Proiect Cercetare - Strategii de Dezvoltare Prin Joc a Psihomotricitatii La Copii Cu Dizabilitati

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI SECTIA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA

PROIECT DE CERCETARE

Hetea Andrea Ioana

Cluj Napoca 2009

Strategii de dezvoltare prin joc a psihomotricitatii la copii cu

disabilitati intelectuale

CUPRINS

Strategii de dezvoltare prin joc a psihomotricitatii la copii cu disabilitati intelectuale

pag.

Introducere 11. Capitolul 1 Metodologia cercetarii 4

1.1. Obiective 41.2. Ipoteza 41.3. Participantii la studiu 51.4. Desfasurarea experimentului 61.5. Teste de evaluare a deprinderilor motrice 61.6. Examenul psihomotor 151.7. Activitati terapeutice si recuperatorii 161.8. Recuperarea psihomotrica 191.9. Program de activite si recuperarea psihomotricitatii 211.10. Concluzii 241.11. Studii de caz 24

2. Capitolul 2 Recomandari 512.1. Rolul programului distractiv in viata copilului cu disabilitate intelectuala 512.2. Anexa 1 - Descrierea jocurilor introduse 532.3. Anexa 2 - Teste 56

3. Bibliografie 59

“Toată cunoasterea noastră

îşi are originea din percepţiile noastre”

Leonardo da Vinci

INTRODUCERE

Pentru formarea personalitatii omului, educatia este decisiva. Potrivit

principiului interventiei precoce educatia trebuie inceputa cat mai timpuriu. Practic,

asupra individului uman se exercita influente educative inca din primele zile de

nastere. Dar este vorba despre influente spontane , nesistematizate, exercitate

predominant de catre familie.

La varsta scolara, dezvoltarea copilului cunoaste o adevarata eruptie, atat din

punct de vedere fizic cat si psihic. Aceasta este o varsta de mare susceptibilitate, cand

dezvoltarea copilului poate fi influentata in mod pozitiv. Este necesar ca asupra lui sa

se exercxite influente educative sistematizate, intr-un cadru organizat, avandu-se in

vedere obiectivele educationale specifice varstei scolare. Aceasta influentare

formativa benefica este posibila in cadrul scolii.

Pregatirea psiho-fizica a copiilor din scolile speciale constituie un proces

complex, conceput si realizat pe baza datelor furnizate de psihopedagogie, anatomie si

fiziologie. Integrarea sociala a deficientilor mintali, implica organizarea unor actiuni

complexe de educare si recuperare a caror deficienta depind de caracterul lor

continuu, ca si de modul de cuprindere si solutionare a problemelor legate de starea de

deficienta. In invatamantul special, organizarea procesului instructiv-educativ se face

in functie de natura, gradul si consecintele deficientei mintale. Se pune problema

adaptarii modalitatilor de educatie, dupa posibilitatile deficientilor mintali, de a

descoperii procedee si tehnici specifice, care sa permita dezvoltarea normala a

personalitatii copilului. De aici deriva o serie de particularitati ale procesului de

invatamant.

1

Caracteristica esentiala a copilului cu deficienta mintala este izolarea lui

culturala si sociala . Posibilitatile de dobandire a culturii sunt nealterate dar este

suprimata calea de acces la invatatura. Este necesara particularizarea si adaptarea

invatamantului si a obiectivelor sale la posibilitatile deficientilor mintali. Pentru

organizarea procesului de invatamant este necesara selectia copiilor si diferentierea

conditiilor de invatamant. De asemenea, cu toata selectia se pastreaza diferente in

privinta ritmului invatarii, ceea ce obliga la o individualizare a procesului de instruire.

Copiii pot avea ritmuri diferite de dezvoltare, in functie de potentialitatile

innascute cat si de calitatea conditiilor instructiv educative, de gradul adecvarii

activitatilor formative desfasurate de copii. Se impune individualizarea predarii-

invatarii, creandu-se conditii ca fiecare copil sa se dezvolte in ritmul sau propriu,

activizandu-i potentialitatile reale si valorificandu-le la maximum. Pe fondul luarii in

considerare a particularitatilor de varsta si a celor individuale, se vopr ingemana

activitatile si strategiile didactice realizate cu intreaga clasa de elevi, cu activitati si

strategii diferentiate- pe grupe de nivel- si cu cele individualizate, toate vizand mai

ales aspectul formativ al invatamintului. Activitatile diferentiate si mai ales cele

individualizate, personalizate sunt utilizate cel mai frecvent pentru atingerea

obiectivelor corectiv-compensatorii si reabilitarea/ recuperarea unor copii cu anumite

deficiente. Diferentierea si individualizarea predarii-invatarii are la baza si principiul

accesibilitatilor cunostintelor si deprinderilor. Acesta se realizeaza prin selectionarea

si gradarea informatiilor stiintifice si a exercitiilor care conduc la formarea unor

deprinderi. Prin efort gradat, cu ajutorul si sub indrumarea profesorului, cunostintele

si deprinderile stabilite a fi dobandite prin obiective operationale devin accesibile

pentru elevii clasei respective, daca li se activeaza potentialul intelectual real.

Conditiile optime de mediu socio-cultural, de instructie si educatie familiala si

scolara, utilizarea unor metode activizante precum si a instruirii diferentiate pot

accelera mersul dezvoltarii intelectuale, pot grabii trecerea in urmatorul stadiu

psihogenetic, dupa cum conditiile nefavorabile socio-culturale, socio-afective si o

instuire defectuosa pot incetinii dezvoltarea intelectuala. Dar o invatare prematura,

fortata poate fi sterila si chiar daunatoare sub aspectul cerintelor igienei mintale.

O alta particularitate a invatamantului special este necesitastea stimularii,

profesorul este obligat sa-l incurajeze permanent pe copilul cu deficienta mintala sa-si

2

3

invinga, sa-si corecteze dificultatile. Pentru optimizarea procesului de predare-

invatare , invatatorii si profesorii trebuie sa cunoasca trasaturile esentiale ale structurii

si functionalitatii inteligentei in cadrul diferitelor stadii psihogenetice, precum si

faptul ca este posibila grabirea trecerii dintr-un stadiu psihogenetic in cel urmator

daca se apeleaza la metodee si procedee didactice activizate, formative.in acelasi timp

este bine sa se cunoasca faptul ca modificarea structurilor mintaleale copilului

necesita un timp optim antrenament cognitiv fundamental stiintific , psihopedagogic si

metodic, , apelandu-se la metode activizante, formative, prin punerea in lucru a

tipurilor de invatare care domina la o anumita perioada de varsta, avand o maxima

functionalitate si eficienta, si realizand activitati didactice diferentiate care vizeaza

“zona dezvoltarii proxime” (Vigotski)

Gardner considera ca exista sapte forme a inteligentei care acopera prin

specificul nuantele lor ansamblul capacitatilor umane: inteligenta verbala, spatiala,

corporala si kinestezica, muzicala, interpersonala si intrapersonala.

In continutul invatamantului special sunt introduse acele cunostinte si

deprinderi de cultura generala, care vin in sprijinul realizarii autonomiei copilului in

vederea integrarii cat mai eficient in viata sociala.

1. Metodologia cercetarii

1.1. Obiective

- evaluarea caracteristicilor cognitive, socio-emotionale si comportamentale a

copilului cu disabilitati intelectuale;

- utilizarea adaptata a observatiei sistematice, a metodelor si tehnicilor de

evaluare specifice copiilor cu disabilitate intelectuala;

- elaborarea planului de interventie personalizat, prin compararea observatiei de

ordin cognitiv,socio-emotional si comportamental obtinute prin tehnici diverse

de evaluare.

1.2. Ipoteza Eficienta elaborarii si aplicarii planului de interventie personalizat fiind

conditionata de evaluarea psihopedagogica

1.2.1. Posibilitati de optimizare a activitatii de educatie corporala in

invatamantul special pentru copiii cu disabilitati intelectuale

Programa scolara pentru educatie corporala ( expresie corporala ) satisface in

mai mica masura nevoia de miscare a copiilor cu deficienta mintala. In dorinta de a

grabi procesul de instructie mi-am propus sa fac o ameliorare a programei,

introducand un sistem de jocuri de miscare in programul copiilor, care sa

imbunatateasca deprinderile motrice ale acestora.

1.2.2. Analiza succinta a programei pentru educatie corporala la

deficientii mintali

Programa pentru copiii deficienti mintali contine obiective generale referitoare

la deprinderile motrice si calitati fizice ce trebuie insusite si dezvoltate, in functie de

varsta. Aici apar orientativ exercitii, forme de miscare ce se predau copiilor cu

deficienta mintala.

