proiect caldarusani

8/18/2019 proiect caldarusani

1/25

În nesfârşitul codru al Vlăsiei, prea puţin umblat şi cunoscut la începutul secolului al XVII-lea, se înalţăMănăstirea Căldăruşani, punct viu de spiritualitate româneascăMona!ul Casian Cernicanul, fiul spiritual al acestor locuri şi primul istorio"raf al mănăstirii, scria la #$%&că 'aşe(area acestei )finte Monastiri este în mar"inea furioaselor pustietăţi ale apei ce se numeşteCăldăroşani' 'Iar locul unde stă această )fântă şi *umne(eiască Monastire, este un ostrov cu puţin denu e ocolit tot de apă, că despre mia(ănoapte este un "ât care intri în Monastire'

În acest loc împădurit şi măr"init în trei părţi de apa lacului, Matei+asarab a (idit la #%-#$ ctitoria sa cea mai de seamă,Mănăstirea Căldăruşani Cu o lun"ime şi o lăţime de && metri,peninsula îndreptată cu vârful spre est, a fost cândva despărţităde mal printr-un canal adânc şi în"ust, cu rol de apărare învremurile tulburi .a pitorescul (onei şi al aşe(ământului mona!alcontribuie din plin şi apa lacului, o imensă o"lindă mişcătoare, deplumb topit, în (ilele melancolice, având el însuşi şi conferind şilocului un uşor aer de nostal"ie Când soarele îl priveşte direct şira(ele se pierd în luciul apelor, culoarea se sc!imbă în verde,albastru sau "alben spre roşu-portocaliu la vremea asfinţitului

.acul are o lun"ime de aproape /,0 1m, iar bo"ăţia apelor saleeste asi"urată şi de unirea lor cu apele lacurilor Vlăsia şiCociovaliştea, aflate la vest de mănăstire Cu o adâncime de /-0m spre centru, lacul Căldăruşani este presărat pe alocuri cuinsule plutitoare, plauri împletiţi natural din tot felul de ierburi şidin când în când cu minunate flori de nufăr alb sau cu iri(aţii ro(

În afara faunei microscopice specifice, e2istă şi atra"e prinimportanţa ei şi o alta, cea piscicolă .acul are aşadar un rol

însemnat nu numai în creşterea "radului de strate"ie alfortificaţiei, dar şi prin romantismul său pe care-l oferă în fiecareanotimp într-o !aină nouă, inconfundabilă

Codrul Vlăsiei, întins odinioară pe o mare suprafaţă, numit în pre(ent codrul Căldăruşanilor, îşi împleteştestrâns viaţa cu activitatea desfăşurată în lăcaşul reli"ios de peste apă Cândva, în secolele trecute,peninsula a servit şi ca mi3loc de apărare a celor mulţi şi năpăstuiţi 4idurile cetăţii şi turnul clopotniţei"răiesc din plin despre aceste vremuri de be3enie5entru a a3un"e la Mănăstirea Căldăruşani, pelerinul se va desprinde de 6oseaua +ucureşti - 5loieşti şiva urma calea spre dreapta, adică spre est, prin +aloteşti, )iliştea )na"ovului, 7ruiu, spre .ipia 8poi,dintr-o dată, se profilea(ă pe linia ori(ontului albul strălucitor al (idurilor de incintă peste care se înalţăturlele bisericii mariMinunatul peisa3 care încon3oară lăcaşul reli"ios, a fost remarcat şi de istoricul 9icolae Ior"a care îldescria în #:# astfel; '8pril a (vârlit acum mantia-i de re"e tânăr, numai în catifea verde şi în flori albepeste aceste locuri' 'Într-un alt loc pădurile par a se atin"e, împre3muind cu totul (ările Câmpia seprăvale la dreapta într-o căldare, o căldăruşă, în care i(voarele puternice au întins o pân(ă de apă ce sereînnoieşte sorbită deasupra de soare .acul se înfundă în malurile înalte, înfi"e în ele mici "olfuriascuţite< din loc în loc, ostroave mărunte îşi arată ţepii de ro"o( şi ierburi înalte, li se (ice cociocuri şi îndesişurile lor se prind peştii ce fac ici şi colo vârte3uri luminoase când se (bat de bucurie în apa călduţă'Marele istoric, cu pana lui măiastră, consemnea(ă; 'frumoasa mănăstire care se desfăşoară mândră înfaţă' se profilea(ă 'pe fondul de păduri dese, înalte, pe care le-a cruţat până acum vremea noastră şispre care se desfac (idurile înălţate de Matei +asarab şi turnurile de lemn de la trei biserici' ' intri prinlivada catifelată semănată cu flori "albene răşc!irate în ra(e, cu măciulii de puf înstelat care (boară lafiecare pas şi atârnă scânteietor în aer, cu frun(e cărnoase ce se desfac din merii în floare' '= turmăpaşte într-o necontenită clătinătură moale a blănilor sure şi ne"re, pe când mă"arii care o întovărăşesc înrătăciri, mă"ari "roşi şi bu!oşi foarte neţesălaţi, smul" lacomi iarba vân3oasă


2/25

CTITOR

*omnitorul Matei +asarab s-a născut în satul +râncoveni, 3udetul >omanaţi, astă(i 3udeţul =lt *anciu,tatăl său, mare vornic în perioada # iunie #0:# - #$ au"ust #0:, era fiul lui Vâlsan din Caracal şi alMariei, fiica boierului *etco din +râncoveni +oierul *anciu a fost nepotul 3upâniţei Mar"a cea bătrână,sora domnitorului 9ea"oe +asarab ?#0#@-#0@#A şi a lui 5reda Craioveanu, mare ban şi unul dintre ceimai puternici boieri din Bara >omânească de la începutul secolului al XV-lea 5entru a sublinia filiaţiadomnească, Matei îşi va lua numele de +asarab, în scopul evidenţierii descendenţei sale din mareleneam basarabesc, ori"ine care - în accepţiunea sa - îi dădea dreptul să aspire la tronul Bării >omâneşti*upă o perioadă furtunoasă în viaţa a"ăi Matei, cu evenimente între care se numără şi o serie de lupte

împotriva domnitorului .eon omşa, un e2il în ransilvania şi o luptă cu >adu Ilieş, fiul domnitorului 8le2andru Ilieş din Moldova, la @& septembrie #@ va ocupa tronul Bării >omâneşti

*omnia lui Matei Vodă va fi tulburată de dese lupte cu Vasile .upu ?#/-#0A pentru apărarea tronului*e prima luptă dintre aceşti voievo(i, în 3urul anului #%, se lea"ă ctitorirea de către Matei +asarab aMănăstirii CăldăruşaniConform tradiţiei consemnate de ieromona!ul Casian Cernicanul, primul istorio"raf al mănăstirii,domnitorul a făcut toate pre"ătirile necesare în vederea construirii noului lăcaş mona!al, de la

însemnarea locului şi dispunerea construcţiilor, până la în(estrarea cu tot ceea ce era necesar pentru!rana şi prosperitatea vieţii mănăstireşti 5entru suprave"!erea lucrărilor a fost desemnat *imitrie+u(inca slu"erul, unul dintre boierii săi cei mai credincioşi*upă planurile voievodului, construcţia mănăstirii trebuia să fie impresionantă atât prin dimensiuni, cât şiprin frumuseţe ar!itectonică Dra o construcţie impunătoare pentru începutul secolului al XVII-lea şi maiales pentru pustietăţile în care urma să fiinţe(e Da trebuia să întruc!ipe(e bo"ăţia materială şi spirituală

a ctitorului, dar şi să corespundă condiţiilor sociale şi politice ale Bării >omâneşti din acea vreme, cuincinte bine întărite, capabile să opună re(istenţă atacurilor armatelor otomane şi bandelor 3efuitoare ceplecau uneori din raialele de la *unăre Construcţia de tip fortificaţie corespundea planurilor domnitoruluide întărire strate"ică a Bării >omâneşti într-o epocă în care otomanii, cu putere su(erană, nu permiteauBărilor >omâne să-şi construiască cetăţi de apărare 5entru eludarea acestei interdicţii, lăcaşurilereli"ioase se întăreau cu (iduri înalte de -% metri şi cu turnuri de colţ şi metere(e, fapt care arătalimpede intenţia domnitorului de a transforma mănăstirile, la nevoie, în puncte fortificate de apărare, aşacum se consideră că au fost )adova, )tre!aia, +râncoveni, CăldăruşaniMotivele care l-au determinat pe domnitor să ridice această nouă mănăstire, au fost; situaţia dede"radare avansată a sc!itului de lemn pe care l-a descoperit şi care l-a impresionat< frumuseţea loculuibine ales pentru construcţia unui sfânt lăcaş< poate că oc!iul său de bun militar a descoperit valoareastrate"ică a locului şi l-a determinat să se !otărască să construiască o mănăstire impunătoare, cu plande cetate, ceea ce ar confirma ideea de apărare, care ar fi cuprins o centură de mănăstiri întărite, ceporneau din sudul ţării, pe linia *unării, de la )adova, apoi 7ura Motrului, 5lumbuita şi )lobo(ia, până îninima Munteniei, la CăldăruşaniMănăstirea a primit numele unui sat învecinat 5rima menţiune documentară a satului Căldăruşanidatea(ă din / decembrie #0: când Mi!ai Vitea(ul dă poruncă unui slu3itor '*umitru din Căldăruşani săfie volnic cu această carte să întoarcă "râul de la )ânpetru din +ărbuş' ot '*umitru lo"ofătul şi cu fiiisăi' primeşte o întărire 'peste ocina din Căldăruşanii de )us' la # mai #0:% Dste de presupus că aue2istat două localităţi; Căldăruşanii de )us şi Căldăruşanii de Eos

În ceea ce priveşte provenienţa numelui de Căldăruşani pe care îl va purta ctitoria voievodală, CasianCernicanul - cel care a întocmit prima mono"rafie a Mănăstirii Căldăruşani, notea(ă şi tradiţiile orale cares-au păstrat 'din neam în neam, până au a3uns şi la noi' 5entru aura lor de le"endă, redau câtevafra"mente' tradiţiile deşi nu stau tot într-una, dar îşi au tot acelaşi înţeles, (ic că în dreptul )fintei Monastiri în


3/25

partea dinspre mia(ă-(i se află nişte ruini de sat şi se (ice că după descălecarea românilor aici înaceastă ţară, mai în urmă după trecerea a multe secole s-ar fi statornicit în acest loc, un om ca numeCălin, şi (ice că şi-ar fi luat în căsătorie o fată anume *aria şi pentru că avea dobitoace multe dupăobiceiul românilor, au început a se strân"e mai mulţi pe lân"ă dânşii şi li se (icea satu Călindarianilor, dela care şi-au luat numirea acest loc'

8celaşi autor spune că după alte tradiţii, 'în vremea ră(meriţelor, fu"ea lumea în toate părţile ca să-şi

scape viaţa şi se strân"ea mai mulţi şi tabăra pe la pustietăţi ca să nu-i "ăsească vră3maşii şi se (ice că,pe acest loc ce este spre mia(ă(i de această )fântă Monastire, se strân"ea mai mulţi lucrători de aramăşi-şi făcea sălaşurile pe acest loc unde se află ruinele acestui sat, şi se (ice că a început a se numilocul său satu Căldărarilor iar unii din bătrâni povestesc într-alt fel (icând că, în satele vecinate

împre3urul acestui sat, numit Căldărari, locuia nişte oameni slu3başi domneşti ce le (icea dorobanţi careumbla călări pe cai şi purta !aine roşii şi le (icea Călăroşani şi pentru că le era căpitănia într-acest numitsat, li se (icea satul Călăroşanilor şi pot să fie de cre(ut pentru că de ostaşi călăreţi cu !aine roşii sepovesteşte şi în viaţa lui Matei +asarab, reînnoitorul aceştii )finte Monastiri'Marele istoric 9icolae Ior"a afirmă că numele de Căldăruşani vine probabil de la forma terenului şianume de la prăvălirea câmpiei în această re"iune, într-o formă de căldare sau căldăruşă 'Câmpia seprăvale la dreapta, într-o căldare, o căldăruşă în care i(voarele puternice au întins o pân(ă de apă ce sereînnoieşte sorbită deasupra de soare'Cercetătorul Ior"u Iordan susţine de asemenea că toponimicul Căldăruşani provine de la 'căldare', vale!ârtopoasă în formă de cerc, mică şi scurtă

