Promovare turistica

RESURSE AGROTURISTICE NATURALELACURI

IEZERU MOSTIŞTEA (Pescuit sportiv) (Călăraşi»Boşneagu)Lac natural. Liman fluviatil pe cursul inferior al râului Mostiştea cu suprafaţa de 18,6 km2 şi volumul de 16 mil m3 (rezultat din lucrările de amenajare pentru irigaţii). Este folosit pentru piscicultură şi irigaţii. Ichtiofaună: crap, somn, caras, biban, plătică, lin, caracudă, etc. LACUL FRĂSINET (Călăraşi»Frăsinet)Lac antropic. Lac antropic creat pe cursul mijlociu al râului Mostiştea în arealul comunelor Frăsinet şi Valea Argovei. Are o suprafaţă de 1.460 ha şi este folosit ca bazin piscicol (ichtiofaună: crap, ştiucă, somn, caras, biban, etc.) şi pentru irigaţii LACUL VALEA ROŞIE (Călăraşi»Mitreni)Lac natural. Are o suprafaţă de 14 ha, cu apă sărată (mineralizare 6,3 g/l), sodică, sulfurată şi cu nămol sapropelic pe fundul lacului, cu valori terapeutice

http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=13&submeniu=obiective%20turistice&res=4&idOb=725



RÂURIARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. DÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE, traversează extremitatea sudică a Munţilor Piatra Craiului. DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României.




REZERVAŢII NATURALE

PĂDUREA CAIAFELE (Călăraşi»Fundeni)

Rezervaţie naturală (forestieră). Pădure seculară de stejar PĂDUREA CIORNULEASA (Călăraşi»Mitreni)

Rezervaţie naturală (forestieră şi cinegetică). Rezervaţia forestieră Ciornuleasa (75,2 ha), înfiinţată în anul 1954, ocroteşte o pădure de tip şleau de câmpie, cu numeroase elemente sudice, alcătuită din stejar, stejar brumăriu, carpen, cărpiniţă, tei, frasin pufos, vişin turcesc, ulm, etc.

PĂDUREA TĂMĂDĂU (Călăraşi»Călăreţi)

Rezervaţie naturală. Pădure de foioase (stejar, stejar brumărin, carpen, tei, etc.). Este rezervaţie naturală




RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE

MONUMENTE ISTORICE

BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI NEGOEŞTI (Călăraşi»Negoeşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica este ctitorie din anii 1648-1649 a domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale Elena. A fost refăcută în anul 1777 (s-au refăcut ferestrele, zidul împrejmuitor şi s-au reparat chiliile). Restaurată în anul 1850. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI PLĂTĂREŞTI (Călăraşi»Fundeni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1642 de Matei Basarab, soţia sa Elena şi alţii. Cuprinde: - biserica Sf. Mercurie, construită între 1642-1646.



CASE MEMORIALE

CASA MEMORIALĂ ALEXANDRU SAHIA (Călăraşi» Mânăstirea) Muzeu memorial. A fost deschisă în anul 1957 în casa natală a scriitorului. Profil: memorial, istoria literaturii. Istoria literaturii: biblioteca scriitorului, ziare şi reviste la care scriitorul a colaborat. Memorial: fotografii, documente care au aparţinut scriitorului.



ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR

MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în CĂLĂRAŞI) (Călăraşi» Călăraşi) Manifestare populară tradiţională. Anual are loc în luna septembrie festivalul-concurs internaţional Floarea de pe Bărăgan .MUZEU SĂTESC (în CĂLĂREŢI) (Călăraşi»Călăreţi) Muzeu sătesc. Profil: istorie, etnografie. Sunt prezentate documente, obiecte care reflectă continuitatea neîntreruptă pe aceste meleaguri. CENTRU ETNOGRAFIC (în LEHLIU-GARĂ) (Călăraşi» Lehliu-Gară) Artă populară: împletituri din răchită, centru de ceramică





HERGHELIE DE CAI (în DOR MĂRUNT) (Călăraşi» Dor Mărunt) Herghelie de

cai de rasă



RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

MUNŢI

MUNŢII ALMĂJULUI Masiv muntos situat în SV României, în grupa Munţilor Banatului, la N de Defileul Dunării. Altitudinea maximă: 1224 m (vf. Zvinecea Mare). MUNŢII ANINEI Masiv muntos situat în partea de V a Munţilor Banatului. În partea de N sunt despărţiţi de Munţii Semenic prin depresiunea Ezeriş şi râul Bârzava. Altitudine maximă: 1160 m (vf. Leordiş).

