Programa examenului de doctorat

„Istoria şi metodologia cercetării informaţionale”

la specialitatea 01.05.05 „Sisteme informaţionale”

1. Informatica: noţiune, caracterizare ca ştiinţă şi sector al economiei,

rolul în progresul tehnico-ştiinţific şi creşterea economică.

2. Etapele de bază ale dezvoltării informaticii.

3. Bazele teoriei sistemelor, ca metodologie de cercetare informaţională

Noţiuni de bază: sistem, componente, elemente, legături-dependenţă,

subsistem, stare, conduită, echilibru, stabilitate, dezvoltare.

Clasificarea sistemelor. Structura sistemelor.

Sisteme ierarhice. Sisteme stratificate.

Analiza sistemelor: coordonarea, acordarea, modificarea, dezagregarea,

agregarea.

Sisteme om-maşină.

Abordări şi tehnologii de elaborare a sistemelor complexe.

4. Bazele teoriei algoritmilor

Algoritm: noţiune, proprietăţi, tehnici de reprezentare, structuri

algoritmice fundamentale.

Maşina Turing, problema decidabilităţii.

Complexitatea algoritmilor, clasele de complexitate.

Calculabilitatea algoritmilor. Funcţii primitiv recursive. Mulţimi

recursive şi recursiv enumerabile.

5. Baze de date

Date şi metadate în sistemele informatice, destinaţia metadatelor.

Baze de date: noţiune, structura şi componente. Obiectele bazei de

date. Tabelele ca forma principală de prezentare a datelor.

Modelele logice de date: ierarhic, reţea, relaţional. Etapele de

proiectare a unei baze de date.

Trei proprietăţi ale bazelor de date: schema universală, proprietatea

joncţiunii fără pierderi şi conservarea constrângerilor de integritate.

Anomaliile în baza de date şi eliminarea lor. Formele normale.

Legătura dintre formele normale şi constrângerile de integritate.

Tipuri de constrângeri de integritate. Rolul lor. Reguli de inferenţă.

Noţiunile de corectitudine şi completitudine a unei mulţimi de reguli

de inferenţă.

Algoritmii de aducere a bazei de date la forma normală trei prin

descompunere şi prin sinteză. Dezavantajele acestor algoritmi şi

tratarea lor.

Baze de date dinamice.

Baze de date distribuite.

Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD): noţiune, funcţii,

structura, componente şi funcţionare. Limbajul SQL de manipulare cu

bazele de date. Versiuni concrete ale limbajului SQL. Categoriile de

comenzi SQL.

Mijloacele CASE de elaborare a bazelor de date.

Administrarea bazelor de date.

SGBD moderne: caracterizare comparativă.

Particularităţile tehnologiilor sistemelor de căutare a textelor.

Indexarea documentelor în sistemele de căutare a textelor. Modele

vectoriale de căutare.

Estimarea eficacităţii sistemelor de căutare a informaţiei şi metodele

de îmbunătăţire a acesteia.

6. Inteligenţa artificială

Inteligenţa artificială: noţiune, cunoştinţe, modele de reprezentare a

cunoştinţelor, acumularea cunoştinţelor.

Baze de cunoştinţe.

Tehnici exhaustive şi consistente de rezolvare a problemelor de

satisfacere a constrângerilor.

Rezolvarea problemelor prin metode de căutare oarbă în spaţiul de

stări.

Tehnici euristice de căutare a soluţiilor în spaţiul de stări. Exemple de

euristici.

Clasificarea limbilor naturale şi etapele de prelucrare. Instrumente:

automatele finite şi gramatici formale.

Reprezentarea cunoştinţelor prin reţele semantice, cadre şi scripte.

Algoritmii genetici. Originea, conceptele fundamentale şi

convergenţa.

7. Societatea informaţională-societatea cunoaşterii . Societatea informaţională-

societatea cunoaşterii: noţiune, istoric.

8. Metodele de proiectare a sistemelor şi aplicaţiilor informatice. Evoluţia

metodelor de proiectare conceptuală .

Primele metode de analiză (anii 70). Decuparea carteziană (funcţională şi

ierarhică) a sistemului;

Analiza sistemică (anii 80). Modelarea datelor + modelarea prelucrărilor;

Apariţia metodelor orientate pe obiect (1990-1995). Conştientizarea

importanţei unei metode orientate pe obiect: asigurarea structurării unui

sistem fără centrarea analizei doar pe date sau pe prelucrări (ci pe ambele

simultan). Peste 50 metode orientate pe obiect au apărut în această

perioadă (Booch, Classe-Relation, Fusion, HOOD, OMT, OOA, OOD,

OOM, OOSE);

Primele acceptări (1995). OMT (James Rumbaugh Object Modeling

Technique): viziuni statice, dinamice şi funcţionale a unui sistem

Decuparea carteziană (funcţională şi ierarhică) a sistemului. Elaborată de

centrul R&D al General Electric. Notare grafică bogată şi lizibilă. OOD

(Grady Booch's Booch `93 method): viziuni logice şi fizice a sistemului.

Definit pentru DOD, pentru a raţionaliza proiectarea aplicaţiilor ADA,

ulterior C++. Introduce conceputul de package (element de organizare a

modelelor). OOSER (Ivar Jacobson Object-Oriented Software

Engineering): cuprinde tot ciclul de proiectare

Unificarea şi normalizarea metodelor (1995-1997). În baza fuziunii şi

sintezei metodelor dominante a fost creat UML (Unified Modeling

Langage).

Literatura de specialitate

Roşca I.Gh. ş.a. Informatica. - Bucureşti: Editura ALL, 1999.

Gnilic-Micu B. ş.a. Algoritmi în programare. - Bucureşti: Editura ASE, 2002.

Lucanu D. Structuri de date şi algoritmi. - Iaşi: Universitatea A.I.Cuza, 2002.

Cotelea V. Programarea în logică. – Chişinău: Editura Nestor, 2000.

Cotelea V. Baze de date relaţionale: рroiectarea logică. – Chişinău: Editura ASEM,

1997.

Russel S., Norvig P. Artificial Intelligence: a Modern Approach. – New Jersey:

Prentice Hall, 2003.

Cârstoiu D. Sisteme expert. – Bucureşti: Editura ALL, 1994.

Bratko I. PROLOG Programming for Artificial Intelligence. Third edition. Pearson

Education Limited, 2001.

Lungu I., Sabău Gh. Proiectarea SI economice. - Bucureşti, 2000.

Stanciu V. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. – Bucureşti: CISON,

2000.

Oprea D. Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice. – Bucureşti:

POLIROM, 1999.

Laudon K.C., Laudon J.P. Management Information Systems Managing the Digital

Firm. – New Jersey: Pearson Prentice Hall, 2006.

Constantine L.L. Fundamentals of Object-Oriented Design in UML. – New York:

Dorset House Publishing, 2000.

http://www.uml.org/

Autorii:

Costaş Ilie - dr.hab.,prof.univ., şef-catedră „Cibernetică şi informatică economică”,

ASEM

Bolun Ion - dr.hab.,prof.univ., decanul facultăţii „Cibernetică, Statistică şi Informatică

Economică, ASEM

Cotelea Vitalie - dr., conf.univ. la catedra „Cibernetică şi Informatică Economică”,

ASEM

08.00.13 – Programa examenului de doctorat Metode economico-matematice

Recomandări metodice generale

În Program sunt specificate compartimentele şi temele în vederea pregătirii şi susţinerii examenului de

doctorat la disciplina „Metode economico-matematice” pentru doctoranzi şi competitori la specialitatea

08.00.13 „Metode economico-matematice”. Programul constă din trei compartimente de bază: „Metode

matematice”, „Cibernetică economică” şi „Informatică economică”.

