Egalitatea şi diversitatea sunt valori esenţiale pentru o societate de consumatori educaţi. Majoritatea marilor corporaţii au astăzi programe din ce în ce mai complexe de Responsabilitate Socială Corporatistă.

Statul român la rândul sau oferă facilităţi fiscale pentru încurajarea spiritului civic (reduceri de impozite pentru sponsorizări, facilităţi pentru angajatorii persoanelor cu dizabilităţi, etc). Tot mai multe studii demonstrază că spiritul civic şi gradul de toleranţă la locul de muncă sunt direct proporţionale cu productivitatea echipelor şi cu performanţă economică a organizaţiei.

interviu Petru Pungă

Mă numesc Petru Pungă, am 34 de ani, am terminat o Şcoală Profesională și sunt familist de câțiva ani. Că orice tânăr care a terminat o şcoală îmi căutăm de lucru încă de la 19 ani. Am auzit de angajările masive din Codlea, aşadar am venit. Am început cu componente interioare în procesarea la maşinile de lux, fiind angajat pe baza legii 448. Persoană de la Resurse Umane ştia că există o lege, dar nu ştia exact care sunt detaliile. Ne-am întâlnit, voia să vadă cum ne descurcăm, ce putem face şi m-a angajat. Eu lucrăm pe un aparat de sudură cu ultraunete, iar următorul job pentru mine e sportul. După 11 ani am simţit nevoia să iau o pauză, m-am pensionat şi m-am apucat mai serios de sport. Am început cu baschet în 2008, iar tenis de masă jucăm ocazional. Ulterior am plecat la Oradea apoi la Cluj, unde am fost solicitat să

joc pentru ei. Un oraş foarte frumos, însă în Cluj nu m-am integrat. Oamenii au fost mai reţinuţi la persoanele în scaun şi la angajările pentru astfel de cazuri, din cauza facilităţilor necesare pentru astfel de angajaţi. Am făcut doar sport.

Mai târziu, directorul general de la o tipografie m-a contactat şi mi-a oferit un post, aici eram agent de vânzări aproape un an.

Am cunoscut pe cineva dintr-o companie de proiecte imobiliare, m-au chemat şi am început să colaborez cu aceştia din 2011. Centralizez micile deficienţe ale locuinţelor: am o echipa pe care o dorectionez pentru a avea toate informaţiile. Acţionarii companiei sunt din Germania, au cu totul o altă perspectiva.

Trebuie să îţi

doreşTi să faci mulT

mai mulTe. eu mi-am

doriT şi am puTuT

Trebuie să îţi

doreşTi să faci mulT

mai mulTe. eu mi-am

doriT şi am puTuT

Românii te lasă cu gust amar atunci când vine vorba de angajare, însă dacă vorbim de investitori străini – ei chiar te cheamă la o proba de lucru, stau de vorba, vor să te cunoască şi nu dau înapoi.Am trecut prin multe locuri de muncă, însă sportul a rămas principala activitate: am început să joc tenis de masă încă de la 15-16 ani. Nu am rămas la acesta deoarece mi se părea static, aveam nevoie de mişcare. Până acum am obţinut la tenis:

Locul III – simplu – Odorheiul Secuiesc - 2011

Locul III – simplu – Cluj Napoca - 2011

Locul I – simplu - Lugoj – 2011

Locul I – simplu – Sf. Gheorghe – 2013

Locul III – simplu – Cluj Napoca –2012

Din anul 2006 am început să joc şi baschet în fotoliu rulant, doar la nivel de amator. Nu am avut ocazia să fac performanţă alături de echipa de atunci, deoarece ne lipseau scaunele de baschet speciale pentru acest sport. La acel moment noi jucăm în scaunele de stradă şi fără a avea un antrenor, dar şi aşa am continuat să jucăm.