MUNŢII CERNEI Culme muntoasă situată în extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali.




MUNŢII GODEANU Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali. MUNŢII POIANA RUSCĂI Masiv muntos situat în NE Munţilor Banatului. MUNŢII SEMENIC Masiv muntos situat în SV României, cu orientare de la NNV către SSV. Prin înfăţişare, altitudine şi masivitate reprezintă cea mai importantă subunitate din regiunea montană a Banatului. MUNŢII ŢARCU Masiv muntos situat în extremitatea de V a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact cu partea de S a Carpaţilor Occidentali.





LACURI LACUL BREAZOVA (Caraş-Severin»Văliug)Lac de acumuare pe Valea Bârzava; Ichtiofaună: păstrăv; Se practică pescuitul sportiv. LACUL DRACULUI (Caraş-Severin»Caransebeş)Lacul Dracului fenomen carstic unic in tara noastra. Lacul s-a format prin prabusirea tavanului unei pesteri, o parte a tavanului raminind deasupra lacului. Suprafata lacului este de cca.70 mp, iar adîncimea maximă de cca.12 m.ZONĂ DE AGREMENT (în ANINA) (Caraş-Severin»Anina) Lacuri de acumulare şi de baraj. Lacul Mărghitaş pe Valea Buhui, unul din izvoarele V. Caraş. Lacul Buhui în amontele V. Buhuiului - suprafaţa 11,3 ha şi volum 600.000 mc.




RÂURI

BÂRZAVA Râu, afluent al Timişului. Are 127 km (pe teritoriul României) iar suprafaţa bazinului este de 1020 kmp. Izvorăşte din Munţii Semenic, trece prin Reşiţa şi Bocşa.

CARAŞ Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 85 km şi o suprafaţă a bazinului de 1118 kmp. Izvorăşte de pe versantul vestic al Munţilor Semenic, de la 700 m altitudine.

CERNA Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 84 km şi o suprafaţă a bazinului de 1433 kmp. Izvorăşte din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine.




DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. NERA Râu în SV ţării, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Socol, în zona de intrare a fluviului Dunărea în România. Are o lungime de 125 km şi o suprafaţă a bazinului de 1365 kmp. Izvorăşte din partea centrală a Munţilor Semenic, de sub vf. Semenic, de la 1340 m altitudine. TIMIŞ Râu în SV României (în Banat), afluent al Dunării în aval de Belgrad. Are o lungime de 350 km (dintre care 242 km pe teritoriul României). Izvorăşte de pe versantul de E-NE al Munţilor Semenic.





CHEILE MINIŞULUI Rezervaţia naturală (complexă). Succesiune de chei sălbatice şi pitoreşti, săpate în calcare jurasice, desfăşurate pe 14 km în cadrul cărora se disting: Cheile Minişului - primul sector de chei; Cheile Poneascăi - al 2-lea sector; Cheile Bigărului cu cascada şi izbucul Bigărului - ultimul sector CHEILE NEREI - BEUŞNIŢA (Caraş-Severin»Sasca Montană) Rezervaţie în suprafaţă de 3.368 ha cuprinde Cheile Nerei (cele mai mari din ţară) şi zona adiacentă. Cheile sunt săpate de Valea Nerei pe o distanţă de 18 km lungime în calcarele din sudul Munţilor Aninei. IZVOARELE NEREI Rezervaţie naturală. Masă compactă de făgete virgine, cea mai importantă din Europa. Este cuprinsă între 800 -1400 m. Rezervaţia are o suprafaţă de 2500 ha. POIANA CU NARCISE (din BORLOVA) (Caraş-Severin»Borlova / Turnu Ruieni)Rezervaţie naturală. Poiană cu narcise.






