Universitatea Ovidius Constanţa

Memoriu de eşantionaj CAEGN – pag /

Mărimea calculată Valoarea calculată

Valoarea adoptată

1. GENERALITĂŢIEşantionajul navei se va face în conformitate cu Registrul Naval Român , 1990 .Tipul navei:Cargou mărfuri generale.Simbol Clasificare:

1.1 MaterialePentru execuţia corpulu şi a elementelor componente se utilizează :

- table tip A37 ;

1.2. Sistemul de osaturăNava se construieşte în sistem de osatură transversală

1.3. Dimensiunile principale ale navei:Lpp=145,46 mB=20,30 mD=11,90 mT=9,31 mLmax=152,75 mLcwl=150,21 mL=144,2 mLc=0.97Lcwl

1.4. Verificarea dimensiunilor navei:Conform paragrafului 1.1.1. lungimea navei destinate transportului de mărfuri uscate trebuie să fie L=12 220 mPentru nava proiectată:12m< L< 220 m

1.5. Raportul între dimensiuni:Lc/DB/D

1.6. Zona de eşantionaj.Conform 12.2.4. zona centrală a navei este egală cu 0.4 L.Extremităţile navei: 0,05L

1.7. Distanţa regulamentarăConform Conform 1.6.3.1. distanţa regulamentară în zona centrală a navei se determină cu formula :a0=0.002L+0.48 [m]

1.8. Grosimea minimăConform 1.6.1.1.2., învelişul punţilor la navele pentru transportul mărfurilor uscate se determină conform tabelului 1.6.1.1.2. :

- între bordaj şi linia deschiderilor mari :0.015L+6.3 [mm]

- în interiorul liniei deschiderilor mari şi la extremităţi0.015L+3.5 [mm]

145,7 m

12,241,70

58,28 m7,285 m

0,771 m

8,48 mm

5,68 mm

145.7 m

0,75 m

Universitatea Ovidius Constanţa

Memoriu de eşantionaj CAEGN – pag /

Mărimea calculată Valoarea calculată

Valoarea adoptată

1.9. Compartimentarea navei :Conform 2.12.41. numărul total al pereţilor , inclusiv pereţii picurilor , va fi cel puţin egal cu acela din tabelul 2.12.4.1. Pentru nava cu lungimea de 145.7 m şi compartimentul maşini dispus în pupa , numărul pereţilor este de 7. Conform 2.12.2.1. Peretele picului prova se va amolasa la o distanţă minimă de 0.05L sau 10m (adoptîndu-se valoarea cea mai mică) dar nu mai mult de 0.08L de la perpendiculara prova.Conform paragrafului 2.12.2.2. în cazul în care opera vie se extinde dincolo de perpendiculara prova (cazul bulbului) , distanţa de amplasare a peretelui picului prova trebuie măsurată de la punctul situat în prova perpendicularei prova la distanţa de 0.015L, dar nu mai mult de 3 m , sau la jumătatea distanţei dintre perpendiculara prova şi punctul extrem al bulbului , adoptîndu-se valoarea cea mai mică. Peretele picului prova se amplasează la coasta C193

2. Memoriu de eşantionaj pentru secţie de punte intermediară2.1. Curenţi 2.1.1. Conform paragrafului 2.7.1. modulul de rezistenţă al secţiunii transversale a curentului va fi cel puţin egal cu :

[cm3]