În anul 2012 am avut marea şansă de ai cunoaşte pe cei de la Rotary Club, prin dl. Ionuţ Ţaţa. Aceştia ne-au ajutat enorm printr-o campanie de strângere de fonduri pentru cumpărarea de scaune speciale de baschet. Odată cu achiziţionarea acestor scaune au început să apară şi rezultatele:

Locul III – turneul Galaţi – 2013

Locul ÎI – Constanţa – 2013 mai

Locul I – Braşov – 2013 iunie

Locul II – Cluj Napoca – 2013 iulie

Locul II – Arad – 2013 septembrie

Fac parte din Lotul Paralimpic Naţional şi reprezint România la toate turneele internaţionale şi îmi doresc să ajung la Rio la Jocurile Paralimpice din 2016.

Toate astea au fost posibile pentru că mi-am dorit! Trebuie să îţi doreşti să faci mult mai multe decât să stai în casă. Eu mi-am dorit şi am putut. Societatea te acceptă, dacă îţi doreşti. În prima faza ei te văd că pe un băiat în scaun, dar tu de fapt eşti un băiat normal care utilizează un scaun.

Petru Pungă a fost vaccinat la vârstă de un an - antipolio şi a rămas paralizat de membrele inferioare. Diagnosticul a fost “Sechele poliomelita acută”. De atunci este utilizatorul unui fotoliu rulant.

Societatea te acceptă, dacă îţi doreşti

interviu COSMIn BugA

Pentru mine nu există Probleme, există doar soluţii

Mă numesc Cosmin Buga şi sunt un coordonator de proiecte optimist, sociabil, comunicativ şi ambiţios. Am principii, norme şi valori morale după care îmi ghidez conduită şi comportamentul. De 31 de ani.Pentru mine nu există probleme, există doar soluţii.Am absolvit facultatea de Psihologie - Pedagogie, cu Masterat în “ Consiliere psihologică şi educaţională”, absolvent al facultăţii de Asistenţă Socială cu Masterat în Asistenţă şi Dezvoltare Comunitară şi anul III la Drept.Vreau să

fac ceva concret pentru persoanele cu dizabilităţi, să mă implic în mod direct pentru a schimbă sistemul şi mentalitatea societăţii. Astfel, din 2011 am fost angajat în cadrul Asociaţiei pentru Promovarea Responsabilităţii Sociale a Companiilor .Iniţial am fost angajat că arhivator, post care nu necesită studii superioare ulterior am fost apreciat, încurajat şi susţinut de actualii mei colegi şi în prezent sunt angajat pe un post care necesită studii superioare.

Activez pe poziţia de coordonator de proiecte în cadrul Asociaţiei pentru Promovare Responsabilităţii Sociale în Companii, unde fac ceea ce mi-am dorit: mă pot implică în mod direct în problematica persoanelor cu dizabilităţi şi asta mă împlineşte din punct de vedere profesional.În anul 2012, cu sprijinul colectivului din care fac parte am pus bazele pentru înfiinţarea clubului sportiv paralimpic, implicit înfiinţarea echipei de baschet în fotoliu rulant de care sunt foarte mândru, bineînţeles.

Deşi cariera este foarte importantă, timpul liber şi hobby-urile sunt la loc de cinste pe lista mea, de asemenea!Am fost foarte onorat să ştiu că pot face parte din trupa braşoveană Just Dance şi că pot reprezenta România, motivaţia mea a crescut foarte mult gândindu-mă că pot să demonstrez lumii că suntem egali prin simplul fapt că suntem oameni şi că tot ce poate face un om normal putem face şi noi, cu multă muncă şi cu un efort mai mare.Sunt de principiul că dacă vrei, poţi... iar pentru mine nu există nu pot.

Am participat la o mulţime de proiecte interne – voluntariat – care s-au ivit pe parcursul facultăţii dar niciodată la un proiect internaţional de o asemenea anvergură.Îmi place muzică, îmi place să dansez, îmi place să fiu în centrul atenţiei… iar momentele de pe scenă din Franţa (2010 - 2011) au fost unice pentru

mine. Am trăit cele mai frumoase emoţii, este ceva de nedescris în cuvinte să fii aplaudat la scenă deschisă de peste 5000 de spectatori, cuvintele sunt limitate pentru a descrie acel sentiment. În acele momente uiţi de toate greutăţile şi de tot efortul depus la repetiţii şi realizezi că nu dansezi doar pentru ţine şi dansezi pentru o ţară întreagă iar motivaţia creşte şi mai mult când realizezi acest lucru.