4

In aceasta programa nu apar deloc sau se regasesc in foarte mica masura

jocurile de miscare.

In elaborarea unei activitati de educatie corporala, in prima parte, dupa

exercitiile de incalzire a organismului, se preda sau se consolideaza un element de

miscare, un exercitiu prevazut in planificare.In a doua parte se recurge la jocuri de

miscare, care se fixeaza ceea ce s-a predat intr-un mod placut si in acelasi timp, dau

satisfactie copilului.

Sper sa vin in sprijinul copiilor cu deficienta mintala precum si a profesorilor,

prin setul de jocuri ales de mine.

1.3. Participanti la studiu

M.R. eleva la Scoala Speciala C.R.D.E.I.I. din Cluj Napoca in varsta de noua

ani, diagnosticata cu deficienta mintala usoara, avand un Q.I.=68. Face parte dintr-o

familie dezorganizata, fiind ultimul copil dintre cei trei, mama casnica intretinandu-si

familia din alocatiile copiilor, tata nu are.

R.B.N., elev la Scoala Speciala C.R.D.E.I.I. din Cluj Napoca in varsta de opt

ani, domiciliat in Cluj Napoca str. Coastei nr. 18, diagnosticat cu intelect de limita,

Q.I.=88. Provine dintr-o familie organizata cu multi copii (11), subiectul fiind al 8-lea

copil al familiei. Ambii parinti muncesc ocazional. Climatul afectiv al familiei este

distorsionat de comportamentul parintilor pe fondul consumului excesiv de alcool.

R.A.C. locuieste la Complexul de Servicii pentru Recuperarea Copiilor cu

Handicap Neuro-Psihic Usor si Mediu nr.9 “Tandarica”, str. Sunatoarei, nr.8, Cluj-

Napoca. Clasa I a urmat-o la liceul”Waldorf”, reluand-o la Scoala Speciala

C.R.D.E.I.I. din Cluj Napoca. Provine dintr-o familie dezorganizata, este al doilea

copil din cei trei ai familiei.Diagnosticat cu intelect de limita Q.I.=73, tulburare

hiperkinetica cu deficit atentional, retard al limbajului expresiv.

B.A. elev la Scoala Speciala C.R.D.E.I.I. din Cluj Napoca in varsta de 10 ani,

diagnosticat cu deficienta mintala usoara, Q.I.=66. Locuieste impreuna cu familia in

5

Cluj Napoca str. Byron nr. 15 ap. 6. Parintii sunt divortati, familia nu are un venit

stabil, mama intretinand copii din alocatii. Rlatiile familiare sunt precare, copilul

osciland intre mama si tata.

P.G.C. eleva la Scoala Speciala C.R.D.E.I.I. din Cluj Napoca in varsta de 12

ani. locuieste impreuna cu familia, fiind unicul copil. Climatul afectiv al familiei este

propice pentru o dezvoltare adecvata. Este diagnosticata cu deficienta mintala usoara,

Q.I.=68. Bugetul familiei este stabil.

1.4. Desfasurarea experimentului

Pentru a-mi intari convingerile legate de eficienta sistemului de jocuri pe care

i-l voi elabora, am introdus un test la care supun toti copiii, pentru a le verifica

deprinderile motrice si calitatile fizice.

Vreau sa efectuez o testare initiala a copiilor pentru a sesiza posibilitatile

fizice de la care pornim.

1.5. Teste de evaluare a deprinderilor motrice

Prezentarea probelor folosite la testare:

a) probele de mers: se efectueaza in sala de joaca, pe o distanta de 20 metri.

Traseul se deseneaza cu creta pentru fiecare proba. Se face o demonstratie urmata de

executarea probelor de catre fiecare copil. Copiii au posibilitatea de a parcurge traseul

de 3ori. A treia oara se noteaza cu calificative de la “Suficient” la “Foarte bine”.

6

b) Probele de alergare: se realizeaza la fel ca si continut pe o distanta de 30

metri.

c) Aruncarea la tinta: se desfasoara in sala de joaca, pe o tabla se deseneaza

tinta cu creta. De la distanta accesibila tuturor copiilor ( aproximativ 4m )se tinteste cu

o minge mica ( de tenis ). Dupa demonstratie copiii executa aruncarea. Au dreptul la 5

incercari. Se noteaza totalul celor corecte.

In fiecare saptamana sunt planificate 2 activitati de educatie psihomotrica: una

de predare si una de consolidare a notiunilor ( elementelor ) deja invatate. La fiecare

activitate se aplica unul din cele doua jocuri redate saptamanal.

Saptamana I:

Scop: evaluare de preinvatare

Exercitii: test de evaluare initiala a deprinderilor motrice

Jocuri:

1. “Ultimul alearga in fata”

2. “oul in lingura”

Scop: formarea conduitei perceptiv motrice de orientare spatiala

Exercitii: formatii si actiuni de deplasare

Jocuri:

1. “Mingea calatoare”

2. “Al treilea n-are loc”

Exercitii: mers si alergat spre o directie indicata, ocolire si pasire peste obstacole

joase, oprire din mers si alergare, ocolire din mers si alergare

7

Jocuri:

1. ” Care se aseaza mai repede”

2. ” Ultimul alearga in fata”

3. ” Doborarea popicelor”- aruncare la tinta.

Saptamana II:

Scop: dezvoltarea motricitatii generale a corpului

Exercitii pentru brate:

indoirea si intinderea bratelor la piept, la umeri etc.

ridicarea si ducerea bratelor inainte, sus lateral;

balansarea bratelor inainte, inapoi;

rotiri, rasucirea mainilor.

Jocuri:

1. “ Intrecerea pe cutii”- mers in echilibru, indemnare si atentie;

2. “Al treilea n-are loc”- alergare, dezvoltarea spiritului de observatie

Exercitii pentru trunchi:

aplecari;

indoiri si intinderi;

rasuciri.

Jocuri:

1. “Stafeta-intoarcere”- alergare cu ocolire;

2. “Oul in lingura”- mers in echilibru, coordonare oculo-motorie.

Exercitii pentru abdomen:

ridicarea alternativa a genunchilor la piept;

8

forfecarea picioarelor;

jocuri-exercitii: “foarfeca”, “greierele”.

Jocuri:

1. ”fereste capul”-prindere, arucare,

2. ”ultimul alearga in fata”- alergare.

Exercitii pentru picioare:

indoiri, intinderi, ridicari pe varfuri

balansari, pendulari;

sarituri.

Jocuri:

1. ”cursa de perechi”-alergare;

2. ”care se aseaza mai repede”- dezvoltarea mobilitatii si indemnarii.

Saptamana III:

Tema: formele naturale ale miscarii.

Exercitii pentru mers:

exercitii de mers in ritmuri diferite, asociate cu semnale sonore;

mers pe loc, pe varfuri, cu pasire peste obstacole, cu oprire la semnal, spre o

anumita directie.

Jocuri:

1. ”cursa cocosilor”- echibibru,forta, indemnare;

2. ”stafeta-intoarcere” – alergare cu ocolire.

Exercitii de alergare:

9

alergare pe loc;

alergare cu pasire peste obstacole.

Jocuri:

1. “apuca-ti nasul si alearga”- mers alergare si echilibru;

2. “mingea prin tunel”- indemanare, viteza de reactie.

Exercitii de alergare:

alergare cu oprire la semnal;

alergare cu ocolire;

alergare spre o anumita directie.

Jocuri:

1. “Traseul buclucas”- mers serpuit printre obstacole, varianta legat la ochi

printre obstacole;

2. “mingea la tinta” – aruncare la tinta.

Exercitii de saritura:

sarituri libere cu desprindere de pe ambele picioare;

sarituri de pe loc cu depladare inainte.

Jocuri:

1. “Batul azvarlit”- aruncare, alergare, precizie in aruncare;

2. “Cursa cocosilor”- echilibru, forta.

Exercitii de saritura – saritura in adancime cu aterizare in sprijin ghemuit.

Jocuri:

1. ”Stafeta cu sarituri”-precizie, viteza;

2. ”Fereste capul”- prindere, arucare.

Exercitii de aruncare si prindere:

10

aruncare cu ambele maini;

aruncare cu o sinsura mana;

prindere cu ambele maini.

Jocuri:

1. “Ochirea cu inelul” – aruncare, precizie, viteza, indemanare;

2. “Scoate mingea” – forta, indemanare.

Exercitii de tarare: - jocurii, exercitii.

Jocuri:

1. ”Tunelul” – dezvoltarea vitezei de reactie, deplasare;

2. “Mingea la perete”- arucare si prondere, indenamare si viteza de reactie.