INFIINTARE

>ămâne încă acoperit de vălul uitării momentul în care liniştea Codrului Vlăsiei a fost despicată de "lasul clopotelorcare vesteau începutul slu3belor de laudă lui *umne(eu la Mănăstirea Căldăruşani *ocumentele nu ne aduc ştiridespre începutul unei aşe(ări mona!ale aici, decât de la începutul secolului al XVII-learadiţia aşternută în scris de ieromona!ul Casian Cernicanul, aminteşte de e2istenţa unui sc!it de lemn, o aşe(arepustnicească peste care vremurile îşi puseseră puternic amprenta, înainte ca domnitorul Matei +asarab să fi (iditactuala mănăstire Voievodul ar fi "ăsit acest loc cu prile3ul unui conflict militar cu Vasile .upu, domnul Moldovei, în

3urul anului # ?În realitate confruntarea a avut loc în toamna anului #%A 8flat în tabără cu oştirea în codrul

Vlăsiei, voievodul s-a 'înfundat în ostrov şi uitându-se încoace şi încolo, a vă(ut o bisericuţă mică de lemn şi foartedărăpănată din pricina vremii, şi tot minunându-se şi privind pe lân"ă dânsa, a vă(ut pe un biet bătrân şi acesta erastareţul acestui sc!itişor sau mai bine (is al aceştii si!ăstrii' Intrând în vorbă cu el, vodă a aflat că se numeşte5artenie şi că mai avea $ ucenici Impresionat de buna lor vieţuire şi de frumuseţea locului, Matei +asarab le-afă"ăduit că, dacă se va întoarce victorios din luptă, le va înnoi mănăstirea .upta nu a mai avut loc deoarece, aflândde puterea sporită a lui Matei +asarab prin a3utorul dat de 7!eor"!e >a1oc(F I, Craiul 8rdealului, Vasile .upu s-aretras în Moldova Întorcându-se în peninsulă, în mi3locul mona!ilor, Matei +asarab a !otărât să (idească 'omonastire foarte frumoasă în numele )fântului Marelui Mucenic *imitrie' după care 'sin"ur măria sa au început a

însemna pe unde să fie temelia +isericii şi a caselor, adecă +iserica în mi3loc şi casele împre3ur făcute ca un fel decetate' rânduind ca slu"erul *imitrie +u(inca să se în"ri3ească de (idire ' planul +isericei este după cum s-au

însemnat c!iar de măria sa, fără numai c!iliile nu sunt făcute după cum a poruncit, ci le-au făcut numai cu un cat, iar în partea despre răsărit au făcut numai un (id semplu fără c!ilii' )finţirea s-a desfăşurat cu mare fast şi au luat parte,pe lân"ă Matei +asarab şi curtenii săi, mitropolitul eofil al Gn"rovla!iei şi episcopii I"natie al >âmnicului şi 6tefan al

+u(ăului În spri3inul e2istenţei unui lăcaş si!ăstresc de călu"ări la Căldăruşani, pe lân"ă tradiţie, mona!ul Casian Cernicanulmenţionea(ă şi 'Cartea 5rea )finţitului 5atriar! 5artenie pentru întărirea !risoavelor )fintei Monastiri Căldoroşani'din decembrie #/ în care se arată; ' 5ravoslavnicul *omn a toată Gn"rovla!ia C!iru c!ir Ioan Matei Voevod auridicat din temelie la ţara domniei sale, la locul Căldăroşanilor pre )fânta Monastire învec!ită şi de mai mulţi anifiind uitată' *ocumentul emis la cererea domnitorului, scris în limba "reacă pe piele, se păstrea(ă în ori"inal *easemenea 'Cartea 5rea )finţitului 5atriar! )ofronie pentru întărirea !risoavelor )fintei Monastiri Căldoroşani carecarte întăreşte pe cea de mai înainte, a fericitului 5atriar! 5artenie, ce aceasta întăreşte !risoavele măriei sale Matei+asarab, întâiul întemeietor' *atată '8nul #%%0, în luna 8prilie', cartea este emisă 'ca să se pă(ească nemişcat


4/25

cererea numitului ctitor şi înnoitorului credinciosului prea luminatului, prea slăvitului a toată Gn"ro-Vla!ia C!iriu C!irIoan 8le2andru Ipsilant Voevod'*espre e2istenţa unui aşe(ământ călu"ăresc la Căldăruşani înainte de #%, înştiinţea(ă şi un fra"ment de !risov din##/-##0 emis de voievodul >adu Mi!nea ?###-##A cu prile3ul fi2ării !otarelor moşiei Eupânesei Ioana, care se

învecina cu o moşie a Mănăstirii Căldăruşani ')emnele despre moşia mănăstirii Căldăruşanu sunt acestea; satul*ulban de la "ura lacului de la bulboacă până la moara birarului, până în "or"anul tufelor, încă până în "or"anul cu

piersecul, iar după acestea la trei "or"ănele spre moşia Creţului până la lăcurele'ot în spri3inul e2istenţei unui lăcaş mona!al, poate o si!ăstrie, vin şi descoperirile ar!eolo"ice făcute cu prile3ulrestaurării din #:0&-#:% În latura de vest, în afara cetăţii, în stân"a intrării de sub "an", se află o pivniţă a uneiclădiri anterioară anului #% 5ivniţa este construită din cărămidă de epocă şi are boltă şi arc în dublură*imensiunile sunt modeste; @ m lăţime şi @ m înălţime .un"imea nu poate fi preci(ată din cau(a temeliei (iduluicetăţii care a întrerupt-o*espre e2istenţa unei aşe(ări mona!ale modeste la Căldăruşani înainte de #%-#$, pomeneşte şi 9icolae Ior"a,vorbind despre Mănăstirea )na"ov; 'Bepeş a putut fi ctitor aici, ca şi Matei +asarab la Căldăruşani, ducând maideparte ceea ce altul începuse'*in primele documente de cumpărare de moşii pentru Mănăstirea Căldăruşani, se află intenţia voievodului Matei+asarab de a ridica aici o nouă ctitorie Înscrisul din mai #% menţionea(ă cumpărarea de la +adea din )păteni,nepotul lui 9ea"oe lo"ofatul din Căldăruşani, contra sumei de #0& de "albeni, sumă plătită 'den pun"a măriei sale','ca să facă măria sa domnul nostru sfânta mănăstire şi întru po!ală sfântului mucenic şi i(vorâtorul de mir *imitrie'

În aceeaşi (i domnitorul mai cumpăra a patra parte de ocină din Căldăruşani, de la )tan, "inerele lui *umitru dinCăldăruşani, tot cu #0& de "albeni din pun"a sa, urmând să facă mănăstire pe ocină .a iulie #% Matei +asarabcumpără de la .oi( clucerul, cu @&& de "albeni, satul Vlădeni - Ilfov pe careapoi îl donea(ă mănăstirii Căldăruşani

BISSERICA MANSTIRII CALDARUSANI

În pisania ori"inală, din piatră, aşe(atădeasupra uşilor de intrare în impunătorullăcaş, se poate citi; ' s-a început a se (idi

în luna iulie în #/ şi s-a săvârşit în lunaoctombrie @&, leatul #$'Dste de presupus că în intervalul de timpspecificat s-au efectuat numai lucrările de(idărie, nu şi cele de finisare şi pictură5lanul bisericii Mănăstirii Căldăruşani estespecific secolului al XVII-lea, în formă detreflă cu abside laterale şi trei turle *e maridimensiuni ?,0 m lun"ime, #@,0 mlăţimeA, prin modul de construcţie şielaborare a planului ?formă de treflă cu trei

turle, cea mare deasupra naosului, celelaltedouă mai mici deasupra pro-


5/25

naosuluiA, biserica se aseamănă cu cea a Mănăstirii *ealu, ctitorie a domnitorului >adu cel Mare ?#/:0-#0&$A şi prin anumite elemente cu cea a Mănăstirii Curtea de 8r"eş ctitorită în #0#% de domnitorul9ea"oe +asarab ?#0#@-#0@#A din a cărei construcţie s-a preluat pronaosul supralăr"it *atorită mărimii şidispunerii, biserica Mănăstirii Căldăruşani face trecerea spre o altă "rupă de monumente ar!itectonicebisericeşti, caracteri(ate şi prin plan treflat, în(estrate cu patru turle şi cu un pronaos mult lăr"it 8ceastă"rupă a re(ultat prin preluarea elementelor de ar!itectură auto!tonă, prelucrate într-un nou mod artistic,

din care au re(ultat Mitropolia din +ucureşti, ctitorie a domnitorului Constantin 6erban ?#0/-#0$A şifosta biserică a Mănăstirii Cotroceni, ctitorie a domnitorului 6erban Cantacu(ino ?#%$-#$$A, demolată

în anii comunismului 8şadar, biserica Mănăstirii Căldăruşani marc!ea(ă o anumită etapă în evoluţia elementelor ar!itectoniceauto!tone, însă, din cau(a deselor reparaţii şi a restaurărilor succesive, unele elemente ale aspectuluisău ori"inal interior şi e2terior s-au mai sc!imbat )pre e2emplu, la restaurarea din #:#0, (idul bisericii afost înălţat cu o 3umătate de metru şi s-a adău"at o cornişă (imţată pentru a da bisericii o linie mai (veltă

• Pridvor. 8dău"at în #%%$, pridvorul bisericii a fost conceput prin planul de construcţie, mare,lar" şi desc!is Mai târ(iu, din motive de conservare a monumentului, a fost înc!is cu "eamuriDl avea trei frontoane şi se spri3inea pe coloane masive de (idărie şi două arcade laterale, înstân"a şi dreapta intrării, constituind un element nou în construcţiile reli"ioase din Bara>omânească 5ridvorul mare şi lar" dă impresia de spaţiu vast, de bo"ăţie, c!iar de la intrarea

în monument 8rcadele laterale desc!ise în stilul ori"inal al constructiei, servind şi ca intrare

suplimentară, invitau nerostit spre recule"ere întru credinţă, în pace şi linişte 8stă(i, (idurilepridvorului se continuă la aceeaşi înălţime cu cel al bisericii şi întăreşte impresia de continuitatea constructiei 8ceasta cu atât mai mult cu cât, pe laturile sale de sud şi de nord se continuădecoraţia e2terioară ce încon3oară biserica cu o bandă lată de pictură )tâlpii din faţă sunt dinpiatră şi spaţiul dintre ei este desc!is )oclul este împodobit cu piatră, lucrarea datând de lareparaţiile din #:/

• Pronaos. *in pridvor se pătrunde în pronaos printr-o uşă masivă, în două canate, din lemnsculptat cu mare rafinament artistic şi cu o mare bo"ăţie de elemente forale, mărturisind şi uneleinfluenţe orientale, datând din secolul al XIX-lea

8ncadramentul uşii a fost puţin lăr"it la restaurarea din #:&$-#:#0 şi este din piatră *easuprase află un arc în formă de acoladă 3oasă cu vârf, cu următoarea inscripţie săpată în piatră culitere c!irilice, continuată c!iar şi pe stâlpii verticali;

'Cu strălucirea celei sfinte şi începătoare de viaţă şi cei neîmpărţite şipururea cântată şi înc!inatei roiţe, şi noi cu această putere de luminăumbrindu-ne şi luminându-ne .uat-am aminte la cele "răite dedumne(eieştile scripturi când (ic că Hînfricoşat iaste a cădea în mâna lui*umne(eu viu cine îşi ascunde în pământ talantul bo"ăţiei luiH 6i iar"răieşte *omnul; H9u vă ascundeţi voi visteriile în pământ, unde viermii şiputre(iciunile o putre(esc şi furii o sapă, ci vă ascundeţi visteriile la cer, deunde nici una dintre acestea nu le poate stricaH 6i iar mă întriste( de ce"răieşte 5avel, vasul cel ales, care (ice că Hnimic n-am adus pe lumeaaceasta, de aceea nici a duce nu vom puteaH şi iar (ice; HCelor bo"aţi seopreşte să nu se înalţe cu mintea înţelepciunei, nici să nă(uiască sprebo"ăţia cea pieritoare, ci spre *umne(eul cel viu, celui ce a dat nouă toatedin destul întru îndulcire a lucra cele bune şi să îmbo"ăţească întru

lucrurile cele bune şi să-şi ascundă evan"!elia (ice şi temeile cele bune înveacul cela ce va să fie proorocireaH

