IZVOARELE MITICE ALE PROZEI VOICULISCIENE ÎN SPAŢIUL BUZOIAN

PROIECT CULTURAL

Participanţi:Clasele: V AVII BIX AIX CIX G

Profesori coordonatori:Gheorghe MariaPavel Maria

Liceul Teoretic „Traian”,Constanţa

Casa memorială Vasile Voiculescu

Vulcanii Noroioşi

Muzeul Chihlimbarului

Barajul Siriu

Mănăstirea Ciolanu

Impresii

Casa memorială Vasile Voiculescu

Reconstituită între anii 1986-1988, după

modelul vechii locuinţe, noua clădire

a devenit casă memorială în 1996. Ulterior, colecţia s-a

îmbogăţit cu lucrări şi obiecte donate de familie, cu mobilier

recondiţionat şi completat cu piese

specifice perioadei în care scriitorul a locuit

aici.

Sunt expuse documente personale – legitimaţii, brevete, acte de stare civilă şi de studii, teza de doctor în medicină; fotografii de familie; obiecte

de colecţie (minerale, ceramică și diverse obiecte din lemn); tablouri, desene, schițe în

creion și tuș, acuarele, icoane pe sticlă; mobilier (pat, mese, dulapuri, piedestal, oglindă de

perete); textile (covor, cuverturi, fețe de masă); obiecte personale – periuță de dinți și ilicul, folosite în timpul detenției, ochelari, schiuri;

volume de poezii și proză; patefon etc..

Cele peste 200 exponate aflate în casa memorială, împreună cu alte obiecte

și documente aflate în depozitul Muzeului Județean Buzău,

reprezintă un inestimabil fond documentar ce

reflectă momente din viața și activitatea

renumitului scriitor, al cărui nume a fost atribuit Bibliotecii Județene din

Buzău. În memoria sa, în curtea casei, la 13 octombrie 1974, cu

prilejul aniversării a 90 de ani de la naștere, a

fost dezvelit un bust din bronz, opera sculptorului

Oscar Han.

Spre pagina principală

VULCANII NOROIOȘI

Vulcanii noroioşi reprezintă formaţiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec

printr-un sol argilos, în combinaţie cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafaţă apa amestecată cu argila. Nămolul format de acestea iese la suprafaţă şi, în acele locuri, se

usucă în contact cu aerul, formând nişte structuri conice asemănătoare unor vulcani.

Nămolul ieşit la suprafaţă este rece, deoarece vine din straturile de argilă.

Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioşi. În Europa sunt foarte puţini vulcani noroioşi pe continent, cum ar fi cei din Azerbaidjan, mai mulţi există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioşi din apele Norvegiei, cei din mările Caspică şi Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot

observa în Siberia, Australia şi insula Trinidad din Caraibe.

În România, cea mai importantă locaţie este cea din judeţul Buzău. La o scară mult mai redusă,

fenomenul este întâlnit însă şi în alte regiuni ale României, precum Podişul Moldovei şi Podişul

Transilvaniei.

Declarată încă din anul 1924 monument al naturii, zona Pâclele Mari - Pâclele Mici (situată în apropierea comunei buzoiene Berca) este singurul loc din Europa în care pot fi văzuți vulcani noroioși, fenomene similare înregistrandu-se doar în Siberia și în Australia.

De altfel, România este o țară - se pare - prielnică vulcanilor noroioși: astfel de fenomene se produc frecvent în Subcarpații de Curbură (în special în zona Buzăului), dar au mai fost semnalate,

în ultimii 150 de ani, și în alte locuri (lângă Ocna Sibiului, la Homorod, la Bazna, pe dealurile Transilvaniei, dar și în anumite

zone colinare din Moldova - unde micii vulcani noroioși erau numiți “gloduri” sau “ochiuri de gloduri”). Totuși, formele cele mai interesante de vulcani noroioși - și cu dimensiunile cele mai mari - pot fi întâlnite în rezervația mixtă (geologică și botanică)

situată la 12 kilometri de Berca, cu o suprafață de aproximativ 30 de hectare.

La câțiva kilometri spre nord-est este situat platoul Pâclelor Mari, cu o suprafață de aproape 20 de hectare, numele acestuia fiind legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali aflați în centrul platoului. Diametrul fiecăruia dintre acești trei

vulcani masoară peste 100 de metri. “Poalele” vulcanilor de aici sunt foarte întinse, iar pe acestea apar mai multe cratere

secundare și limbi lungi de noroi vinețiu, adesea amestecat cu șuvițe de țiței. Doar câțiva copaci reușesc să supraviețuiască - mai la depărtare de cratere - pe aceste terenuri sterpe, “inundate” de noroi și acoperite de un strat gros de nămol solidificat. Totuși, ca

prin minune, pe acest tărâm neprimitor trăiesc două plante foarte rare: Nitraria schoberi și Obione verrucifera - după denumirea lor științifică. Sunt plante halofile (adică se dezvoltă într-un mediu

sărat, având de asemenea nevoie de săruri pentru hrană), protejarea prin lege a acestora fiind unul dintre motivele pentru

care zona Pâclelor Mici a fost declarată rezervație naturală.