Exercitii:

aruncare cu o mana;

prindere cu ambele maini;

Jocuri:

1. “Iepurasul si gradinarul”- aruncare cu ambele maini de jos;

2. “Pisica si vrabiile” –alergare cu ocolire de obstacole.

Exercitii de tarare

Jocuri:

1. “Pisica la panda”- saritura cu desprindere de pe ambele picioare, tarare pe

genunchi si palme;

2. “La vanatoare” – alergare obisnuita si tarare.

Exercitii pentru echilibru:

mers pe o suprafata redusa de sprijin;

mers in echilibru intre doua linii paralele.

11

Jocuri:

1. “Fluturii pe campie”- mers in echilibrupe o suprafata ridicata de la sol,

alergare.

2. “Sportivii” – tarare pe genunchi si pe palme, mers pe o linie dreapta, alergare.

Exercitii de mers pe varfuri si pe calcaie;

Jocurii:

1. “Transporta sacul” – mers in echilibru si transportarea unor obiecte;

2. “Concursul”

Saptamana IV:

Tema: formarea calitatilor motrice

Exercitii pentru viteza - jocuri care necesita reactii motrice rapide la diverse semnale:

“Cine este primul”, “Alearga repede”

Jocuri:

1. “Postasii padurii”- mers cu ocolirea obstacolelor si catararea pe suprafete

ridicate;

2. ”Vulpea si puisorii”- alergare cu oprire la semnal.

Exercitii pentru forta

Jocuri:

1. ”S-o cautam pe Lizuca”

2. ”Iepurii si gradinarul”- mers obisnuit, aruncare cu ambele maini de jos.

Exercitii pentru indemanare;

Jocuri:

12

1. ” Stafeta”

Exercitii pentru rezistenta

Jocuri:

2. ”Ridichea uriasa”- alergare cu pasire peste obstacole;

3. “Pisica si vrabiile”- alergare cu pasire peste obstacole.

Saptamana V

Tema: gimnastica ritmica si dans.

Exercitii:- combinatii de mers cu intoarcere, cu sarituri.

Jocuri:

1. ”La antrenament”- cumpana pe un genunchi si palme;

2. “Sportivii” –tarare mers pe linie dreapta.

Exercitii:- jocuri cu cerculete, flori combinand elemente din activitatile anterioare.

Jocuri:

1. ”S-o cautam pe Lizuca”;

2. ”Transporta sacul”

Exercitii:- elemente de dans.

Jocuri: “Mos Martin iese la vanat”- alergare;

Exercitii:- dansul cercurilor.

Jocuri: ”Sari si arunca”-aruncare cu o mana din umar, saritura in lungime de pe loc;

Exercitii:- dansul

Jocuri:

13

1. ”Goana dupa minge prin tunel”-dezvoltarea vitezei si indemanarii;

2. “Ridichea uriasa”.

3. “Sus genunchii”-dezvoltarea vitezei de reactie;

4. “Copiii si ursul”- aruncare si prindere la piept cu ambele maini.

Saptamana VI:

Tema: evaluare finala

obiective: abilitatea de deplasare in sir si in coloana,

test pentru nivelul deprinderilor motrice privind mersul (mers obisnuit, in

zigzag, serpuit, in echilibru);

test pentru nivelul deprinderilor motrice de alergare (obisnuita, in zigzag, cu

ocolire de obstacole);

test pentru nivelul deprinderilor motrice privind aruncarea si prinderea de

obiecte, saritura;

test de verificare a deprinderilor motrice de mers, alergare, echilibru, aruncare

la tinta.

Jocuri:

1. ”Mingea rosie si cea galbena”-dezvoltarea atentiei si indemanarii;

2. “Trenul de marfa”- alergare cu ocolire de obstacole, oprire la semnal,

aruncare cu ambele maini de la piept;

3. “Mingea pe sub pod”- dezvoltarea mobilitatii, fortei;

4. “Noul cartier” – mers cu schimbari de directie si aruncarea mingii cu ambele

maini de jos.

14

1.6. Examenul psihomotor

1) Motricitate facială

a. relaxare musculară

b. sinkinezii

c. mimici-reacţii de prestanţă

d. morfologie

2) Motricitate globală

a. echilibru: piciorul stâng şi drept

b. coordonare

c. disociere

d. impuls muscular

e. imobilitate

f. relaxare

g. sinkinezii

3) Motricitate manuală

a. Coordonare

b. Disociere

c. abilitate manuală

d. rapiditate

e. forţă musculară manuală

f. grafism: organizare, orientare, comportament de ansamblu.

4) Lateralizare

a. Ochi

b. Ureche

c. membre (mână, picior)

5) Orientare spaţială

a. legată de propria persoană

b. legată de altcineva

c. legată de obiecte

d. reproducerea de atitudini

6) Structurare spaţială şi motricitate vizuală

15

a. aplicarea testelor Bender, Rey, Kohs

7) Ritm şi structurare temporală

a. Tempo

b. reproducerea structurilor ritmice

c. adaptarea la ritmuri

CONCLUZIA EXAMENULUI

- tipologie ...

- comportament de ansamblu ...

- control emoţional ...

- nivel psihomotor ...

1.7. Activitati terapeutice si recuperatorii 1.7.1. STIMULAREA COOPERĂRII

*captarea atenţiei, trezirea curiozităţii

*focalizarea vizuală

*imitaţia motorie şi gestuală

1.7.2. DIMINUAREA INSTABILITĂŢII PSIHOMOTORII

*creşterea capacităţii de menţinere a atenţiei în raport cu un obiectiv

determinat

*diminuarea impulsivităţii şi antrenarea relaxării

1.7.3. ANTRENAREA ŞI AMELIORAREA CAPACITĂŢII PERCEPTIVE

*identificarea de obiecte cu aceleaşi însuşiri (culoare, formă, dimensiune)

*identificarea obiectelor persoanelor, denumite în contexte diferite

16

*identificarea obiectelor după sunetul auzit

*identificarea obiectelor prin informaţii tactile

*identificarea schemei corporale

*senzaţii şi percepţii ale propriului corp

1.7.4. MOBILIZAREA ŞI EDUCAREA

a) Atenţiei:

*sortarea de jucării asemănătoare

*sesizarea părţii care lipseşte dintr-un obiect

*sesizarea părţii care lipseşte dintr-o jucărie

*sesizarea părţii care lipseşte dintr-o imagine a obiectului

*sesizarea nepotrivirilor onomatopee-imagine/jucărie

b) Memoriei:

*imitare de gesturi şi mişcări într-o anumită ordine

*reţinerea/memorarea/ ultimului obiect atins, luminat

*memorarea locului unui obiect în serie

*sesizarea absenţei unui obiect dintr-o serie

*recunoaşterea animalelor după sunet

*repetarea denumirii unor obiecte, imagini într-o anumită ordine

*găsirea obiectului văzut între alte obiecte

c) Reprezentărilor:

17

*sesizarea obiectului care lipseşte

*sesizarea părţilor care lipsesc dintr-un obiect, din figuri lacunare

*stabilirea de deosebiri

*stabilirea de asemănări

d) Gândirii (antrenarea operaţiilor gândirii):

