1

PERSPECTIVELE ECONOMIEI ROMÂNEŞTI

1 1

Bucureşti

- 15 Martie 2017 -

Comisia Naţională de Prognoză

2

Perspectivele pentru 2017 în viziunea CE (1)

Raportul de ţară se bazează pe prognoza de iarnă

În 2016, creşterea economică a atins un punct maxim raportat la

perioada de după criză (4,9%), situaţie generată de o cerere internă

puternică pe fondul unor politici fiscale prociclice.

Se prevede o creștere economică care va rămâne solidă și în perioada

utilizată pentru previziuni, de 4,4% în 2017 și 3,7% în 2018.

Pentru prima dată din 2008, producţia efectivă şi-a depăşit potenţialul

şi este de aşteptat ca această tendinţă să se menţină şi în 2017-2018.

Piaţa forței de muncă s-a consolidat și mai mult ca urmare a unei

creșteri economice solide. Comprimarea pieței forței de muncă a fost

dublată de majorări salariale importante. Șomajul se apropie de

nivelurile scăzute înregistrate înainte de criză şi se estimează că va

continua să scadă în perioada 2017-2018.

Investiţiile publice s-au redus în 2016 datorită unui nivel scăzut de

absorbţie al fondurilor UE.

3

Perspectivele pentru 2017 în viziunea CE (2)

Investiţii în revenire

Fluxurile de investiţii străine au revenit treptat din 2011;

Investiţiile au revenit la ratele de creştere din perioada anterioară crizei.

Creșterea investițiilor a atins un nivel record de 8,3 % în 2015. În 2016,

valoarea totală a investițiilor (măsurată ca formare brută de capital fix) este

estimată a fi crescut cu 5,5%, datorită ratelor scăzute ale dobânzii și

încrederii investitorilor.

În timp ce investiţiile private au beneficiat de rate mici ale dobânzilor și de

un nivel stabil al încrederii investitorilor, investițiile publice s-au redus în

2016 din cauza unui nivel scăzut de absorbție a fondurilor UE.

România are una dintre cele mai ridicate rate ale investiţiilor din UE.

Investiţiile totale au atins 24,8 % din PIB în 2015, peste media UE (de

19,7%).

Cheltuielile publice pentru investiţii au fost printre cele mai ridicate din UE

în ultimul deceniu însă ineficienţa scăzută a infrastructurii frânează creşterea

economică.

4

Perspectivele pentru 2017 în viziunea CE (3)

România, cea mai ridicată rată de creştere din UE

Principalele evoluţii prognozate de CE sunt:

Cea mai ridicată rată de creştere economică din UE în 2017 (4,4% în 2017 şi 3,7% în 2018). Estimările au fost revizuite în creştere, comparativ cu prognoza de toamnă (când prognoza era creştere de 3,9% în 2017 şi 3,6% în 2018). Din cele 28 ţări, numai pentru 12 ţări creşterea economică s-a revizuit pozitiv.

Valoarea produsului intern brut este estimată la 810,2 mld. lei (815,2 mld. lei utilizat la fundamentarea bugetului; abatere de 0,6%).

Accelerarea dinamicilor investiţiilor brute totale (formarea brută de capital fix) de la 5,5% estimat pentru 2016, la 6,2% în 2017 şi 6,3% în anul 2018.

Îmbunătăţirea ponderii investiţiilor publice în PIB (de la 3,4% în 2016, la 3,7% în 2017 şi 3,9% în 2018).

5

Perspectivele pentru 2017 în viziunea CE (4)