• *rept aceia şi eu, întru ristos *omnul, bun creştin, sin"ur ţiitor, Io Matei +asarab, voievod şidomn a toată Bara >omânească şi de cea parte de munte şi altele domnind, au(ind acestea,repe(itu-m-am cu poftă şi cu "ândul cel dumne(eiesc carele este către sântele biserici a le (idişi a le ur(i şi a le înfrumuseţa cu c!eltuială din avuţia ce s-a dat nouă de la *umne(eu,

întocmind aceasta, vrut-am şi aici, în locul acesta carele se c!iamă Căldăruşani a (idi casa*omnului, carele loc sin"ur domnia mea "ândul l-am "ăsit, întru mărirea şi lauda sfântului,


6/25

marelui Mucenic *imitrie, ca să ne fie domniei mele şi părinţilor mei întru vecinică pomană, iar împăratului de veci celui neputred, celui nevă(ut, celui înţelept unul *umne(eu, aceluia să-i fiecinste şi mărire întru vecii de veac 8min'5isania restaurată în totalitate la @ mai #:#0 de către I5) Mitropolit 7!enadie 5etrescu, fostprimat al >omâniei, este încadrată într-un cebuc în relief, de forma unei funii răsucite5e arcul (idului, deasupra uşilor de la intrarea în biserică, se mai află o pisanie care n-a putut fi

descifrată în între"ime din cau(a unor reparaţii care s-au făcut în mi3locul său;'8cest sfânt şi dumne(eiesc lăcaş s-a (idit din temelie de răposatul întru fericire bla"ocestivuldomn Matei +asarab voievod, la leat #$, iar în anul #%%$ s-au meremetisit de noi preasfinţitul episcop Jiriu Jir Kilaret şi s-au !ăre(it de stareţul şi ar!im Jir 7!eor"!ie Cernicanulobşte3itelu la anul #%:@, care din multe sudori şi osteneli dimpreună cu diado!ii săi şi cu a3utorulctitorilor a sporit şi a în(estrat )f mănăstire cu cele dinafară mişcătoare şi nemişcătoare cât şicu orânduelele cele du!ovniceşti, iar mai ales acum la #$#% de cuvioşia sa stareţul şiar!imandritul Jir *ositei pre lân"ă alte lăcaşuri s-au făcut prin osârdia sfinţiei sale au luatsăvârşire sf biserică cu podoaba (u"răvelei precum se vede în (ilele prea lum domn Ioan

8le2andru ?Cara"eaA voievod, ar!iepiscop şi mitropolit fiind preasfinţia sa Jiriu Jir 9ectarie, iulie%, anul #$#%'5ronaosul are formă dreptun"!iulară, cu a2a perpendiculară pe cea a bisericii, ceea ceconstituie un element unic în ar!itectura începutului de secol XVII, făcându-se trecerea de ladreptun"!i aşe(at pe lat, fără depăşirea lăţimii naosului *in acest punct de vedere monumentulpre(intă o formă de construcţie cu totul particulară, nemaiîntâlnită în ţara noastră la nici o altăbiserică 8ceastă formă a pronaosului se re"ăseşte în construcţia bisericilor mănăstirilorilandar, *ionisiu şi Ivir de la muntele 8t!os 5ronaosul se constituie aşadar într-o navălon"itudinală, boltită printr-un semicilindru ale cărui arcuri se rea(emă pe doi stâlpi octo"onalisituaţi în centru Cei doi stâlpi interiori împart spaţiul de boltitură în şase pătrate e"ale, ceea ceuşurea(ă construcţia bolţilor +olta semicilindrică centrală lon"itudinală este ceva mai înaltădecât calotele laterale *ouă turle mici, de formă octo"onală, se ridică pe pătratele laterale, îndreapta şi în stân"a *in pronaos se poate vedea cu uşurinţă naosul şi altarul cu iconostasuldatorită celor trei treceri e2istente în (idul despărţitor Gna dintre aceste desc!ideri se află îna2ul bisericii şi este în formă de arc 8u mai e2istat două desc!ideri circulare cu diametrul de#,0& metri care, la restaurarea din #:/, au fost desfăcute până la pardoseală pentru sporireaspaţiului şi o mai bună difu(are a slu3bei 8cest mod de comunicare dintre naos şi pronaosconstituia un element nou, sin"ular, făcând trecerea de la peretele masiv despărţitor, străpunsdoar de o simplă arcadă, la şirul coloanelor de (idărie, piatră sau marmură, ceea ce permiteacirculaţia nestân3enită între naos şi pronaos

• Naos. *e forma unui pătrat cu latura de 0 m, naosul este încoronat de turla cea mare apantocratorului, care se spri3ină pe patru picioare puternice de (idărie, împărţind "reutatea cuarcurile laterale semicilindrice Korma şi dispunerea în plan a naosului şi turlei centrale, este oformulă mult răspândită la noi în secolul al XVI-lea

8bsidele laterale sunt lar"i şi adânci, depăşind planul pronaosului În dreptul lor, lăţimea bisericiieste de #,0& m 4idurile absidelor au formă cilindrică îninterior şi poli"onală în e2terior

• Altar. *e formă dreptun"!iulară, în continuarea (idurilor naosului, altarul este foarte spaţios şi are nişe mari Înpartea de răsărit se înc!ide printr-un semicercasemănător absidelor şi situat în a2 >e(ultă astfel oimportantă mărire a spaţiului reali(ată şi prin e2istenţa a

două nişe profunde plasate în pereţii de nord şi de sudKoma bolţii este a planului complet cu o parte cilindricămai ridicată, ca la unele biserici din secolul al XVI-lea


7/25

•

• Tâmpla ori"inală a bisericii mari s-a deteriorat, iar la 3umătatea veacului al XIX-lea stareţulDftimie a e2ecutat o alta, din lemn de tei 5ictura a fost reali(ată de mona!ul Dv"!enie .a(ar înanul #$0 *in 0& de icoane, acesta a e2ecutat /%, celelalte fiind e2ecutate de 9icolae

7ri"orescu âmpla actuală datea(ă de la restaurarea făcută de mitropolitul 7!enadie înperioada #:&$-#:#0 Icoanele vec!ii catapetesme se află în pre(ent în tâmpla bisericii paraclisdin cimitir şi în mu(eu)trănile şi uşile diaconeşti de la altar din biserica mare au fost depo(itate cu prile3ul restaurăriidin #:/# în camerele din incinta mănăstirii În #:/0, la devastatorul incendiu care a distrusincinta, au ars şi strănile, şi uşile de la tâmplă, iar sfeşnicele împărăteşti şi alte obiecte din bron(s-au topit 8ctualele uşi diaconeşti şi împărăteşti sunt de la tâmpla din biserica Cocioc şi suntpictate de 9icolae (u"ravul la #$@% )tareţul Irineu Iuraşcu a confecţionat pentru biserică străninoi din lemn de ste3ar

• Pictura bisericii mari a fost e2ecutată în timpul lui Matei +asarab şi reînnoită la #%%$ substareţul Kilaret şi la #$#% sub stareţul *ositei În #:#/, sub mitropolitul 7!enadie, pictorul*imitrie +eli(are din +ucureşti reface din nou (u"răveala *in pictura ori"inală s-a păstratrepre(entarea ctitorilor Matei +asarab şi doamna sa Dlena În e2terior biserica este împodobităcu pictură numai în re"istrul de firide superior Maestrul e2ecutant a fost tot *imitrie +eli(are

Kerestrele sunt dispuse astfel; câte două pe fiecare latură a pronaosului, în naos câte una pe fiecarelatură, iar în altar una sin"ură în semicercul ce înc!ide altarul spre răsărit Kerestrele au fost modificate încursul diferitelor renovări În #:/# au fost în"ustate prin adău"area unui c!enar de piatră sculptată În#:/ soclul a fost placat cu piatră şi s-a pus o bordură tot din piatră în 3urul bisericiiD2teriorul este tencuit şi împărţit în două printr-un brâu median Kaţadele sunt decorate cu două re"istrede firide delimitate prin cebuce de cărămidă profilată

În partea superioară, firidele e2terioare sunt pictate reali(ându-se un adevărat panteon reli"ios, dar încare se observă şi uşoare influenţe laice 5e lân"ă proorocii 8vdie, 8vacum şi alţii, sunt înfăţişate şi

http://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htm


8/25

personalităţi din istoria culturii universale; filo(oful 5laton, înţeleptul e!idide, sibila *elfina, etc Înpartea de nord pictura firidelor este deteriorată

Hramul mănăstirii adoptat la sfinţirea bisericii la @ octombrie #$ a fost şi a rămas )fântul MareMucenic *imitrie i(vorâtorul de Mir, care a fost tribun al esalonicului Mărturisind pe ristos în anul @$,

la @ octombrie, a fost ucis cu suliţele din porunca împăratului *iocletian ?@$/-&0Aradiţia consemnată în scris de mona!ul Casian Cernicanul la #$%& arată că vec!iul sc!it, pe locul căruiaMatei +asarab a ridicat mănăstirea, avea ca !ram pe )fântul Mare Mucenic *imitrie i(vorâtorul de Mir*e altfel domnitorul avea toate motivele să păstre(e acest !ram şi pentru noua sa ctitorie, pentru că de(iua pră(nuirii acestui martir se lea"ă unul din momentele de seamă din viaţa sa ca domn; i(bândaasupra oştirii lui >adu Ilieş, pretendent la tronul Bării >omâneşti 8stfel se e2plică şi faptul că MănăstireaCăldăruşani este cea mai mare şi cea mai în(estrată dintre toate ctitoriile sale

BISERICA DIN CIMITIR


9/25

În afara incintei mănăstirii, la mică distanţă de latura de nord, se află biserica dincimitir *e mici proporţii, biserica din cimitir a început a se (idi la sfârşitul secolului alXVIII-lea Încă neterminată, ea a fost dărâmată la cutremurul din #$&@

Începută sub e"umenia stareţului 7!eor"!e, biserica din cimitir va fi terminată în 3urulanului #$#%, stareţ fiind *ositei ar!imandritul ?#$&%-#$%A .a ridicarea bisericii aucontribuit biv vel banul Constantin Creţulescu şi fratele său biv vel lo"ofătul oma

Creţulescu, ambii (u"răviţi în tabloul votiv, precum şi daniile credincioşilor primite demona!ii 7alaction şi Ioanic!ie+iserica din cimitir este o mică podoabă ar!itectonică în formă de treflă, cu o sin"urăturlă pe naos 5ereţii din (id sunt (u"răviţi în interior de părinţii mona!i de la şcoala depictură a mănăstirii În e2terior este decorată cu stucatură şi un rând de firide înalte,pictate În biserică se intră printr-un pridvor cu coloane de cărămidă, înc!is cu"eamlâc Împărţirea locaşului este clasică; altar, naos şi pronaos 5ictura a fostspălată de mona!ul >afael din Căldăruşani şi pictorul ecuci 5ăltineanu în anul #:%:,stareţ fiind Irineu Euraşcuâmpla bisericii din cimitir este din lemn Icoanele împărăteşti sunt lucrate tot demona!ii (u"ravi din obşte Kri(ele cu pra(nicele împărăteşti, apostoli şi prooroci, aufost pictate pe pân(ă, cu rame lun"i cât tâmpla Dle au fost înlocuite în anul #:$ cuicoane din tămpla de la biserica mare Gşile împărăteşti sunt sculptate cu motiveflorale, "en secolul al XIX-lea)ub biserică se află "ropniţa unde se păstrau craniile părinţilor mona!i adormiţi în*omnul 5rintre ele se aflau şi craniile mitropolitului Kilaret al II-lea şi al episcopului7!erasim al +u(ăului În pre(ent toate sunt puse într-un mormânt comun

