REFERAT statiunea turistica...

22
REFERAT Amenajarea Turistica a Statiunii Predeal Seminar:Ecoturism si turism rural Student:Teianu Ana Maria 1

description

Amenajarea turistica a Statiunii Predeal

Transcript of REFERAT statiunea turistica...

Page 1: REFERAT  statiunea turistica...

REFERAT

Amenajarea Turistica a Statiunii

Predeal

Seminar:Ecoturism si turism rural

Student:Teianu Ana Maria

Specializarea:ECTS

1

Page 2: REFERAT  statiunea turistica...

Anul: III, IFRINTRODUCERE………………………………………………………………. 3

CAP. I CONTEXTUL NATURAL SI SOCIO - ECONOMIC AL ZONEI…… 6

1.1. Localizare, delimitare, accesibilitate …………………………………........6

1.2. Cadrul natural ……………………………………………………………...7

1.3. Cadrul socio-economic al zonei………………………………………….... 8

CAP.II RESURSE TURISTICE…………………………………………….......9

2.1. Punctele de atractie turistice……………………………………………......9

CAP. III ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE ……………………………….11

3.1. Elemente de infrastructura ………………………………………………...11

3.2. Starea mediului natural…………………………………………………….11

3.3. Circulatie turistica …………………………………………………………12

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………. 14

2

Page 3: REFERAT  statiunea turistica...

Introducere

Prin amenajarea turistică trebuie să înţelegem acţiunea de punere în valoare

estetică şi economică a unui obiectiv , complex atractiv sau zonă turistică .Ea

generează prin edificarea unei anumite părţi din infrastructura turistică produsul

turistic sau oferta turistică integrală .

Simpla existenţă în spaţiul geografic a unui fond turistic remarcabil nu

generează o mişcare turistică importantă , este nevoie de intrarea în scenă a unor

elemente infrastructurale care să asigure accesul în zonă după care trebuie edificată

baza tehnico-materială necesară unui turism modern.

Dezvoltarea echilibrată a spaţiului rural poate fi privită ca o îmbunătăţire pe termen

lung a condiţiior de existenţă ale ţării, în concordanţă cu imperativele de ordin

economic, social, cultural şi ecologic, pe fondul respectului autonomiei populaţiei

respective.

România este înzestrată cu un potenţial turistic extremede variat, diversificat şi

concentrat, caracterizat prin existenţa unor forme generoase de relief( munţi,

dealuri, podişuri, campii, chei şi defile, litoral ,deltă) şi a unui patrimoniu cultural-

istoric apreciat la nivel internaţional. Clima temperata permite practicarea

turismului pe toată perioada anului. De asemenea, clima poate fi un element

indispensabil practicării sporturilor de iarnă pe toată perioada anului şi determină

sezonalitataea activităţii turistice.

3

Page 4: REFERAT  statiunea turistica...

Aparitia statiunii Predeal se datoreaza manastirii Predeal; dupa anul 1700 au fost

ridicate mai multe hanuri, localitatea fiind mentionata documentar in anul 1805.

Urmele istorice ale acestei asezari sunt pe cat de sporadice, pe atat de indepartate

in timp. Ca a existat aici o straveche asezare preistorica nu poate fi negat, desi s-au

facut mai putine lucrari arheologice decat in alte zone istorice. Putinele sapaturi au

confirmat la sfarsitul veacului trecut existenta, in zona Predealului, a unui depozit

de bronz datand din neolitic (1200-800 i.H), compus din coliere masive, o sabie

frumos mestesugita si un topor cu tortita si gura imbucatoare.

Coincidenta acestui depozit cu cel descoperit la Predeal (unde s-au aflat intre altele

26 de topoare din bronz) permite sa credem ca aceasta zona a Vaii Prahovei era

populata in neolitic. Absenta urmelor de arheologie romana presupune ca legiunile

romane, speriate de Defileul de la posada, au ocolit zona, preferand Valea

Teleajenului si pasul de la Tabla Butii, in trecerea lor spre Transilvania.