Cel mai motivant şi emoţionant a fost pentru mine când în acea mulţime de aplauze zăreşti cu mare emoţie şi mândrie drapelul care te reprezintă că naţiune, care te face să fii mândru că poţi dansa pentru o ţară întreagă, am fost foarte mândru că sunt român.Toate aceste lucruri frumoase se pot întâmplă chiar dacă la 2 ani de la naştere am fost diagnosticat cu tetrapareză.

Un diagnostic cumplit, pe care pentru mulţi din “semenii mei” este o adevărată povara la modul propriu, însă pe care eu l-am depăşit având o comunitate alături de care lucrez şi care mă susţine.Lumea te priveşte că pe un “rebut” social, deşi asta este cam mult spus. Eu mi-am scos din vocabular cuvântul probleme... pentru mine nu există probleme decât soluţii – sunt lucruri care mă motivează intrinsec.

Acesta oportunitate, m-a ajutat să-mi schimb percepţia despre viaţă, acum mă simt mult mai bine, mă simt că sunt şi eu o mică parte (rotiţă) care pune în mişcare un întreg angrenaj.

Acum am mai multă încredere în mine, mi-am demonstrat că se poate dacă ai o motivaţie intrinsecă puternică. Cu ambiţie totul este posibil.

Am mai multă încredere în mine, mi-am demonstrat că se poate dacă ai o motivaţie intrinsecă puternică

interviu MArCel SCutAruSunt Marcel Scutaru am 44 ani din care 22 ani sunt de om căsătorit. Iar de 21 de ani am o creață, fetița mea. Am absolvit facultatea de management, însă am început, prima dată, să lucrez ca electrician, iar ulterior m-am angajat în CFR, unde mi-a plăcut de mic copil. Copiii când sunt mici vor să fie polițiști sau astronauți... eu am vrut să lucrez la CFR. Am început o carieră în prevenirea incendiilor și reguli PSI. Apoi a intervenit amputarea primului picior și nu am mai putut sta în CFR.

Trebuia să supraviețuiesc și am intrat în vânzări, deși nu știam nimic. M-au sunat cei de la compania cu care lucram că sunt pe locul 3 în țară. Ulterior a apărut oportunitatea de a lucra la Raiffeissen Banca pentru locuințe. Am lucrat aproape 2 ani. Apoi am ales domeniul asigurărilor de viață și a pensiilor private, din 2005. De atunci lucrez până în prezent pe acest domeniu. Aici sunt mentor.Trebuie să zic că nu m-a angajat nimeni după ce am căpătat această dizabilitate, ci m-am angajat singur.

Oriunde m-am dus, am ales să muncesc, să învăț și să iau totul de la primii pași. Singur am început să simt unde îmi e locul, iar în acest moment îmi place foarte mult ceea ce fac.În momentul în care ai o dizabilitate, societatea nu e pregătită. Nici familia. Toți se dau câțiva pași înapoi, iar tu trebuie să faci ceva în acel moment. Singur faci ceva, singur te creezi. Celor ce au dizabilitate și își doresc o carieră, am un singur sfat: să iasă din casă! Ieșind vor găsi și oportunități, alternative și se vor dezvolta.

În momentul În care ai o dizabilitate, societatea nu e pregătită

Din păcate, valoarea resurselor umane la angajatori, nu e retribuită pe măsură, astfel, persoanele care își doresc o carieră trebuie să își caute sau creeze oportunitățile.De 2 ani sunt într-o companie elvețiană de turism online și îmi place foarte mult acest domeniu. Turism, sport – în tinerețe am făcut 9 ani de scrimă. Însă am terminat cu sportul, deoarece nu se pot câștiga bani din asta. Acum câteva luni căutam să fac ceva pentru mine, să fac mișcare, însă și o comunitate în care să mă simt și bine.