Referitor la compartimentul „Metode matematice”, doctoranzii şi competitorii trebuie să cunoască

metodele şi modelele principale ce ţin de: algebra liniară; analiza matematică; teoria probabilităţilor şi

statistica matematică; cercetările operaţionale şi econometrie. Doctoranzii şi competitorii trebuie să poată

folosi metodele matematice la rezolvarea problemelor din domeniul analizei şi pronosticării evoluţiei

sistemelor micro- şi macroeconomice.

În ce priveşte compartimentul „Cibernetica economică”, doctoranzii şi competitorii trebuie să cunoască:

obiectul şi metodele ciberneticii economice; conceptul, analiza, sinteza şi conducerea optimală a

sistemelor cibernetico-economice; modelarea cibernetică a spaţiului economic, inclusiv aspectele pieţei

ca sistem cibernetico-economic, modelarea funcţionării structurilor de piaţă, modelele cibernetice ale

principalelor tipuri de piaţă, modelul cibernetic general al economiei de piaţă. Doctoranzii şi competitorii

trebuie să poată folosi metodele ciberneticii economice la rezolvarea problemelor din domeniu.

În ce priveşte compartimentul „Informatica economică”, doctoranzii şi competitorii trebuie:

să cunoască: bazele teoretice ale informaticii economice; arhitectura, componentele, sistemul de

programe şi principiile de funcţionare a calculatoarelor electronice; construcţia, sistemul de

programe, modelele larg utilizate şi tehnica de lucru a calculatoarelor personale; noţiunile

generale despre sistemele de calcul şi componentele lor, inclusiv reţelele de transfer date,

reţelele de calculatoare; serviciile în reţele; elaborarea, implementarea şi dezvoltarea sistemelor

informatice economice; aspectele ce ţin de argumentarea eficienţei economice a sistemelor

informatice;

să cunoască logica programării calculatoarelor, tehnologiile de rezolvare a problemelor asistată

de sistemele de calcul;

să cunoască pachetele de programe aplicative larg utilizate în activităţile de birou, cercetarea,

modelarea şi optimizarea proceselor economice;

să cunoască tehnologiile informatice avansate utilizate în activităţile economice;

să poată folosi mijloacele informatice la rezolvarea problemelor din domeniul de specializare.

Conţinutul programului

Metode matematice

Modelarea matematică ca metodă a cunoaşterii ştiinţifice a fenomenelor şi proceselor economice.

Noţiune de model şi modelare. Elementele şi etapele procesului de modelare. Tipurile de modelare.

Particularităţile modelării matematice ale obiectelor economice.

Aspectele tehnologice de producere şi economico-sociale ale modelării economico-matematice.

Particularităţile observărilor şi măsurărilor economice. Caracterul aleatoriu şi incert ale modelării

economico-matematice. Verificarea adecvatităţii modelelor.

Apariţia şi dezvoltarea metodelor economico-matematice: „Tabelul Economic” al lui Francois Quesnay;

Şcoala Matematică Clasică în Economia Politică a secolului XIX (O. Cournot, G.Gossen, L. Walras, C.

Menger, ş.a.). Orientarea statistică în domeniul economico-matematic: Econometrica.

Algebra liniară

Sisteme de ecuaţii liniare. Metode de analiză şi rezolvare. Algebra matricială. Spaţii vectoriale şi

euclidiene; proprietăţi. Mulţimi convexe. Aplicaţii în economie: modelul Leontief „Input-Output”.

Vectori şi valori proprii. Funcţiile pătratice; forma canonică. Teorema Silvester (Legea inerţiei).

Analiza matematică

Şiruri şi serii numerice. Criterii de convergenţă şi divergenţă. Serii de puteri. Serii Maclaurin şi Taylor.

Funcţii reale de mai multe variabile. Derivatele parţiale şi diferenţialele funcţiilor de mai multe variabile.

Aplicaţii în analiza economică: valoarea marginală; ritmul de variaţie; elasticităţi. Formula Taylor pentru

funcţii de mai multe variabile. Matricea hessiană. Extremele funcţiilor de mai multe variabile. Extreme cu

legături (condiţionate); metoda Lagrange. Aplicaţii în economie: problema comportamentului optim al

consumatorului, producătorului etc.

Integrale generalizate (improprii): integrale cu limite infinite; integrale din funcţii nemărginite. Derivarea

integralelor ce depind de un parametru. Integrale euleriene (de tip Euler): funcţia Gamma, funcţia Betta;

proprietăţi. Integrale Stielties. Integrala dublă; proprietăţi; calcularea integralelor duble; schimbarea de

variabile la integrala dublă.

Ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi şi de ordin superior. Ecuaţii cu diferenţe finite: analiza şi soluţionarea

lor; aplicaţii în analiza economică. Aplicaţii în economie: modelul Solow, modelul ciclului economic Hicks-

Samuelson.

Teoria probabilităţilor şi statistica matematică

Algebra evenimentelor şi probabilităţilor. Formula probabilităţii totale şi formula lui Bayes. Scheme clasice

de calcul al probabilităţii: de tip Poisson, Bernoulli, Pascal, etc.

Variabile aleatoare discrete şi continue. Legi de repartiţie. Tipuri clasice de repartiţie a probabilităţilor ale

variabilelor aleatoare: repartiţia binomială, Poisson, normală, gamma, exponenţială, betta, Pearson,

Student, Fisher; caracteristicile numerice ale acestor repartiţii.

Legi ale numerelor mari şi teorema limită: teorema Cebâşev; Poisson; Bernoulli; Leapunov; Moivre-

Laplace.

Selecţie. Funcţia de repartiţie a selecţiei. Elemente de teorie a estimaţiei: estimaţii punctuale,

nedeplasate, consistente, eficiente. Metoda momentelor, verosimilităţii maxime. Intervale de încredere.

Verificarea ipotezelor statistice. Teste de concordanţă. Criteriul de concordanţă Pearson.

Metode şi modele ale cercetării operaţionale

Modele liniare ale cercetării operaţionale. Metoda Simplex. Teoria dualităţii. Reoptimizarea. Programarea

parametrică. Programarea discretă. Programarea pe blocuri: abordările Dantzig-Wolfe şi Kornai-Liptac.

Jocuri; jocuri matriceale. Reguli decizionale în condiţii de risc şi incertitudine. Arbori decizionali.

Probleme multicriteriale ale cercetării operaţionale. Metoda utilităţii globale Boldur-Lăţescu. Metoda

Programării Scop.

Metode grafice de modelare a proceselor economice. Probleme de optimizare în reţea: problema

arborelui minim; problema drumului optim în reţea; problema fluxului maxim în reţea; problema analizei

drumului critic; problema voiajorului.

Teoria firelor de aşteptare; analiza sistemelor de aşteptare. Probleme de gestiune a stocurilor.