MONUMENTE ISTORICE BAIA ROMANĂ (din BĂILE HERCULANE) (Caraş-

Severin»Băile Herculane). Monument istoric; Bazin placat cu travertin; amenajată iniţial de romani în 108-110 şi reconstruită în 1838.

RUINELE CASTRULUI ŞI AŞEZĂRII ROMANE TIBISCUM (Caraş-Severin»Jupa) Vestigii arheologice; Castrul a fost construit în 3 faze între 101 d.Hr. şi sec. IV d.Hr. În jurul lui s-a dezvoltat aşezarea romană Tibiscum în cadrul căreia s-au descoperit ruine de locuinţe, fundaţiile unui templu, mai multe monumente epigrafice, de cult şi funerare.



STAŢIUNI MUNTELE MIC (Caraş-Severin» Borlova / Turnu Ruieni) Staţiunea montană şi climatică de interes general, cu activitate permanentă. Altitudinea 1524 m. Atracţii turistice: - cadru natural cu valenţe peisagistice (versantul de sud, vestic al Muntelui Mic - Muntele Ţarcu) - Pante denivelate - domeniu schiabil. SEMENIC (Caraş-Severin» Brebu Nou) Staţiune montană de interes general cu activitate permanentă. Atracţii turistice - Cadru natural cu valenţe peisagistice - Condiţii climatice favorabile activităţii turistice - climat de munte cu influenţe submediteraneene. BĂILE HERCULANE (Caraş-Severin» Băile Herculane) Staţiune balneară situată în SV-ul României, pe valea râului Cerna, la 160 m altitudine. Climat de depresiune intramontană, apărată de vânturi. Temperatura medie anuală este de 10 grade Celsius (media lunii iulie: 22 grade Celsius, media lunii ianuarie: -1 grad Celsius).





MUNŢI

MUNTELE MARE Masiv muntos situat în partea de E a Munţilor Apuseni. Altitudinea maximă: 1826 m (vf. Muntele Mare).

MUNŢII GILĂU Masiv muntos situat în NE Munţilor Apuseni.

MUNŢII VLĂDEASA Masiv muntos situat în partea de N a Munţilor Apuseni




LACURI LACUL DRĂGANUL (Cluj» Valea Drăganului) Lac de acumulare. Suprafaţa de 180 ha, lung de 7,5 km. Ihtiofaună, păstrăv, mreană. LACUL TARNIŢA (Cluj» Gilău) Lacul este amenajat pe Valea Someşului Cald, fiind format în spatele unui baraj, în arc de 97 de m. Suprafaţă de 215 ha, lungimea lacului de 8 km. La coada lacului se află gura galeriei de fugă a hidrocentralei Mărişel. Versanţii lacului sunt abrupţi.



RÂURI

ARIEŞ Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Lunca Mureşului (judeţul Alba). Are o lungine 166 km şi o suprafaţă a bazinului de 3005 kmp. CRIŞ Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. SOMEŞ Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României), iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 15.015 kmp (din care 14.464 kmp pe teritoriul României). SOMEŞU MARE Râu în N României, cu cea mai mare extindere a cursului şi bazinului său pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud: 118 km, iar suprafaţa bazinului este 4490 kmp. SOMEŞU MIC Râu în NV Podişului Transilvaniei, cu întreg cursul şi bazinul său dezvoltate pe teritoriul judeţului Cluj. Are 178 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 3733 kmp.






MONUMENTE ALE NATURII

CHEILE TURZII (Cluj» Bogata)

Rezervaţie naturală complexă-geologică, botanică, faunistică, arheologică - în suprafaţă de 176 ha. Defileul cu relief carstic în lungime de 3,5 km săpat de râul Hăşdate.

DEALUL CU MELCI (Cluj» Floreşti)

Punct fosilifer. Calcare cu resturi de melci fosili (cochilii mari).




BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI VAD (Cluj»Vad) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea din Vad a fost întemeiată în jurul anului 1391 de doi voievozi maramureşeni ce aveau domenii aici. Actuala biserică s-a construit cu sprijinul voievodului Ştefan cel Mare.

