Produsele cosmetice

Orice substan sau preparat care urmeaz s fie pus n contact cu diverse pri externe ale corpului uman,precum piele,par,unghii,buze,dinti,mucoasa bucala sau alte organe,cu scopul exclusiv sau principal de a le cura,a le parfuma,a le modifica aspectul si/sau a le corecta mirosurile corporale i/sau a le menine n bun stare se numesc produse cosmetice. Stiinta care se ocupa de ingrijirea externa a pielii, pentru a-i pastra: elasticitatea dermei, tonicitatea muschilor pielosi, prospetimea si aspectul tineresc, cu ajutorul unor tratamente si preparate specific se numeste cosmetologia. Cuvantul,,Cosmeticprovine din limba greaca, si anume: ,,kosmetike este arta de a se nfrumuesa i de a se aranja.Istoria cosmetologieiDorinta omului de a se infrumuseta isi are originile in Antichitate. Cu timpul, aspiratia spre frumusete a devenit o adevarata arta. Fiecare faza a civilizatiei umane a dat nastere unor conceptii proprii despre frumusete, care trebuiau atinse cu ajutorul cosmeticelor. Minele de coloranti din epoca glaciara si obiectele paleolitice fac dovada ca oamenii preistorici aveau retete proprii de preparare a cosmeticelor. Alifiile erau pastrate in vase de os sau de ardezie. Toate aceste ustensile din paleolitic au fost apoi imitate in Egipt si lucrate in metale nobile. Egiptenii, incepand cu frumoasa Cleopatra, au descoperit multiple procedee de infrumusetare. Pentru a racori ochii, erau folosite amestecuri de minerale, sau carob amestecat cu cu miere fermentata. In timpul noptii, ochii erau conturati de un amestec format din kohl si grasime de gasca.In climatul fierbinte deodorantele erau foarte cerute. Pentru a indeparta mirosul neplacut, femeile si barbatii de asemenea erau sfatuiti sa se dea cu ghemotoace de carob pe piele.Forma ochilor negri egipteni era conturata de kohl negru. Acest contur al ochilor era considerat drept tratament pentru bolile ochilor, sau prevenirea acestora. Dintii se mentineau albi cu ajutorul pietrei ponce. Asta era insa varianta cea mai putin dureroasa. Albirea pelii se facea in mod diferit: etiopienele cu ghips, romanii ca si galii si-o albeau cu creta, iar cosurile erau mascate cu faina de orz. Femeile isi curatau tenul tinand acoperit capul deasupra unei placi de fier bine incalzit, pe care se topea incet o bucata de mir. Preotii egipteni din Heliopolis foloseau trei mirodenii:o rasina dimineata, tamaie la pranz, iar seara un amestec din sase produse numite ,,Kufi in care intra si praful de iris, folosit mai tarziu in cosmetica. Femeile din antichitate isi colorau in rosu-corai (cu ajutorul sucului de ,,Kufra) varful degetelor, palmele, degetele de la picioare, calcaile si uneori varful sanilor. Planta numita ,,Kufra era cunoscuta si sub numele de ,,Henne si avea un parfum deosebit. Femeile din acea perioada pulverizau frunzele acestei plante si le amestecau cu o vopsea obtinuta dintr-un copac Indian si obtineau culoarea dorita. Turcoaicele isi vopseau parul rosu cu aceasta vopsea. Unele triburi de papuasi decolorau parul negru si cret cu var si lesie si obtineau o culoare rosiatica sau galbuie. Indienii isi preparau un fel de sampon pentru spalarea parului, dintr-o planta numita ,,Yucca. Pentru a le feri parul de atacul insectelor acesta era uns cu ulei, frecat cu var si tratat cu urina de vita. Varul actiona asupra urinei ce degaja amoniacul indepartand insectele. Inaintea fiecarei mese isi stropeau mainile cu apa, iar ca sapun foloseau un amestec de nisip, lesie si soda. Grecoaicele foloseau sucul de mere pentru spalatul parului. In anul 1600 s-a facut o separare intre produsele cosmetice si cele medicinal. Evolutia chimiei contribuie la industria cosmetica, care ia avant. In 1895, s-a predate pentru prima data in scoala superioara, stiinta cosmetic