*realizarea întregului din părţi

*triere în funcţie de un criteriu

*grupare în funcţie de un criteriu

*seriere

* succesiune cronologică

*clasificare

*ordonare temporală

*anticiparea unor evenimente legate de situaţii concrete

*noţiuni opuse

1.7.5. ANTRENAREA ACTIVITĂŢII VOLUNTARE/VOINŢEI PRIN

ANTRENAMENTUL AUTOINSTRUCTAJULUI

*verbalizarea cu voce tare a sarcinii de efectuat

*anticiparea verbală a etapelor succesive ce trebuie respectate

*verbalizarea demersului acţionai, trecând succesiv de la un discurs interior

verbalizat cu voce tare la verbalizarea cu voce şoptită

1.7.6. ANTRENAREA MOTIVAŢIONALĂ ŞI AFECTIVĂ

18

19

* stimularea emoţiilor cognitive, morale şi estetice

*jocuri de rol

*executarea de sarcini cu finalitate precisă în cadrul unor concursuri

*descifrarea expresiilor care exprimă emoţii şi sentimente

*antrenarea capacităţii de "citire" de pe faţa diverselor persoane a unor emoţii

şi sentimente

1.7.7. ANTRENAREA IMAGINAŢIEI

*completarea unor desene neterminate, lacunare

*asociere liberă de cuvinte şi de imagini

*completarea unor propoziţii începute

*completarea de povestiri cu început dat

1.8. Recuperarea psihomotrica

Tabel nr.8

20

1.9. Program de activite si recuperarea psihomotricitatii

1. Stimularea posibilităţilor de învăţare motrică şi de reglare a acţiunilor

psihomotrice

1.1. manipularea individuală, spontană a unor obiecte şi jucării

- mingi

- cuburi

- păpuşi

l.2. imitaţie motorie

- mişcări ale capului: aplecare, rotire

- mişcări ale trunchiului: aplecare, îndoire, răsucire

- mişcări ale membrelor: rotire, îndoire

1.3. exersarea respiraţiei prin joc

l.4. educarea capacităţii de relaxare şi inhibiţie

2. Exersarea psiho-loco-motricitătii şi dezvoltarea simţului ritmic

2.1. mersul

2.2. alergarea

2.3. săritura

2.4. rostogolirea

3. Educarea echilibrului static şi dinamic

3.1. executarea unor poziţii

21

3.2. mers pe culoar trasat: înainte şi înapoi

3.3. exerciţii de trecere peste obstacole

3.4. exerciţii de mişcare a braţelor

4. Dezvoltarea capacităţii de percepţie, orientare şi organizare spaţio-

temporală

4.l. formarea deprinderii de orientare în mers, de respectare a unor comenzi

verbale

4.2. exerciţii pentru perceperea corectă a poziţiei ocupate de obiecte în spaţiu

prin raportare

4.3. localizări spaţio-temporale: momentele zilei, zilele săptămânii, etc.

5. Dezvoltarea psihomotricităţii fine a mâinii

5.1. exerciţii de apucare a unor obiecte de mărimi şi forme diferite

5.2. exerciţii de aruncare şi prindere a unor jucării de la distanţe diferite

5.3. exerciţii de aruncare la punct fix

5.4. exerciţii de imitare a gesturilor mâinii

5.5. închiderea şi deschiderea sticlelor

5.6. trierea unor bile, nasturi, mărgele prin orificii de dimensiuni diferite

6. Organizarea schemei corporale

6.l. exerciţii de identificare a diferitelor segmente ale corpului

6.2. exerciţii pentru recunoaşterea segmentelor propriului corp în oglindă

6.3. imitarea mişcărilor diferitelor segmente ale corpului

22

23

6.4. efectuarea mişcărilor denumite

6.5. cunoaşterea corpului unei păpuşi

6.6. desenarea corpului

6.7. asamblarea părţilor corpului

6.8. desen incomplet

6.9. exerciţii de raportare a propriei persoane la obiectele din mediul ambiant

şi recunoaşterea segmentelor dreapta-stânga

7. Exersarea dominantei laterale

- mâini

- ochi

- picior

1.10. Concluzii

Avand in vedere rezultatele finale se poate spune ca experimental a fost o

reusita. Ipoteza s-a confirmat. Sistemul de jocuri introdus in planificarea activitatilor

de educatie corporala a fost bina ales si binevenit.

Deprinderile motrice ale copiilor s-au imbunatatit vizibil in raport cu startul de

la care au pornit.

Trebuie subliniat faptul ca optimizarea activitatilor de educatie corporala s-a

realizat remarcabil si s-a facut prim modalitati atractive care au antrenat copiii fara ca

acestia sa resimta in mod negativ, obositor efortul depus.

Astfel s-a reusit dezvoltarea si imbunatatirea deprinderilor motrice si

corectarea acolo unde a fost cazul a unor deprinderi gresite: de mers, tinuta, aruncarea

la tinta, etc.

1.11. Studii de caz

a.Date personale:

Nume si prenume: M. R.

Data nasterii: 29.05.1999

Domiciliu: Cluj-Napoca, Pata Rat, jud. Cluj

Scoala: Speciala CRDEII

Diagnostic: deficienta mintala usoara,dislexo-disgrafie, Q.I.=68

b.Date familiale:

24

Numele si prenumele parintilor:

tata:------

mama: Susana

Ocupatia parintilor:

tata:------------

mama: casnica

Bugetul familiei: sarac, alocatii

Structura familiei: dezorganizata,nu exista tata

Componenta familiei: 3 copii, Roxana este ultimul copil

Relatii familiale: in general bune

c.Date medicale:

Nastere: normala

Sarcina: fara probleme

Dezvoltare fizica: buna

d.Nivel de dezvoltare

Perceptie: lacunara

Atentie: mediocra, instabila, se concentreaza mai greu in activitate

Memoria: predominant mecanica si de scurta durata. Intiparirea relativ buna,

iar pastrarea medie. Recunoasterea si reproducerea relativ bune.

25

Gandirea: functionalitatea gandirii este specifica stadiului operatiilor

concrete, de un nivel mediocru.

Limbajul: 1) verbal: Volumul vocabularului: mediocru

Pronuntia: corecta

Exprimare verbala: constructia de propozitii relativ

buna, acordul gramatical nu este bine format.

2) scris: Lectura: lenta cu poticniri in curs de structurare, dislexie.

Scrierea: disgrafie

Psihomotricitate:

coordonare motrica generala: buna

motricitate fina: mediocra

schema corporala: formata

lateralitate: dreapta

orientare in spatiu: mediocra

orientare in timp: mediocru

gesturi: forta si dozarea de intensitate normala, dar capabila de gesturi

brutale

Stil de munca: sub supraveghere educativa se mobilizeaza mai usor in

activitate

Temperament: sangvinic

Comportament socio-afectiv:

instabilitate emotiva

rezistenta la efort de nivel mediu

rezistenta la frustrare scazuta

gradul de sociabilitate este mediu

comunicarea adecvata nivelului de dezvoltare

26

coopereaza bine in activitati instructiv-educative

jocul se integreaza mai greu in regulile de joc

Deprinderi de autonomie personala si sociala: destul de bine insusite (

corespunzator gradului de disabilitate intelectuala si varstei cronologice)

e.Activitati terapeutice mai importante in care este inclus copilul:

terapie ludica

terapie psiho-motrica

terapie cognitiv-comportamentala

terapia tulburarilor de limbaj

f.Interpretarea rezultatelor:

Performantele subiectului la testele: Raven, proba Bender-Santucci,ghidul

Portage se incadreaza intr-un nivel mediu. Subiectul s-a implicat destul de bine in

rezolvarea itemilor testului.La modelele mai complexe analiza modelului a fost mai

dificila si obositoare pentru subiect si din aceasta cauza raspunsurile au fost alese la

intamplare. Testele au fost aplicate cu pauze pentru a evita oboseala, plictiseala,

refuzul de a continua efortul de concentrare a atentiei. Gestul motor este lipsit de

abilitate, miscarile sunt grosiere si conduc la unghiuri imperfecte si la gresirea

realizarii unor figuri care contin linii oblice.Perceptia spatiala se afla la un nivel

mediu.Identifica formele si marimile uzuale prezentand dificultati majore in

proiectarea relatiilor virtuale.Atentia fetitei este slab dezvoltata nereusind sa se

concentreze mult timp asupra sarcinilor, activitatilor propuse.In ceea ce priveste

cooperarea si receptivitatea subiectul are nevoie de incurajare, suport, sprijin.

g.Prognostic:

27

28

Rezultatele slabe obtinute de Michi Roxana la probele de diagnosticare

respective conduc la prefigurarea unor probleme care necesita sprijin psihopedagogic

specializat si un program de stimulare cognitiv-comportamentala.

h.Concluzii si recomandari:

Se recomanda:

program de stimulare cognitiva

terapie logopedica

activitati ludice de psihoterapie comportamentala, jocuri

jocuri de formare a structurilor perceptiv-motrice

jocuri de orientare si organizare a spatiului grafic

exersarea atentiei

exersarea abilitatii manuale

jocuri grafice: unirea unor puncte pentru construirea unei figuri,

desenarea dupa contur, desenarea pe spatii mari a unor ovale, patrate pentru formarea

amplitudinii gestului.

social: suport informational acordat membrilor familiei la nevoie

medical: control medical periodic

PROIECT DE ACTIVITATE INDIVIDUALA

Nume elev: M. R.

Scoala: Speciala C.R.D.E.I.I.