Pachetul QM: posibilităţi de utilizare.

Metode econometrice

Modelul clasic general. Estimatorii celor mai mici pătrate. Teorema Gauss-Markov. Testarea modelului

liniar general. Modele neliniare. Diverse aspecte ale regresiei multiple: multicolinearitatea;

heteroscedasticitatea, autocorelaţia; metode de detectare şi estimare. Predicţii (prognoze) cu ajutorul

modelelor econometrice. Intervalele de încredere ale prognozelor.

Sisteme simultane de ecuaţii econometrice. Forma structurală, redusă. Problema identificabilităţii. Metode

de estimare.

Pachetul EVIEWS: posibilităţi de utilizare.

Cibernetica economică

Obiectul şi metodele ciberneticii economice

Abordarea sistemică şi analiza de sistem în natură şi societate. Apariţia şi dezvoltarea ciberneticii.

Obiectul şi metodele de studii ale ciberneticii.

Clasificarea disciplinelor cibernetice. Locul şi rolul ciberneticii în ansamblul disciplinelor de sistem.

Obiectul ciberneticii economice.

Sisteme cibernetico-economice

Conceptul de sistem cibernetic. Caracterizare generală. Legităţile generale ale organizării şi funcţionării

sistemelor cibernetico-economice. Legea varietăţii necesare (Ashby), legea conexiunii inverse (Wiener),

principiul emergenţei, principiul complementarităţii externe, legea entropiei negative.

Formalizarea conceptului de sistem cibernetic şi a proprietăţilor acestuia. Modelul abstract (relaţional),

modelul analitic (diferenţial), modelul topologic, modelul ierarhic (Mesarovic).

Clasificarea sistemelor cibernetice. Sisteme dinamice liniare. Rezolvarea modelului diferenţial matricial al

sistemului dinamic liniar.

Proprietăţile sistemelor dinamice liniare. Controlabilitatea. Observabilitatea. Accesibilitatea şi

detectabilitatea. Descompunerea şi descentralizarea. Informaţia şi modelarea cibernetico-economică.

Analiza şi sinteza sistemelor cibernetico-economice

Proprietăţi statice şi dinamice ale sistemelor cibernetico-economice. Analiza sistemelor dinamice

deterministe. Metoda variabilelor canonice.

Analiza sistemelor liniare stocastice. Analiza în domeniul timpului. Analiza în domeniul frecvenţei.

Analiza sistemelor neliniare şi nestaţionare. Sinteza sistemelor dinamice. Estimatoare de stare. Problema

sintezei conexiunii inverse.

Conducerea optimală a sistemelor cibernetico-economice

Formularea problemei teoretice a conducerii sistemelor cibernetice. Tipologia problemelor de conducere

optimală. Sisteme neliniare continue. Sisteme liniar continue cu criterii integral pătratic. Problema urmării

optimale. Sisteme dinamice discrete. Sisteme cu întârziere.

Sisteme de conducere cu program. Sisteme de urmărire. Sisteme de conducere optimală şi extremală.

Sisteme de conducere suboptimală.

Tipuri principale de sisteme cibernetice de conducere. Sistem de conducere adaptivă. Sisteme de

conducere cu autoreglare. Sisteme de conducere instruibile. Sisteme de conducere cu structura variabilă.

Strategii optimale şi suboptimale de conducere cibernetică. Concepte de bază ale optimizării statistice.

Conducerea optimală a sistemelor dinamice. Principiul maximului Pontreaghin. Programarea dinamică.

Conducerea optimală a sistemelor ierarhizate. Metode de descompunere-coordonare.

Piaţa – sistem economic complex

Conceptul de spaţiu economic. Elementele componente ale spaţiului economic. Agenţii economici. Cadrul

instituţional. Mediul înconjurător. Economie deschisă şi economie închisă.

Definirea şi trăsăturile sistemice ale pieţei. Principalii agenţi economici şi raporturile lor cu piaţa.

Principiile funcţionării de ansamblu a pieţei.

Modul de comportament al consumatorului. Preferinţe şi alegeri. Axiomele de comportament ale

consumatorului; noţiune de funcţie de utilitate; definiţie şi proprietăţi.

Reprezentarea utilizării consumului. Proprietăţile utilităţii. Modelul Marshall al consumatorului.

Soluţionarea problemei. Analiza condiţiilor de optimalitate (de echilibru) de ordinul întâi şi doi ale

problemei consumatorului.

Funcţiile de cereri la bunuri. Omogenitatea funcţiilor de cerere, elasticităţi. Influenţa modificării venitului.

Influenţa modificării preţului. Ecuaţia lui Slutsky; interpretarea ei geometrică. Influenţa compensată a

modificării preţului prin venituri. Interpretarea şi analiza ecuaţiei lui Slutsky. Formarea cererii agregate.

Modelul de comportament al firmei. Modelele posibilităţilor tehnologice ale firmelor. Mulţimea de producţie

posibilă. Intrări şi ieşiri. Intrări necesare şi izocuante. Ieşiri şi funcţii de producţie. Funcţii de producţie cu

factori substituibili: liniare; de tip putere (Cobb-Douglas); cu elasticitate constantă (de tip CES). Funcţii de

producţie cu proporţii constante (de tip Leontief).

Funcţia de profit. Profitul firmei competitive. Proprietăţile funcţiei de profit. Cereri de factori condiţionate şi

funcţii de cost. De la funcţii de profit (cost) la mulţimi tehnologice.

Problema firmei. Condiţii de optimalitate de ordinul întâi. Optimizarea comportamentului şi decizii de

ofertă. Maximizarea producţiei în condiţiile unor resurse financiare limitate. Minimizarea costului de

producţie pentru un set de ieşiri dat. Maximizarea profitului.

Analiza condiţiilor de echilibru al producătorului. Modificarea nivelului resurselor financiare şi/sau a

structurii preţurilor factorilor şi influenţa asupra deciziei firmei. Construirea ofertei agregate.

Modelarea funcţionării structurilor de piaţă

Piaţa – sistem cu structură deterministă. Elemente componente ale structurii pieţei. Caracteristici şi tipuri

de structuri de piaţă. Abordarea cibernetică a structurilor de piaţă. Piaţa concurenţială perfectă. Condiţii

de funcţionare. Curbele cererii şi funcţia ofertei. Funcţionarea pe termen scurt, mediu şi lung. Formarea

preţului de echilibru. Stabilitatea preţului de echilibru. Stabilitatea statică şi dinamică.

Piaţa de monopol. Modelul clasic. Venitul firmei monopoliste. Modelul de comportament al producătorului

monopolist. Decizii de menţinere a monopolului. Monopolul multiprodus. Monopolul discriminist.

Piaţa de monopson. Combinarea monopolului cu monopsonul. Modelul monopolului bilateral. Piaţa de

monopol concurenţial. Diferenţierea produselor şi multiplicitatea firmelor. Modelul de comportament al

firmelor pe piaţa de monopol concurenţial.

Piaţa de duopol. Ipoteza dublei dependenţe: duopolul simetric (modelul Cournot); duopolul asimetric

(Stackelberg). Ipoteza dublei dominante. Modele de comportament ale firmelor pe piaţa de duopol.

Piaţa de oligopol. Caracteristici principale. Independenţa şi incertitudinea. Principalele situaţii oligopoliste.