Numele asezarii a starnit interes pentru mai multi experti, majoritatea ramanand la

concluzia ca este o numire latina, traducand termenul latin "Pre Deal" prin "mai

sus decat dealul", "in fata dealului" sau "mosie dependenta". Dupa cum se stie

localitati cu acest toponim sunt numeroase: "Predeal" in Plaiul Teleajenului,

"Predeal ul" la Bran si "Predelus" in partile Bratocei. La 1880 Predeal, numita pana

la 1874 "Podul Neagului" si unita cu Posada, Comarnic, devine comuna. Predealul,

Azuga, Busteni si Poiana Tapului se desprind de aceasta si formeaza o singura

comuna sub numele de Predeal, la 7 mai 1885, acoperind astfel o zona de cca. 22

kilometri, pana la apa Pelesului, din varful Bucegiului, pana la varful Unghiei si a

sirului de munti din partile Doftanei.

In Predeal si imprejurimi intalnim la tot pasul locuri sfinte legate nemijlocit de

luptele duse pt. apararea orasului, in care s-au jertfit mii de militari

romani.Predealul este plin de locuri incarcate de istorie, peste care pasim

nepasatori si nestiutori, lucru care se transmite din pacate din generatie in

4

Page 5: REFERAT  statiunea turistica...

generatie. In 1946 a devenit oras, incluzand si localitatile Paraul Rece, Timisul de

Sus si Timisul de Jos .

Oraşul Predeal este aşezat la cea mai mare altitudine urbanã din România, între

1030m-1110m. Statiune de odihna de mare atractie, beneficiaza de o pozitie

exceptionala ce deschide privirilor o splendida panorama spre Vaile Timisului si

Prahovei, spre peisajul muntilor impaduriti din jurul sau (Bucegi, Postavaru, Piatra

Mare). Are avantajul de a dispune de excelente partii de schi (cu diferite grade de

dificultate) precum si de transport pe cablu (telescaune, teleschi, babyskilift) fiind

un centru de practicare a sporturilor de iarna deosebit de apreciat (grosimea medie

a stratului de zapada depaseste 40 cm în februarie). Este si un important punct de

plecare in excursii pe muntii din jur care sunt usor accesibili. Aici se organizeaza

serbari, carnavaluri, diverse alte manifestari de amploare. Confortul modern,

atmosfera deconectanta, mijloacele optime de cazare, numeroasele posibilitati de

agrement îi confera valentele unei statiuni ce se ridica la standardele international.

5

Page 6: REFERAT  statiunea turistica...

CAPITOLUL I

CONTEXTUL NATURAL SI SOCIO - ECONOMIC AL ZONEI

1.1. Localizare, delimitare, accesibilitate.

Localizare. Staţiunea Predeal este situatã în centrul României pe Valea Prahovei,

între râurile Prahova şi Timiş, la poalele munţilor Bucegi la nord-est de aceştia şi

cele ale munţilor Baiului la nord-vest. Oraşul Predeal este aşezat la cea mai mare

altitudine urbanã din România, între 1030m-1110m, la 45'30" latitudine nordica si

25'26" latitudine estica.

Cai de acces:

Rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A,jonctiune

cu DN 1.

Feroviare: Gara Busteni,pe linia Bucuresti - Brasov.

Destinatie: odihna,sporturi de iarna,drumetii si excursii diferentiate in functie de

varsta si preferinte.

Statiunea se afla pe o axa de circulatie feroviara si rutiera extrem de importanta

care uneste Bucurestiul cu Brasovul peste Pasul Predeal (1032 m); se gaseste la o

distanta de 140 km pe calea ferata fata de Bucuresti, si la 144 km de acelasi oras pe

DN1 (E60), la 26 km si, respectiv, 24 km de Brasov, la 81 km de Ploiesti, la 11 km

de Busteni si 19 de Sinaia.

Aeroportul international Otopeni se afla la 123 km, iar cel national, de la Baneasa,

la 136 km. Distanta fata de Bucuresti este de 143 km. Cel mai apropiat punct de

frontiera se afla la Giurgiu, la 207 km (rutier si feroviar).

Delimitare

6

Page 7: REFERAT  statiunea turistica...

Munţii care învecineazã staţiunea Predeal sunt M-ţii Piatra Mare (1843m) la Nord, M-ţii Bucegi (2508m la Vârful Omu) la Sud-Vest şi M-ţii Postãvarul (1799m) în Nord-Vest.

