Probleme de mediu generate de extinderea ariei

unitatilor de cazare in regiunea turistica

Bucovina

Cuprins:

I. Introducere

1

II. Obiectivele studiului

III. Prezentarea problematicii si a ariei de studiu

III.1. Prezentarea ariei de studiu

III.1.1. Potentialul natural si antropic al Bucovinei

III.1.2. Infrastructura de cazare

III.2. Prezentarea problematicii

IV. Metodologie

V. Prezentare rezultate

VI. Concluzii

Bibliografie

I.Introducere

Studiul de caz „ Probleme de mediu generate de extinderea ariei unitatilor de cazare in

regiunea turistica Bucovina” are ca scop identificarea problemelor de mediu aparute odata cu

dezvoltarea ariei ocupate de unitatile de cazare din Bucovina, dar si cele aparute datorita

2

dezvoltarii turismului in aceasta zona, si crearea solutii si a unor strategii de combatere a acestor

disfunctionalitati.

Potentialul turistic al Bucovinei a reprezentat intotdeauna un punct de atractie pentru turistii

romani dar si straini, acest lucru ducand la realizarea a numeroase cercetari asupra turismului din

aceasta zona. Acestea au încercat să surprindă nu numai importanţa economică ci şi varietatea şi

unicitatea potenţialului turistic. Concluziile studiilor au evidenţiat faptul că turismul reprezintă o

sursă inepuizabilă de venituri în măsura în care acest sector este administrat corespunzător. În

consecinţă, în ultimii ani s-au conceput o serie de strategii menite să dezvolte şi să

îmbunătăţească serviciile turistice. Deşi investiţiile au făcut ca nivelul serviciilor să crească

simţitor, turismul sucevean a resimţit influenţa unor factori care nu au implicat creşterea

numărului de turişti: infrastructura slab dezvoltată, nivel de trai scăzut, preţuri ridicate.

III. Prezentarea problematicii si a ariei de studiu

3.1. Prezentarea ariei de studiu

3.1.1. Potentialul natural si antropic al Bucovinei.

Pamant al legendelor, Judetul Suceava, cunoscut de turisti sub numele de Bucovina, este un

loc unde istoria este prezenta pretutindeni. Bucovina ca destinatie turistica este un adevarat

muzeu in aer liber.

3

Figure 1-Harta turistica Suceava

Pe langa marea atractivitate a peisajului montan, potentialul turistic al regiunii se

caracterizeaza prin varietatea, densitatea si valoarea monumentelor de cult si arhitectura, prin

rezervatii naturale si zone etnografice deosebite, multe dintre ele, unicat pe plan mondial.

In mod deosebit remarcam manastirile pictate Voronet, Sucevita, Moldovita, Putna, Humor,

Slatina si Dragomirna; Biserica Bogdana din Radauti, precum si cele din localitatile Arbore,

Patrauti, Baia, Probota si Suceava, Cetatea de Scaun din municipiul Suceava, Salina si Bazilica

Minor din Cacica; rezervatiile floristice Rachitisul Mare, Lucina si Ponoarele; padurea Valea

Putnei, Codrii seculari de la Slatioara, fanetele naturale de la Frumoasa s.a.

Aceste lăcaşuri reprezintă atracţia principală a Bucovinei, dar nu trebuie omise numeroasele

activităţi artizanale ale zonei: pictarea icoanelor, încondeierea de ouă, meşteşugul lemnului,

olărit, sculptură, ţesut, măşti populare; muzee istorice şi etnografice, cetăţi medievale, case

memoriale, cadru natural propice relaxării, s.a.

4

Poziţia nordică a judeţului determină o climă temperat-continentală, cu influenţe vestice

(oceanice, în vest), estice de ariditate (în est) şi influenţe scandinavo-baltice (în nord), având

un caracter mai răcoros şi umed. Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor

anticiclonilor atlantic şi continental..

Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o

compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase.

Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata. Ursul si

cerbul carpatin, capriorul, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte,

cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite.

Râurile de munte adapostesc specii rare de pesti – lostrita, pastravul curcubeu, lipanul,

mreana, cleanul, scobarul s.a.

3.1.2. Infrastructura de cazare din regiunea turistica Bucovina.

Potentialul turistic ridicat a impus regiunii obligatia de a avea dotari la nivelul cerintelor

tursmului modern. Astfel pe traseele turistice si în localităţile importante au fost amenajate

hoteluri, moteluri, campinguri, hanuri, restaurante, cabane şi pensiuni.