Modelul coordonării perfecte. Modelul coliziunii. Modelul preţului director. Strategii optimale ale firmelor

oligopoliste. Folosirea teoriei jocurilor în analiza pieţei oligopol.

Modelul echilibrului general de tip Walras.

Modele cibernetice ale principalelor tipuri de pieţe

Piaţa bunurilor şi serviciilor. Cererea şi oferta de bunuri. Echilibrul Keynesian. Cererea şi oferta în exces.

Instrumente economice de orientare a cererii.

Piaţa forţei de muncă. Modelarea cererii şi ofertei forţei de muncă. Echilibrul pe piaţa muncii. Dinamica

veniturilor reale şi a productivităţii muncii. Şomajul voluntar şi involuntar. Politici economice pe piaţa forţei

de muncă.

Piaţa financiară. Corelaţii financiare fundamentale. Echilibrul pe piaţa banilor. Politici monetare şi fiscale.

Piaţa capitalului. Cererea pentru investiţii. Criteriul valorii actuale eficienţei marginale pentru investiţii.

Întârzieri în cererea pentru investiţii. Politici privind investiţiile.

Modelul cibernetic general al economiei de piaţă

Principalele concepţii şi modele globale privind funcţionarea de ansamblu a economiei de piaţă. Modelul

neokeynesian. Modelul economiei neoclasice. Modelul monetarist.

Subsistemele sistemului economiei de piaţă. Ecuaţiile modelului general. Principalele interdependenţe

dintre subsisteme.

Descrierea funcţionării de ansamblu a economiei. Studierea principalelor procese economice la nivel

global: producţia, şomajul, inflaţia, deficitul bugetar, repartiţia venitului naţional, dinamica stocurilor de

capital.

Analiza condiţiilor de creştere economică. Modelele Harrod-Domar; de tip neoclasic Solow. Principalele

instrumente economice de orientare a economiei de piaţă. Politici monetare. Politici fiscale. Politici de

stabilizare. Ciclul economic şi analiza acestuia: modelul Hicks-Samuelson. Analiza relaţiilor economice

externe.

Modelul de extindere economică de tip Von Neumann. Modelul static şi dinamic de tip Leontief.

Modelul econometric de tip Klein.

Informatica economică

Aspectele funcţionale şi tehnologice ale informaţiei economice

Noţiune, rolul şi clasificarea informaţiei economice.

Metodele de bază de studiere şi indicatorii de apreciere a informaţiei economice.

Modelarea informaţională a proceselor şi sistemelor economice.

Aprecierea necesităţilor de informaţii pentru gestiune economică.

Structuri de date

Noţiune de pointer. Utilizarea pointerilor în limbajele de programare. Înlănţuiri de pointeri (FIFO, FILO).

Înlănţuiri n-dimensionale.

Noţiune de arbori. Arborii binari. Arbori n-dimensionali. Operaţiile fundamentale asupra arborilor binari.

Deplasarea în arbori (în lărgime şi adâncime).

Sortarea datelor. Tipurile de algoritmi de sortare a datelor şi caracteristicile lor.

Programarea calculatoarelor

Tehnici de programare: structurată, procedurală, modulară, orientată pe obiecte.

Noţiuni de clasă, moştenire, polimorfism. Exemple.

Entităţile unui limbaj de programare logică. Structura programului. Termenii.

Strategia şi mecanismele de rezolvare a problemelor în limbajele de programare logică. Schimbarea

semanticii procedurale cu ajutorul predicatului tăierea. Ipotezele lumii închise şi lumii deschise.

Inteligenţa artificială

Tehnici exhaustive şi consistente de rezolvare a problemelor de satisfacere a constrângerilor.

Rezolvarea problemelor prin metode de căutare oarbă în spaţiul de stări.

Tehnici euristice de căutare a soluţiilor în spaţiul de stări. Exemple de euristici.

Clasificarea limbilor naturale şi etapele de prelucrare. Instrumente: automatele finite şi gramatici formale.

Reprezentarea cunoştinţelor prin reţele semantice, cadre şi scripte.

Algoritmii genetici. Originea, conceptele fundamentale şi convergenţa.

Baze de date

Noţiunile bază de date şi SGBD. Modelele logice de date: ierarhic, reţea, relaţional. Etapele de proiectare

a unei baze de date.

Trei proprietăţi ale bazelor de date: schema universală, proprietatea joncţiunii fără pierderi şi conservarea

constrângerilor de integritate.

Anomaliile în baza de date şi eliminarea lor. Formele normale. Legătura dintre formele normale şi

constrângerile de integritate.

Tipuri de constrângeri de integritate. Rolul lor. Reguli de inferenţă. Noţiunile de corectitudine şi

completitudine a unei mulţimi de reguli de inferenţă.

Algoritmii de aducere a bazei de date în forma normală trei prin descompunere şi prin sinteză.

Dezavantajele algoritmilor şi tratarea dezavantajelor.

Reţelele informatice

6Reţelele de transfer date: noţiune, structuri topologice, tehnologii de comutare, mediile de transfer date.

Reţelele locale de calculatoare: noţiune, generaţii, componente de bază, metode de acces la mediu,

tehnologii moderne.

Asigurarea veridicităţii transportului de date în reţelele de arie largă.

Modelele arhitecturale de reţea OSI ISO şi TCP/IP.

Dirijarea în reţele de calculatoare: noţiune, metode. Protocoalele OSPF şi RIP.

Tehnologii avansate pentru reţele de arie largă: ISDN, Frame Relay, ATM, MPLS şi GMPLS.

Familia de reţele locale Ethernet: Ethernet, FastEthernet, Gigabit Ethernet, 10 Gigabit Ethernet.

Tehnologia prelucrării automatizate a informaţiei economice

Tehnologia informaţională ca sistem. Caracteristica calitativă a tehnologiei informaţionale. Criteriile

calităţii, restricţii.

Bazele estimării soluţiilor de proiect în domeniul elaborării tehnologiilor informaţionale. Alegerea variantei

optime a procesului tehnologic informaţional în baza multor criterii şi restricţii.

Reprezentarea grafică a procesului tehnologic informaţional. Schemele procesului tehnologic

informaţional. Standardele şi mijloacele de reprezentare grafică.

Tehnologii informaţionale centralizate şi descentralizate. Principiul de corelare dintre nivelele de

centralizare şi descentralizare.

Tehnologia neformularistă în sistemele informatice economice. Esenţa, starea şi condiţiile realizării.

Sisteme informatice economice

Sisteme informatice economice: noţiune; clasificare; obiective; structura funcţională şi organizatorică.

Principii, strategii şi tehnologii de proiectare a sistemelor informatice economice.

Etape în ciclul de viaţă al unui sistem informatic economic.

Proiectarea conceptuală a unui sistem informatic economic.

Proiectarea bazei informaţionale a unui sistem informatic economic.

Proiectarea de detaliu a unui sistem informatic economic.

Eficacitatea economică a sistemelor informatice economice.

Managementul informaţional şi rolul său în elaborarea strategiei activităţilor socio-economice.

Sisteme informatice de producţie integrate.

Sistemele informatice financiar-bancare: caracteristica, particularităţi. Sisteme de plăţi electronice.

Tendinţe în crearea/dezvoltarea sistemelor informatice economice.