BISERICA ORTODOXĂ Sf. Paraschiva sau Adormirea Maicii Domnului (din FELEACU) (Cluj»Feleacu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Construită în 1486-1488 pe locul uneia mai vechi probabil din lemn, cu sprijinul lui Ştefan cel Mare, ca reşedinţă a episcopiei ortodoxe de Feleac. Biserica este realizată în stil gotic. Icoanele din biserixă au fost pictate în etape diferite. CATATEA DĂBÂCA (Cluj»Dăbâca) Monument istoric. Cetate de piatră de formă inelară din sec. IX, identificată ca reşedinţă a voievodului Gelu. Era bine organizată şi avea o viaţă economică şi spirituală dezvoltată. După înfrângerea lui Gelu a urmat o perioadă de stagnare până în sec X când maghiarii au construit o fortăreaţă. MĂNĂSTIREA NICULA (Cluj»Nicula) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Se presupune că a fost întemeiată în 1552, complexul fiind format din Biserica veche de lemn, construită în 1701 şi adusă din judeţul Bistriţa-Năsăud pentru a fi amplasată pe locul unei biserici din lemn, construită de pustnicul Nicolae în 1650.






ALTE RESURSE ANTROPICE

DOMENIUL SCHIABIL (în SATUL MUNTELE BĂIŞORII) (Cluj» Muntele Băişorii)

DOMENIUL SCHIABIL (MUNŢII VLĂDEASA) (Cluj» Beliş) Domeniul schiabil Pârtia Fântânele, categorie medie 1050 m lungime, 300 m diferenţă de nivel.





LACURI LACUL OLTINA (Constanţa» Oltina) Liman fluviatil, cu o suprafaţă de 2509,0 ha şi un volum de 60,0 mil. mc. LACUL SINOIE (Constanţa» Istria) Lagună maritimă, cu o suprafaţă de 17150,0 ha şi un volum de 210,7 mil. mc. LACUL SIUTGHIOL (Constanţa» Mamaia) Lac natural. Lagună marină cu o suprafaţă de 19,56 kmp; adâncimea medie: 6-8 m; apă dulce; este bază nautică şi piscicolă a staţiunii Mamaia. Pe ţărmul vestic se află insula Ovidiu. LACUL TĂBĂCĂRIEI (Constanţa» Constanţa) Lac natural. Are o suprafaţă de 96 ha. Este bază de sporturi nautice şi piscicolă.

LACUL TECHIRGHIOL Lac natural. Este un liman fluvio-marin cu apă sărată, separat de Marea Neagră printr-un cordon litoral pe care se află staţiunile Eforie Nord şi Eforie Sud. Are o suprafaţă de 11,61 kmp. Pe fundul lacului există nămol sapropelic de origine animală şi vegetală.






RÂURI

DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania, prin pâraiele Breg şi Brigach.



PĂDUREA COMOROVA - NEPTUN Rezervaţie forestieră, parc dendrologic. Are o suprafaţă de 1,2 ha. Parc dendrologic cu stejari, cedri, tei, chiparoşi, pini, mesteceni etc. PĂDUREA HAGIENI (Constanţa»Limanu/2 Mai) Rezervaţie naturală (forestieră). Are o suprafaţă de 393 ha, este ocrotită de lege din anul 1962. Deţine exemplare maiestuoase de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pufos (Quercus pubescens) etc. PEŞTERA LIMANU Limanu/2 Mai Rezervaţie arheologică şi naturală (speologică). Peştera are o lungime de 3200 m. Pe peretii pesterii si pe tavan se pot distinge o serie de desene de artă rupestre, simboluri, semne de orientare, etc.





PEŞTERILE DE LA GURA DOBROGEI (Constanţa»Cogealac) Rezervaţie naturală (speologică, paleontologică şi arheologică). Peştera liliecilor are o lungime de 480 m. Deţine mari colonii de lilieci. Pentru peşteră s-a creat o rezervaţie de 5 ha.

REZERVAŢIA DE DUNE 2 MAI - VAMA VECHE (Constanţa»Vama Veche/2 Mai)

Rezervaţie naturală complexă (morfologică şi botanică) de dune marine cu o suprafaţă de 50 kmp pe care cresc specii de plante endemice: cârcelul, volbura de nisip.