Spre pagina principala

MUZEUL CHIHLIMBARULUI – COLECȚIA MUZEALĂ “COLȚI”

Adăpostește un bogat material iconografic, unelte, instrumente, mostre de chihlimbar; documente,

fotografii, bijuterii din epoca modernă și contemporană,

obiecte de etnografie și artă populară: piese decorative (ștergare), port popular și mobilier, unelte de țesut,

obiecte de uz casnic, pentru păstorit și unelte agricole.

Colecția muzeală Colți (Muzeul Chihlimbarului), Comuna Colți, Județul Buzău.

Acces : DN Buzău – Brașov; DJ Pătârlagele – ColțiColecția este cunoscută și sub denumirea de Muzeul Chihlimbarului. Muzeul funcționează într-o casă în stil popular, construită între 1973 -

1974 și renovată în 1981 și 1983.

Tot aici se mai află documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pământului,

atestarea documentară a localității Colți, învățământul, cultură și istoria acestor meleaguri.

La Colții Buzăului, natura a fost darnică în chihlimbar. Acest produs natural, cunoscut încă din antichitate, se găsește în puține locuri din lume, iar în Europa

chihlimbarul de Buzău este renumit. Astăzi, la Colți există singura colecție de chihlimbar din România și

una dintre cele mai frumoase din lume (secție a Muzeului Județean Buzău), căreia, din obișnuință,

vizitatorii au ajuns sa-i spună "Muzeul Chihlimbarului". 

Muzeul funcționează ca secție a Muzeului Județean Buzău. Fala colecției (una dintre cele mai valoroase din lume), o piatră de 1,857 kg. Deși rosturile de chihlimbar de la

Colți sunt înguste și sărace, nicăieri nu se întălnesc atâtea nuanțe de culori... de la negru opac la negru - verde,

negru - galben, maron sidefat până la galben strălucitor. Chihlimbarul (sau ambra) este o rășină fosilă divers

colorată (mai ales în nuanțe de galben), provenită din mai multe specii de pini; vârsta sa este estimată la 50-60

milioane de ani. În structura sa se găsesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin tradiție, este considerat a avea

proprietăți terapeutice speciale, dar este și un material foarte apreciat pentru bijuterii. 

Spre pagina principala

Barajul Siriu

Barajul Siriu este un

baraj de pământ aflat

pe râul Buzău, în

comuna Siriu din judeţul

Buzău, între masivul Siriu

şi masivul Podu Calului.

MATERIALUL DE CONSTRUCŢIE

Barajul este alcătuit din rocă, steril şi un miez din argilă. Volumul umpluturilor totalizeaza 8,3

milioane m³ anrocamente. În urma construiri barajului, drumul

naţional DN10 şi-a schimbat ruta, ocolind lacul Siriu pe linia sa de contur, pentru acest scop construindu-se mai multe viaducte. Viaductul Giurca are o lungime de 276 m, cu piloni de 46 m înălţime, iar viaductul Stânca Tehărău traversează stânca versantului cu acelaşi

nume.

CONSTRUIREA

Barajul a fost aprobat în ianuarie 1972 şi a fost

terminat în decembrie 1994. Scopul construirii său a fost pe de o parte alimentarea cu apa

potabilă şi industrială a localităţilor din aval şi irigarea a 50.000 ha de teren agricol,

şi, pe de altă parte, producerea de energie

electrică, prin construirea hidrocentralei Nehoiaşu cu o putere instalată de 42 MW, având un debit instalat de

32 m³/s şi generând o producţie medie de energie

electrică pe an este de 144 GWh. Barajul foloseşte şi

la apărarea împotriva inundaţiilor, acumularea Siriu fiind prevazută cu o tranşă de de atenuare a viiturilor de 30

milioane m³, până la 980 m³/s.

Spre pagina principala

Manastirea Ciolanu

Mănăstirea Ciolanu este o mănăstire

de călugări creştini ortodocşi din judetul

Buzău, România, localizată în imediata apropiere a Taberei de

Sculptură de la Măgura, pe versantul sudic al

dealului Ciolanu, către pârâul Nişcov.

Mănăstirea este atestată din secolul al XVI-lea.

CLĂDIRI

Mănăstirea are două biserici, situate la o distanţă de 100 de metri între ele. Biserica

veche poartă hramul Sfântul Gheorghe. Cercetări arheologice efectuate în anii

1970 au arătat că ea datează din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Biserica

nouă poartă hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi a fost construită în 1828. Ea conţine icoane pictate în 1886 de

pictorul Gheorghe Tătărescu.