Sisteme informatice macroeconomice: clasificare, exemple.

Strategia edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova.

Tehnologii şi aplicaţii informatice avansate în economie

Tehnologiile informatice în activitatea economică: noţiuni de bază, clasificare, evoluţie.

Tehnologii informatice cu resurse distribuite.

ehnologia “client-server” şi aplicarea ei în prelucrarea informaţiei economice. Internet în aplicaţiile

economice.

Securitatea informaţiilor în activităţile economice. Sursele de pericol pentru sistemele informatice.

Metode şi mijloace de protecţie a informaţiilor în sistemele informatice.

Economia electronică: definiţie, particularităţi.

Afacerile electronice: definiţie, avantaje, dezavantaje, condiţii necesare.

Afacerile electronice în Republica Moldova: stare de lucruri, rol şi perspective de dezvoltare.

Organizarea şi economia serviciilor informatice

Serviciile informatice: concepţie, funcţii principale.

Resursele informaţionale, inclusiv globale.

Noile forme de organizare a serviciilor informatice. Clasificarea formelor de utilizare a tehnicii de calcul;

formele organizaţionale ale serviciilor informatice.

Piaţa produselor şi serviciilor informatice. Cost şi preţ. Preţuri discriminatoare.

Protecţia proprietăţii intelectuale.

Orientările de bază ale perfecţionării serviciilor informatice.

Literatura de specialitate

La compartimentul Metode matematice

1. O.Popescu, D.Baz ş.a. Matematici aplicate în economie. Bucureşti, 1999.

2. E.Ţigănescu, D.Mitruţ. Bazele cercetării operaţionale. Vol. 1, ASE Bucureşti, 2001.

3. Gh.Ciobanu, E.Ţigănescu. Cercetări operaţionale cu aplicaţii în economie. Optimizări liniare. ASE

Bucureşti, 2002.

4. Х.Таха. Введение в исследование операций. В 2-х книгах. Пер. с англ. – М.: Мир, 1985.

5. E.Şt.Pecican. Econometrie. Bucureşti, 1994.

6. W.H.Greene. Econometric Analysis. New-York University, 2003.-1026 pages.

7. Я.Р.Магнус, П.К.Катышев, А.А.Пересецкий. Эконометрика. Начальный курс, Москва, 2001.

La compartimentul Cibernetică economică

1. E. Scarlat, N. Chiriţă. Bazele ciberneticii economice, Bucureşti: Editura Economică, 1997.

2. E. Scarlat, N. Chiriţă, Sisteme cibernetice ale economiei de piaţă, Bucureşti, Editura Economică,

1997.

3. A.Gameţchi, D.Solomon. Modelarea matematică a proceselor economice. Chişinău: Evrica,

1998. – 632 p.

4. Л.Столерю. Равновесие и экономический рост. Москва, 1974.

5. L.Spircu ş.a. Bazele ciberneticii economice, partea I, Modelarea şi reglarea optimală a sistemelor

cibernetico-economice, Editura ASE Bucureşti, 2002.

6. E. Scarlat, N. Chiriţă, Cibernetica sistemelor economice. Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2000.

7. С.А.Ашманов. Введение в математическую экономику. – Москва: Наука, 1984.

8. Э.Маленво. Лекции по микроэкономическому анализу. Пер. с фр. под. ред. А.К.

Багриновского. М: Наука, 1985.

9. А.Г.Гранберг. Динамические модели народного хозяйства. – М: Экономика, 1985.

10. Моделирование народнохозяйственных процессов. Уч.пос. Под ред. И.В.Котова.

Ленинград:ЛГУ, 1990.

11. М.Кубонива и др. Математическая экономика на персональном компьютере. Пер.с япон. –

М. Финансы и Статистика. 1991.

La compartimentul Informatică economică

1. O.Bogdan, D.Luca. Informatica aplicată în economie. - Bucureşti, ASE, 1997.

2. I.Roşca şi col. Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile. - Bucureşti, Ed.didactică şi

pedagogică, 1993.

3. V.Cotelea. Baze de date relaţionale: рroiectarea logică. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.

4. A.Tanenbaum. Reţele de calculatoare. Bucureşti, 2002.

5. D.Oprean, D.Racoviţan, V.Oprean. Informatica de gestiune şi managerială. - Oradea, Eurounion,

1995.

6. I.Costaş. Tehnologia prelucrării automatizate a informaţiei economice. Chişinău, ASEM, 1997.

7. V.Cotelea. Programarea în logică. – Chişinău: Editura Nestor, 2000.

8. I. Lungu, Gh. Sabău ş.a. Sisteme informatice pentru conducere. - Bucureşti, 1994.

9. A.Вендеров. CASE-технологии. Современные методы и средства проектирования

информационных систем. – М.: Финансы и статистика, 1998.

10. А.Мишенин. Теория экономических информационных систем. –М.: Финансы и статистика,

1999.

Literatura suplimentară

La compartimentul Cibernetică economică

1. E. Scarlat, N. Chiriţă. Curs de cibernetică economică. Cibernetica sistemelor microeconomice.

Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2003.

2. M. Intrilligator. Mathematical Optimization and Economic Theory. N.J.: Prentice-Hall, 1971 (în

rusă – 1975).

3. E. Ţigănescu, M. Dumitru ş.a. Curs de cibernetică economică, partea I, Bucureşti, 1993.

4. M. Mănescu, E. Ţigănescu ş.a. Culegere de probleme de cibernetică economică, partea I,

Bucureşti, 1980.

5. E. Ţigănescu, G. Oprescu, E. Scarlat. Lucrări practice la disciplina „Cibernetica economică”

(culegere de probleme), partea II, Bucureşti, 1986.

6. M. Mănescu. Cibernetica economică,Bucureşti, 1979.

7. М. Мэнеску. Экономическая кибернетика, Москва, Экономика, 1986.

8. Н. Кобринский, Е. Майминас, А. Смирнов, Экономическая кибернетика, Москва, Экономика,

1982.

9. N. Chiriţă, E. Scarlat, D. Tatu, M. Constantin, Cibnernetică economică. Culegere de exerciţii,

probleme şi teste. Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2001.

10. Х.Никайдо. Выпуклые структуры и математическая экономика. – М.: Мир, 1972.

La compartimentul Informatică economică

1. I.Radu, M. Ursăcescu, Florin Ioniţă. Informatica pentru managementul firmei, ALMI, 1998.

2. S.Russel, P.Norvig. Artificial Intelligence. A modern approach. N.J.: Prentice Hall, 2003.

3. Kenneth C.Laudon, Jane Price Laudon. Information Systems and the Internet. -USA, The Dryden

Press, 1998.

4. R.M.Stair. Principles of Information Systems. New York: Boyd & Fraser publishing company,

1992.