în care :b – lăţimea medie a suprafeţei punţii susţinute de respectivul curent inclusiv gurile magaziilor de mărfuri , situate în zona considerată , [m];l – deschiderea maximă a curentului , măsurată între axele reazemelor (axele pontililor , pereţilor, traverselor de la capătul gurilor de magazie [m] . Pe 0.1L de la perpendiculara prova deschiderea curentului nu va depăşi 3.6 m ;p – sarcina convenţională , [KN/m2]; conform 2.6.2..4. În cazul punţilor inferioare destinat pentru transportul de mărfuri , provizii, etc. valoarea p se adoptă corespunzătoare unie coloane de apă egală cu 0.7 din înălţimea maximă de stivuire a încărcăturii în inetrpuntea respectivă. Pentru punţile inferioare valoarea p nu trebuie să fie mai mică de 20 kN/m2

p=0.7hapă [kN/m2]undeh – înălţimea stivei de marfăh=0.85d1 , d1 – distanţa dintre puntea principală şi puntea intermediarăapă=greutatea specifică a apei 10.055 kN/m3

k =k1k2,în carek1 – 160 , pentru punţile de încărcare destinate încăcăturilor pe punte ;k2 – 1 pentru punţile de încărcare.ReH – limita de curgere a oţelului utilizat în construcţia elementului respectiv 235 [N/mm2]Pentru: a. Curentul central:k=160 m b=5,32 m p=14,87 kn/m2

l=8,708 m ReH =235 N/mm2

5,27m

2,1m

Wc=4076 cm3

Universitatea Ovidius Constanţa

Memoriu de eşantionaj CAEGN – pag /

Mărimea calculată Valoarea calculată

Valoarea adoptată

b. Curentul lateral din dreptul gurii de magazie:k=160 m b=3.9 m p=14,87 kn/m2

l=11 m ReH =235 N/mm2 c. Curentul lateral .k=160 m b=2.4 m p=14,87 kn/m2

l=11 m ReH =235 N/mm2

2.1.2. Profilul curentului Conform paragrafului 2.7.3. la dimensionarea curenţilor trebuie respectate următorele condiţii:.1 Înălţimea inimii va fi cel puţin egală cu 0.05 din deschiderea curentului la navele cu L80 m ..2 Grosimea innimii va cel puţin egală cu :s=0.01h+5 [mm]

2.1.3.Întărituri Conform 1.7.3.3.1.întărirea se execută conform tabelului 1.7.3.3.1. în funcţie de mărimea :

în care h – înălţimea inimii [cm]s – grosimea inimii [mm] Conform tabelului pentru valorile nu este necesară rigidizarea pofilelor.

2.1.4. Traverse de capătConform 2.7.7.1. dacă traversele de capăt ale gurilor de magazie sunt susţinute de pontilii dispuşi în planul diametral , modulul de rezistenţă al secţiunii transversale va fi cel puţin egal cu

[cm3]

în care l1 – jumătate din lungimea gurii de magazie [m];b1 – lăţimea medie a suprafeţei susţinută de traversa de capăt , măsurată la mijlocul lungimii l1, [m];l2 – jumătate din distanţa de la traversa de capăt a gurii de magazie până la pontilul următor sau până la peretele transversal, [m] ;b2 – lăţimea medie a suprafeţei susţimnută de respectivul curent în zona situată între zona de capăt şi pontil, sau perete transversal, [m],p – sarcina de calcul conform 2.6.2., [kN/m2];l – jumătate din lăţimea punţii în dreptul traversei de la capătul gurii de magazie [m];K=210 – 310(b/2l – 0.4)2

b – lăţimea gurii de magazie .p=14,87 [kn/m2]l=10,15 m

Wc=4777 cm3

Wc=2940 cm3

h0.5 m

s10 mm

2,2

2547

209

Universitatea Ovidius Constanţa

Memoriu de eşantionaj CAEGN – pag /

Mărimea calculată Valoarea calculată

Valoarea adoptată

l1=5,5 m b1=3,47 m l2=0 mb=10,64 m

2.2.Traversele punţii2.2.1. Modulul de rezistenţă al secţiunii transversale a traverselor se calculează conform 2.6.1.1. în cazul sistemului transversal de osatură cu formula :

[cm3]

în care a – distanţa regulamentară [m],k – coeficient conform 2.6.3. se ia din tabelele 2.6.3.1-1, şi 2.6.3.1.-2.p - vezi 2.6.2.l – deschiderea elementului [m] . La sistemul tarnsversal se va lua în calcul l 0.2B1.a=0,75 m k=127p=14,87 [kn/m2]l=5,8 m