În faţa bisericii bolniţei, în cimitir, se află o cruce mare din piatră datând din 3urul anului#$0 Da a fost adusă în #:0 din 'ceair', în partea de nord-est a terenului de lân"ă"ra3duri radiţia spune că ea a fost ridicată pe locul unui vec!i ste3ar în care, dupătăiere, s-a "ăsit o icoană pusă de călu"ării care oficiau aici Vecernia şi Gtreniaaşteptând pe Matei Vodă să vină de la lupta cu Vasile .upu în #%C!emat la *omnul la #/ IX @&&@, părintele 8r!imandrit )ofian +o"!iu stareţulMănăstirii 8ntim, a fost înmormântat la Căldăruşani L5ărintele )ofian a plecat la Cerscria Mitropolitul =lteniei, eofan LÎmpărăţia cea de sus se îmbo"ăţeşte cu unpământean 5ământul, în lo"ica lumii, este mai sărac cu un om ceresc =menirea, înlo"ica credinţei, devine mai bo"ată, căci, acolo sus, un rod al ei, "ăsindu-şi odi!na, seosteneşte în ru"ăciune pentru oameni I se mai spunea şi Ldu!ovnicul +ucureştilor5ământul Căldăruşanilor şi-a desc!is braţele primind trupul celui ce-a i(vodit minunate

icoane, dar mai cu seamă dra"oste şi mân"âiere în suflete

BISERICA DIN COCIOC


10/25

În afara peninsulei Mănăstirii Căldăruşani, pe malul drept allacului, la && de metri, se află biserica numită Cocioc 9umeleprovine de la plaurii cu trestie de pe apa lacului)tareţul 7!eor"!e care venise la Mănăstirea Căldăruşani pe la#%:-#%:/ de la Mănăstirea Cernica unde, în insula )fântul7!eor"!e se aflau pe atunci câteva c!ilii pustniceşti, a dorit săfacă asemenea locuri de liniştire şi la Căldăruşani 7ăsind acelloc potrivit, stareţul a făcut o mică biserică din lemn şi patruc!ilioare unde mer"eau 'unii din părinţi de se liniştea acolo şi senevoia toată săptămâna, iar sâmbăta venea în mănăstire de se

împărtăşea cu )fintele aine, şi se veselea du!ovniceşte cuceilalţi părinţi la masă Iar acolo, în pustie, în toată săptămâna se

îndestula numai cu pâine şi cu apă, şi aceea după apusulsoarelui' Înalta trăire spirituală a mona!ilor de aici, a îndemnatpe fraţii 9icolae şi Ion +âtcoveanu, lo"ofeţi la mitropolie, săconstruiască o biserică de (id în locul celei de lemn +iserica areformă de treflă, cu o sin"ură turlă pe naos 5rima inscripţie,astă(i pierdută, avea următorul conţinut; 'Cu bla"oslovenia 5rea)finţiei )ale părintelui mitropolit Jir 7ri"orie şi cu voia dată de )fsa părintele ar!imandrit *ositei stareţul Mănăstirii Căldăruşani, s-au (idit acest sfânt locaş în Cocioc, unde se pră(nuieşte !ramuluturor )finţilor, cu c!eltuiala dumnealui 9icolae şi Ioan biv velpitaru, fraţi +itcoveni, în (ilele 5rea înalţatului domn 7ri"ore7!ica voevod, în anul de la ristos #$@0 iulie #$' âmplabisericii a fost pictată de C!iriţă (u"ravul la #[email protected] 3umătatea secolului al XIX-lea, pe lân"ă c!iliile pustniceşti s-ade(voltat o "ospodărie intensă şi s-au construit şase clădiri cu @#de camere, în care lucrau #$ călu"ări şi fraţi 8cestia ţineaupravila la biserică şi lucrau la fabrica de postav sau pe terenul de#@ po"oane cultivat cu vie şi pomi fructiferi ot aici se va instalatipo"rafia adusă de la Mitropolia Gn"rovla!iei la #$/-#$

8ctivitatea "ospodarească intensă de la Cocioc, deşi economic însemna prosperitate, a fost îndetrimentul celei du!ovniceşti 8dău"ând la aceasta nestatornicia vremurilor, seculari(area averilormănăstireşti şi cutremurele de pământ, se înţele"e de ce biserica a3unsese în starea foarte rea de carese plân"ea stareţul mănăstirii pe la #$% +iserica a fost reparată de Mitropolitul 7!enadie 5etrescu înanul #$:$ Gltima fra(ă, adau"ată la inscripţia bisericii, menţionea(ă; 'Iar acum reparată radical pedinafară şi pe dinauntru de Înalt 5rea )finţia )a 7!enadie Mitropolitul, anul #$:$ au"ust @&'

Între anii #:/&-#:0@ biserica s-a ruinat, mai ales după #:/0, când furtuna din acea iarnă care favori(aseincendiul din cetate, i-a luat acoperişul 8utoritatile de stat cereau să fie dărâmată, dar, cu toate

împotrivirile, în perioada #::-#:%& biserica a fost reparată Începând cu #:$& au apărut în 3ur uneleclădiri, fără nici o le"ătură cu ar!itectura bisericii ot aici s-a făcut un cimitir *in vec!ime nu a rămasdecât o fântână de piatră

INCINTA


11/25

în incinta mănăstirii se face prin latura de vest pe sub turnul-clopotniţă construit din cărămidă, cu (iduri masive şi înalte 5elaturile e2terioare turnul este decorat cu firide delimitate princebucuri de cărămidă Iniţial, între bolta de intrare şi clopote, ae2istat o cameră-tainiţă +olta fiind înălţată, camera-tainiţă adispărut, rămânând doar două ferestre mici, spre intreriorul

incintei urnul a avut şi o funcţie strate"ică în vremea lui Matei+asarab

În pre(ent, la turnul-clopotniţă de la Căldăruşani se mai păstrea(ăo "ură de crenel pe latura dinspre apus, astupată numai lasuprafaţă

*e"radat şi ruinat din cau(a cutremurelor, că(ându-i o treime din înălţime, turnul a fost înălţat cu #0 m larestaurarea din #%%0-#%%$ când stareţul Kilaret a adău"at în vârf o încăpere din lemn de ste3ar pentrustra3ă .a reparaţiile din #:&$-#:#0 această parte a fost dată 3os, turnul rămânând la înalţimea incintei şipier(ând din aspectul monumental = placă de piatră înştiinţea(ă că; '8ceastă cetate din 3urul bisericiimănăstirii Căldăruşani, ridicată de voievodul Matei +asarab la #$, fiind par3olită de foc la anul #:/0, aa3uns în stare de ruină până în anul #:0&, când 5rea Kericitul părinte Eustinian, în "ri3a sa pentrudumne(eieştile mănăstiri, ca să ferească sfântul lăcaş de pustiire, purces-a la preînnoirea cetăţii,

împlinindu-i toate stricăciunile pricinuite de foc, cu c!eltuiala *epartamentului Cultelor şi a MitropolieiGn"ro-Vla!iei, mântuindu-se lucrul în iunie #:0$ când se împlineau #& ani de la urcarea 5rea Kericirii)ale în scaunul de patriar! al >omâniei'

În clopotniţă se află două clopote Clopotul mare, cu diametrul şi înălţimea de #,0 m, are o "reutate de @tone şi poartă inscripţia; '8cest clopot s-a turnat cu c!eltuiala )fintei Mănăstiri Căldăruşani în (ileleMăriei )ale *omnitor al Vala!iei şi Moldovei 8le2andru Ioan I şi ale 5rea )finţiei )ale 5ărintelui Mitropolit* * 9ifon, stareţ fiind sfinţia sa 5ărintele 8r!imandrit Jir Dftimie în anul #$&, au"ust Cei ce au a3utatrobilor lui *umne(eu C!esarie iconom, imotei Dclesiar!, >ăducanu Constantin Ioniţă Ioan, C!iriacdiacon, 5etre, 9icolae, .uca, Costac!e, 6tefan *obre, *umitru, ănase 5etre, eodoru, *incă' Clopotula fost turnat la fabrica lui 7ustav +lan1 în +ucureştiCel de-al doilea clopot, cu diametrul şi înălţimea de #,#0 m, în "reutate de $&& 1", poartă inscripţia;'8cest clopot s-a făcut prin osârdia 8r!im Jir *ositei abşte3itul în cinstea )f Mucenic *imitrie #$#0

8cum spăr"ându-se s-a turnat în cinstea aceluiaşi )fânt, în (ilele 5 K 5atriar! Iustinian, stareţ fiind dinmila *omnului 8r!im 7!erasim #:0' 'urnătoria C 7 *umitrescu =itu(, +ucureşti'

*reptun"!iulară, cu lun"imea de : m, lăţimea de % m şi înălţimea de -% m, cu "rosimea (idurilor de # m, incinta estealcătuită din cărămidă de epocă Iniţial avea c!ilii numai pe treilaturi, partea dinspre răsărit, ca mai toate mănăstirile cu incintă,fiind un simplu (id avanul c!iliilor era sub formă de semicilindru,din cărămidă, aşe(at perpendicular pe (idul din afară, cum se maipăstrea(ă şi astă(i la una din camerele aflate la capătul din laturade nord-est 8coperişul c!iliilor a fost într-o sin"ură apă cu parteamai 3oasă spre e2terior, dând astfel posibilitatea ca (idul e2terior

în(estrat cu crenele de apărare să se înalţe până la -% m

)tareţul Kilaret ?#%%@-#%$&A a dărâmat tavanul c!iliilor şi a înălţat (idurile pe cele trei laturi formândc!iliile de la eta3, cu cerdac pe stâlpi de lemn, ima"ine imortali(ată într-un tablou de marele pictor 9icolae7ri"orescu .a reparaţia din #:&$-#:#0, stâlpii de lemn au fost înlocuiţi cu stâlpi de (idărie şi arcade, aşacum sunt şi în pre(ent'8r!ondaria cea de sus', o sală mare aflată la eta3, pe latura de sud-vest, construită în timpul stareţuluiKilaret, la restaurările din #:0#-#:/ a fost transformată în c!ilii

În locul (idului de incintă de la est, stareţul Meletie ?#$/#-#$0&A a ridicat o trape(ă şi un mic paraclis, iardedesubt o pivniţă mare, cu bolţi de cărămidă aparentă Incendiul din #:/0 a distrus nu numai cetatea cişi sala de mese, trape(a cea mare şi paraclisul .a reparaţiile din #:/, pe locul trape(ei şi paraclisului,

http://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htm


12/25

s-a construit o sală cu bolţi, cea mai frumoasă din mănăstire, care adăposteşte în pre(ent o bo"atăcolecţie de obiecte reli"ioase5e lân"ă liniştea pe care o oferea mona!ilor, incinta Mănăstirii Căldăruşani a fost adesea loc de refu"iupentru populaţie, în vremuri tulburi, de frământări sociale şi politice

CLADIRILE ACTUALE ALE MANASTIRII

În peninsulă, în afară de cele două biserici şi incintă, pe latura de nord se află stăreţia cu parter şi eta3Iniţial stăreţia a avut numai parter şi demisol *upă incendiul din #::#, sub stareţia 8r!imandritului.avrentie 7âţă, s-a construit şi eta3ul care a fost f inali(at în #::0 În dreapta stăreţiei se află clădireacancelariei, cu demisol şi parter, iar în stân"a casa, denumită a Mitropolitului 7!enadie, careadăposteşte una din cele trei colecţii de artă În continuare se află ar!ondaricul tot cu demisol şi eta3 5elatura sudică se află trei clădiri cu demisol şi parter În prima a locuit 8r!imandrit Martinian )toenescu, îna doua Mitropolitul 7!enadie, iar a treia este casa 5arintelui 5atriar! eoctist, restaurată de 5reaKericirea )a în anul #:/ oate aceste clădiri datea(ă din prima 3umătate a secolului al XIX-lea,perioadă în care au e2istat în peninsulă şi multe alte case, mai modeste, ulterior demolate sau distrusede incendiu.a a doua poartă a mănăstirii se află un turn prin "an"ul căruia se pătrunde în incintă .a cutremurul din#:/& acest turn a că(ut, iar în #:0 a fost restaurat dându-i-se înfăţişarea de astă(i În dreapta sunt c!iliişi "ara3e, în stân"a atelierul de tâmplărie şi alte dependinţe

