustării vom folosi urmaătoarele formule:

=

Yi-seria reala

- seria ajustată

17

v= *100

-abaterea medie patratică

În urma calculelor,am obţinut următoarele rezultate:

= =5

=

v= = % <5%

Tabel nr.15 : Ajustare prin metoda indicelui mediu a numărului de spitale

Anii Nr. Spitale Yi-

2003 427 427 02004 425 431,9105 47,742005 433 436,8774708 14,97

18

2006 436 441,9015617 34,812007 447 447 0

Total 2168 97,52

I=

yi=y i-1*I

y1=y1

σ= =

v= = % <5%

Tabel nr.16 :Ajustare prin metoda trendului liniar a numărului de spitale

Anii Nr. spitale xi xi² xiyi

Yi-

2003 427 -2 4 -854 423,4 12,962004 425 -1 1 -425 428,5 12,252005 433 0 0 0 433,6 0,362006 436 1 1 436 438,7 7,292007 447 2 4 894 443,8 10,24Total 2168 10 51 43,1

yi=axi+b

a=

19

b= =

σ= =

v= ’ %

Se observă că metoda trendului liniar ajustează cel mai bine numărul de spitale, deoarece

variaţia (v) are valoarea cea mai mică.

Tabel nr.17 Previziunea pentru urmatorii 3 ani prin metoda trendului liniar

Ani xi xi2 yi

2008 3 9 448,9

2009 4 16 454

2010 5 25 459,1

Evolutia numarului de spitale

400

410

420

430

440

450

460

470

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Anii

Nr.

sp

itale

Figura nr.9 Evoluţia nr.de spitale

20

Analiza Pib din sănătate în perioada 2003-2007

Tabel nr.18 : Ajustare prin metoda sporului mediu ( ) a Pib în preţuri constate

Anii Pib preturi constante

Yi-

2003 4949,4 4949,4 0,002004 5351 5522,42 29384,822005 6066,32 6095,44 847,972006 6102,33 6668,46 320503,182007 7241,49 7241,49 0,00Total 29710,54 350735,97

= =

yi=yi-1+

y1=y1

= =

σ= =

v=

21

Tabel nr.19 Ajustare prin metoda indicelui mediu I a Pib în preţuri constante

Anii Pib preturi constate

Yi-

2003 4949,4 4949,40 0,002004 5351 5443,41 8539,602005 6066,32 5986,74 6332,972006 6102,33 6584,29 232285,442007 7241,49 7241,49 0,00

29710,54 247158,01

I = =

yi=yi-1*I

y1=y1

y= =

σ= =

v= =

Tabel nr.20 Ajustare prin metoda trendului liniar a Pib în preţuri constante

Anii Pib preturi constate xi xi² xiyi yi (yi- yi)²

22

2003 4949,4 -2 4 -9898,8 4949,4 02004 5351 -1 1 -5351 5408,55 33122005 6066,32 0 0 0 5942,1 15430,62006 6102,33 1 1 6102,33 6475,65 139367,82007 7241,49 2 4 14482,98 7009,2 53958,6Total 29710,54 10 5335,51 212069

yi=axi+b

a=

b= =

σ= =

v= ’ %




Ani xi xi² yi

2008 3 9 7542,75

2009 4 16 8076,3

2010 5 25 8609,85

23

Figura nr.10 Evoluţia Pib

Analiza numărului de medici din sănătate în perioada 2003-2007

Tabel nr.22 Ajustare prin metoda sporului mediu ( ) a numărului de medici

Anii Nr. Medici

Yi-

2003 46919 46919 02004 48150 47239 8299212005 47388 47559 292412006 46936 47879 8892492007 48199 48199 0Total 47518,4 1748411

24

= =

yi=yi-1+

y1=y1

= =

σ= =

v=

Tabel nr.23 Ajustare prin metoda indicelui mediu I a numărului de medici

Anii Nr. Medici

Yi-

2003 46919 46919 02004 48150 47236,17 835085,32005 47388 47555,01 27892,342006 46936 47876,01 883618,82007 48199 48199 0Total 1746596

I = =

25

yi=yi-1*I

y1=y1

y= =

σ=

v= = 243%

Tabel nr.24 Ajustare prin metoda trendului liniar a numărului de medici

Anii Nr. Medici xi xi² xiyi

Yi-

2003 46919 -2 4 -93838 47249,2 109032,042004 48150 -1 1 -48150 47383,8 587062,442005 47388 0 0 0 47518,4 17004,162006 46936 1 1 46936 47653 514089,002007 48199 2 4 96398 47787,6 169249,96Total 1346 1396437,60

yi=axi+b

a=

26

b= =

σ= =

v= %




Ani xi xi² yi2008 3 9 47922,2

2009 4 16 48056,8

2010 5 25 48191,4

27

Figura nr.11 Evoluţia numărului de medici

5.Concluzii

Imaginea serviciilor de sănătate din România este una puţin favorabilă atât la nivelul asistenţei primare, cât şi la nivelul celei de specialitate, această imagine fiind determinată de o serie de aspecte ce ţin de dotările tehnice (echipamente, starea clădirilor, confort, curăţenie), dar şi de aspecte legate de comportamentul şi atitudinea personalului. Unităţile medicale private au o imagine mai bună în rândul populaţie decât cele de stat, în special cabinetele medicale şi stomatologice, imagine dată de starea clădirilor, dotarea cu aparatură medicală , confortul din sălile de aşteptare şi sistemul de programări pe care funcţionează, reducând astfel timpul de aşteptare al consumatorului.

28

6. Bibliografie

1. Anghelache Constantin, Voineagu Vergil, 2005, Sistemul Conturilor Naţionale, Bucureşti: Ed. Economică

2. Zarcovic Grujica, Enăchescu Dan, Probleme privind politicile de sănătate în ţările Europei centrale şi de răsărit.

3. Evoluţia recentă şi perspectivele sistemului de sănătate în România, Bucureşti, Editura Infomedica, 1998.

Anuar statistisc 2008 www.bnr.ro www.insse.ro www.eurostat.ro http://www.educatiapentrsanatate.go.ro/metodologia.htm http://www.cpss.ro/index.html/mainpage%7CdisplaySiteMap http://www.ms.ro/

29

http://www.ms.ro/

http://www.cpss.ro/index.html/mainpage%7CdisplaySiteMap

http://www.educatiapentrsanatate.go.ro/metodologia.htm

http://www.eurostat.ro/

http://www.insse.ro/

http://www.bnr.ro/

Perspectivele Serviciilor de Sanatate si Asistenta Medicala in Romania

Documents

Transcript of Perspectivele Serviciilor de Sanatate si Asistenta Medicala in Romania