Localitãţile componente care formeazã oraşul Predeal sunt: Predeal, Pârâul Rece, Timişul de Jos, Timişul de Sus.

Suprafaţa totalã este de 58,4km, dintre care 78,047m reprezintã suprafaţa locuitã, deşi aceasta s-a extins tot mai mult în ultimii ani.

Predealul se aflã la aproximativ:

- 140 km distanţã de aeroportul Henry Coandã din Bucureşti

- 25 km de municipiul Braşov

- 25 km de castelul Peleş din Sinaia

- 30 km de castelul Bran

1.2. Cadrul natural

Depresiune bine adăpostită de munţii Bucegi, Baiu, Piatra Mare si Postavarul - se

dovedeşte a fi foarte benefic pentru oraş. Temperatura medie este de 14 C in timpul

verii şi -5 C pe timpul iernii. Furtunile de zăpadă sunt o raritate in aceste locuri dar

stratul de zăpadă poate atinge caţiva metri şi poate dura mai mult de 100 zile ceea

ce este ideal pentru sporturile de iarnă. Staţiune de odihnă de importanţă naţională,

accesibilă în toate anotimpurile , Predealul este un cunoscut centru al sporturilor de

iarnă. Climat montan tonic-stimulativ, cu veri racoroase ( temperatura medie in

iulie este de 15°C) si ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5°C).

Aerul curat, fără praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete,

Atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta a aerului sunt principalii factori de

cura recomandati in tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor

7

Page 8: REFERAT  statiunea turistica...

slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale,

pentru tratamantul tulburarilor endocrine si a problemelor de crestere a copiilor.

Statiunea Predeal este recomandata tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea

organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau

intelectuale. Principalii factori de cura sunt aerul curat, fara praf si alti agenti

alergici, bogat in ozon si ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ

scazuta a aerului.

1.3. PROIECTE SI PROGRAME DE DEZVOLTARE

Proiecte in derulare :

”Elaborarea strategiei de dezvoltare a orasului Predeal” finantat cu fonduri

europene prin PODCA

Proiecte depuse :

        ”Implementarea si certificarea sistemului de management integrat

calitate mediu la nivelul Primariei Predeal”,in evaluare ,propus spre

finantare prin PODCA

        ”Eficienta si transparenta-Modernizarea activitatii de lucru cu publicul si

si introducerea unui program informativ pentru buna gestionare a

documentelor in cadrul Primariei orasului Predeal”-in evaluare pentru

finantare  prin PODCA

        ”Cresterea gradului de siguranta pe strazile T.Vladimirescu,Libertatii,

(pasaj CFR)-oras Predeal” depus spre finantare prin POR Axa prioritara 1

In faza de proiect sunt urmatoarele:

Reabilitare iluminat public folosind solutii cu consum redus de energie si

utilizand energie neconventionala (2010-2011)

Extindere si modernizare domeniu sociabil, Predeal(2010-2012)

8

Page 9: REFERAT  statiunea turistica...

Centru multifunctional pentru tineret si varsta a 3a , Predeal , Reabilitarea

infrastructurii sociale(2011-2015)

Reabilitare si modernizare strazi, trotuare, parcari, pasaje(2010-2012).

CAPITOLUL II

RESURSE TURISTICE

2.1. Punctele de atractie turistice

Punctele de atracţie ale staţiunii sunt cele opt pârtii de schi alpin cu grade diferite

de dificultate, pârtia de schi fond de pe Valea Râşnoavei, traseele montane marcate

pentru turism, traseele atv realizate în ultimii ani, telescaunul şi teleschiurile de pe

Clãbucet, precum şi marea diversitate de localuri specializate în arta culinarã

româneascã şi internaţionalã. Cu excepţia anotimpului de iarnã la Predeal munţii

din jurul oraşului oferã posibilitatea realizãrii drumeţiilor de neuitat şi admirarea

peisajelor, care au fost, sunt şi vor fi atracţiile turiştilor din toatã lumea sosiţi în

aceastã frumoasa staţiune.