COMPLEXUL MONASTIC BASARABI (Constanţa» Basarabi/Murfatlar) Monument istoric. Asezare calugareasca rupestra, ce dateaza din sec. IX-X d.Hr., constituita dintr-o biserica cu compartimentare specific ortodoxa (altar, naos, pronaos), o biserica cu plan de bazilica, doua paraclise, sase cavouri si mai multe galerii de comunicatie sapate în cretă.

COMPLEXUL MONUMENTAL TROPAEUM TRAIANI (Constanţa» Adamclisi) Monument istoric. A fost ridicat în anul 109 d. Hr., din initiativa împaratului roman Traian, pentru a comemora victoria din anul 102 d. Hr. obtinuta de catre armatele romane asupra geto-dacilor.




PODGORII ŞI CRAME

MUZEUL VITICULTURII (din BASARABI) (Constanţa»Basarabi/Murfatlar)

PODGORIA MEDGIDIA (Constanţa» Medgidia) Podgorie. Predomină soiurile de struguri de masă. Podgoria este specializată în vinuri albe: Pinot Gris, Chardonay, Muscat Ottonel şi vinuri negre: Pinot Noire.

PODGORIA MURFATLAR (Constanţa» Basarabi/Murfatlar) Are o suprafaţă de 80 ha de viţă de vie selecţionată cu soiuri de calitate superioară: Pinot Gris, Chardonnay, Tămâioasă românească, Cabernet etc.




ALTE RESURSE ANTROPICE

HERGHELIA MANGALIA (Constanţa»Mangalia) Herghelie pentru creşterea cailor din rasa arab pur sânge.


SATE TURISTICE

2 MAI (Constanţa»Limanu/2 Mai) Sat turistic. Factori naturali. Cadru natural: Marea Neagră. Climat continental de stepă cu influenţe marine. Bioclimat excitant şi solicitant pentru organism. Faleza este amenajată doar în zona plajei.

VAMA VECHE (Constanţa»Vama Veche/2 Mai) Sat turistic cu specific de litoral. Climat continental de stepă cu influenţe marine. Plaja are o lungime de 700 m şi o lăţime de circa 100 m, cu nisip fin natural.



RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI

MUNŢII BARAOLT Masiv muntos situat în partea de SV a Carpaţilor Orientali, îmbrăţişat de marele cot al Oltului la E şi V şi limitat de Depresiunea Baraolt la N şi Sf. Gheorghe la S. Altitudinea maximă: 1018 m (vf. Şugag). MUNŢII BODOC Masiv muntos situat în S Carpaţilor Orientali, în grupa munţilor vulcanici. Are o culme centrală, orientată N-S, din care se detaşează câteva vârfuri (Bodoc: 1193 m, vf. Pădurii: 1213 m, Cărpiniş ş.a.) legate prin înşeuări. MUNŢII HARGHITA Masiv muntos vulcanic, situat în partea de V-SV a Carpaţilor Orientali. Munţii Harghita se prezintă ca un platou înalt, cu orientare NNV-SSE, neted, dominat de mai multe vârfuri (Muntele Mic: 1589 m, Ascuţit: 1685 m, Cucu: 1558 m, ş.a.) care sunt resturi ale unor cratere vulcanice.




LACURI

LACUL BELIN (Covasna» Belin)

Lac natural. Lacul, în suprafaţă de 8 ha, este utilizat în scopuri piscicole. Oferă condiţii pentru practicarea pescuitului sportiv.

LACUL SURDUC (Covasna» Comandău)

Lacul are o suprafaţă de 100 ha, un volum de 165 mil m3. Oferă condiţii pentru pescuit sportiv (păstrăv).



RÂURI

BUZĂU Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş, de la 1800 m altitudine, de sub vf. Ciucaş, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE.

OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).

RÂUL NEGRU Râu, afluent al Oltului în aval de comuna Chichiş (judeţul Covasna). Are o lungime de 97 km şi o suprafaţă a bazinului de 2320 kmp.






MONUMENTE ALE NATURII BALTA DRACULUI (Covasna» Covasna)

Monument al naturii. Izvor cu apă carbogazoasă cu emanaţii de gaze şi vegetaţie de mlaştină.