Comfom datelor Directiei Judetene de Statistica situatia unitatilor de cazare din judetul

Suceava pentru anul 2009 se prezinta in urmatorul grafic:

5

Figure 2-Tipologia strusturilor de cazare din jud.Suceava

Din

totalul

capacitatii de cazare turistica in functiune in anul 2009 hotelurile au detinut cea mai mare

pondere,de 42% urmate de pensiunile turistice rurale cu 23% si cele urbane cu 15%, in

continuare cu 7% vilele turistice, 3% hotelurile pentru tineret, campingurile si cabanele turistice

iar 1% motelurile.

3.2. Prezentarea problematicii

Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei

regiuni, investiţiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, fiind prognozată

astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială

reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu.

In urma studiului privind problemele de mediu generate de extinderea unitatilor de cazare in

aceasta regiune s-a observat o deteriorare a echilibrulului ecologic in ariile protejeate in care se

practica turismul prin actiuni cum ar fi camparea şi focurile de tabără practicate în afara spaţiilor

destinate acestor activităţi, tăierea arborilor, depozitarea gunoaielor

Mai intalnim deteriorarea unor ecosisteme prin realizarea unor constructii turistice sau

sportive si pentru divertisment in zonele apropiate unor arii protejate si deschiderea de cai de

acces la acestea si deteriorarea estetică a peisajului prin executarea de construcţii neadecvate şi

prin dotările tehnice ale acestora.

6

42%

3%1%7%3%

3%

15%

23%

3%

Tipologia structurilor de cazare din judetul Suceava in anul 2009.

Hoteluri

Hoteluri pentru tineret

Moteluri

Vile turistice

Cabane turistice

Campinguri

Pensiuni turistice urbane

Pensiuni turistice rurale

Popasuri turistice+Bungalouri+Hoteluri apartamente+Hosteluri

De asemenea s-au facut defrisari pentru realizarea unor partii de schi si a unor cladiri ce

servesc seviciilor auxiliare turismului.

În ultimii ani, urmare a fluxului în continuă creştere de turişti, în regiunea Bucovina a

crescut continuu numărul locurilor de cazare şi alimentaţie publică de pe traseele turistice,

îndeosebi în sectorul privat, astfel încât rezultă o accentuare a presiunilor asupra mediului ca

urmare a desfăşurării acestor activităţi.

Fig. 3- Interactiune dintre infrastructura de cazare si celelalte component ale turismului

Studiind schema feed-back-ului de mai sus putem observa problemele de mediu generate de

infrastructura de cazare asupra biosistemului din regiunea Bucovina. In primul rand, si poate una

7

Numarul de turisti

BiodiversitateaDefrisari

Infrastructura de cazare

Estetica peisajului Deseuri

dintre cele mai impunatoare probleme este defrisarea cauzata de extinderea ariei unitatilor de

cazare.Aceastaa duce la efecte grave asupra solului, erodandu-l. Distrugerea biodiversitatii este

cauzata atat de cresterea unitatilor de cazare cat si de cresterea numarului de turisti sositi in

regiune cat si de cresterea ariei defrisarilor. Cu cat activitatile turistice sunt mai dezvoltate,

turistii distrug, cu voie sau nu, habitatul unor specii de plante sau a al unor animale.

O legatura stransa se intalneste intre numarul de turisti si numarul unitatilor de cazare, ambele

in cazul in care sunt pozitive ducand la cresterea numarului de deseuri eliberate in natura.

Pentru o mai buna observare a problemelor de mediu din judetul Suceava am realizat o analiza

SWOT care nu se refera doar la problemele generate de extinderea arie unitatilor de cazare, dar

intr-o mare parte afecteaza chiar daca nu direct si turismul din aceasta regiune, deci implicit

infrastructura de cazare.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Poluarea scazuta a aerului in judet

datorita inchiderii unor agenti poluatori

- Poluarea atmosferica si fonica ridicata

datorita aglomeratiei si traficului rutier.

- Posibilitatea creerii unor capacitate de

productie care sa creeze si sa valorifice

produse ecologice.

- Colectarea neselectiva a deseurilor si

lipsa sistemelor de colectare a acestora

in zonele rurale.