Am cunoscut un membru din Cumpără Responsabil, am fost chemat la antrenamente, iar în câteva zile am plecat în campionat. De 3 luni joc baschet în fotoliu rulant. Iar la Cluj am deschis și scorul, deși era printre primele meciuri.

Problema a fost că după 5 ani a apărut și amputarea celui de-al 2lea picior, însă cel mai mare pas în a depăși dizabilitatea e să ai dispozitivele necesare, dorință și atitudine.

Persoanele care își doresc o carieră trebuie să își caute sau creeze oportunitățile

OBLIGAŢIILE LEGALE ALE ANGAJATORIILOR PRIN LEGEA NR.448/2006 PRIVIND PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR PERSOANELOR CU HANDICAP

Statul prevede că operatorilor economici „care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi” (art.77, al.2). Angajatorii „care nu angajează persoane cu handicap (…) pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii: � să plătească lunar către bugetul

de stat o suma reprezentând 50% din salariul de baza minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;

� să achiziţioneze produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate*, pe baza de parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat (…)” (art.77, al.3).

* unitate protejată autorizată – operatorul economic de drept public sau privat, cu gestiune proprie, în cadrul căruia cel puţin 30% din numărul total de angajaţi cu contract individual de muncă sunt persoane cu handicap. PUTEŢI TRANSFORMA ACEASTĂ OBLIGAŢIE LEGALĂ ÎNTR-UN AVANTAJ REAL PENTRU FIRMA DUMNEAVOASTRĂ angajând persoane cu dizabilităţi. Dobândiţi angajaţi loiali şi motivaţi, la fel

de competenţi că şi cei fără dizabilităţi, creaţi o echipă solidă, caracterizată prin diversitate şi toleranță și folosiţi fondurile care altfel ar fi datorate statului pentru a plăti salarii angajaţilor dumneavoastră cu dizabilităţi. Orientare, formare profesională, ocupare și angajare în muncă, în conformitate cu legea 448/2006Art. 72 (1) Orice persoană cu handicap care doreşte să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare şi orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul şi gradul de handicap. (2) Persoană cu handicap participă activ în procesul evaluării şi orientării profesionale, are acces la informare şi la alegerea activităţii, conform dorinţelor şi aptitudinilor sale. (3) Datele şi informaţiile personale colectate în cursul procesului de evaluare şi orientare profesională sunt confidenţiale şi pot fi utilizate numai în interesul şi cu acordul persoanei cu handicap în cauză.

Art. 73 (1) Beneficiază de orientare profesională, după caz, persoana cu handicap care este şcolarizată şi are vârstă

corespunzătoare în vederea integrării profesionale, persoană care nu are un loc de muncă, cea care nu are experienţă profesională sau cea care, deşi încadrată în muncă, doreşte reconversie profesională. (2) Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal al acesteia este principalul factor de decizie cu privire la orientarea profesională.(3) Formarea profesională a persoanelor cu handicap se organizează, conform legii, prin programe de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare şi specializare.

Art. 74 (1) În vederea asigurării evaluării, orientării, formării şi reconversiei profesionale a persoanelor cu handicap, autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice: a) să realizeze/diversifice/susţină financiar programe privind orientarea profesională a persoanelor cu handicap; b) să asigure pregătirea şi formarea pentru ocupaţii necesare în domeniul handicapului; c) să coreleze pregătirea profesională a persoanelor cu handicap cu cerinţele pieţei muncii;

CAdru legISlAtIv

d) să creeze cadrul necesar pentru accesul la evaluare şi orientare profesională în orice meserie, în funcţie de abilităţile persoanelor cu handicap. (2) Evaluarea şi orientarea profesională a adulţilor cu handicap se realizează de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în condiţiile legii.