În latura de nord-est se află o clădire impunătoare construită la începutul secolului, cu parter şi demisol, în care a fost mai întâispital ?bolniţăA, apoi, până la cel de-al II-lea ră(boi mondial,şcoală de cântăreţi bisericeşti 8fectată puternic de cutremurul din#:/& şi numai parţial restaurată din lipsă de fonduri, dupădesfiinţarea şcolii de cântareţi bisericeşti, clădirea s-a ruinat,astfel încât la sfârşitul anilor #:0& acoperişul din ţi"lă şi o partedin plafoane erau distruse .a începutul anilor #:&, în cadrulunei înţele"eri cu 8cademia >omâna, au fost începute lucrări deconservare a clădirii, iar în #:# au fost efectuate în subsolprimele înre"istrari ale mareelor "ravimetrice din >omânia

>euşita e2perimentului a motivat 8cademia >omâna să propună)fintei Mănăstiri Căldăruşani preluarea inte"rală a sarcinilorle"ate de restaurarea clădirii în vederea amena3ării primului=bservator 7eodinamic din >omânia În cadrul acestuiperimentru este urmărită în pre(ent evoluţia în timp afenomenelor fi(ice le"ate cau(al de cumularea în (onaseismo"enă Vrancea a tensiunilor responsabile de producereacutremurelor de pământ Contractul de comodat înc!eiat între)fântul )inod al +isericii =rtodo2e >omâne şi 8cademia>omână, iniţial pentru o perioadă de @0 de ani, a fost prelun"it cu

încă 0& de ani

*evenit punct de observaţie cunoscut în întrea"a lume, =bservatorul şi implicit Mănăstirea Căldăruşani,au fost vi(itate de oameni de ştiinţă de pe mai toate meridianele; Kranţa, 8n"lia, 7ermania, +el"ia, Italia,)G8, Eaponia, C!ina, >usia, Gcraina, 5olonia, Ce!ia, Gn"aria, etcColaborarea stabilită între Credinţă şi 6tiinţă pe acest teritoriu, le"ătura directă stabilită între +iserica=rtodo2ă >omână şi 8cademia >omână, prima de acest fel pentru biserica noastră strămoşească, a fostevidenţiată de 5rof elmut +N!me, 5reşedintele >ectorilor din >K7ermania care, vi(itând pentru prima

http://www.manastirea-caldarusani.go.ro/patrimoniu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/patrimoniu.htm


13/25

dată =bservatorul şi Mănăstitrea Căldăruşani în anul #:%, a afirmat că nu va trece niciodată prin ţaranoastră fără a vi(ita Căldăruşanii, locul unde Cerul se uneşte cu 5ământul, locul unde Credinţa se uneştecu Cercetarea

STRADANII CULTURALE

cu care a fost sfinţită ctitoria de la Căldăruşani, alaiul domnesc între"it detrei ierar!i ai Bării >omâneşti mitropolitul eofil şi episcopii I"natie al>âmnicului şi 6tefan al +u(ăului, clerici şi mireni, sfinţeau nu numai unsfânt 3ertfelnic pentru pomenirea voievodului, dar şi o vatră de culturăMona!ii de la Căldăruşani vor reali(a una dintre cele mai bo"ate colecţii demanuscrise bisericeşti, contribuind din plin la modelarea limbii româneşti

.a sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-leamănăstirile 9eamţ, Căldăruşani şi Cernica, unite în spiritualitatecreştinească şi românească, au fost un far nestins pentru vremea în carecele trei provincii româneşti erau despărţite de !otare nedrepte În timpulvieţii ctitorului Matei +asarab, mănăstirea a crescut nu numai sub aspecteconomic ci şi cultural În afara obli"aţiilor (ilnice, mona!ii citeau şitranscriau vieţi de cuvioşi şi dumne(eieştile scripturi

Multe dintre aceste manuscrise s-au pierdut, mănăstirea a3un"ând la o 'proastă şi rea stare' pe la #%&)emnele renaşterii culturale şi a bunei c!ivernisiri a mănăstirii vor apare odată cu venirea la conducere aprotosin"!elului Kilaret, mare iubitor de cultură care a tradus din limba "reacă şi a pus mona!ii sătranscrie 'Cuvintele )fântului eodor )tuditul', re"uli pentru viaţa mănăstirească Kilaret, a3uns episcop,aduce la Căldăruşani pe 7!eor"!e Cernicanul, cel mai de seamă repre(entant al renaşterii cultural-

spirituale în Bara >omânească )ub oblăduirea lui, mănăstirile Cernica şi Căldăruşani vor deveni curândfocare de cultură 'Cuvintele )fântului eodor )tuditul' rod al ostenelilor culturale din c!iliilecăldăruşenene, vor vedea lumina tiparului la >âmnic, în #%$/, prin "ri3a episcopului Kilaret C!iar înformă de manuscris, aceste învăţături pentru viaţa de obşte erau mult căutate, de aceea au fosttranscrise la #%%% de ucenicul Dremie şi )erafim ieromona!ul, ambii din Căldăruşani, apoi de 5ătraşculo"ofatulDste de subliniat faptul că mona!ii care au scris manuscrisele de la Căldăruşani nu erau simpli copişti, eierau în acelaşi timp şi dăltuitori de limbă românească Ieromona!ul eofan, copiind manuscrisul '8vaIsaia şi )f )imion 9oul eolo"' la #%:%, cere iertare cititorilor pentru 'nenumăratele "reşeli unele dinneputinţă, iar altele şi vrând să mai tocmesc cuvântul pentru oarece după obişnuitul "rai al ţării noastreceşti româneşti că i(vodul avea aşe(ământ cuvintelor cam după cea slavonească stare'

Între preocupările e"umenilor din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea de la Căldăruşani, a fost înfiinţareaunei şcoli de pictură, urmare a şcolii de (u"ravi 'de subţire' a Mitropoliei Gn"rovla!iei înfiinţată prin!risovul emis în anul #%%$ de domnitorul 8le2andru Ipsilanti ?#%%$-#%$@AMitropolitul 7ri"orie *ascalul care făcuse ucenicie la Mănăstirea 9eamţ şi vă(use binefacerile spirituale

ale tipo"rafiei care funcţiona acolo, a dorit să instale(e o tipo"rafie la Căldăruşani, mănăstirea de undefusese c!emat în scaunul mitropoliei de la +ucureşti .a #$/, tipo"rafia Gn"rovla!iei din +ucureşti a fostmutată în casele bâţcovenilor din Cocioc*upă secolul al XVII-lea activitatea cultural-spirituală la Mănăstirea Căldăruşani a mers în re"res,rămânând doar citirea cărţilor bisericeşti de slu3bă la strănile de cântăreţi >evi"orarea ei va începe odatăcu venirea la scaunul e"umenesc a protosin"!elului Kilaret ?#%%@-#%:/A Cea mai frumoasă perioadă dinistoria de până acum a Mănăstirii Căldăruşani sub aspect cultural-spiritual rămâne însă cea din vremeastareţului 7!eor"!e 8rdeleanu ?#%:/-#$&A şi a urmaşilor săi, până la 3umătatea secolului al XIX-lea Înprimele decenii ale acestui secol Mănăstirea Căldăruşani deţinea una dintre cele mai de seamă bibliotecidin ţară, cu peste #&& de cărţi, fără a socoti şi ceea ce aveau mona!ii în c!ilii *in #$&%, anul venirii lae"umenie a ar!imandritului *ositei, datea(ă o listă cu cărţile e2istente în biblioteca mănăstirii, document

http://www.manastirea-caldarusani.go.ro/copisti.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/zugravi.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/tipografia.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/copisti.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/zugravi.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/tipografia.htm


14/25

care a servit cercetătorilor în perioadele următoare 9icolae Ior"a în ')tudii şi documente' redă aceastăimpresionantă listă cu numeroase titluri de cărţi "receşti, româneşti, slavoneşti, latino-"receşti, france(e,italiene şi italiano-france(eMănăstirile ortodo2e româneşti au fost şi sunt păstrătoarele unui bo"at patrimoniu naţional; icoane,veşminte, sfinte vase, sculpturi, covoare, tablouri reli"ioase şi istorice Mănăstirea Căldăruşani se înscriecu deosebită cinste printre acestea

PATRIMOIU CLOECTIE DE OBIECTE

Mănăstirile ortodo2e româneşti au fost şi sunt păstrătoarele unui bo"at patrimoniu naţional; icoane,veşminte, sfinte vase, sculpturi, covoare, tablouri reli"ioase şi istorice Mănăstirea Căldăruşani se înscriecu deosebită cinste printre acestea Iniţial voievodul ctitor a împodobit-o conform descrierii 5atriar!ului5artenie al Constantinopolului în #/@ 'cu multă c!eltuială cu afioresiri de sfinte vase şi cu lucruri multe'Krumosul etraevan"!eliar scris de Mardarie şi împodobit de 5opa Vlaicu la #/ a fost dăruit MănăstiriiCăldăruşani de Matei +asarab ot din donaţiile voievodului se păstrea(ă un epitra!il cu mulţi sfinţi înbroderie, descoperit în #::/ la veşmintăria 5atriar!iei >omâne unde se află depo(itat *atorită folosirii încult a veşmintelor şi a sfintelor vase, precum şi a nestatorniciei vremurilor, multe dintre piesele de te(aurs-au pierdut Mitropolitul 7!enadie a fost primul care a făcut o colecţie de obiecte vec!i bisericeşti,dăruind cele mai multe piese personale Cutremurul din #:/& şi devastatorul incendiu din #:/ au distrusunele e2ponate

Colecţia de obiecte bisericeşti de la Căldăruşani este "ă(duită întrei săli 5rima, cu piesele cele mai de seamă, se află pe latura derăsărit a cetăţii, în fosta trape(ă refăcută cu bolţi şi picioare desusţinere din cărămidă, în #:0%-#:# Mănăstirea Căldăruşanipăstrea(ă câteva icoane datând din anii #%: şi #%:-#%::Ma3oritatea acestor vec!i icoane sunt reali(ate în afara mănăstirii*eosebit de valoroase sunt cele (ece icoane pictate de 9icolae7ri"orescu, dintre care şapte sunt reali(ate în anii #$0/-#$00 înMănăstirea Căldăruşani *ouă dintre ele sunt semnate, celelaltesunt identificate prin afinităţi de compo(iţie, manieră te!nică, etc,de către 7eor"e =prescu, I * 6tefănescu şi Valentin Ciucă

În marea sală a trape(ei mai sunt e2puse icoane datând dinsecolul al XVIII-lea; Maica *omnului cu 5runcul în braţe, Iisusristos în 3eţ, Cuvioasa 5arasc!eva ?#%:%A, Iisus ristos întemplu şi o icoană din #$@@ făcută cu c!eltuiala căminarului7ri"ore +u3oreanu *in #$% datea(ă un epitaf reali(at în culori

sumbre de către 7!elasie de la Mănăstirea Căldăruşani Înmu(eu sunt e2puse icoanele catapetesmei bisericii mănăstiriipictate la #$0 de Dv"!enie .a(ar= parte din icoanele şi pân(ele aflate în colecţie au fost donatede mitropolitul 7!enadie 5etrescu

)fânta reime, icoană cu dimensiuni de %/ 2 0$ cm, e2ecutată de Mincu 4u"ravul la #%:, are inscripţia;HH8ceastă sfântă icoană dimpreună cu cele ## pra(nice ale tâmplei s-au făcut cu c!eltuiala prea sfinţituluipărinte 1iriu 1ir Iosif 8r"eşiu, de ucenicul dascălului Ioan 4o"raful Mincu, la leat #%:' ot cu c!eltuiala

http://www.manastirea-caldarusani.go.ro/patrimoniu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/patrimoniu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htmhttp://www.manastirea-caldarusani.go.ro/grigorescu.htm