cosmetologia. Preocuparea permanenta a femeilor si a barbatilor pentru estetica si igiena, care doresc sa isi pastreze tineretea, sanatatea si frumusetea, a devenit ceva normal in zilele noastre si chiar o necesitate. Eu cred c majoritatea celor ce se folosesc de aceste produse ucigase,sint constienti de faptul c frumusetea ce o primesc n urma machierii este doar pentru o perioada scurta de timp,dar urmarile pot exista intreaga viata. n opinia mea,folosirea acestor produse depinde de mentalitatea fiecarei persoane.n acest sens companiile de marketing,pentru a-i promova preparatele , au nscenat un ir de modaliti pentru a le influena prerea,si anume:numeroase reclame,reviste i altele.Conform unor cercetari recente,in lista substantelor chimice,folosite in industria cosmetica sunt depistate 884 substante toxice.Datorita faptului ca organele de stat nu au organizatii specializate in controlarea regulata si amanuntita a acestor produse ,ele pot fi realizate si ele pot dauna sanatatii. In prezent in componenta produselor cosmetice intra cele mai diverse ingrediente - substante biologic active,coloranti,emulgatori,lipide.Anterior multi din acesti componenti erau naturali (de provenienta vegetala sau animala),dar datorita progresului in domeniul chimiei aproape toti componentii sint de origine chimica. Preparatele cosmetice ne ajuta sa ne pastram pielea, parul, unghiile si starea de spirit cat mai sanatoase, daca le folosim cum trebuie si cand trebuie. Uleiul mineral - ulei tehnic,reziduu al chimiei petroliere.Inchide si inabuseste pielea,retine cresterea celulelor tinere.Sporeste deshidratarea si reduce functia de aparare a pielii.Este cauza principala a acneei si eruptiei alergice.Reactiile alergice pot duce la artrita,migrena,epilepsie,diabet.Contine in concentratii mari substante cancerigene,care pot fi cauza unor boli oncologice. Petrolat - i se mai spune ulei de parafina,lipid chimic din petrol.Are aceleasi proprietati ca si uleiul mineral ,dar e mai toxic.Retinind lichidul,el impiedica la eliminarea toxinelor si reziduurilor,pielea nu respira.Apropo,nu lipidul,dar anume umiditatea este foarte necesara pentru piele:o hraneste,ii mentile elasticitatea si aspectul exterior.Metodele gresite de umezire a pielii sunt daunatoare si duc la imbatrinirea ei prematura,dar nu la intinerire,dupa cum este indicat pe eticheta de la crema. Glicerina,vaselina - compusi chimicu ai lipidelor cu apa,in care apa disperseaza lipidele in componenti marunti,Sunt reclamate ca umezitori utili.Duc la deshidratarea pielii,deoarece la umiditatea aerului mai scazuta de 65-70 % atrag umiditatea din straturile adinci ale pielii in loc sa o ia din aer,intensificind uscarea straturilor adinci ale epiteliului,facind pielea mai uscata. Propylene Glycon - un lichid dulce cu miros intepator.Este aplicat ca produs ce face pielea mai fina,insa la folosirea lui el incheaga lipidele pielii si astfel se obtine pielea neteda.E mai eftin ca glicerina.De aceea competenta tipica din cosmetica este de 10-20 %.Chiar si in concentratii minime este unul din principalii alergen si excitant.Patrunzind prin piele in organism,are efectul unei toxine vasculare si protoplasmatice,capabile sa provoace schimbari distrofice la rinichi si ficat. Talcul - Actioneaza ca si lutul cu dispersare fina.Astupa porii si usuca pielea.Talcul cosmetic este cancerigen.Este deosebit de periculos sub forma de praf,care ataca nu doar pielea,dar si caile respiratorii. Carbomer - Aglutinant,folosit pentru formarea gelurilor.Datorita efectului coroziv puternic este capabil sa lezeze pielea.

Bibliografie: Frumuste si sanatate Marian Nita, Stefana Dulgheru, Daniela Gheorghe Editura Aius Craiova, 2013 Tehnica farmaceutica Stefana Dulgheru, Daniela Gheorghe Editura Sitech, Craiova, 2010