Art. 75 (1) Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condiţiile pentru a-şi alege şi exercită profesia, meseria sau ocupaţia, pentru a dobândi şi menţine un loc de muncă, precum şi pentru a promova profesional. (2) În realizarea drepturilor prevăzute la alin. (1), autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice: a) să promoveze conceptul potrivit căruia persoană cu handicap încadrată în muncă reprezintă o valoare adăugată pentru societate şi, în special, pentru comunitatea căreia aparţine; b) să promoveze un mediu de muncă deschis, inclusiv şi accesibil persoanelor cu handicap; c) să creeze condiţiile şi serviciile necesare pentru că persoană cu handicap să poată alege formă de conversie/reconversie profesională şi locul de muncă, în conformitate cu potenţialul ei funcţional; d) să înfiinţeze şi să susţină complexe de servicii, formate din unităţi protejate autorizate şi locuinţe protejate; e) să iniţieze şi să dezvolte forme de stimulare a angajatorilor, în vederea angajării şi păstrării în muncă a persoanelor cu handicap; f) să acorde sprijin pentru organizarea unei pieţe de desfacere pentru produsul muncii persoanei cu handicap; g) să diversifice şi să susţină diferite servicii sociale, respectiv consiliere pentru persoană cu handicap şi familia acesteia, informare pentru angajatori, angajare asistată şi altele asemenea; h) să promoveze serviciile de mediere pe piaţă muncii a persoanelor cu handicap; i) să realizeze/actualizeze permanent baza de date, pentru evidenţierea ofertei de muncă din rândul persoanelor cu handicap;

j) să dezvolte colaborări cu mass-media, în vederea creşterii gradului de conştientizare/sensibilizare a comunităţii cu privire la potenţialul, abilităţile şi contribuţia persoanelor cu handicap la piaţă muncii; k) să realizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe şi proiecte având că obiectiv creşterea gradului de ocupare; l) să iniţieze şi să susţină campanii de sensibilizare şi conştientizare a angajatorilor asupra abilităţilor persoanelor cu handicap; m) să iniţieze programe specifice care stimulează creşterea participării pe piaţă muncii a forţei de muncă din rândul grupurilor supuse riscului major de excluziune socială.

Art. 76 Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului stabileşte măsuri privind egalitatea de şanse pentru persoanele cu handicap, asigurând, acolo unde este necesar, suport adiţional adaptat nevoilor adulţilor cu handicap, sprijinind accesul acestora în unităţile şi instituţiile de învăţământ superior. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului iniţiază programe de educaţie permanentă a adulţilor cu handicap şi asigura sprijin privind implementarea lor.

Art. 77 (1) Persoanele cu handicap au dreptul de a munci şi de a realiza venituri în conformitate cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu dispoziţiile speciale din prezenţa lege. (2) În sensul prezenţei legi şi numai în contextul încadrării în muncă, prin persoană cu handicap se înţelege şi persoană invalida gradul III.

Art. 78 (1) Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti. (2) Autorităţile şi instituţiile publice,

persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. (3) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii: a) să plătească lunar către bugetul de stat o suma reprezentând 50% din salariul de baza minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; b) să achiziţioneze produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, pe baza de parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condiţiile prevăzute la lit. a). (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. (5) Monitorizarea şi controlul respectării prevederilor alin. (2) şi (3) se fac de către Inspecţia Muncii.

Art. 79 (1) Angajarea persoanei cu handicap în muncă se realizează în următoarele forme: a) pe piața liberă a muncii; b) la domiciliu; c) în forme protejate. (2) Formele protejate de angajare în muncă sunt: a) loc de muncă protejat; b) unitate protejată autorizată.

Art. 80 Persoanele cu handicap angajate la domiciliu beneficiază din partea angajatorului de transportul la şi de la domiciliu al materiilor prime şi materialelor necesare în activitate, precum şi al produselor finite realizate.