Clasa: II A

OBIECTUL:

Terapie psihomotrica

OBIECTIVE:

- formarea si dezvoltarea functiei perceptiv motrice si dezvoltarea

orientarii spatiale;

- dezvoltarea capacitatii reprezentarii grafice si formarea si consolidarea

notiunilor de forma, culoare, marime;

TERAPIE PSIHOMOTRICA:

Jocuri de manipulare a materialelor didactice:

- construirea libera a unor grupuri de materiale;

- integrarea in cadrul jocurilor senzoriale a unor materiale didactice in

scopul familiarizarii cu acestea;

- executarea ritmica a unor miscari , cu ajutorul materialelor didactice;

29

Jocuri de invatare a unor notiuni primare privind proprietatile diverselor

obiecte:

- identificarea proprietatilor fundamentale ale unor obiecte familiare;

- descrierea unor obiecte din mediul inconjurator;

- gruparea obiectelor dupa un criteriu dat;

- asocierea unor obiecte dupa criteriul contrastului;

Jocuri de formare a structurilor perceptiv-motrice de culoare, forma,

oriemtare-organizare spatio-temporala:

- copierea unor aranjamente de cuburi sau materiale de constructii;

- desenarea unor modele figurative cu schimbarea criteriului initial ex.

Culoarea

- sublinierea unor litere din cuvinte sau propozitii date mai intai o litera

apoi doua litere, cu introducerea a doua semne grafice distincte;

- scrierea literelor peste sabloane;

- formarea si consolidarea constantei perceptuale prin exercitii de

identificare a aceleasi forme, de scriere dipa criteriul formei;

- diferentierea dreapta-stanga prin exercitii de identificare prin

suprapunerea mainii peste un desen care arata o anumita pozitie a mainilor privite din

fata sau din spate;

- lipirea si rularea unei serii de bile din plastelina care sa fie identica ca

lungime cu o alta serie de bile egala cantitativ cu cea transformata, compararea

acestora;

- conservarea cantitatilor continue prin probele cu papusi, plastelina,

bile, creioane, folosirea operatiilor de cantitate “mai mult” , “mai putin” , “la fel” ,

folosirea unor termeni diferentiali;

CONDUITA SI STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRICA DE CULOARE

- cunoasterea si identificarea culorilor primare si secundare;

30

- activitati de identificare cromatica: “obiect-culoare” (mar-rosu, lamaie-

galbena, frunza-verde) cu denumirea corecta a culorilor

CONDUITA SI STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRICA DE FORMA

- cunoasterea formelor simple: patrat, dreptunghi, rotund, triunghi, romb;

- identificarea formelor obiectelor: denumirea corecta a obiectelor de o

anumita forma prezente in campul perceptiv;

- stabilirea de asociatii simbolice intre obiect-forma (cerc-rotund, geam-

dreptunghi, bila-sfera, tub-cilindru);

- formarea notiunilor de forme plane

- identificarea formelor geometrice ;

- clasare si grupare dupa criteriile: forma, forma-culoare,forma-culoare-

marime, forma-culoare-orientare-pozitie;

ORIENTAREA-ORGANIZAREA SI STRUCTURAREA SPATIALA

- prezenta spatiala a obiectelor, localizarea lor in spatiu si miscare;

- observarea si verbalizarea locului concret unde se afla anumite obiecte;

- achizitia si exprimarea verbala corecta a notiunilor spatiale:

- notiuni de situatii spatiale: stanga-dreapta, sus-jos, inainte-

inapoi, departe-aproape; -

notiuni de pozitie: in picioare, culcat, aplecat, drept, fata in fata;

- notiuni de forma: forme plane si volum;

- notiuni de cantitate: mult-putin, jumatate-intreg, plin-gol;

- activitati de manipulare si grupare de obiecte cu localizare spatiala

- consolidarea notiunilor spatiale;

- structurare spatiala: activitati de reorganizare a spatiului in raport cu schema

corporala si a altuia, obiectele stabile sau mobile, gesturile si miscarile impuse de

adaptare la situatii diverse;

31

32

- dezvoltarea conduitei perceptiv-motrice de spatiu in campul lexic si grafic

- recunoasterea pozitiei si locului ocupat de obiectele in pagina caietului si a

cartii;

- exercitii de trasare si reproducere a desenului in spatiu grafic si limitat;

ORIENTAREA-ORGANIZAREA SI STRUCTURAREA TEMPORALA:

- ordinea si succesiunea cronologica, durata, timp

- observarea si verbalizarea actiunilor desfasurate zilnic cu localizarea in timp:

dimineata, pranz, seara;

- achizitia si folosirea corecta a notiunilor: ziua, noaptea, azi, maine, ieri,

acum;

- exercitii de stabilire a ordinii cronologice, a gesturilor si activitatilor din

viata cotidiana;

- cunoasterea celor patru anotimpuri cu particularitatile lor definitorii;

- recunoasterea si ordonarea imaginilor si peisajelor corespunzatoare celor

patru anotimpuri;

JOCURI CU ROLURI PSIHOMOTRICE:

- imitarea unor activitati uzuale sau curente:

La spalator.

Cum facem curatenie.

Cosasul si fluturasul.

Tamplarul si cizmarul.

- construirea unor machete sau situatii dupa model: casa ursuletilor, cat de

repede facem gradina.

- Studiu de caz:

a.Date personale:

Nume si prenume: R. B. N.


Domiciliu: Cluj-napoca, str. Coastei, nr.18, ap.7, jud. Cluj

Scoala: Speciala C.R.D.E.I.I.

Diagnostic: intelect de limita, Q.I.=88

b.Date familiale:


tata: Rozsa Ioan

mama: Matei Violeta


tata: muncitor ocazitional, strange cartoane

mama: muncitor ocazitional

Bugetul familiei: scazut

Structura familiei: organizata, parintii mari consumatori de bauturi alcoolice

Componenta familiei: 11 copii,R.B.N. fiind al optelea copil

Relatii familiale: climatul afectiv al familiei este distorsionat de

comportamentelor parintilor pe fondul consumului excesiv de alcool

c.Date medicale:

Nastere: normala

33



d.Nivel de dezvoltare:

Perceptie: echilibrat;

Atentie: gradul de concentrare se afla la un nivel bun prezentand

stabilitate,distributivitatea si mobilitatea inregistrandu-se la un nivel mediocru;

Memorie: predomina memoria mecanica, memoria de lunga durata,de lucru si

cea logica sunt situate la un nivel mediu;

Gandire: functionalitatea gandirii este specifica stadiului operatiilor concrete;

Limbaj: 1)verbal: Volumul vocabularului: mediocru;

Pronuntia: corecta;

Expresia verbala: constructia propozitiilor este buna

acordul gramatical fiind bine format

2)scris: Lectura: corecta, in curs de structurare

Scrierea: in curs de structurare

Psihomotricitate:

coordonare motrica generala: normala, buna

motricitate fina: medie

schema corporala: formata

orientare in spatiu: medie

orientare in timp: medie

gesturi forta si intensitate normala;

34

Stil de munca: sub supraveghere se mobilizeaza foarte bine in activitate si in

sarcinile propuse;

Temperament: sangvin


echilibru emotional

rezistenta la efort

gradul de sociabilitate: mediu

comunicare adecvata nivelului de dezvoltare

coopereaza foarte bine in activitatile instructiv-educative

jocul: se integreaza usor in regulile jocului

Deprinderi de autonomie personala si sociala: bine insusite corespunzatoare

varstei cronologice;


Terapie cognitiva


Instrumentele folosite in evaluare: proba Bender-Santucci, ghidul Portage au

evidentiat performantele susiectului inregistrand un Q.I.=88. Subiectul s-a implicat

bine in rezolvarea sarcinilor date. Testele au fost aplicate cu pauze pentru a evita

oboseala, plictiseala, refuzul subiectului de a finaliza sarcinile date.Capacitatea de

executie a gesturilor fundamentale este plina de abilitate. Perceptia spatio-temporala

se afla la un nivel mediu. Identifica formele si marimile neprezentand nici o

dificultate. Atentia subiectului este buna caracterizata printr-un grad bun de

concentrare insa nu reuseste sa aiba o atentie distributiva optima.

35

36

g.Prognostic:

Rozsa Bobi Nicusor la probele de diagnosticare a obtinut rezultate destul de

bune dar prezinta unele probleme care necesita un suport psihopedagogic specializat

si un program de stimulare cognitiva.


Se recomanda:

Program de stimulare cognitiva

Activitati ludice

social: suport informational acordat membrilor familiei la nevoie


Studiu de caz:

a.Date personale:

Nume si prenume: R. A. C.


Domiciliu: Complexul de Servicii pentru Recuperarea Copiilor cu Handicap

Neuro-psihic Usor si Mediu nr.9 “Tandarica”, str. Sunatoarei, nr.8, jud. Cluj

Scoala: Clasa I Liceul “Waldorf”

reluand clasa I la Sc. Speciala C.R.D.E.I.I.