15/25

episcopului Iosif s-a e2ecutat şi icoana )fântului aralambie, )f Visarion şi )f 8tanasie, care poartăinscripţia; 's-au făcut cu osârdia şi c!eltuiala smeritului episcop Iosif, leat #%::' *eisis, *umne(eu atălşi )f *u!, datând din #%:, Maica *omnului în faţa lui Iisus pe cruce, una dintre cele mai vec!i icoane?#%:A, sunt alte două e2emplare valoroase ale colecţiei de la Căldăruşani

În aceeaşi sală sunt e2puse feloane din damasc, din plisă nea"ră, de stambă, sti!are din mătase şi plisă,epitra!ile, paftale ?unele din ar"int, poleite cu aurA, sti!are diaconeşti, mânecuţe, care fac mai vie colecţia

prin pre(enţa lor 9umeroase cărţi de cult, în frumoase le"ături şi ferecături de ar"int şi uneori poleite cuaur, pun în evidenţă viaţa mona!ală care a pulsat în mănăstire de-a lun"ul celor aproape patru secole dee2istenţă= altă încăpere, numită sala te(aurului sau a lui Matei +asarab, deoarece se crede că aici domnitorulctitor îşi ţinea sfaturile cu marii dre"ători, amplasată în dreapta intrării în incintă, adăposteşte ar"intărie înfili"ran, cu pietre preţioase şi semipreţioase, cruci, sfinte vase, veşminte ar!iereşti, broderii de marefineţe şi rafinament al e2ecuţiei, unele cu ornamente orientale din secolul al XVIII-lea *e asemenea sunte2puse potiruri, discuri, steluţe, cruci, pocale, un vas pentru a"!ia(mă, candele şi cădelniţe din ar"int dinsecolul al XIX-lea, Dvan"!elia tipărită în #%:/ şi îmbrăcată în ar"int în #$@%

În afara incintei, în stân"a stăreţiei, se află un edificiu (idit în perioada #$/#-#$0& în vremea stareţuluiMeletie Între anii #$:-#:#$ clădirea a servit ca stareţie fostului mitropolit 5rimat al >omâniei, devenite"umen al mănăstirii ?#:&0-#:#$A Kiind un mare iubitor de artă, acesta a adunat aici multe icoane şitablouri de mare valoare e2ecutate de )ava enţia, 7!eor"!e ăttărăscu, etc 5inacoteca cuprinde şi@0 de portrete de ierar!i şi călu"ări care au vieţuit în mănăstire; stareţul 7!eor"!e, urmaşii *ositei,*orotei, Meletie, Dfimie, mitropolitul 7ri"ore *ascălul 5ortretul fostului mitropolit 7!enadie 5etrescu,reali(at de )ava enţia, are dimensiuni de & 2 %0 cm şi datea(ă din #$:/ 8celaşi autor semnea(ă Iisus"rădinar, lucrare cu dimensiuni de @,0& 2 #,0& m şi Intrarea triumfală a lui raian în )armi(e"etu(a, unadin cele mai mari pân(e e2puse în mu(eu, având dimensiuni de ,$& 2 @,$& metri ?cu o suprafaţă deaproape ## m@A7!eor"!e ăttărăscu este pre(ent cu multe pân(e cu teme reli"ioase între care se evidenţia(ă>ăsti"nirea lui Iisus, cu dimensiuni de #,0& 2 &,:0 m

În completarea colecţiei de obiecte bisericeşti, trebuie amintite şi odoare care au aparţinut MănăstiriiCăldăruşani, în pre(ent aflate în alte colecţii .a 5alatul 5atriar!al din +ucureşti se află un tablou (u"răvitde 7!eor"!e ăttărăscu repre(entând fu"a lui Cain după ce a omorât pe fratele său 8bel abloul a fosttransferat la +ucureşti pentru o e2po(itie comemorativă a pictorului ?#:0#-#:0@A, după care a fost reţinutde 5atriar!ie

GRIGORESCU LA CALDARUSANI

*upă ce făcuse ucenicie pe lân"ă 8nton C!lade1 şi pe lân"ă fratele său mai mare, 7!eor"!e, după cepictase la +ăicoi, dar înainte de a pleca să reali(e(e ansamblurile de la 4amfira şi 8"apia, încă foartetânăr ?născut la #0 mai #$$A, 9icolae 7ri"orescu a ucenicit la Mănăstirea Căldăruşani5erioada #$0/-#$00 în care 7ri"orescu a locuit şi a lucrat la Căldăruşani alături de unul din dascălii săi,mona!ul Dv"!enie .a(ăr, este cea în care te!nica lui s-a rafinat, desenul devenind mai si"ur şi maisu"estiv

În anul #:/ 9icolae Ior"a a avut prile3ul să vadă aceste creaţii şi să le aprecie(e în frumoase cuvinte

remarcând draparea opulentă, e2presivitatea fi"urilor, lumino(itatea care dă viaţă c!ipurilor În perioada de ucenicie pictorul s-a preocupat în mare măsură de portret, pe care l-a cultivat cu ele"anţăşi rafinament în cele #& icoane e2puse în pinacoteca Mu(eului Mănăstirii Căldăruşani

*ouă dintre aceste lucrări sunt semnate, celelalte sunt identificate prin afinităţi de compo(iţie, manierăte!nică, etc, de către 7eor"e =prescu, I * 6tefănescu şi Valentin CiucăCeea ce uimeşte este risipa de ima"inaţie în 3urul fi"urilor centrale, încon3urate de nu mai puţin de '(ece

http://www.romanian-monasteries.go.ro/prahova/zamfira.htmhttp://www.romanian-monasteries.go.ro/neamt/agapia.htmhttp://www.romanian-monasteries.go.ro/prahova/zamfira.htmhttp://www.romanian-monasteries.go.ro/neamt/agapia.htm


16/25

compo(iţii evocatoare şi semnificative pentru viaţa şi minunile săvârşite' de sfinţii înfăţişaţi Conturareavolumelor în spaţiu prin folosirea e2actă a perspectivei, valoarea e2presivă şi caracteri(antă apersona3ului, efectul elementelor de cadru, utili(area corectă a luminii, sunt doar câteva dintre ţelurileurmărite de pictorul de numai şaptespre(ece, optspre(ece ani5erioada uceniciei la Căldăruşani şi ambianţa mănăstirii au rămas pentru marele 7ri"orescu o plăcută şiduioasă amintire, fapt ce l-a îndemnat să lucre(e, mai târ(iu, pân(a intitulată ')cară la Căldăruşani'

5rofesorul I * 6tefănescu spunea că 'a lăsat un rămas bun înduioşat Căldăruşanilor', sau 'el a pictat înatmosfera de amur", la vremea toacei de vecernie, o"rada mănăstirii cu (idurile ei bătrâne şi c!iliilesin"uratice În un"!erul de mia(ă-(i-răsărit o scară înaltă de lemn duce la adăpostul călu"ărilor

8tmosfera plină de amintiri, de pace şi tăcere, refle2 al vremii bătrâneţii locului şi sufletului adânc sensibilal celui ce nu putea să uite o )cară la Căldăruşani')uita de #& icoane create de 9icolae 7ri"orescu la începutul tinereţii sale, repre(intă demonstraţii vii ale

înaltului său "eniu asupra căruia a coborât !arul divin Krumuseţea şi perfecţiunea lor nu pot fi redate încuvinte *acă adău"ăm la aceasta faptul că picturile din mu(eu nu pot fi foto"rafiate şi nici nu pot fivă(ute în reproduceri în pliante sau broşuri, este de înţeles îndemnul meu de a vi(ita mu(eul MănăstiriiCăldăruşani şi de a aprecia personal Colecţia de picturi

• Sfânta Treime şi Încoronarea Sfintei Fecioare cu dimensiunide & 2 /@ cm, pictată în tonuri calde, pastelate, icoana datea(ădin #$00 În mu(eu, lucrarea este aşe(ată în apropierea alteiamai mari, cu aceeaşi temă, care se crede că s-ar datoratalentului lui Dv"!enie .a(ăr, maestrul lui 9icolae 7ri"orescu întimpul uceniciei de la Căldăruşani 5rin comparaţie, se observăcă ucenicul şi-a întrecut maestrul

• Iisus Hristos Învăţător Icoana cu dimensiuni de $& 2 & cm,poartă semnatura 9icu 7ri"orescu şi este reali(ată înMănăstirea Căldăruşani în #$0/-#$00 Mântuitorul este înfăţişat'cu c!ipul blând şi oc!ii luminoşi', stând pe tron, cu Dvan"!eliadesc!isă în mâna stân"ă, iar cu dreapta binecuvântând

• Sfinţii Împăraţi onstantin şi !lena cu dimensiuni de $0 2 @

cm este (u"ravită pe lemn 5rofesorul I * 6tefănescu afirma călucrarea este din vremea uceniciei pictorului prin 'proporţionareasiluetelor', ca şi prin 'bo"ăţia şi moliciunea stofelor, alături dedistincţia c!ipurilor'

• I"vorul Tămăduirii cu dimensiuni de 0 2 & cm *upă opinia lui7 =prescu, această lucrare iese în evidenţă în seria de lucrărireali(ate la Căldăruşani, prin 'ceva arbitrar în concepţia şi înfelul de tratare în colorit c!iar' Da repre(intă un i(vor cetâşneşte şi se revarsă într-un ba(in înc!is, purtând mai multec!ipuri şi siluete în 3urul acestui i(vor

• Sfinţii #ucenici $%eor&%e şi 'umitrie lucrare cu dimensiunide $0 2 @ cm, pictată în #$0/ Cei doi sfinţi sunt înfăţişaţi stând

în picioare, în costume de lăncieri, drapaţi cu stofe scumpe,ele"ante Ki"urile sunt fine, iar nimburi luminoase le încadrea(ăc!ipurile

• Iisus şi femeia Samarineancă are dimensiuni de 0 2 cm*upă opinia lui 7 =prescu, lucrarea a fost reali(ată cu scopulde a fi aşe(ată la tâmplă, sub icoana Mântuitorului, fiind inspiratăde o compo(iţie a pictorului 8nibale Caracci aflată la Mu(eul dinViena 7 =prescu afirma că 'cele două persona3e poartăpecetea personalităţii lui 7ri"orescu, a coloritului şi a felului său


17/25

particular de a purta pensula'

• Sfântul uvios !ftimie( Sfântul Ar%idiacon )tefan şi Sfântul#ucenic Pantelimon este o icoană de mari proporţii, 'pictată cusensibilitate şi vervă' de 7ri"orescu în perioada #$0/-#$00 în

Mănăstirea Căldăruşani

• 'uminica Tuturor Sfinţilor , icoana care poartă semnatura 9icu7ri"orescu #$0, februarie @0, a fost primită de MănăstireaCăldăruşani în anul #::0 de la +iserica +radu-)taicu

• În&erul pă"itor sufletului reali(ată în afara mănăstirii în #$0 şialăturată în mu(eu celorlalte lucrări din anii de ucenicie aipictorului

• = altă lucrare semnată 9icu 7ri"orescu (u"rav, datată #$0/

.a 3umătatea secolului trecut, între #$0/-#$00, 9icolae 7ri"orescu a fost an"a3at de stareţul Dftimie'pentru a decora a"!ia(matarul din curtea mănăstirii, a unor icoane şi, se pare, c!iar a unui sfânt de pebolta pronaosului'*upă cercetările întreprinse de academicianul 7 =prescu, se pare că 7ri"orescu n-ar fi pictat la aceadată ?şi nici mai târ(iuA I(vorul ămăduirii pe bolta a"!ia(matarului, ci o icoană omonimă şi probabil ş

Manastirea Caldarusani

Durabil zidita la 1637-1638 si bogat in-zestrata de Matei +asarab Voievod, manastirea

Caldarusani a infruntat cu succes o buna bucata de vreme adaugarea la varsta sa a

anilor. Viata obstii monaale si civernisirea avutului manastiresc au decurs, de

asemenea, mai bine de un secol, in ritm relativ normal.