Art. 81 (1) Unităţile protejate pot fi înfiinţate de orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap. (2) Unităţile protejate pot fi:

a) cu personalitate juridică; b) fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secţii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, instituţiilor publice ori din cadrul organizaţiilor neguvernamentale, precum şi cele organizate de persoană cu handicap autorizată, în condiţiile legii, să desfăşoare activităţi economice independente. (3) Procedura de autorizare a unităţilor protejate se stabileşte prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap*). ___________ *) A se vedea Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap nr. 60/2007 privind aprobarea Procedurii de autorizare a unităţilor protejate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 3 mai 2007.

Art. 82 (1) Unităţile protejate autorizate beneficiază de următoarele drepturi: a) scutire de plata taxelor de autorizare la înfiinţare şi de reautorizare; b) scutire de plata a impozitului pe profit, cu condiţia că cel puţin 75% din fondul obţinut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziţionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje, instalaţii de lucru şi/sau amenajarea locurilor de muncă protejate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare; c) alte drepturi acordate de autorităţile administraţiei publice locale finanţate din fondurile proprii. (2) La începutul fiecărui an, unităţile protejate autorizate au obligaţia să prezinte raportul de activitate pentru anul precedent Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. (3) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) se sancţionează cu suspendarea autorizaţiei de funcţionare că unitate protejată sau, după caz, cu retragerea acesteia şi cu obligaţia rambursării integrale a facilităţilor de care a beneficiat pe durata funcţionarii că unitate protejată autorizată. (4) Procedura de suspendare sau retragere a autorizaţiei unităţilor

protejate se stabileşte prin normele metodologice**) de aplicare a prevederilor prezenţei legi. ___________ **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007. Art. 83 (1) Persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de următoarele drepturi: a) cursuri de formare profesională; b) adaptare rezonabilă la locul de muncă; c) consiliere în perioada prealabilă angajării şi pe parcursul angajării, precum şi în perioada de proba, din partea unui consilier specializat în medierea muncii; d) o perioada de proba la angajare, plătită, de cel puţin 45 de zile lucrătoare; e) un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia; f) posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, în condiţiile legii, în cazul în care beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens; g) scutirea de plata impozitului pe salariu. (2) Finanţarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) pentru persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii.

Art. 84 Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi: a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate şi achiziţionării utilajelor şi echipamentelor utilizate în procesul de producţie de către persoană cu handicap; b) deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu

la locul de muncă, precum şi a cheltuielilor cu transportul materiilor prime şi al produselor finite la şi de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu; c) decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare şi orientare profesională şi de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap; d) o subvenţie de la stat, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicapArt. 94 (1) Protecţia persoanelor cu handicap se finanţează din următoarele surse: a) bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor; b) bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti; c) bugetul de stat; d) contribuţii lunare de întreţinere a persoanelor cu handicap care beneficiază de servicii sociale în centre; e) donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii. (2) Pentru a garanta primirea de către persoanele cu handicap a sumelor reprezentând prestaţii sociale, acestea vor fi constituite numai din sume provenind de la bugetul de stat şi vor fi gestionate de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse prin direcţiile teritoriale de muncă şi protecţie socială. (3) Costul mediu lunar de întreţinere în centrele rezidenţiale pentru persoane cu handicap, precum şi nivelul contribuţiei lunare de întreţinere datorate de adulţii cu handicap asistaţi în centre sau de susţinătorii acestora se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. (4) Pentru anumite servicii sociale furnizate persoanelor cu handicap se pot percepe taxe, în condiţiile stabilite de furnizorii de servicii sociale publici sau privaţi acreditaţi, cu avizul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.

Art. 95 (1) Produsele şi serviciile realizate de centrele pentru persoanele cu handicap, aflate în coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, pot fi valorificate către persoane fizice şi juridice. (2) Sumele obţinute în condiţiile prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în subordinea căreia funcţionează centrul respectiv.