5. W.L.Currie, B.Gallers. Rethinking Management Information Systems. London: Oxford Press,

1999

01.05.05 – Programa examenului de doctorat La Sisteme informationale

Recomandări metodice generale

În Program sunt specificate compartimentele şi temele în vederea pregătirii şi susţinerii examenului de doctorat la specialitatea 01.05.05 „Sisteme informaţionale”. Doctoranzii şi competitorii trebuie:

1. să cunoască: bazele teoretice ale informaticii; arhitectura, componentele, sistemul de programe

şi principiile de funcţionare a calculatoarelor numerice; programării calculatoarelor; structurile de

date; crearea bazelor de date; elemente de inteligenţa artificială; structura, tehnologiile,

funcţionarea reţelelor de calculatoare; elaborarea, implementarea, dezvoltarea şi eficienţa

aplicaţiilor şi sistemelor informatice; organizarea şi oferirea serviciilor informatice; securitatea

informaţiei în aplicaţiile, sistemele şi serviciile informatice; aspectele edificării societăţii

informaţionale;

2. să cunoască fundamentele teoretice şi logica programării calculatoarelor, tehnologiile de

rezolvare a problemelor asistată de sistemele de calcul;

3. să cunoască conceptual aplicaţiile informatice larg utilizate în diverse activităţi, inclusiv:

activităţile de birou; grafică; proiectare asistată; cercetare, modelare şi optimizare; contabilitate;

4. să cunoască tehnologiile informatice avansate utilizate în activităţile economice;

5. să poată folosi mijloacele informatice la rezolvarea problemelor din domeniul de specializare şi

elaborarea aplicaţiilor şi sistemelor informatice.

Conţinutul cursului

1. Informaţia-informatica

1. Informaţia: noţiune, clasificare, proprietăţi. Aprecierea cantităţii informaţiei. Resurse

informaţionale. Informaţia ca resursă a societăţii şi obiect al proprietăţii intelectuale.

2. Informatica: noţiune, caracterizare ca ştiinţă şi sector al economiei, rol în progresul

tehnico-ştiinţific şi creşterea economică.

3. Reprezentarea informaţiei. Suporturi de informaţie, inclusiv suporturile de date.

Codificarea informaţiei. Reprezentarea internă a datelor numerice.

2. Bazele teoriei sistemelor

1. Sistem: noţiune, componente, element, legături-dependenţă, subsistem, stare, conduită,

echilibru, stabilitate, dezvoltare.

2. Clasificarea sistemelor. Structura sistemelor.

3. Sisteme ierarhice. Sisteme stratificate.

4. Analiza sistemelor: coordonarea, acordarea, modificarea, dezagregarea, agregarea.

5. Sisteme om-maşină.

6. Abordări şi tehnologii de elaborare a sistemelor complexe.

3. Bazele teoriei algoritmilor

1. Algoritm: noţiune, proprietăţi, tehnici de reprezentare, structuri algoritmice fundamentale.

2. Maşina Turing, problema decidabilităţii.

3. Complexitatea algoritmilor, clasele de complexitate.

4. Calculabilitatea algoritmilor. Funcţii primitiv recursive. Mulţimi recursive şi recursiv

enumerabile.

4. Calculatoarele numerice

1. Calculatoarele numerice: noţiune, evoluţie, generaţii, clasificare. Structura şi funcţionarea

calculatoarelor electronice. Componente de bază: unitatea centrală, memoria internă,

memoria externă, unităţi de interfaţă, magistrale, unităţi periferice. Forme de utilizare a

calculatoarelor.

2. Noţiune de program. Sistemul de programe al calculatoarelor numerice: noţiune,

structura. Sistemul de programe de bază: noţiune, sisteme de operare, programe utilite.

Sistemul de programare. Programe aplicative.

3. Calculatoare multiprocesor: noţiune, clasificare, arhitecturi.

4. Calculatoarele personale: noţiune, destinaţie, structura şi componentele de bază.

Întreţinerea şi aspecte de folosire a PC, securitatea antiviruşi.

5. Calculatoare-servere: noţiune, destinaţie, clasificare. Forme constructive: piedestal,

şasiu, blade, caracterizare comparativă.

6. Virtualizarea calculatoarelor.

5. Sisteme de operare

1. Sisteme de operare: destinaţie, funcţii de bază, clasificare, structura, componente.

2. Gestiunea proceselor, procesarea întreruperilor, gestiunea memoriei, planificarea

funcţionării procesorului.

3. Sistemul de fişiere: noţiune, tipuri, distribuirea spaţiului de memorie disc între fişiere,

optimizarea accesului. Securitatea informaţiilor în cadrul sistemului de fişiere.

4. Aspectele de securitate în cadrul sistemelor de operare.

5. Sistemul de operare Windows 2000: caracteristică generală, structura.

6. Sistemul de operare Windows XP: caracteristică generală, particularităţi de utilizare

comparativ cu utilizarea sistemului Windows 2000, structura.

7. Sistemul de operare LINUX: caracteristică generală, structura.

6. Programarea calculatoarelor

1. Noţiune de program. Sistemul de programe al calculatoarelor numerice: noţiune,

structura. Sistemul de programe de bază: noţiune, sisteme de operare, programe utilite.

Sistemul de programare. Limbaje de programare: noţiune, clasificare. Programe

aplicative.

2. Etapele rezolvării problemelor cu folosirea calculatoarelor.

3. Tehnologii de programare: structurată, procedurală, modulară, orientată pe obiecte.

Programarea orientată pe obiecte. Noţiunile de clasă, moştenire şi polimorfism ale

programării orientate pe obiecte. Exemple.

4. Limbaje de programare: noţiune, clasificare, exemple, caracterizare comparativă.

5. Limbaje de programare funcţională şi logică. Entităţile unui limbaj de programare logică.

Structura programului. Termenii.

6. Strategia şi mecanismele de rezolvare a problemelor în limbajele de programare logică.

Schimbarea semanticii procedurale cu ajutorul predicatului „tăierea”. Ipotezele lumii

închise şi cele ale lumii deschise.

7. Programarea documentelor structurate: documente structurate; limbaje de marcare

SGML, XML; aplicaţii de generare şi procesare a fişierelor xml conforme recomandărilor

SOAP, WSDL, UDDI.

7. Structuri de date

1. Noţiune de pointer. Utilizarea pointerilor în limbajele de programare. Înlănţuiri de pointeri

(FIFO, FILO). Înlănţuiri n-dimensionale.

2. Noţiune de arbori. Arborii binari. Arbori n-dimensionali. Operaţiile fundamentale asupra

arborilor binari. Deplasarea în arbori (în lărgime şi adâncime).

3. Sortarea datelor. Tipurile de algoritmi de sortare a datelor şi caracteristicile lor.

8. Baze de date

1. Date şi metadate în sistemele informatice, destinaţia metadatelor.

2. Baze de date: noţiune, structura şi componente. Obiectele bazei de date. Tabelele ca

forma principală de prezentare a datelor.

3. Modelele logice de date: ierarhic, reţea, relaţional. Etapele de proiectare a unei baze de

date.

4. Trei proprietăţi ale bazelor de date: schema universală, proprietatea joncţiunii fără

pierderi şi conservarea constrângerilor de integritate.

5. Anomaliile în baza de date şi eliminarea lor. Formele normale. Legătura dintre formele

normale şi constrângerile de integritate.

6. Tipuri de constrângeri de integritate. Rolul lor. Reguli de inferenţă. Noţiunile de

corectitudine şi completitudine a unei mulţimi de reguli de inferenţă.

7. Algoritmii de aducere a bazei de date la forma normală trei prin descompunere şi prin

sinteză. Dezavantajele acestor algoritmi şi tratarea lor.