Diagnostic: intelect de limita, Q.I.=73, tulburare hiperkinetica cu deficit

atentional, tulburari de conduita, retard al limbajului expresiv

b.Date familiale:


tata: Cornel

mama: Adinuta Adriana


tata: fara ocupatie

mama: fara ocupatie

Bugetul familiei: sarac

Structura familiei: dezorganizata

Componenta familiei: 3 copii, R.A.C. fiind al doilea copil

37

Relatii familiale: nu exista

c.Date medicale:

Nastere: normala




Perceptie: lenta,inerta,modalitatea senzoriala preferata este cea vizuala

Atentie:deficitara, nu de poate concentra asupra sarcinilor date

Memorie: buna

Gandire: medie

Limbaj: 1) verbal: Volumul vocabularului: limitat

Pronuntie: deficitara dislalie polimorfa

Exprimarea verbala: greoaie, greseli gramaticale, disgramatism

2) scris: Lectura: in curs de structurare

Scrierea: in curs de structurare

Psihomotricitate: functiile perceptiv motrice slab dezvoltate

orientarea spatio-temporala: structurata

38

Stil de munca: necesita supraveghere educationala, suport, sprijin in special

datorita tulburarilor de comportament



labilitate emotionala

rezistenta scazuta la frustrare

cooperarea, receptivitatea, comunicarea la nivel mediu

se integreaza cu dicicultate in regulile jocului

precizia si acuratetea in comunicarea raspunsurilor sunt deficitare

comportament impulsiv


terapie cognitiva-comportamentala

terapia tulburarilor de limbaj oral si scris

programe de stimulare cognitiva

terapie psiho-motrica

terapie ludica


Realizand o sinteza a factorilor de risc prezentati in aceasta perioada a

copilariei cu datele relevate in urma aplicarii testelor psihologice si informatiile

obtinute pe parcursul aplicarii probelor se contureaza profilul unui subiect cu tulburari

de comportament.Efectele negative ale situatiilor traumatizante (abandonat de catre

familie) se reflecta in comportamentul extrem de agresiv al subiectului orientata

asupra colegilor din centru, colegilor din scoala, profesorilor tuturor celor care nu I se

conformeaza sau considera ca nu ii fac pe plac.Desi obtine un scor potrivit in sfera

sociabilitatii, acesta se refera mai mult la dorinta de a relationa, atitudinea lui fata de

39

40

ceilalti fiind una agresiva. La proba Bender-Santucci subiectul ibtine o performanta

slaba fapt care evidentiaza atat deficientele capacitatii intelectuale cat si un nivel

scazut de dezvoltare al functiei perceptiv-motric. Are un vocabular saracacios, limitat

repetandu-se si de cele mai multe ori articuland incorect cuvintele. Pentru a intelege

sarcinile este nevoie sa I se explice foarte clar si pe inteles. Atentia este foarte slab

dezvoltata, nereusind sa se concentreze mult timp asupra sarcinilor. Acest lucru

determina performantele slabe din orice domeniu. subiectul prezinta A.D.H.D.

g.Prognostic:

Rezultatele slabe obtinute de subiect la probele psihologice aplicate conduc la

necesitatea implicarii acestuia in programe terapeutice de natura cognitiva,

logopedica,comportamentala si stimulare psihomotrica.


Se recomanda:


terapie psihomotrica si abilitarea manuala

terapie logopedica

ludoterapie

meloterapie

ergoterapie

terapie art-vizuala

kinetoterapie


Studii de caz:

a.Date personale:

Nume si prenume: B. A.


Domiciliu:Cluj-Napoca, str.G.G.Byron, nr.15, ap.6, jud.Cluj

Scoala: Sc. Speciala C.R.D.E.I.I

Diagnostic: deficienta mintala usoara,Q.I.=66

b.Date familiale:


tata: Bunaci Alexandru

mama: Kalai Elisabeta


tata: fara ocupatie

mama: casnica

Bugetul familiei: sarac, alocatii

Structura familiei: dezorganizata, parinti divortati

Componenta familiei: 5 copii, B.A. fiind al treilea copil

Relatii familiale: precare

c.Date medicale:

41

Nastere: normala

Sarcina:fara probleme majore



Perceptie: in stil lent, inert

Atentie: nivel mediu

Memorie: buna, pedominand memoria mecanica,retinerea si reproducerea

datelor inadecvata

Gandire: functionalitatea gandirii specifica mediocritatii, prezentand

rigiditate

Limbaj: 1) verbal: Volumul vocabularului: redus

Pronuntia: deficitara

Exprimarea verbala: lenta, incorect gramatical

2) scris: Lectura: lenta cu opriri dese

Scrierea: in curs de formare

Psihomotricitate:

functia perceptiv motrica este slab dezvoltata in raport cu varsta

orientarea spatiala: buna

orientarea temporala: in curs de structurare

Stil de munca: sub indrumare si supraveghere instructiv educationala


42


labilitate emotionala


cooperarea, receptivitatea, comunicarea slab dezvoltata



prezinta blocaje in raspunsuri


terapia cognitiva



La testul Raven Color obtine 11 puncte ceea ce corespunde unui

Q.I.=66.Percepere distorsionata a stimulilor complecti, imagine perceptiva difuza,

ingustarea campului perceptiv. La evaluarea testului Bender-Santucci obtine un

punctaj slab. Modalitatea senzoriala preferata o prezinta cea vizuala.Comunicarea

raspunsurilor este deficitara, prezinta blocaje in raspunsuri.Subiectul are o memorie

deficitara, capacitatea de mentinere a atentiei este la un nivel scazut, neputandu-se

concentra asupra instructiunilor. Are lacune de ordin educativ (nu au asimilitate

notiunile legate de timp, nu recunoaste figurile geometrice).In urma evaluarii cu

ajutorul ghidului Portage, susiectul obtine o performanta medie, autoservirea fiind

satisfacatoare, prezinta dificultati in ceea ce priveste lateralitatea, calcule (adunari si

scaderi),pozitionarea obiectelor.Perceptia obiectului dupa forma, marime, culoare,

cantitate se caracterizeaza pune subiectul in dificultate.Nu poate sa reproduca din

memorie figuri geometrice cunoscute.Trebuie exersata folosirea mainii drepte prin

activitati de decupaj,taiere, lipire totodata si construirea libera a unor grupuri de

materiale, integrarea in cadrul jocurilor senzoriale a unor materiale didactice in scopul

43

44

familiarizarii cu acestea, executarea ritmica a unor miscari cu ajutorul materialelor

didactice.Este nevoie de stimularea si dezvoltarea atentiei, a proceselor memoriei,

formarea si dezvoltarea functiei perceptiv motrice si dezvoltarea orientarii spatiale,

formarea si educarea psihomotrica a elementelor ce conditioneaza intregul proces de

invatare scolara.

g.Prognostic:

Performantele slabe la testele de diagnosticare te ghideaza la existenta unei

probleme serioase care necesita suport psihopedagogic specializat, achizitionarea

cunostintelor si deprinderilor conform programei scolare, proiecxt de activitate

individuala.


Se recomanda:


terapie psihomotrica si abilitarea manuala

terapie logopedica

ludoterapie

meloterapie

ergoterapie

terapie art-vizuala


suport informational acordat la nevoie tuturor membrilor din familie

program de interventie personalizata cu ajutorul echipei de interventie:

profesor psihopedagog, logoped, psiholog, medic, educator

Studiu de caz:

a.Date personale:

Nume si prenume: P. G. C.


Domiciliu:Cluj-Napoca, str.Dunarii,nr. 59, ap. 16, jud. Cluj

Scoala: Sc. Speciala C.R.D.E.I.I

Diagnostic: deficienta mintala usoara,Q.I.=69

b.Date familiale:


tata: Vasile

mama:Augustina


tata: Asociatie familiala

mama: Asociatie familiala

Bugetul familiei: moderat

Structura familiei: organizata

Componenta familiei: unicul copil

Relatii familiale: impecabile

c.Date medicale:

45

Nastere: normala

Sarcina:fara probleme majore



Perceptie: in stil lent, inert, analiza perceptiva fiind relativ nesistematica

Atentie: nivel mediu, prezentand un grad slab de concentrare, distributivitatea

atentiei la un nivel scazut

Memorie: viteza de memorare lenta, pedominand memoriade lunga

durata,retinerea, fixarea si reproducerea datelor prezinta o rigiditate, durata pastrarii

de durata medie evocarea imprecisa, greoaie, memoria logica insuficient dezvoltata,

memoria de lucru si memoria mecanica aflandu-se la un stadiu mediu

Gandire: functionalitatea gandirii specifica este sub nivelul mediocritatii,

prezentand rigiditate, aflandu-se in stadiu operatiilor concrete, opereaza cu notiuni

simple, operatiile de analiza si sinteza fiind la un nivel scazut

Limbaj: 1) verbal: Volumul vocabularului:mediu, limitat

Pronuntia: dislalie simpla

Exprimarea verbala: lenta, incorect

gramatical,disgramatism, propozitii simple, notiunile de singular si plural sunt

utilizate gresit, balbaiala

2) scris: Lectura: lenta cu opriri dese

Scrierea: in curs de formare

Psihomotricitate:

culoare: in curs de structurare

46

forma: nu cunoaste decat cercul

marime: in curs de structurare

greutate/volum: fara probleme

lateralitate: dreapta

schema corporala: consolidata

orientare spatiala: consolidata partial

orientare temporala: partial structurata

functia perceptiv motrica este slab dezvoltata in raport cu varsta (nivel

de 4 ani)