Art. 96 (1) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate finanţa sau, după caz, cofinanţă programe de interes naţional care au că scop integrarea, incluziunea socială şi profesională a persoanelor adulte cu handicap, precum şi creşterea calităţii vieţii acestora. (2) Programele de interes naţional prevăzute la alin. (1), complementare acţiunilor finanţate la nivel local, pot avea următoarele obiective generale: a) realizarea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea şi bună funcţionare a serviciilor şi centrelor care asigura îngrijirea adulţilor cu handicap; b) realizarea de studii, cercetări şi publicaţii în cadrul domeniului sau de activitate; c) instruirea personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor şi centrelor pentru persoanele cu handicap; d) informarea opiniei publice despre drepturile adulţilor cu handicap prin campanii de mediatizare; e) transcrierea sau traducerea materialelor informative şi culturale în sistemele de acces la informaţie, specifice persoanelor încadrate în anumite categorii de handicap: alfabet Braille, înregistrări audio, scriere vizuală cu litere mărite, limbaj mimico-gestual, pictograme; f) orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. (3) Programele de interes naţional prevăzute la alin. (1) se aprobă că

anexă la bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, pe baza fundamentărilor elaborate de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap. (4) Metodologia de selectare şi finanţare a programelor de interes naţional se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.

Art. 97 (1) Finanţarea sau, după caz, cofinanţarea programelor de interes naţional prevăzute la art. 96 alin. (1) se asigura din următoarele surse: a) bugetul de stat; b) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile; c) donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii. (2) Sumele alocate din sursele prevăzute la alin. (1) vor fi cuprinse în bugetul propriu al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. (3) În scopul finanţării programelor de interes naţional prevăzute la art. 96 alin. (1), Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate alocă fonduri din bugetul propriu: a) serviciilor publice de asistenţă socială din subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti; b) organismelor private autorizate, potrivit legii. (4) Alocarea fondurilor potrivit prevederilor alin. (3) se face pe baza de convenţii încheiate cu consiliile judeţene şi cu consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv cu organismele private autorizate potrivit legii. (5) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate finanţa proiecte din cadrul programelor de interes naţional ce urmează să fie realizate, pe baza de convenţie, în colaborare cu ministere, cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cu alte autorităţi sau instituţii publice şi organisme private autorizate, potrivit legii.

Art. 98 Asociaţia Nevăzătorilor din România, Asociaţia Invalizilor de Război Nevăzători din România, Asociaţia Naţională a Surzilor din România, Liga Naţională a Organizaţiilor cu Personal Handicapat din Cooperatia Meşteşugărească, Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România pot primi, în condiţiile legii, subvenţii de la bugetul de stat prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, exclusiv în completarea veniturilor proprii.

Art. 99 (1) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap finanţează proiecte proprii, proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, precum şi proiecte ale unităţilor protejate autorizate. (2) Metodologia de selectare şi finanţare a proiectelor se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.

BenefICIIle AngAjAtOrIlOr lA AngAjAreA PerSOAnelOr Cu dIzABIlItățI

BenefICIIle PerSOAnelOr Cu dIzABIlItățI

Salariu subvenționat de stat timp de 2 ani

Scutirea impozitelor pe venit și salariul persoanelor cu dizabilități

Responsabilitate socială

Model de bună practică pentru celalalte companii, societate și comunitate

� Integrarea într-o comunitate și în societate � Sentiment de utilitate � Intependență financiară � Autonomie crescută � Îmbunătățirea calității vieții � Creșterea stimei de sine � Model pentru celalalte persoane cu dizabilități � Diminuarea sentimentului de stigmatizare � Depășirea barierelor sociale și a propriilor limite � Contribuie la situația economico-financiară a familiei de apartenență � Diminuează dependența de servicile sociale și/sau ajutoare sociale

Contact: Brasov, str. Lungă, nr. 100 Tel: +4 (0) 737.03.25.05Fax: +4 (0) 372.87.36.90E-mail: contact@cumpararesponsabil.ro/www.cumpararesponsabil.ro