MESTECĂNIŞUL DE LA RECI (Covasna»Reci)

Monument al naturii. Zonă de dune nisipoase cu înălţimi cuprinse între 3 şi 12 m, a căror orientare (NE-SV) se datorează vântului Nemira care bate în această zonă cu deosebită intensitate. Între dune sunt cantonate o serie de mlaştini şi lacuri având forme alungite.





CENTRU FOLCLORIC (în BARAOLT) (Covasna»Baraolt) Manifestări tradiţionale. Dansuri populare ungureşti, formaţie artistică, obiceiuri populare calendaristice. CENTRU FOLCLORIC (în ÎNTORSURA BUZĂULUI) (Covasna»Întorsura Buzăului) Manifestare tradiţională. Festivalul folcloric Ciobănaşul (septembrie), dansuri populare româneşti, ansamblul folcloric Ciobănaşul. CENTRU FOLCLORIC (în ZĂBALA) (Covasna»Zăbala) Creaţie artistică. Dansuri populare secuieşti.

FESTIVALUL CÂNTECULUI, JOCULUI ŞI PORTULUI POPULAR ŞI FESTIVALUL POMANA PORCULUI (în BALVANYOS) (Covasna» Balvanyos) Manifestare tradiţională. Festivalul cântecului, jocului şi portului popular (august), Festivalul Pomana porcului (în februarie).







STAŢIUNI BALVANYOS (Covasna» Balvanyos) Staţiune balneoclimaterică. Situată la poalele munţilor Bodoc şi Puciosu (Carpaţii Orientali), la 775-800 m altitudine, staţiunea dispune de numeroase izvoare cu ape minerale, carbogazoase, feruginoase, calcice, hipotone.COVASNA (Covasna» Covasna) Staţiune balneoclimaterică cu funcţionare permanentă, situată la poalele versantului vestic al Munţilor Breţcu, la o altitudine de 550-600 m. Climat de depresiune intramontană, tonic, cu veri răcoroase şi ierni friguroase.BIBORŢENI (Covasna» Biborţeni) Staţiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local. Este situată în partea central-estică a României, în raza oraşului Baraolt, în Depresiunea Baraolt, la 490 m altitudine. BODOC (Covasna» Bodoc) Staţiune balneoclimaterică, cu funcţionare permanentă, situată la o altitudine de 549 m, la poalele Munţilor Bodoc şi Baraolt. Izvoare de ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, clorurate.MALNAŞ (Covasna»Malnaş-Băi) Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă. VÂLCELE (Covasna»Vâlcele) Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă.








MUNŢII BUCEGI

Masiv muntos situat în extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali.

MUNŢII LEAOTA

Masiv muntos situat în partea de E a Carpaţilor Meridionali.



LACURI

LACUL PUCIOASA (pe IALOMIŢA) (Dâmboviţa» Pucioasa)

Lac antropic, construit pe cursul superior al râului Ialomiţa, intrat în circuitul hidroenergetic şi de alimentare cu apă în anul 1974, vol. 8 mil. mc.



RÂURI

ARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. DÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE.IALOMIŢA Râu în SE României, afluent al Dunării. Are 417 km iar suprafaţa bazinului este de 10.350 kmp. Izvorăşte din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, de pe versantul sudic al masivului Bucegi, de sub vf. Piatra Obârşiei, de la 2395 m altitudine, din apropiere de vf. Omu.




NEAJLOV Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Gostinari (judeţul Giurgiu). Are 150 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3660 kmp. Izvorăşte din Câmpia înaltă a Piteştiului, de la 300 m altitudine, străbate Câmpia Piteştiului pe direcţie NV-SE, iar apoi traversează Câmpia Găvanu-Burdea, etc.

SABAR Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Hotarele (judeţul Giurgiu). Are 144 km, iar suprafaţa bazinului este de 2376 kmp. Izvorăşte din SE Piemontului Cândeşti, de la 450 m altitudine.



PEŞTERIPEŞTERA IALOMIŢA (Dâmboviţa» Moroeni)Peştera Ialomiţa este situată în Valea Superioară a râului omonim, vale care reprezintă o treime din partea vestică a Bucegilor. Se află la 1660 m altitudine în Muntele Bătrâna. Gura peşterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, situată la 18 m deasupra fundului văii.REZERVAŢIA NATURALĂ COMPLEXĂ BUCEGI (Dâmboviţa» Moroeni)Rezervaţie naturală complexă. Climat alpin şi subalpin, tonic stimulent, potenţial schiabil (peste 800 ha), vânat mare. Peştera Ialomiţei (400 m lungime), Peştera Ursului, Cheile Orzei, Cheile Dobreşti.