http://www.crestinortodox.ro/remember-personalitati/72155-moare-matei-basarabhttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71983-manastirea-caldarusanihttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71983-manastirea-caldarusanihttp://www.crestinortodox.ro/organizare-b-o-r/71008-viata-de-obstehttp://www.crestinortodox.ro/remember-personalitati/72155-moare-matei-basarabhttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71983-manastirea-caldarusanihttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71983-manastirea-caldarusanihttp://www.crestinortodox.ro/organizare-b-o-r/71008-viata-de-obste


18/25

!n anul 177", revenind asu#ra unui mai veci sentiment de manire ce-l incercase

fata de starea in care se a$a lacasul, %le&andru !#silanti Voievod '177(-178)*

s#unea+ din cursul vremii si din im#erecerea intam#larilor, nu numai buna

oranduiala ce a fost inlauntru s-a stricat, ci inca si zidurile s-au #ra#adit, indca s-au

li#sit de multe din milele ce au avut.

emnale de alarma - #recum cel al lui voda !#silanti - ar #utut a#area mai din

vreme, de #ilda, din timpul lui Constantin /rancoveanu '1688-171(*, de cand dateaza

multe documente ale manastirii. !nrudit du#a tata cu ctitorul, domnitorul a avut insa

toate motivele sa #oarte de gri0a in ci# s#ecial manastirii stramosului sau.

rmandu-se risovul domnesc, lacasul a fost incredintat sub e#itro#ie #e viata

arimandritului 2ilaret, #rotosingel, #e atunci, al Mitro#oliei. rin intermediul unor

egumeni ce stateau in manastire, el a continuat #urtarea de gri0a a Caldarusanilor

vreme de doua decenii ' 177)-174)* si du#a ce a devenit mitro#olit al Mirelor

'1776*, episcop al >amnicului '1785* si mitropolit al Gn"rovla!iei '174)-1743*. rin lucrarile

initiate si conduse de el in #erioada 177"-1778, s-a inscris ca un al doilea ctitor al

manastirii lui Matei /asarab Voievod. % randuit, cu s#ri0inul domniei, refacerea

turlelor bisericii, #rabusite la un cutremur, si re#ictarea sfantului lacas, a#oi

rezidirea si su#rainaltarea cu 1" metri a turnului clo#otnita, #recum si adaugarea

unui eta0 la cor#urile de cilii, inclusiv amena0area la eta0ul casei domnesti a unei

arondarii cu zece inca#eri, a unui salon #entru egumen, devenit mai a#oi

arondarie si numit arondaria cea de sus sau sala lui 2ilaret. Doar s#re rasarit a

lasat acelasi zid sim#lu de a#arare, dinvremea lui Matei Voda.

Modelul )fantului Munte

!n acelasi tim#, #rin risovul din 177",

%le&andru !#silanti Voievod dadea anual

manastirii )55 de bolovani de sare de la

ocna elega si dre#tul incasarii vinariciuluide la viile din Valea Mieilor, Valea arga si

Valea egovanilor. otodata, la cererea lui voda !#silanti, #atriarul ofronie al

Constantino#olului reinnoia, in a#rilie 177", vecea carte a #atriarului artenie din

decembrie 16(3 #rivind asezamantul ctitoricesc, reluand si el ideea ca Matei

/asarab innoise manastirea, ce e&ista mai dinainte, ridicand-o din temelie.

http://www.crestinortodox.ro/diverse/69659-biserica-in-timpul-lui-constantin-cel-marehttp://www.crestinortodox.ro/mitropolia-olteniei/70967-episcopia-ramniculuihttp://www.crestinortodox.ro/slujbe-si-randuieli/72901-slujba-sfantului-mucenic-antim-mitropolitul-ungro-vlahieihttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67764-schitul-sfantul-ilie-sfantul-munte-athoshttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69659-biserica-in-timpul-lui-constantin-cel-marehttp://www.crestinortodox.ro/mitropolia-olteniei/70967-episcopia-ramniculuihttp://www.crestinortodox.ro/slujbe-si-randuieli/72901-slujba-sfantului-mucenic-antim-mitropolitul-ungro-vlahieihttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67764-schitul-sfantul-ilie-sfantul-munte-athos


19/25

e cand mai era in viata - cu un gest, am zice, testamentar - 2ilaret s-a gandit sa

gaseasca un succesor vrednic de ostenelile sale la Caldarusani. i astfel, la 1 a#rilie

174(, l-a cemat aici #e vestitul staret 9eorge al manastirii Cernica. %cesta s-a asezat

la Cocioc, unde a construit o biserica de lemn si #atru cilii. !n vremea sa a fost

inaltata biserica-#araclis din cimitirul manastirii de la nord de cetate. ur#rinsa in

constructie de cutremurul din 185), aceasta a fost re#arata si terminata cu a0utorulfondurilor solicitate de staretul 9eorge si #rimite de la credinciosi, in frunte cu

fratii Constantin si oma Cretulescu, cei ce gureaza, de altfel, zugraviti in calitate

de ctitori in #ronaos. %#elul #entru a0utoare nanciare era 0usticat si de alte

stricaciuni #roduse de amintitul cutremur, intre care cele ale bisericii mari,

dinlauntrul cetatii.

Marele merit al staretului 9eorge - #ana la moartea sa, la 3 decembrie 1856 -

consta in a revigorat viata mona!ala la Caldarusani, du#a modelul )fantului Munte 8t!os. !n

testamentul sau, staretul arata sa#te tre#te ale #ro#asirii morale, a$ate in caleamonaului+ ascultarea, linistea su$eteasca, necartirea, curatenia su$eteasca,

evitarea calugarilor straini si cu #urtari rele, tinerea manastirii in buna randuiala si

#astrarea ti#icului staretului 5aisie.

a Caldarusani a ramas egumen, in urma staretului 9eorge, un vrednic u

duovnicesc al sau, Dorotei. !n scurta sa staretie, caci a murit curand, la )5

se#tembrie 1857, Dorotei a continuat traditia im#amantenita de 9eorge, lasand,

la randu-i, in scris, niste #ovatuiri #ractice, foarte folositoare #entru randuiala

vietii calugaresti. arintii erau sfatuiti sa vina grabnic in biserica la auzul toacei, sa#astreze linistea si reculegerea du#a slu0ba, fara a vorbi, ci retragandu-se la cilii

'cei ce ar vorbit atunci urmau sa #rimeasca #edea#sa o sa#tamana de tacere

totala*, sa nu stranga averi de nici un fel, sa nu iasa fara blagoslovenie din

manastire 'canonul incalcarii acestei #orunci ind de o mie de matanii*, sa

munceasca cu s#or si in rugaciune, ecare la ascultarea randuita - de arondar,

bolnicear, celar, bucatar, #itar, #rescurar, zugrav, scriitor 'diac*, legator de carti,

tam#lar, ciubotar, croitor, co0ocar, #otca#ier

s.a.m.d.

Descrierea lui Vaillant

ui Dorotei i-a succedat in staretie un alt

ucenic al marelui 9eorge, Dositei

arimandritul, acesta avand de asta data o

http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67798-manastirea-cernicahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68470-despre-viata-monahalahttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67764-schitul-sfantul-ilie-sfantul-munte-athoshttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69546-cuviosul-staret-paisie-de-la-neamt-velicicovschihttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67798-manastirea-cernicahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68470-despre-viata-monahalahttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67764-schitul-sfantul-ilie-sfantul-munte-athoshttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69546-cuviosul-staret-paisie-de-la-neamt-velicicovschi


20/25

mult mai lunga #astorie '1857-)8 ianuarie 1837*. !n vremea lui '#e la 181(*, s-a

zugravit in tem#era, tot de catre monai de la scoala de #ictura a manastirii, si

biserica-#araclis din cimitir, inaltata la ince#utul veacului. !n 18)" a fost inaltata si

biserica de zid de la Cocioc, de catre fratii !oan itarul si icolae logofat /atcoveanu,

care au reinnoit si cladirile din 0ur si au fost inmormantati aici, #recum marturisesc

inscri#tiile incastrate in zidul altarului.

!nvatatul ierodiacon 9rigorie inca mai trudea aici, in 18)3, in sim#litate la

traducerea din greceste a vietilor sfintilor , atunci cand, fara de veste, s-a #omenit a se

urca #e scaunul mitropolitan al tarii, #e care, de altfel, l-a #rimit cu mare greutate si

numai du#a lungi insistente din #artea domnitorului 9rigore Dimitrie 9ica. recut la

cele vesnice la )8 iulie 183(, acest invatat ierar - cunoscut sub numele de 7ri"orie

*ascalul - avea sa-si gaseasca odina in latura de sud a #ridvorului bisericii celei mari

a manastirii Caldarusani. rin gri0a patriar!ului Iustinian Marina, osemintele sale, aduse in

manastire de la mitro#olie inca din anul 18(1, au fost luate din osuarul bisericii-#araclis din cimitir, dandu-li-se un mormant la loc de cinste, in #ridvorul bisericii mari a

manastirii.

rimele decenii ale veacului :!: au insemnat #entru manastirea Caldarusani un

rastim# de #ros#eritate economica, continuata a#oi #ana la seculari(area averilor

manastiresti, in 1863.

!n 18)(, numai vatra manastirii, cu#rinzand mosiile sta#anite in imediata sa

vecinatate, avea o intindere considerabila, ince#and de la Valea Mostistei, s#re sud,

#ana la cursul a#elor nagovului si !alomitei catre nord si nord-vest, a#oi de la

e&tremitatea estica a largimii celei mai mari a lacului Caldarusani, unde avea semne

de otar, la #iatra de langa a#a si, mai s#re sud, la cea zisa a lui Matei Voda, #ana

la lacul ;eciteanului si Valea %danca s#re vest, de#arte, in adancul codrului Vlasiei.

ituatia sa materiala foarte buna cota manastirea Caldarusani intre manastirile mari

din tara, im#reuna cu ismana, Cozia, /istrita,


21/25

fost res#ins. !nsa mai #resus de toate, manastirea si-a urmat menirea starnind

admiratia celor ce o vizitau, #recum s-a intam#lat la 18(1, cu francezul =.%. Vaillant.

>l a asternut in scris o foarte #itoreasca descriere a asezamantului monaal de la

Caldarusani+ >ste un adevarat oras, mai #utin femeile? este un falanster veci de

)56 ani, #o#ulat de "55 de calugari, #erfect situat #e un #latou ce domina un lac

frumos si incon0urat de #aduri intunecate,straveci precum pamantul care le tine.

e la 0umatatea veacului :!: se inregistreaza la

Caldarusani noi si am#le lucrari de re#aratii,

refaceri, e&tinderi si constructii noi. >le au fost

motivate, in #arte, de calamitati naturale, cum a

fost cutremurul de la 1838, ce a daramat turlele

bisericii mari 'refacute mai a#oi din lemn*, si

incendiul de #e la 18"5, care a mistuit casele dinafara cetatii.

@ realizare constructiva noua a a#artinut

staretului Meletie '18(1-18"5* care, la 18"5, a

inaltat, #e latura de rasarit a cetatii, la e&teriorul

veciului zid estic de incinta de #e vremea lui Matei /asarab, o mare tra#eza cu

#araclis, dim#reuna cu inca#erile bucatariei, inaltate #e o #ivnita boltita, alcatuita

din #atru com#artimente des#artite #rin trei #iloni de zidarie.

ngurenii, ciar in conducere

rmasul lui Meletie, staretul >ftimie '18"5-186)*, a facut usile, amvonul si o noua

tam#la la biserica mare, #ictata de zugravi din manastire in 18"3, a refacut staretia

de #e latura de vest a cetatii, cladirea bolnitei, inaltata initial, in vremea lui

9eorge, langa biserica-#araclis din cimitir, #recum si casele arse dim#re0urul

cetatii '18"4-186)*. >fortul celor din urma constructii a fost deosebit, intrucat

>ftimie nu s-a limitat la a le recladi, cu o falnica aritectura, #e cele ce arsesera, cia ridicat si altele noi, inmultind considerabil numarul cladirilor adiacente incintei

forticate.

a 186) inregistram recordul a nu mai #utin de 34 cladiri numai in 0urul cetatii,

dintre care sase sunt noi. or li se adauga alte 1" ane&e gos#odaresti cu diferite

http://www.crestinortodox.ro/diverse/69310-sensul-cuvintelor-precum-in-cer-asa-si-pe-pamanthttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69310-sensul-cuvintelor-precum-in-cer-asa-si-pe-pamant


22/25

functiuni in cu#rinsul curtii e&terioare si inca #atru la Cocioc, #lus trei in livada,

langa #oarta de la intrare.