8. Baze de date dinamice.

9. Baze de date distribuite.

10. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD): noţiune, funcţii, structura, componente şi

funcţionare. Limbajul SQL de manipulare cu bazele de date. Versiuni concrete ale

limbajului SQL. Categoriile de comenzi SQL.

11. Mijloacele CASE de elaborare a bazelor de date.

12. Administrarea bazelor de date.

13. SGBD moderne: caracterizare comparativă.

14. Particularităţile tehnologiilor sistemelor de căutare a textelor. Indexarea documentelor în

sistemele de căutare a textelor. Modele vectoriale de căutare.

15. Estimarea eficacităţii sistemelor de căutare a informaţiei şi metodele de îmbunătăţire a

acesteia.

9. Inteligenţa artificială

1. Inteligenţa artificială: noţiune, cunoştinţe, modele de reprezentare a cunoştinţelor,

acumularea cunoştinţelor.

2. Baze de cunoştinţe.

3. Tehnici exhaustive şi consistente de rezolvare a problemelor de satisfacere a

constrângerilor.

4. Rezolvarea problemelor prin metode de căutare oarbă în spaţiul de stări.

5. Tehnici euristice de căutare a soluţiilor în spaţiul de stări. Exemple de euristici.

6. Clasificarea limbilor naturale şi etapele de prelucrare. Instrumente: automatele finite şi

gramatici formale.

7. Reprezentarea cunoştinţelor prin reţele semantice, cadre şi scripte.

8. Algoritmii genetici. Originea, conceptele fundamentale şi convergenţa.

10. Reţele de calculatoare

1. Reţele de calculatoare: noţiune, transferul de date, clasificare, caracteristici de bază.

2. Reţelele de transfer date: noţiune, structuri topologice, tehnologii de comutare, mediile de

transfer date.

3. Reţelele locale de calculatoare: noţiune, generaţii, componente de bază, metode de

acces la mediu, tehnologii moderne.

4. Asigurarea veridicităţii transportului de date în reţelele de arie largă.

5. Modelele arhitecturale de reţea OSI ISO şi TCP/IP.

6. Dirijarea în reţele de calculatoare: noţiune, metode. Protocoalele OSPF şi RIP.

7. Tehnologii avansate pentru reţele de arie largă: ISDN, Frame Relay, ATM, MPLS şi

GMPLS.

8. Familia de reţele locale Ethernet: Ethernet, FastEthernet, Gigabit Ethernet, 10 Gigabit

Ethernet.

9. Servicii în reţelele de calculatoare. Internet: caracterizare generală.

11. Tehnologii de procesare a informaţiei

1. Tehnologia informaţională ca sistem. Caracteristica calitativă a tehnologiei

informaţionale. Criteriile calităţii, restricţii.

2. Bazele estimării soluţiilor de proiect în domeniul elaborării tehnologiilor informaţionale.

Alegerea variantei optime a procesului tehnologic informaţional în baza multor criterii şi

restricţii.

3. Reprezentarea grafică a procesului tehnologic informaţional. Schemele procesului

tehnologic informaţional. Standardele şi mijloacele de reprezentare grafică.

4. Tehnologii informaţionale centralizate şi descentralizate. Principiul de corelare dintre

nivelele de centralizare şi descentralizare.

5. Tehnologia neformularistă în sistemele informatice. Esenţa, starea şi condiţiile realizării.

12. Aplicaţii informatice

1. Aplicaţii informatice: noţiune, componente, etapele creării, ciclul de viaţă, eficienţa.

2. Clasificarea aplicaţiilor informatice, exemple.

3. Aplicaţii informatice de birotică: caracterizare generală, exemple.

4. Aplicaţii informatice de grafică: caracterizare generală, exemple.

5. Aplicaţii informatice de prezentări: caracterizare generală, exemple.

6. Aplicaţii informatice de matematică şi optimizare: caracterizare generală, exemple.

7. Aplicaţii informatice de statistică: caracterizare generală, exemple.

8. Aplicaţii informatice de proiectare asistată de calculator: caracterizare generală, exemple.

9. Aplicaţii informatice de simulare şi jocuri de afaceri: caracterizare generală, exemple.

10. Aplicaţii informatice de contabilitate: caracterizare generală, exemple.

11. Problema sporirii fiabilităţii şi stabilităţii aplicaţiilor informatice. Analiza cauzelor apariţiei

erorilor în aplicaţiile informatice la toate etapele ciclului de viaţă a aplicaţiilor informatice.

12. Metode de sporire a fiabilităţii aplicaţiilor informatice. Modele de fiabilitate a aplicaţiilor

informatice.

13. Metode de testare a aplicaţiilor informatice: structurale şi funcţionale.

13. Sisteme informatice şi elaborarea lor

1. Sisteme informatice: noţiune; clasificare; obiective; structura funcţională şi organizatorică.

2. Principii, strategii, metode şi tehnologii de proiectare a sistemelor informatice.

3. Etape în ciclul de viaţă al unui sistem informatic. Componenţa şi esenţa lucrărilor la

fiecare din etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic. Gestiunea proiectării

sistemelor informatice.

4. Limbajul unificat de modelare UML: caracteristici generale, modele şi metamodele, notări

folosite, asistarea informatică a modelării.

5. Proiectarea conceptuală a unui sistem informatic.

6. Proiectarea bazei informaţionale a unui sistem informatic.

7. Proiectarea de detaliu a unui sistem informatic.

8. Gestiunea proiectelor sistemelor informatice: noţiuni de bază, pregătirea iniţială a

proiectului, estimarea riscurilor de proiect, planificarea timpului proiectului, gestiunea

costurilor proiectului, gestiunea calităţii proiectului, gestiunea resurselor umane,

gestiunea achiziţiilor necesare derulării proiectului.

9. Sisteme informatice microeconomice.

10. Sisteme informatice de producţie integrate.

11. Sisteme informatice macroeconomice: clasificare, exemple.

12. Implementarea sistemelor informatice. Etape şi participanţii implementării sistemelor

informatice.

13. Eficacitatea sistemelor informatice.

14. Tendinţe în crearea/dezvoltarea sistemelor informatice.

14. Sisteme informatice inteligente

1. Sisteme informatice inteligente: noţiune, particularităţi, clasificare.

2. Sisteme informatice cu interfaţă inteligentă.

3. Sisteme expert: noţiune, clasificare.

4. Sisteme neuronale.

5. Tehnologii de păstrare şi analiză a informaţiilor corporative: OLAP (On-line Analitical

Processing), Data Mining.

15. Servicii informatice

1. Servicii informatice: noţiune, clasificare, ciclul de utilizare.

2. Forme de organizare a serviciilor informatice. Principii de organizare a antreprenoriatului

informatic.

3. Resursele informatice, inclusiv globale. Managementul informaţional.

4. Piaţa produselor şi serviciilor informatice. Marketingul informaţional.

5. Orientările de bază privind perfecţionarea serviciilor informatice.

6. Aspectele de eficienţă a serviciilor informatice.

16. Securitatea şi protecţia aplicaţiilor, sistemelor şi serviciilor informatice

1. Securitatea informaţiei. Surse de pericol pentru aplicaţiile, sistemele şi serviciile

informatice (în continuare SI).