ANSAMBLUL PALATULUI BRÂNCOVENESC (Dâmboviţa» Potlogi) Monument istoric şi de arhitectură. Palatul a fost construit în stilul caracteristic brâncovenesc în perioada 1698-1699 de către Constantin Brâncoveanu.

Biserica Sf. Dumitru - 1683.

RUINELE PALATULUI BRÂNCOVENESC (Dâmboviţa» Doiceşti) Monument istoric şi de arhitectură laică. In anul 1706, Constantin Brâncoveanu a initiat construirea unui palat pentru fiul sau, Mateias. Din vechiul palat brancovenesc, se pastreaza fragmente din zidul de incinta al curtii si fundatiile palatului.



ETNOGRAFIE ŞI FOLCLORMUZEU COMUNAL (în RĂZVAD) (Dâmboviţa» Răzvad) Muzeu

comunal. Pofil: etnografie, istorie. Colecţii reprezentative zonei. MUZEU ETNOGRAFIC (în MALU CU FLORI) (Dâmboviţa»

Malu cu Flori) Muzeu comunal. Profil: etnografie, istorie. Colectie mixta de istorie si etnografie cu obiecte din zona.

MUZEU ETNOGRAFIC (în MOROIENI) (Dâmboviţa» Moroeni) Muzeu comunal. Profil: istorie, etnografie. Colectie mixta de istorie si etnografie reprezentand zona.

MUZEU ETNOGRAFIC (în PIETROŞIŢA) (Dâmboviţa» Pietroşiţa) Muzeu comunal. Profil: etnografie, istorie. Colectia muzeala cuprinde peste 800 piese de arta populara si etnografie. Este amplasata intr-o casa taraneasca din sec. XIX





STAŢIUNI BALNEARE

PUCIOASA (Dâmboviţa» Pucioasa) Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, oferă climat de deal, sedativ, izvoare cu ape minerale sulfuroase, de mare concentraţie, sulfatate, clorurate, slab bicarbonatate, magneziene, a căror analiză chimică a fost efectuată pentru prima dată în 1828.




LACURI

LACUL BISTREŢ (Dolj» Bistreţ)

Lac de luncă, cu o suprafaţă de 1867,0 ha şi un volum de 28,0 mil. mc.


RÂURI AMARADIA Râu, afluent al Jiului în arealul comunei Cernele (judeţul Dolj). Are o lungime de 99 km şi o suprafaţă a bazinului de 870 kmp. Izvorăşte din E Dealului Cărbuneşti, de la 490 m altitudine şi are o direcţie predominantă de curgere N-S. DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. JIU Râu în S-SV României, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Gighera, judeţul Dolj. Are o lungime de 339 km şi o suprafaţă a bazinului de 10.080 kmp.





MONUMENTE ISTORICE

ANSAMBLUL ARHITECTURAL COŢOFENI (Dolj» Coţofenii din Dos) Monument istoric şi de arhitectură. Ansamblul arhitectural este alcătuit din: - Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorie a boierilor Coţofeni. Are formă de bazilică, pictura fiind realizată în anul 1928; - Conacul, construit în anul 1653, ctitor Mihai Coţofeanu.

MĂNĂSTIREA SADOVA Sf. Nicolae (Dolj» Sadova) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1530, a boierilor Craioveşti, biserica păstrează picturi murale

originale, realizate în anul 1792.



MANIFESTARE CULTURAL-ARTISTICĂ (în BĂILEŞTI) (Dolj» Băileşti) Manifestare cultural-artistică. Festivalul humorului Amza Pellea (octombrie)



RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI

LACUL BRATEŞ

Lac natural. Lac de luncă, parţial desecat, având acum o suprafaţă de 7.400 ha, fiind folosit pentru piscicultură.