Stil de munca: lent, necesita sprijin, sub indrumare si supraveghere instructiv

educationala, neincredere in fortele proprii

Temperament: sangvin si flegmatic


labilitate afectiva


cooperarea, receptivitatea, comunicarea dezvoltata



prezinta blocaje in raspunsuri

comportament adecvat la scoala


terapia cognitiva



La testul Raven color obtine 13 puncte ceea ce corespunde unui Q.I.=69.La

modelele mai complexe analiza modelului a fost superficiala si raspunsurile la

intamplare, intelegerea deosebirii, identitatii in cele mai multe cazuri neputandu-se

47

realiza.Proba Bender-Santucci a demonstrat incapacitatea subiectului de a copia figuri

geometrice.Configuratiile spatiale sunt concepute inexact, gestul motor fiind lipsit de

abilitate, miscarile fiind grosiere si inexacte.Subiectul obtine punctaj slab, care

evidentiaza atat deficientele capacitatii intelectuale cat si un nivel scazut de dezvoltare

al functiei perceptiv motorii. Potor Georgiana coopereaza destul de bine, se implica in

activitate daca i se cere, dar necesita ajutor suplimentar. Trebuie stimulat tot timpul

pentru a nu se inchide in sine, iar activitatile, sarcinile trebuie sa fie cat mai variate si

atractive. Din punct de vedere comportamental se poate spune ca este un copil

cuminte, ascultator si care in general nu creeaza probleme. Memoreaza cu mare

dificultate si inexact informatiile prezentate, iar evocarea este lacunara, legata strict de

situatia prezenta. Numara pe suport pana la patru dar cu ajutor si bazat pe materiale

concrete. Nu are formata notiunea cantitate-numar.Sinteza nu se realizeaza deloc, nu

poate sa spuna cuvantul , sa lege litera cu litera.Nu cunoaste literele, daca I se cere sa

spuna cuvinte cu o anumita litera nu stie. Se implica afectiv si motivational in

sarcinile practice care ii plac sa fie cat mai diverse si viu colorate. Ii place sa

deseneze, sa construiasca cu cuburi.

g.Prognostic:

Rezultatele slabe obtinute de Potor Georgiana la probele care implica factori

de natura perceptiv motorie, de orientare si structurare spatiala, pe fondul unei

disabilitati intelectuale conduc la prefigurarea necesitatii unui sprijin psihopedagogic

specialiuzat.


Se recomanda:

asigurarea unui climat stimulativ echilibrat;

terapie cognitiva prin sarcini gradate ca dificultate si care sa ii permita

subiectului obtinerea unor rezultate pozitive in ritmul sau propriu de achizitie;

terapie logopedica;

exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine (insiruire de margele,

colorare, desenare dupa sabloane, puzzle)

48

suport afectiv motivational pentru o mobilizare adecvata in rezolvarea

problemelor de integrare in mediu scolar si familiarizarea acestuia cu scoala;

ludoterapie care consta injocuri pentru formarea operatiilor prelogice si

logice la nivelul operatiilor concrete (comparare, asociere, ordonare, clasificare,

seriere); jocuri de manipulare, de constructii, de asamblare,grafice de culoare si

forma;

jocuri de formare a structurilor si conduitelor perceptiv-motrice de

culoare, forma, orientare-organizare-structurare spatio temporala;

activitati ludice pentru dezvoltarea operatiilor gandirii;

exercitii pentru dezvoltarea atentiei memoriei;

program educational vizand controlarea copilului cu deficit atentional.

Acest program cuprinde urmatoarele sugestii:

o evitarea abordarii negative: inceteaza!, opreste-te!

o orice sarcina noua, dificila trebuie demonstrata practic, insotind faptele

cu instructiuni clare, scurte si date pe ton linistit, se repeta daca este nevoie, pana ce

copilul o insuseste. Aceasta metoda va stimula perceptiile audio vizuale si senzoriale,

lucru util in formarea deprinderilor;

o recunoasterea si incurajarea imediata la orice comportament pozitiv,

oricat de neinsemnat ar fi; trebuie sa se insiste in descoperirea catorva lucruri bune pe

care le are copilul;

o consecventa in stabilirea regulilor de disciplina;

o incredintarea unor responsabilitati, sarcina oe care o primeste sa se

situeze in limita posibilitatilor lui;

o pastrarea unei vocii linistite si evitarea maniei;

o stabilirea unui program zilnic foarte clar si respectarea cu flexibilitate a

acestuia.

exercitii de atentie centrate pe campul perceptiv, ex. de aranjare a

nuantelor de culoare dupa criterii date, exersarea reactiilor de miscare prin

manipularea unor cuburi, jetoane dupa un model dat: cubul culorilor; exersarea

capacitatii de comparare, clasare fara manipularea materialelor; desenarea unor semne

grafice cu respectarea alternativei coloristice “unul asa, altul altfel”; dezvoltarea

49

50

formarea, dezvoltarea abilitatilor motrice fine ex. insiruire de margele,

incastrari, desenari, copiere dupa sabloane, puzzle etc.

formarea conduitei si structurii perceptiv motrice de forma:

cunoasterea formelor simple: patrat, dreptunghi, rotund etc.

stabilirea de asociatii simbolistice intre obiect-forma: cercul de

gimnastica-rotund, tub-cilindru, bila-sfera, zar-cub etc.

formarea comportamentului de operare cu obiecte, forme si imagini

respectand una sau mai multe di insusirile: de forma (patrat, dreptunghi, cerc); de

culoare; de marime; de grosime (gros-subtire);

activitati de grupare si clasare dupa criteriile: forma, forma-culoare,

forma-culoare-orientare, pozitie.

2. Recomandari

In spijinul activitatilor de dezvoltare corporala, in vederea unor actiuni mai

complexe, cu scopul dezvoltarii psihomotrice armonioase si in deplina concordanta cu

particularitatile de varsta si individuale ale copiilor cu disabilitati intelectuale, am

propus organizarea unui cerc si intalnirea copiilor in timpul liber.

In orele destinate activitatilor ludice, in programul de dupa-masa al copiilor, se

pot planifica anumite activitati atractive, in cadrul unui cerc special format, cu scopul

destinderii copiilor dar si al dezvoltarii acestora atat pe plan fizic cat si pe plan psihic.

2.1. Rolul programului distractiv in viata copilului cu disabilitate intelectuala

In scoala,o forma speciala de activitate este programul distractiv.El are drept

scop destinderea copiilor, crearea bunei dispozitii.

Programul distractiv, sub orice forma ar fi organizat, are un efect pozitiv

asupora copiilor (dans, spectacol, vizionare de film, pregatire de serbare). In afara de

faptul ca ii organizeaza intr-o actiune comuna placuta si-ii ferteste de plictiseala si

timpi morti, programul distractiv da posibilitatea copiilor sa-si verifice diferite

aptitudini (spectacol), sa-si largeasca orizontul de cunoastere sau sa si-l aprofundeze

atunci cand se organizeaza o excursie, vizionare de film etc.

Forma atractiva a repetarii si in unele cazuri, chiar a introducerii unor noi

cunostinte influenteaza in mod favorabil asupra insusirii cunostintelor.Valoarea

artistica a materialului utilizat in acest fel de activitati formeaza gustul artistic si

obisnuieste treptat copii cu frumosul autentic, ajutandui sa-l diferentieze de ceeea ce

este inestetic.

Modalitatile folosite in programul distractiv prezinta avantajul ca invioreaza

copiii, le provoaca o stare avansata de veselie si buna dispozitie care influenteaza in

bine starea organismului, tonusul vital, metabolismul.Valoarea educativa rezida din

51

52

faptul ca emotiile de bucurie comuna contribuie la integrarea colectivului de copii, la

intarirea relatiilor de prietenie.De asemenea, buna dispozitie obtinuta, relaxarea

copiilor, da posibilitatea refacerii energiei nervoase printr-o forma activa.