Concursurile culinare din Predeal, prezintã o atracţie nemaipomenitã deoarece, la

toate acestea, maeştri culinari specializaţi în ţarã, dar şi în strãinãtate, încântã

privirile, gusturile şi simţirile, cu preparate care îmbie orice gurmand.

Printre obiectivele turistice din zonã menţionãm:

- Canionul Şapte scãri

- Cascada Tamina

- Peştera de gheaţã

- Cheile Râşnoavei

9

Page 10: REFERAT  statiunea turistica...

- Mãnãstirea Sfântul Nicolae

- Mãnãstirea romano-catolicã Timişul de Jos

- Biserica ortodoxã Sfinţii Împãraţi Constantin şi Elena

- Capela romano-catolicã Timişul de Jos

- Monumentul Eroilor de pe Valea Râşnoavei

- Monumentul poetului Mihail Sãulescu

- Monumentul Eroilor din faţa gãrii Predeal

Agrement

Pârtia de schi Clãbucet din Predeal beneficiazã şi de instalaţii de iluminat şi

instalaţii de produs zãpadã artificialã pentru prelungirea sezonului de schi.

Deasemenea staţiunea beneficiazã şi de douã patinoare, primul situat în cadrul

Complexului turistic "Fulg de Nea" la baza partiei Clãbucet, iar cel de-al doilea

este situat lângã piaţa agroalimentarã şi a fost amenajat pentru prima datã în iarna

2008-2009. În Predeal mai existã şi o salã de sport multifuncţionalã construitã de

Primãria oraşului Predeal, unde se organizeazã ocazional diferite competiţii

sportive naţionale şi internaţionale.

Numele pârtiei de ski Grad de dificultate Lungime pârtie

Clãbucet Mediu 2100m

Cocoşul Mediu 2250m

Subteleferic Dificil 1200m

Pârâul Rece Mediu 520m

10

Page 11: REFERAT  statiunea turistica...

CAPITOLUL III ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

3.1.Elemente de infrastructura a.Accesul la reteaua de cai ferate: statia CFR Predeal,Coridorul IV European

b.Accesul la Drumuri Nationale: DN1(E60)si DN 73A

c.Dotari edilitar gospodaresti:

       Lungime stareDRUMURI NATIONALE DN1 24 km buna  DN73A 7 km satisfacatoareDrumuri judetene DJ102P 5km reaDrumuri locale   65 km 50% rea;50% satisfacatoareDrumuri forestiere   cca 40 km nesatisfacatoareretea alimentare cu apa potabila   58.4 km 80% vecheretea canalizare   16,9km veche;subdimensionatatelefonie     cca 1800 abonamenteteleviziune     cca 2300 abonamente

internet    exista furnizori ;nu se cunoaste

      numarul de abonamente

(Sursa: Profil socio-economic al localitatii-lucrare in curs de pregatire in cadrul proiectului „Elaborarea strategiei orasului Predeal”)

3.2. Starea Mediului

Pe teritoriul orasului Predeal nu exista  surse de poluare a aerului,apelor sau solului.Nu exista depozite de deseuri(de pozitul neconform din Poiana lui Manole) a fost inchis in 2009)Nu exista rampe ecologice.

11

Page 12: REFERAT  statiunea turistica...

Teritoriul administrativ al orasului Predeal este afectat de Parcul Natural Bucegi

(8% din teritoriu) si siturile Piatra Mare(9%) si Postavarul(6%).

Potrivit Raportului Anual privind Starea Mediului în Judeţul Braşov 2008,pe

teritoriul orasului predeal,exista o suprafata de 34 ha succeptibila de producerea

alunecarilor de teren.

(Sursa: Profil socio-economic al localitatii-lucrare in curs de pregatire in cadrul

proiectului „Elaborarea strategiei orasului Predeal”)

3.3. Circulatia turistica

Leagăn al schiului românesc

Predeal este o destinație sigură a schiorilor, zăpadă se găsește din abundență de la

începutul lunii decembrie până la sfârșitul lui martie. Are avantajul de a dispune de

excelente pârtii de schi (7 pârtii cu diferite grade de dificultate) precum și de

transport pe cablu modern (telescaun, teleschi, babyskilift) fiind un centru al

practicării sporturilor de iarnă deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de

zăpadă depasește 40 cm, în luna februarie).