2. Viruşii informatici: noţiune, clasificare. Utilite antiviruşi.

3. Metode şi mijloace de protecţie a informaţiei în SI.

4. Ziduri de protecţie Firewall.

5. Sisteme criptografice de securizare a informaţiei.

6. Sisteme criptografice cu chei publice.

7. Semnătura numerică: noţiune, esenţă, utilizare.

8. Protecţia proprietăţii intelectuale.

17. Societatea informaţională-societatea cunoaşterii

1. Societatea informaţională-societatea cunoaşterii: noţiune, istoric.

2. iEconomia: caracterizare generală.

3. Problema edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova.

4. Strategia edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova.

5. iGuvernarea: esenţă, particularităţi, acţiuni.

6. iAfacerile: noţiune, avantaje, dezavantaje, condiţii necesare.

7. iAfacerile în Republica Moldova: stare de lucruri, particularităţi, rol şi perspective de

dezvoltare.

8. Modele de i-afaceri: B2B, B2C etc.

9. iMagazine, i-licitaţii.

10. Sisteme de i-plăţi.

Literatura de specialitate

1. Roşca I.Gh. ş.a. Informatica. - Bucureşti: Editura ALL, 1999.

2. Gnilic-Micu B. ş.a. Algoritmi în programare. - Bucureşti: Editura ASE, 2002.

3. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicate. Ediţia a 3-a. Iaşi: Editura BONITAS, 2005. -

727 p.

4. Lucanu D. Structuri de date şi algoritmi. - Iaşi: Universitatea A.I.Cuza, 2002.

5. Tanenbaum A. Operation systems. Prentice-Hall, 2005.

6. Dodescu Gh. Sisteme de operare UNIX şi Windows. - Bucureşti, 2003.

7. Zota R. Sisteme de operare pentru reţele de calculatoare. - Bucureşti, 2002.

8. Schildt H. C++ manual complet. Editura Teora. - Bucureşti, 1999.

9. Cotelea V. Programarea în logică. – Chişinău: Editura Nestor, 2000.

10. Cotelea V. Baze de date relaţionale: рroiectarea logică. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.

11. Russel S., Norvig P. Artificial Intelligence: a Modern Approach. – New Jersey: Prentice Hall,

2003.

12. Cârstoiu D. Sisteme expert. – Bucureşti: Editura ALL, 1994.

13. Tannenbaum A. Reţele de calculatoare. – Bucureşti: Teora, 2004.

14. N.Tomai. Reţele de calculatoare: structuri, programare, aplicaţii. - Cluj-Napoca: RISOPRINT,

2002.

15. I.Costaş. Tehnologia prelucrării automatizate a informaţiei economice. - Chişinău: Editura ASEM,

2006.

16. I.Costaş. Grafica proceselor de calcul. Chişinău: Editura ASEM. 2006.

17. Davidescu N. Proiectarea sistemelor informatice prin limbajul UML. – Bucureşti: Editura ALL

BECK, 2003.

18. Sabau Gh., Lungu I,. Bodea C, Velicanu M., s.a. Proiectarea sistemelor informatice economice. –

Bucureşti: Editura INFOREC, 2003.

19. Zaharie D., Roşca I., Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice. – Bucureşti: Editura Dual

Tech, 2002.

20. Bodea C., Sabău Gh., Posdarie E. Sisteme informatice. Analiză şi proiectare orientate obiect

utilizând UML. – Bucureşti: Editura INFOREC, 2001.

21. A.Purnuş, N.Ene. Project 4.0 în managementul proiectelor cu aplicaţii. - Bucureşti: Editura

Tehnica, 1997.

22. Costaş I., Chirev P., Zacon T. Infrastructura informaţională în Republica Moldova. – Chişinău:

Tipografia centrală, 2001.

23. Ivan I., Noşca Gh., Capisizu S., Popa M. Managementul calităţii aplicaţiilor informatice. –

Bucureşti: Editura ASE, 2006.

24. Ghilic-Micu B., Stoica M., E-activităţile în societatea informaţională. – Bucureşti: Editura

economică, 2002.

25. Orzan Gh., “Cybermarketing – Marketing pe INTERNET”. – Bucureşti: Editura Expert, 2003.

Bibliografie suplimentară

1. Roşca I.Gh., Apostol C.-G., Zamfir G., Bodea C.-N. Informatica instruirii. - Bucureşti: Editura

Economică, 2002.

2. Oprean D., Racoviţan D., Oprean V. Informatica de gestiune şi managerială. – Oradea:

Eurounion, 1995.

3. Jamsa K. C++ manualul începătorului. – Bucureşti: Editura Teora, 1999.

4. Kan S.H. Metrics and Models in Software Quality Engineering. - New Jersey: Pearson Prentice

Hall, 2003.

5. Galin D. Software Quality Assurance from theory to implementation. – Edinburgh: Pearson

Education, 2004.

6. Salus P. Functional and Logic Programming Languages. Macmillan Technical Publishing, 1998.

7. Ramakrishnan R., Gehrke J. Database Management Systems. Second Edition, McGraw-Hill

Higher Education, 2000.

8. Jurafsky D., Martin J.H. Speech and Language Processing. - New Jersey: Prentice Hall, 2000.

9. Ginsberg M.. Essentials of Artificial Intelligence. – San Mateo: Morgan Kaufmann Publishers,

1993.

10. Bratko I. PROLOG Programming for Artificial Intelligence. Third edition. Pearson Education

Limited, 2001.

11. I.Bolun. Inţiere în reţele. Internet. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.

12. Rosca I.I.,Zaharie D., “Proiectarea sistemelor informatice de gestiune”. - Bucuresti, 2002.

13. Lungu I., Sabău Gh. Proiectarea SI economice. - Bucureşti, 2000.

14. Stanciu V. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. – Bucureşti: CISON, 2000.

15. Oprea D. Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice. – Bucureşti: POLIROM,

1999.

16. Laudon K.C., Laudon J.P. Management Information Systems Managing the Digital Firm. – New

Jersey: Pearson Prentice Hall, 2006.

17. Constantine L.L. Fundamentals of Object-Oriented Design in UML. – New York: Dorset House

Publishing, 2000.

18. Olson J.E. Data Quality: the Accuracy Dimension. – San Francisco: Morgan Kaufmann

Publishers, 2003.

19. Futrell R.T., Shafer D.F., Shafer L.I. Quality Software Project Management. – Upper Saddle

River: Prentice Hall, 2002.

20. Management des projets informatiques. Manuel du chef de projet. - Paris: AFNOR, 1997.

21. Bennatan E.M., Marciniak R., Carbonel M. Management des projets informatiques. - Paris:

AFNOR, 1996.

22. Вендеров A. CASE-технологии. Современные методы и средства проектирования

информационных систем. – М.: Финансы и статистика, 1998.

23. Birbeck M. et all. Professional XML, 2nd Edition. - Wrox Press, 2001.

24. Ivan I., Toma C. Informatics Security Handbook. – Bucureşti: Editura ASE, 2006.

25. Liautaud B. E-Business Intelligence. Transformer l’information en connaissance puis en profit. -

Paris: Maxima, 2001.

26. Loshin D. Enterprise Knowledge Management: the Data Quality Approach. – San Diego:

Academic Press, 2001.

Specialitatea

01.05.05 – Sisteme informaţionale