Manastirea avea erarie, magazie #entru #este, s#alatorie, s#ital cu #araclis si

s#iterie inauntru, tabacarie, fabrica de ulei, casa #entru #escari, la#tarie, legatorie

de carti, fabrica 'atelier*de caciuli calugaresti, fabrica de traiste, cismarie,

#ostavarie 'la Cocioc*, gra0duri, so#roane, magazii, rotarie, #otcovarie, dogarie,

crama s.a.m.d. Din aceasta sim#la enumerare ne dam seama de varietatea

#roduselor #e care #arintii le realizau #e #lan local.

raiau aici - viata imbunatatita de obste -monai din Muntenia, Moldova si ransilvania

'acestia din urma manati dincoace de Car#ati si de vitregia conditiilor im#use de

regimul absburgic ortodo2iei romanesti si mona!ismului ortodo2 in tinutul transilvanean*,

alaturi de unii veniti e de la sud de Dunare, din eninsula /alcanica, e din s#atiul

ruso-ucrainean.

;eferitor la a$u&ul calugarilor transilvaneni, documente din deceniul al doilea al

secolului :!: atesta un as#ect interesant+ oarecare nemultumiri, survenite mai ales

din cauza #onderii crescute a monailor zisi ungureni ciar la conducerea obstii,

neintelegeri a#lanate insa, in cele din urma.

ana du#a anul 1865, manastirea Caldarusani a cunoscut si o deosebita viata

culturala. e la 0umatatea secolului trecut, biblioteca de la Caldarusani a0unsese unadintre cele mai im#ortante colectii de carte manuscrisa si ti#arita din manastirile arii

>omanesti, relevand #reocu#ari s#irituale si culturale ale intregii obsti, ciar daca nu

toti #arintii vor sta#anit limbile straine, clasice sau moderne.

http://www.crestinortodox.ro/interviuri/70471-viata-imbunatatita-a-parintelui-irinarh-roseti-ihttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67473-parohia-ortodoxa-romana-din-berlinhttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69392-monahismul-ortodox-in-romaniahttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67433-cutlumus-candva-lavra-cea-mai-mare-a-tarii-romanestihttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67433-cutlumus-candva-lavra-cea-mai-mare-a-tarii-romanestihttp://www.crestinortodox.ro/interviuri/70471-viata-imbunatatita-a-parintelui-irinarh-roseti-ihttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67473-parohia-ortodoxa-romana-din-berlinhttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69392-monahismul-ortodox-in-romaniahttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67433-cutlumus-candva-lavra-cea-mai-mare-a-tarii-romanestihttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67433-cutlumus-candva-lavra-cea-mai-mare-a-tarii-romanesti


23/25

!n ce #riveste intensa activitate de co#iere si

ornare a manuscriselor, multe dintre ele ind

semnate, cunoastem numele a numerosi caligra

si miniaturisti ce au ilustrat cu #regnantaactivitatea scri#toriului de la Caldarusani+

renumitul %cacie, calugar ardelean, #oate cel

mai talentat si cel mai arnic dintre toti, un

adevarat sef de scoala, ieromonaii eram,

Daniil si eodosie, monaul ;afail, arimandritul

icodim 9receanu s.a.

Dintre manuscrisele ce se vor scris la

Caldarusani in acea #erioada, 83 se #astreaza in

#rezent in /iblioteca )fantului )inod al +isericii =rtodo2e

>omane de la manastirea 8ntim din /ucuresti 'din totalul de 16(, cate formeaza colectia

de manuscrise ale acestei biblioteci*, iar alte )3 se a$a la /iblioteca 8cademiei >omane

'4 dintre acestea ind semnate de %cacie, fara a indica si scrierea lor la

Caldarusani*.

!n manuscrisele si cartile ti#arite abunda insemnarile cu caracter istoric+ e#isoade

din cursul razboaielor ruso-austro-turce, intrarea lui udor Vladimirescu in /ucuresti si

fuga boierimii, arderea Craiovei la 1744, in vremea car0aliilor, unele molime #recum

ciuma din vremea domnitorului 9eorge /ibescu, marile cutremure ale #erioadei,

iernile mai grele, #unerea unor im#ozite s.a.m.d.

cenicia lui 9icolae 7ri"orescu

Manastirea Caldarusani s-a armat cu autoritate - de la sfarsitul veacului :V!!! si

#ana du#a 1865 - #rin pictura ei bisericeasca. ;enumita scoala de zugravi de aici a luat

inta in 1778, #rintr-un risov al domnitorului %le&andru !#silanti, ea avand caracterocial de scoala a Mitro#oliei si ind #usa sub conducerea mesterului !oan !van

;usul, venit in tara odata cu armatele rusesti.

Du#a moartea acestuia, la cutremurul din 185), sub ruinele bisericii de la nguriu,

0udetul /uzau, #e care tocmai o #icta, la conducerea scolii a venit un alt cunoscut

http://www.crestinortodox.ro/organizare-b-o-r/70977-sfantul-sinodhttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69229-teoctist-arapasu-patriarh-al-bisericii-ortodoxe-romanehttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69229-teoctist-arapasu-patriarh-al-bisericii-ortodoxe-romanehttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67924-manastirea-antimhttp://www.crestinortodox.ro/interviuri/70464-academia-romana-in-valea-timocului-interviu-cu-acad-eugen-simion-presedintele-academiei-romanehttp://www.crestinortodox.ro/remember-personalitati/72154-tudor-vladimirescu-se-retrage-la-manastirea-cotrocenihttp://www.crestinortodox.ro/remember-personalitati/72127-nicolae-grigorescuhttp://www.crestinortodox.ro/pictura/70764-pictura-bisericeascahttp://www.crestinortodox.ro/organizare-b-o-r/70977-sfantul-sinodhttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69229-teoctist-arapasu-patriarh-al-bisericii-ortodoxe-romanehttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69229-teoctist-arapasu-patriarh-al-bisericii-ortodoxe-romanehttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67924-manastirea-antimhttp://www.crestinortodox.ro/interviuri/70464-academia-romana-in-valea-timocului-interviu-cu-acad-eugen-simion-presedintele-academiei-romanehttp://www.crestinortodox.ro/remember-personalitati/72154-tudor-vladimirescu-se-retrage-la-manastirea-cotrocenihttp://www.crestinortodox.ro/remember-personalitati/72127-nicolae-grigorescuhttp://www.crestinortodox.ro/pictura/70764-pictura-bisericeasca


24/25

zugrav al vremii, Matei #olcovnicul. rintre ucenicii acestuia a0unsi artisti cu renume

s-a a$at icolae eodorescu, cel care traducea la Caldarusani si o erminie, Cirita

zugravul si alti mesteri, #recum Costace 2ocseneanu, !lie loiesteanu,

antelimonescu, %nton eram, >vgenie azar.

Mesterii si ucenicii scolii de zugravie au realizat la Caldarusani im#ortante

ansambluri de #ictura murala, #recum si numeroase tam#le si icoane. or li se

datoresc re#ictarea bisericii mari la 1817 si a tam#lei acesteia, realizata in 18"3, azi

in muzeul manastirii, a bisericii-#araclis din cimitir si a tam#lei acesteia, la 181(,

pictarea bisericii de la Cocioc si a tam#lei sale, in 18)"-18)6 'azi #artial in biserica-

#araclis din cimitir si #artial in muzeul manastirii*, multe icoane de buna valoare

euse astazi in muzeul din fosta tra#eza a lui Meletie, #recum si o suita de #ortrete

de stareti din #inacoteca, ada#ostite in fosta casa a mitro#olitului 9enadie

etrescu.

Marele nostru #ictor din a doua 0umatate a veacului trecut, icolae 9rigorescu, du#a

ce facuse ucenicie #e langa %nton CladeA si #e langa fratele sau mai mare,

9eorge, du#a ce #ictase la /aicoi, dar inainte de a #leca sa realizeze

ansamblurile de la Bamra si %ga#ia, inca foarte tanar 'n. 1" mai 1838*, a #o#osit si

ucenicit in anii 18"(-18"" la manastirea Caldarusani, unde a realizat o serie de

icoane, dintre care sa#te constituie, #ana astazi, centrul de atractie al colectiei

manastirii+ 1* ntii 9eorge si Dimitrie '18"(*? )* )fanta reime outestamentara si

!ncoronarea 2ecioarei '18""*, acestea doua ind si semnate icu 9rigorescu? 3*

!isus


25/25

9erontie de la eamt si !ona de la Caldarusani, ca zetar, si dand, alaturi de

dansii, dovada de o ravna cu totul deosebita, acesta a reusit sa ti#areasca integral,

#ana in iunie 1836, Vietile ntilor, ecare din cele douas#rezece volume in cate

sase sute de e&em#lare. @ adevarata #erformanta ti#ograca #entru vremea de

atunci.

a Cocioc s-a ti#arit, de asemenea, in 183", de catre fratii /atcoveni, @glinda omului

celui dinlauntru, o carte de morala crestina cunoscuta in e#oca, ce fusese ti#arita anterior

la eamt, in 1833, din #orunca mitro#olitului Veniamin Costac!e, du#a o traducere din

ruseste. Macarie intentiona sa scoata, in continuare, o antologie de mu(ica psaltica, dar,

murind in 1836, nu si-a mai #utut im#lini

gandul.

Mai tarziu, o incercare de reluare a

activitatii ti#ograce s-a #etrecut la 1878,

cand, aducand o noua ti#arnita, ar!imandritul

eofilact Dinu a scos cartea ;ugaciuni de

su$et folositoare #entru evlaviosii crestini,

ti#arita cu binecuvantarea mitro#olitului

#rimat Calinic Miclescu.

ituata intr-o adevarata constelatie a vecilor noastre vetre monaale, manastirea

Caldarusani, ctitorie a lui Matei /asarab voievod, a inde#linit, asadar, cu stralucire,

in cursul istoriei sale, menirea de binecuvantat focar de cultura, spiritualitate si cultura

bisericeasca si romaneasca, totodata.

D! C;@!C% M%%!;!! C%D%;%!

http://www.crestinortodox.ro/editoriale/70385-uniforma-chipul-din-afara-al-omului-celui-dinauntruhttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70385-uniforma-chipul-din-afara-al-omului-celui-dinauntruhttp://www.crestinortodox.ro/morala/70838-morala-crestina-si-etica-filosoficahttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71976-veniamin-costachihttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/70661-muzica-psaltica-muzica-bizantinahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68438-arhim-teofil-paraian-ortodoxia-copilariei-melehttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68438-arhim-teofil-paraian-ortodoxia-copilariei-melehttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69007-semnificatia-luminii-dumnezeiesti-in-spiritualitatea-si-cultul-bisericii-ortodoxehttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69007-semnificatia-luminii-dumnezeiesti-in-spiritualitatea-si-cultul-bisericii-ortodoxehttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70385-uniforma-chipul-din-afara-al-omului-celui-dinauntruhttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70385-uniforma-chipul-din-afara-al-omului-celui-dinauntruhttp://www.crestinortodox.ro/morala/70838-morala-crestina-si-etica-filosoficahttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71976-veniamin-costachihttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/70661-muzica-psaltica-muzica-bizantinahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68438-arhim-teofil-paraian-ortodoxia-copilariei-melehttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68438-arhim-teofil-paraian-ortodoxia-copilariei-melehttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69007-semnificatia-luminii-dumnezeiesti-in-spiritualitatea-si-cultul-bisericii-ortodoxehttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69007-semnificatia-luminii-dumnezeiesti-in-spiritualitatea-si-cultul-bisericii-ortodoxe

proiect caldarusani

Documents

Transcript of proiect caldarusani