- Utilizarea la o scara redusa a

pesticidelor si a ingrasamintelor

chimice ceea ce favorizeaza practicarea

unei agriculture ecologice

- Poluarea apelor de suprafara si

subterane datorita insuficientei

capacitate de epurare a apei reziduale in

statiile de epurare.

OPORTUNITATI RISCURI

- Desfasurarea diferitelor proiecte pentru

imbunatatirea starii mediului

- Continuarea defrisarilor necontrolate cu

efecte asupra eroziunii solului si a

poluarii aerului

- Elaborarea şi respectarea

măsurilor cuprinse în Planul Local de

Acţiune oentru protectia mediului in

judetul Suceava,

- Depozitarea necontrolata a deseurilor in

zonele rurale.

8

- Posibilitatea finantarii de catre

Ministerul Mediului a unor proiecte

prioritate pentru mediu.

- Lipsa hartilor de risc a localitatilor si

existenta unor zone predispuse la

dezastre naturale( alunecari de teren,

inundatii)

IV. Metodologie.

In cadrul acestui proiect am folosit metoda sintezei, metoda analizei (analiza SWOT) si metoda

cartografica in realizarea hartii si graficului si metoda feed-back-ului pentru o mai buna

evidentiere a relatiilor dintre factorii studiati.

V. Prezentare rezultate; aplicarea metodologiei.

Dezvoltarea sectorului turistic are implicaţii asupra mediului, în special asupra

habitatelor, asupra facilităţilor de transport, asupra terenurilor, asupra resurselor de apă şi

energie, asupra facilităţilor de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate, mai ales în

perioadele cu cerere maximă (în sezon). Pentru a realiza o protecţie adecvată a mediului ca

urmare a dezvoltării turismului sunt necesare planuri de management integrat, pentru acest

sector.

Planurile de management integrat trebuie să aibă în vedere interacţiunea directă dintre

turism şi mediu şi se referă la:

- Stabilirea unor reguli stricte privind constructiile ilegale si noile constructii;

- Managementul fluxurilor de intrari si iesiri din zonele turistice

- Aplicarea strictă a standardelor referitoare la zgomot, apa de băut, apa de îmbăiere,

apele uzate, emisiile de noxe în aer;

- Crearea unor zone tampon în jurul zonelor sensibile;

- Educaţia şi pregătirea profesională a personalului implicat în activităţile din zonele

turistice.

9

De asemenea pentru rezolvarea problemelor de mediu au fost sau sunt in desfasurare mai

multe proiecte cum ar fi :

- “Bucovina Albastra” - Proiect pentru educatia si constientizarea populatiei rurale privind

prevenirea poluarii apelor [finalizat]

- “Sa ocrotim arborii Bucovinei” [finalizat]

- "PULSATILLA - Conservarea biodiversitatii printr-un management integrat al ariilor

naturale protejate "Fânetele seculare Ponoare" si "Fânetele seculare Frumoasa" [ in

desfasurare]

- Numeroase proiecte re reinpadurire a spatiilor forestiere de pe teriroriul Bucovinei;

VI.Concluzii:

Turismul durabil, bazat pe respectul faţă de mediu, poate aduce o contribuţie

importantă nu numai la prosperitatea industriei turistice, dar şi a zonelor înconjurătoare,

asigurând coeziunea socială şi economică a zonelor periferice. Factorii decizionali în

dezvoltarea turismului trebuie să aibă în vedere evoluţia durabilă a acestuia sub aspect

ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi

social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul

natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.

Pentru ca potentialul turistic al Bucovinei sa ramana atractiv, institutiile publice si private din

aceasta regiune trebuie sa fie mereu in conformitate cu legile pentru conservarea mediului,

pentru a nu pierde bogatiile natural si antropice ale zonei.

Bibliografie:

- Strategii de dezvoltare a turismului in Bucovina – Codruta Petronela Bouaru

- Grupul ecologic de colaborare Bucovina: http://www.gecbucovina.ro

- Agentia pentru Protectia Mediului  Suceava : http://apmsv.anpm.ro/

- In Bucovina : http://www.inbucovina.ro

10

- Directia judeteana de statistica Suceava : http://www.suceava.insse.ro

- Consiliul judetean Suceava : http://www.cjsuceava.ro

- Asociatia pentru turism Bucovineana : http://bucovinaturism.ro

- Eco-Transparenta: http://www.eco-transparenta.ro

-

11