Predealului, pe drept cuvânt i se poate atribui numele de ”leagăn al schiului

românesc”, fiind unul din primele locuri unde se practică acest sport al ”săniușului

pe picioare” cum îl numește, în 1892, revista Hercules, când un grup de schiori

condus de Carol Ganzert, parcurge Clăbucetele Predealului.

De atunci munții din zona Predeal pătrund în sfera de interes a schiorilor: Susaiu

este parcurs în 1903, iar Piatra Mare în 1905. ”Clubul sportiv Predeal, înființat în

1926, acționat în direcția iinițierii copiilor în schi și a organizării de concursuri.

Acest club a lansat schiori de seamă ca Vasile Munteanu, Ion Nistor, frații Zăpadă

etc.

12

Page 13: REFERAT  statiunea turistica...

Începând cu anul 1929 Predealul va deveni gazda unor importante competitții de

schi, interne și internaționale. Din anul 1932 în zona Diham a activat ”Clubul

german de schi” (DSCB), iar începând cu anul 1949 a funcționat, sub diferite

denumiri, un liceu cu profil ”schi”.

Grație unei îndelungate activități performante în domeniul schiului, Predealul a dat

nume de prestigiu la olimpiade și competiții internaționale: Mihai Bâră, Dumitru

Frățilă, Cornel Crăciun, Magdalena Bâră-Morotinenanu etc. Astăzi, Federația

Română de Schi își are sediul în Predeal.

Suprafața domeniului schiabil depășește 45 kmp, iar lungimea celor 8 pârtii

(incluzțnd Pârtia Cocos din Pârăul Rece) este aproximativ 10 km. Toate pârtiile au

intrat într-un mare proces de modernizare prin montarea instalațiilor de iluminat și

de produs zăpadă artificială, iar în viitorul apropiat se va amenaja pârtia dintre

Clăbucet Plecare și Azuga, din care se vor dezvolta și alte pârtii. Programul

”Superschi în Carpați” va face din zona Predeal un paradis al iubitorilor sporturilor

de iarnă.

Pârtia Clăbucet Sosire este cea mai căutată pentru lungimea sa și dotările moderne

care îi asigură funcționalitatea pe o perioada indelungata chiar și în zile mai calde.

Plimbare cu telecabina pe muntele Clăbucetul Taurului.

Aici se organizeaza serbari, carnavaluri, diverse alte manifestari de amploare.

Confortul modern este asigurat de numeroase hoteluri elegante, vile cochete,

pensiuni, atmosfera deconectanta, numeroasele posibilitati de agrement îi confera

valentele unei statiuni ce se ridica la standardele internationale.

Nu trebuie omisă Mănăstirea Predeal care deține o valoroasă catapeteasmă

datând din 1740, care poate fi admirată in biserica mănăstirii.

Mounment arhitectonic datând din sec XVIII (ctitoriea călugărului Ioanichie care

primise de la paharnicul Grigore Buzoianu terenul pentru construirea unui schit. În

13

Page 14: REFERAT  statiunea turistica...

1819 este refăcută din piatră și cărămidă în plan treflat. Pictura aparține lui Nicolae

Zugravu).

Biserica Nasterea Maicii Domnului, monument de arhitectură și artă, ridicată

între anii 1835-1841, ca biserică de mir, are plan treflat. Pictura mai recentă (1960-

1961) aprtine lui Iosif Vasu.

Prima Școală din Predeal a funcționat în chiliile mănăstirii de la 1870, iar în 1873

Pantelimon Vidrighinescu a construit o clădire nouă din cărămidă și piatră.

Monumentul Eroilor situat in piața gării, construit în bronz și piatră de sculptorul

C. Baraschi în memoria eroilor căzuți în luptele pentru apărarea gării.

Monumentul Inginerul Carol Gartner, întemeitorul șoselei Predeal-Brașov,

construită în 1862.

BIBLIOGRAFIE

Cristina MICU,- Dezvoltarea turismului durabil

www.primaria-predeal.ro

www.cesavezi.ro

www.romaniaturistica.ro

14

Page 15: REFERAT  statiunea turistica...

15