Cererea internă – motor al creşterii

– mld. lei

CNP CE

PIB 815,2 810,2

Import de bunuri şi servicii 339,2 361,0

Total resurse 1154,4 1171,2

Cererea internă 828,4 833,1

Cadrul macroeconomic pentru bugetul anului 2017

Indicatori UM 2014 2015 2016 2017

PIB, preţuri curente mld lei 668,1 711,1 759,2 815,2

Rata de creştere % 3,1 3,9 4,8 5,2

Curs de schimb mediu anual lei/eur

o 4,4446 4,4450 4,4908 4,46

Inflaţia - media anuală % 1,1 -0,6 -1,6 1,4

- anuală, sfârşitul anului % 0,8 -0,9 -0,5 1,9

Număr mediu de salariaţi mii

pers 4.507,7 4.611,4 4.750 4.954

Număr de şomeri înregistraţi la sfârşitul anului mii

pers 478,3 436,2 418,2 387

- Rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului % 5,4 5,0 4,8 4,3

Câştigul salarial mediu brut lei/luna 2.328 2.555 2.815 3.131

Exporturile de bunuri – rata de creştere % 5,9 4,1 5,1 7,3

Importurile de bunuri – rata de creştere % 5,8 7,6 7,0 8,1

Soldul contului curent % din

PIB -0,7 -1,2 -2,4 -2,3

-continuare-

2014 2015 2016 2017

Produsul Intern Brut 3,1 3,9 4,8 5,2

Cererea Internă 3,4 5,5 5,5 6,4

Consumul individual efectiv al gospodăriilor 4,4 5,5 6,7 6,7

Consumul colectiv efectiv al administraţiei publice 0,5 -0,7 4,7 1,6

Formarea brută de capital fix 3,2 8,3 0,0 7,2

Modificarea stocurilor (contribuţia la creşterea reală a PIB) -0,3 -0,2 -0,7 -0,1

Export net (contribuţia la creşterea reală a PIB) -0,3 -1,6 -0,8 -1,3

Exporturile de bunuri şi servicii 8,0 5,4 7,6 5,6

Importurile de bunuri şi servicii 8,7 9,2 9,3 8,5

- modificări procentuale faţă de anul anterior, % -

-continuare-

2014 2015 2016 2017

Produsul intern brut 3,1 3,9 4,8 5,2

Industrie 3,6 5,4 1,7 6,0

Agricultură, silvicultură, pescuit 4,3 -11,8 0,1 1,9

Construcţii 1,9 6,8 1,8 6,0

Servicii 3,1 3,7 6,9 5,2

- modificări procentuale faţă de anul anterior % -

1.3

3.6

-2.5

-0.8

1.0

2.8

4.5

Gre

cia

Italia

Cipru

Por

tuga

lia

Finlan

da

Spa

nia

Slove

nia

Fran

ta

Leto

nia

Dan

emar

ca

Aus

tria

Cro

atia

UE28

Belgi

a

Ola

nda

Mar

ea B

ritan

ie

Litu

ania

Ger

man

ia

Ung

aria

Eston

ia

Ceh

ia

Slova

cia

Sue

dia

Polon

ia

Bulga

ria

Luxe

mbu

rg

Irlan

da

Rom

ania

Malta

Creşterea PIB potenţial în anul 2016 - România este a 2-a ţară

Creşterea economică a României in 2016 de 4,8% este printre cele mai ridicate din UE, fiind peste potenţialul său.

Sursa: Prognoza de iarnă 2017 a Comisiei Europene

Diferenţe dintre dinamicile PIB real şi cele ale

PIB potenţial în anul 2016

1.3

0.6

-2.0

-0.6

0.8

2.1

3.5

Malta

Eston

ia

Dan

emar

ca

Belgia

Ung

aria

Ger

man

ia

Polon

ia

Fran

ta

Ceh

ia

Aus

tria

Litu

ania

Letoni

a

Mar

ea B

ritan

ie

Bulga

ria

UE28

Oland

a

Sue

dia

Luxe

mbu

rg

Slova

cia

Irlan

da

Por

tuga

lia

Finlan

daIta

lia

Rom

ania

Gre

cia

Slove

nia

Cro

atia

Spa

nia

Cip

ru

În majoritatea statelor membre UE creşterea PIB potenţial este peste creşterea

economică efectivă.

Sursa: Prognoza de iarnă 2017 a Comisiei Europene

1

1

Investiţiile în România se bazează pe o rată de economisire ridicată, peste media UE,

ceea ce conferă sustenabilitatea acestui proces.

Rata de investiţii în anul 2016 este dintre cele mai mari in UE

- % din PIB -

Sursa: Prognoza de iarnă 2017 a Comisiei Europene

19.6

23.7

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

1

2

Structura importurilor de bunuri

România şi-a îmbunătăţit structura exportului, ponderea exporturilor de înaltă şi

medie tehnologie crescând de la 49% în 2010 la aproape 53% în primele 11 luni

din 2016.

11,1 38,2 19,4 22,7

10,5 37,8 20,8 22,1

8,2 40,3 20,4 22,8

7,1 41,9 18,7 22,6

6,9 41,9 19,1 22,8

6,9 43,9 17,9 22,8

6,7 46,7 16,6 21,9

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2010

2011

2012

2013

2014

2015

11 luni 2016

High tech Medium-high-tech Medium-low-tech Low-tech

Sursa: Calcule pe baza datelor INS