Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Cluj-Napoca Facultatea de Agricultura , sectia Montanologie

INFIINTAREA UNEI PAJISTI IN ARABIL DIN COMUNA RUNCU SALVEI , JUDETUL BISTRITA-NASAUD

NumeAnul: IVProf.

INTRODUCERE

Prinfuraje (nutreturi)intelegem toate produsele de origine vegetala, animala, minerala si de sinteza, care folosite in hrana animalelor determina asigurarea functiilor vitale ale acestora si punerea in valoare a potentialului lor productiv.Furajele obtinute pe pajisti reprezinta o importanta resursa de hrana pentru animale, in principal pentru rumegatoare, atat in perioada de pasunat cat si in stabulatie. Infiintarea pajistilor semanate reprezinta pasul hotarator pe care fermierul crescator de animale il face in trecerea spre o exploatatie moderna, profitabila si durabila.Pajitile semnate se pot cultiva att n teren arabil, n cadrul asolamentului agricol ce se practic n ferma respectiv sau n locul unei pajiti naturale, cu o productivitate foarte sczut, deselenit cu cel puin 1 an nainte de semnat.

AVANTAJELE UNEI PAJISTI SEMANATE

se obtin productii de 40-60 tone/ha Masa Verde (10-12 tone/ha Substanta Uscata);se obtine un furaj superior dinpunct de vedere calitativ;se realizeaza o compozitie floristica stabilita dupa criterii stiintifice;prezinta un grad inalt de mecanizare a lucrarilor de intretinere si exploatare a pajistei;se esaloneaza echilibrat productia pe ciclurile de recolta;se reface structura solului, a capilaritatii si activitatii microbiologice din sol;se imbunatatestenutritia minerala a plantelor, prin fixarea anuala de 100-150 kg/ha/an azot de catre leguminoasele aflate in amestec

AVANTAJELE SPECIILOR SI SOIURILOR DE GRAMINENE SI LEGUMINOASE PERENE

Dactylis glomerata -intre 4-12 kg/ha (zona de silvostepa, zona de foioase, zona molidului) Festuca pratensis - 8-15 kg/ha (silvostepa, foioase, molid) Phleum pratensis - 5-10 kg /ha (silvostepa, foioase, molid) Lolium perene - 2-9 kg/ha (foioase); Festuca arundinacea - 25 kg/ha (foioase); Festuca rubra - 6-7 kg/ha (molid); Poa pratensis - 2-3 kg/ha (silvostepa, foioase, molid); Bromus inermis - 10 kg/ha (silvostepa); Trifolium repens - 3 kg/ha (foioase, molid); Trifolium pratensis - 3-12 kg/ha (foioase, molid); Lotus corniculatus - 2-5 kg/ha (silvostepa, foioase, molid); Medicago sativa - 5-15 kg/ha (silvostepa, foioase); Onobrychis viciifolia - 30 kg/ha (silvostepa);

DESCRIEREA ZONEI

Suprafaatotal a comunei este de 2561 ha (25, 61 km) din care:

Intravilan 230 ha Extravilan 2331 ha

Specificul comunei este de deal i munte, sub aspectul analizei riscurilor, acest specific al formelor de relief fac ca zona s fie predispus alunecrilor de teren i inundaiilor.

Date fizico-geografice: Relief: zon de deal i munte Resurse naturale: lemn, gaze naturale Reeaua hidrografic: Valea Ibeciului - 14 km Flora: pduri de foioase i rinoase Fauna: cprioare, iepuri, lupi, mistrei Resurse de sol i potenialul productiv al acestuiaPe teritoriul comunei Runcu Salvei principalele tipuri de sol sunt:luvisolurile albice (soluri podzolice argiloiluviale) tipice; textura lutonisipoasprotosoluri aluviale i soluri aluviale (inclusiv gleizate); textura variatsoluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale) frecvent gleizate; textura variatsoluri brune acide i erodisoluri i/sau regosoluri; textura nisipolutoas, lutoassoluri brune acide i litosoluri; textura nisipolutoassoluri brune acide i soluri brune argiloiluviale tipice, holoacide;textura lutonisipoas, lutoargiloassoluri brune argiloiluviale tipice (inclusiv slab luvice) i soluri brune argiloiluviale erodate;textura lutonisipoassoluri brune argiloiluviale tipice (inclusiv slab luvice) i soluri brune argiloiluviale erodate;textura lutoassoluri brune eu-mezobazice, erodate i erodisoluri;textura lutonisipoas, lutoargiloassoluri brune pseudogleizate;textura lutoargiloassoluri brune luvice tipice, oligobazice i/sau holoacide erodate i erodisoluri;textura lutoargiloassoluri brune luvice tipice;textura lutonisipoassoluri brune luvice tipice, erodate i erodisoluri;textura lutoargiloas

Conform caractersiticilor zonei,am ales ca pajistea sa fie infiintata cu Dactylis glomerata imbinata cu Medicago sativa.

Modul de folosire : Cosit

Durata de folosire : scurta ( 2-3 ani )

Gradul de dezvoltare : Dactylis glomerata - mediu Medicago sativa - rapid

Durata scurta si folosire prin cosit : 30 % Poaceae70 Fabaceae

SEMANATUL

se seamana fara planta protectoare; se seamana cu planta protectoare- pe terenurile umede (50% din norma la ha orzoaica, ovaz + 10 kg trifoi anual +10-12 kg raigras arisat); prima data se seamana planta protectoare si apoi perpendicular pe prima semanatura se seamana amestecul; se tavalugesteinaite si dupa semanat; adancime de semanatamestec 1-2 cm norma de semanta amestec- 30-35 kg/ha; epoca de semanat- primavara cand in sol este o temperatura de peste 3 grade C; toamna in perioada 15 august -15 septembrie;

FERTILIZAREA

fertilizarea cu azot- anul I - 30-35 kg/ha s.a. aplicat dupa coasa de curatire a buruienilor; anul II, III, IV - se vor aplica la 5-7 zile dupa pasunat sau cosit (3-50kg/ha s.a.)

fertilizarea cu fosfor si potasiu- 50-70 kg/ha s.a. fosfor si 50 kg/ha s.a. potasiu, aplicat la lucrarile de pregatire (infiintare), si dupa doi ani toamna (noiembrie)

LUCRARILE DE INTRETINERE

anul I- combaterea buruienilor, eliberarea terenului de masa verde cosita, completarea golurilor din cultura; anul II, III - evitarea baltirilor, graparea pajistei, imprastierea musuroaielor, combaterea buruienilor.