ISTORIC

Unele surse o indică drept ctitor pe Doamna Neaga, soţia domnitorului Mihnea Turcitul, la 1590, pe baza unei inscripţii din 1857. Alte surse indică

pe boierii Dumitru Ciolanu din Transilvania, Radu şi Dragomir Sorescu din Verneşti, la 1568, pe baza documentelor legate de biserica veche, una de

dimensiuni modeste, considerată puţin probabil a fi o ctitorie domnească. Biserica din vale datează din 1828, clădită fiind de episcopul Chesarie al Buzăului. Mănăstirea a fost reconstruită în 1862 după ce, în 1855, a fost distrusă de un incendiu.

Spre pagina principala

Pentru ce ai venit în această excursie? Informații sau distracție?

Ambele (Am venit să mă distrez, dar totodată să mă informez.) [Elias Ferda 5A, Școala “Mihail Koiciu”]

Amblele (Erika 5A) Am venit să mă distrez. (Nicolae David 5A) Ambele (Crăciun Răzvan 5A) Am venit mai mult pentru distracție [Drăgoi Paul 5A] Ambele [Ciucanu Mihai 7B] Distracție [Ichim Adrian 6A, Școala “Mihail Koiciu”] Ambele (Mirea Roxana 5A)

Impresii ale elevilor

Crezi că un vulcan noroios se poate asemăna cu un vulcan propriu-zis atât din punct de vedere structural cât și al aspectului?

Din punct de vedere al aspectului seamănă, structural nu.[Elias Ferda, ”Școala Mihail Koiciu” 5A]

Da [Erika 5A] Da [Nicolae David 5A] La aspect seamănă, la structură nu. [Crăciun

Răzvan 5A] Nu [Drăgoi Paul 5A] Structură-DA [Ciucanu Mihai] Nu [Ichim Adrian ,Școala “Mihail Koiciu” 5A] Da, dar diferă la mărime și culoare [Mirea

Roxana 5A]

Ce este CHIHLIMBARUL ? O pasăre [Elias Ferda ,Școala “Mihail Koiciu”

5A] Nu știu [Erika 5A] O piatră [Nicolae David 5A] O piatră semiprețioasă [Crăciun Răzvan 5A] O piatră prețioasă [Drăgoi Paul 5A] O pasăre [Ciucanu Mihai] Rășina de copac [Ichim Adrian ,Școala

“Mihail Koiciu” 6A] O piatră prețioasă [Mirea Roxana 5A]

Unde se află muzeul CHIHLIMBARULUI ? Brăila [Elias Ferda ,Școala “Mihail Koiciu”

5A] Nu știu [Erika 5A, Crăciun Răzvan 5A,

Drăgoi Paul 5A, Ichim Adrian ,Școala “Mihail Koiciu” 6A]

Colți [Nicolae David 5A, Mirea Roxana 5A] Buzău [Ciucanu Mihai]

Ce crezi că te va impresiona la casa lui Vasile Voiculescu?

Locul unde își petrecea cel mai mult timpul [Nesfantu Mădălina]

Structura,alcătuirea camerelor [Drăgoi Paul 5A]

Totul mă intereză [Crăciun Răzvan] Casa [David 5A] Lucrurile care le folosea cel mai mult [Elena

Cheverenu 5A] Operele și modul sau de a trăi [Isac Erika 5A] Tot [Mirea Roxana 5A]

Ce opere ale lui Voiculescu cunoști? “Soneta 31”, “La Rusalii” [Nesfântu

Mădălina 7B] Nu știu [Drăgoi Paul 5A, Crăciun Răzvan 5A,

Nicolae David 5A] “Florile” [Elena Cheverenu 5A, Erika 5A,

Mirea Roxana 5A]

Ce te-ar interesa în mod special la casa lui Voiculescu?

Memoriile sale,mobila [Nesfântu Mădălina] Locul unde își scria poeziile [Drăgoi Paul 5A] Nimic [Crăciun Răzvan Ștefan 5A] Salonul [Nicolae David 5A] Vreau să văd cum își petrecea timpul liber

[Elena Cheverenu 5A] Modul său de viață [Erika 5A] Lucrurile lui personale [Mirea Roxana 5A]

În ce localitate se află Casa Memoriala a lui Vasile Voiculescu?

Brașov [Nesfântu Mădălina 7B, Erika 5A, Mirea Roxana 5A]

Dolj [Drăgoi Paul 5A] Nu știu [Crăciun Răzvan 5A, David 5A, Elena

Cheverenu 5A]

V-ați informat despre obiectivele pe care le vom vizita?

Da [Enache Andreea, Bărboi Florin, Nesfântu Mădălina 7B]

Cât timp v-a luat informarea? 20 min [Nesfântu Mădălina, Barboi Florin

7A] 2-3 ore [Enache Andreea 7B] Ce bibliografie ați consultat? Wikipedia [Nesfântu Mădălina, Barboi Florin] România Turistică [Enache Andreea 7B]

Sfârșit

Realizat de : Clasa IX A