2.3. Îmbinarea elementelor de osatură2.3.1 Îmbinarea traverselor cu coasteleConform 2.6.5.1.dimensionarea guseelor ce leagă traversele cu coastele se face cu formula 1.7.2.2.,adoptîndu-se n=1.8 . Conform 1.7.2.2. dimensiunile guseelor care îmbină osatura măsurate conform fig. 1.7.2.2.-1 se vor calcula , dacă nu există alte indicaţii cu formula:

[cm]

în care :W=202 cm3

s=10 mm

2.3.2 Îmbinarea traverselor cu curenţii Conform 2.6.6.1. construcţia decupărilor pentru trecerea traverselor prin curenţi trebuie să îndeplinescă condiţiile de la 1.7.5.3.şi 1.7.6.3.Conform 1.7.6.3.îmbinarea elementelor osaturii simple prin cusături de colţ cu elementele care le susţin precum şi prinderea capetelor acestora va fi executată cu =0.35.În acest caz aria suprafeţei transversale S a cusăturilor sudate dintre osatura întărită şi osatura simplă trebuie să fie de cel puţin :

[cm2]

în care :p – sarcina de calcul [kn/m2]a – distanţa dintre elementele de osatură [m] l – deschiderea elementului de osatură [m]p =14,87 [kn/m2]a =0,75 [m] l =5,8 [m]

202

25,3

103

22

Universitatea Ovidius Constanţa

Memoriu de eşantionaj CAEGN – pag /

Mărimea calculată Valoarea calculată

Valoarea adoptată

2.3.3. Îmbinarea traverselor întărite cu coasteleConform 2.6..7. dimensiunile şi construcţia guseelor va corespune cerinţelor de la 1.7.2.3.şi 1.7.2.4.Conform 1.7.2.3. dimensiunile (înălţimea şi lăţimea) guseelor de îmbinare ale elementelor osaturii întărite între ele sau cu pereţii , vor fi cel puţin egale cu cea mai mică înălţime a inimilor care se îmbină.Grosimea guseelor poate fi egelă cu cea mai mică grosime a elementelor care se îmbină.La îmbinarea elementelor întărite nu se admite joc între ele.Conform 1.7.2.4. guseele care îmbină elemente de osatură întărită trebuie să aibă pe marginea liberă platbandă sau să fie flanşate.

2.4. Deschideri în punţi Conform 2.9.4.3. la puntea de calcul sau la punţile inferioare , în zona de mojloc a navei pe lungimea l conform 1.4.4.-7. raza de racordare r , în m , a colţurilor gurilor de nmagazie şi compartimentului maşini-căldări va fi :r0,1aîn care :a – lăţimea gurii de magazie [m]

2.5. Lăţimea fâşiei adiţionaleConform 1.2.7.1. lăţimea fâşiei adiţionale pentru elementele osaturii simpe va fi egală cu cea mai mică valoare obţinută cu :b=0.5(b1+b2) [cm]b=l/6 [cm]în care:l – deschiderea elementului considerat [cm]b1,b2 – distanţele de la respectivul element de osatură la elementele vecine dispuse de ambele părţi ale elementului considerat, [cm]l=582 cmb1=b2=75 cmConform 1.2.7.2. lăţimea fâşiei adiţionale a osaturii întărite este:b=Kibc [cm]în care:bc=0.5(b1+b2)b1,b2 – vezi 1.2.7.1.Ki – coeficient în funcţie de l0,bc,n.n – numărul de elemente simple ce se reazemă pe elementul consideratl0 – se adoptă egală cu 0.6l pentru elementele încastrate la capete. Pentru traversa de capăt:l0=609bc=150k=0,4Pentru curent:l0=609m bc=150k=0,4n6

1,06

7585,6

97,5

239,4

75