Toate acestea au consecinte pozitive in disciplina copiilor, in modul de

adaptare al acestora la viata scolara.

Influenta favorabila a programului distractiv asupra copiilor a determinat

introducerea unor forme cat mai variate de activitati distractive in scolile special.

Anexa 1 - Descrierea jocurilor introduse

1. Mingea la perete.

a. Scopul jocului: dezvoltarea fortei si preciziei in aruncarea, prinderea si pastrarea mingii, a indemanarii si vitezei de reactie.

b. Locul de desfasurare: sala, curte.

c. Materiale didactice: mingi de burete.

d. Organizarea si desfasurarea jocului. In fata unui perete, la distanta de 4-5 m se traseaza o linie paralela cu acesta. Deasemenea, pe perete, la o inaltime de 2-3 m se traseaza vizibil o linie orizontala de 3-4 m lungime. Se imparte colectivul in doua echipe egale si se aseaza in colocna cate unul in spatele liniei. Primii din fiecare echipa primesc cate o minge. La semnalul conducatorului de joc, primii din fiecare echipa arunca mingea in perete deasupra liniei, in asa fel ca sa ricoseze in spatele liniei trasate pe sol. Jucatorii urmatori trebuie sa prinda mingea inainte ca aceasta sa cada pe sol si executa aceeasi aruncare. Jocul se desfasoara in acest fel pana cand arunca toti copii. Mingea nu are voie sa cada jos. Orice gresala se penalizeaza cu un punct. Castiga echipa care termina primasi are mai putine puncte de penalizare. Dupa aruncare, jucatorul poate depasi linia. Jocul se poate repeta de 4-5 ori.

e. Indicatiile metodice. Distanta de aruncare se poate mari sau micsora in functie de gradul de pregatire si varsta copiilor. Se vor evita aruncarile in forta iar aruncarea mingii se va face numai din spatele liniei.

2. Doborarea popicelor. a. Scopul jocului:

dezvoltarea indemanarii si preciziei in aruncare.

b. Locul de desfasurare: sala, teren, curte.

c. Materiale didactice: 15 maciuci (popice) si 15 mingi de oina sau medicinale.

d. Organizarea si desfasurarea jocului. Grupa se imparte in doua echipe egale asezate fiecare in sir indian, in spatele unei linii. In fata fiecarei echipe, la o distanta de 8-10 m se aseaza 5-7 maciuci in forma de romb, pe pozitii ce au fost marcate dinainte. Primul copil de la fiecare echipa primeste cate 5 mingi. La semnalul profesorului acestia vor lansa pe rand

53

e. Indicatii metodice. Se pot folosi si mingi medicinale sau alte tipuri de mingi care au o greutate suficient de mare pentru a putea rasturna maciucile prin rostogolire.

3. Traseul buclucas. a. Scopul jocului:

dezvoltarea indemanarii, atentiei si a memoriei vizuale.

b. Locul de desfasurare: sala.

c. Materiale didactice: 4-5 sticle de plastic si o esarfa.

d. Organizarea si desfasurarea jocului. Copii sunt asezati in formatie de semicerc. In fata lor se marcheaza un traseu cu 4-5 stcle, la o distanta de 70-80 cm una de alta. Jucatorul trebuie sa urmareasca traseul trecand peste sticle legat la ochi, fara sa le rastoarne. Inainte de a fi legat la ochi, jucatorul parcurge o data sau de doua ori traseul pentru a incerca sa-l memoreze.

e. Indicatiile metodice. Pozitia sticlelor se va marca pentru a le pastra distanta in cazul rasturnarii.

4. Ochirea cu inelul a. Scopul jocului: dezvoltarea indemanarii si preciziei. b. Locul de desfasurare: curte, sala. c. Materiale didactice: 10 cercuri din placaj cu diametrul de 15-20 cm,

maciuca sau taburet. d. Organizarea si desfasurarea jocului. Copii se impart in doua echipe,

asezate de o parte si de alta a locului de joc. Se traseaza linia de aruncare, iar la 3-4 m in fata acesteia se aseaza maciuca. Copii aruca cate cinci cercuri fiecare, alternativ, cate unul de la fiecare echipa. Pentru fiecare aruncare reusita echipa primeste un punct. Aruncare reusita se considera atunci cand cercul este introdus pe maciuca. Castiga echipa care are mai multe puncte dupa ce au arucat toti jucatorii.

e. Indicatiile metodice. Se respecta pozitia de aruncare, nu se permite calcarea liniei.

5. Apuca-ti nasul si alearga. a. Scopul jocului: dezvoltarea indemanarii si a mobilitatii. b. Locul de desfasurare: sala, curte. c. Materiale didactice: - d. Organizarea si desfasurarea jocului. Se traseaza o linie la distanta de

8-10 m de un peret sau de gard. Copii se impart in doua echipe si se aseaza in sir indian la linia de start cu fata spre perete. Jucatorii vor trebui sa sara intr-un picior pana la gard si inpoi, unde ii da startul

54

e. Indicatiile metodice. Se urmareste respectarea pozitiei de plecare si a momentului de start la fiecare jucator.

6. Mingea la tinta. a. Scopul jocului: dezvoltarea preciziei in

aruncarea la tinta.

55

b. Locul de desfasurare: sala, curte. c. Materiale didactice: mingi de oina. d. Organizarea si desfasurarea jocului. Se

traseaza un cerc cu raza de 1 m pe perete si linia de aruncare la o distanta de 5-10 m. Copii se impart in doua echipe egale si arunca cate trei mingi fiecare, alternativ, cate un jucator de la fiecare echipa. Se considera aruncare buna cand mingea loveste peretele in interiorul cercului, inclusiv pe linia acestuia si se marcheaza cu un punct. Castiga echipa care aduna cele mai multe puncte.

e. Indicatiile metodice. Se urmareste a nu se depasi linia de aruncare. Gradul de dificultate se poate modifica prin apropierea sau departarea liniei de aruncare sau prin marirea ori micsorarea cercului de tinta.

7. Batul azvarlit. a. Scopul jocului: dezvoltarea fortei, indemanarii si preciziei de

aruncare. b. Locul de desfasurare: curte, teren. c. Materiale didactice: doua bastoane de 40-50 cm lungime de culori

diferite. d. Organizarea si desfasurarea jocului. Se traseaza doua linii de

aruncare, in prelungire la 5-6 m distanta, in asa fel incat in fata lor sa ramana cat mai mult spatiu pe directia de aruncare

e. Indicatiile metodice. 8. Apuca-ti nasul si alearga.

a. Scopul jocului: b. Locul de desfasurare: c. Materiale didactice: d. Organizarea si desfasurarea jocului. e. Indicatiile metodice.

Anexa 2

Teste

56

Bibliografie

Preda, V., (1995), Psihomotricitatae – structura si caracteristica, Ed. Alma Mater, Cluj

Napoca Preda ,V., (1995),

Revista învăţământului preşcolar, UBB, Cluj Napoca Nicolae, R.G., Bogdanescu, I., (2003)

110 Jocuri pentru copii, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca Picioroagă, A., Zotta, D., (2003)

Educaţie psihomotrică prin joc, Ed. PIM, Iaşi Barbu, H., Popescu, E., Şerban, F., (1994),

Activităţi de joc şi recreativ distractive, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti Druţu, I. (1995),

Psihopedagogia deficienţilor mintali. (Lecţii),UBB, Cluj Napoca Dragomir, G., (1976),

Program de exerciţii pentru gimnastică recuperatorie, M.E.I., Bucureşti Zazzo, R., (1979),

Debilităţi mintale, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti Bratu, I., (1977),

Gimnastica pentru prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice, Ed. Sport-Turism, Bucureşti Montessori, M., (1977),

Descoperirea copilului, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti Păunescu, C., Muşu, I., (1990),

Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Ed. Medicală, Bucureşti Piaget, J., Inhelder, B., (1975),

Psihologia copilului, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti Roşca, M., (1967),

Psihologia deficienţilor mintali, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti Preda, V., (1999)

Orientari teoretico-praxiologige in psihopedagogia speciala, Ed. Presa Univ. Clujana, Cluj Napoca Rosan, A., Marcu, S., (2006)

Sa invatam impreuna! Repere metodologice in educatia incluziva, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca Ghergut, A., (2007)

Sinteze de psihopedagogie speciala, Ed. Polirom, Iasi

59

Proiect Cercetare - Strategii de Dezvoltare Prin Joc a Psihomotricitatii La Copii Cu Dizabilitati

Documents

Transcript of Proiect Cercetare - Strategii de Dezvoltare Prin Joc a Psihomotricitatii La Copii Cu Dizabilitati