RÂURIBÂRLAD Râu, afluent al Siretului, la 4 km aval de comuna Lieşti (judeţul Galaţi). Are 207 km şi o suprafaţă a bazinului de 7220 kmp. Izvorăşte din Dealul Bour (Podişul Central Moldovenesc), de la 370 m altitudine, din amonte de comuna Valea Ursului (judeţul Neamţ.

DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României.

PRUT Râu în extremitatea de NE şi E a României, afluent al Dunării, la 15 km E de Galaţi. Lungimea sa totală este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea râu ca lungime al ţării, după Dunăre şi Mureş). Suprafaţa bazinului este de 28.396 kmp, din care 10.990 kmp pe teritoriul României).

SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are 44.835 kmp, din care 42.890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României).





REZERVAŢII NATURALEREZERVAŢIE NATURALĂ (în HANU CONACHI) (Galaţi»Hanu Conachi)Rezervaţie de dune de nisip ce ocupă o suprafaţă de 199,3 ha, fixate cu plantaţii de salcâm. In această rezervaţie trăiesc şopârla de nisip - specie care atinge în România limita vestică a arealului său mondial şi şarpele de nisip - element aflat aici la limita nordică a arealului. REZERVAŢIE NATURALĂ (în ROSCANI) (Galaţi»Oancea)Rezervaţie naturală. Rezervaţie de bujori întinsă pe o suprafaţă de 70 ha. REZERVAŢIE PALEONTOLOGICĂ (în TECUCI) (Galaţi»Tecuci)Rezervaţia paleontologică are o suprafaţă de 1,5 ha. Rezervaţia se află pe terasa inferioară a Bârladului, la punctul La Rateş.






ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR CENTRU FOLCLORIC (în INDEPENDENŢA)

(Galaţi»Independenţa) Manifestare populară tradiţională. Ansamblul folcloric Bujorelul.

CENTRU FOLCLORIC (în NĂMOLOASA) (Galaţi»Nămoloasa) Manifestări populare tradiţionale. Cor ţărănesc.

CENTRU FOLCLORIC (în TECUCI) (Galaţi»Tecuci) Manifestare populară tradiţională. Ansamblul folcloric Doina Siretului.

MUZEUL COMUNAL (din BUCIUMENI) (Galaţi»Buciumeni) Muzeu comunal. Profil: istorie, etnografie. Sunt expuse documente şi obiecte care atestă locuirea acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri.

MUZEUL SĂTESC (din SUCEVENI) (Galaţi»Suceveni) Muzeu sătesc. Profil: istorie, etnografie. Sunt expuse obiecte, documente, port popular, obiecte de uz casnic.







LACUL COMANA (Giurgiu»Comana)

Lac natural. Are o suprafaţă de circa 100 ha, invadată în prezent de vegetaţie. Ichtiofaună.

LACUL DE ACUMULARE (ZONĂ DE AGREMENT) (Giurgiu»Mihăileşti)

Lac de acumulare. Lacul realizat în anii '80 are o suprafaţă de 1.013 ha şi un volum de 76,3 mil. m3. Este populat cu ichtiofaună (crap, somn, roşioară, etc.).



RÂURIARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. DÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE, traversează extremitatea sudică a Munţilor Piatra Craiului.



DUNĂREA (Giurgiu)

Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României.

NEAJLOV (Giurgiu)

Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Gostinari (judeţul Giurgiu). Are 150 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3660 kmp.

SABAR (Giurgiu)

Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Hotarele (judeţul Giurgiu). Are 144 km, iar suprafaţa bazinului este de 2376 kmp.





PĂDUREA CĂSCIOARELE (ZONĂ DE AGREMENT) (Giurgiu» Căscioarele)Rezervaţie naturală. Pădure de foioase (stejar) ce are o suprafaţă de 5.000 ha. PĂDUREA MANAFU (Giurgiu»Valea Bujorului)Rezervaţie naturală. Declarată rezervaţie forestieră în 1954, are o suprafaţă de 278 ha, fiind alcătuită din stejar brumăriu în amestec cu cer, gârniţă şi salcâm plantat. REZERVAŢIA COMANA (Giurgiu» Comana)Rezervaţie naturală (forestieră). Rezervaţia Comana, declarată în 1954 rezervaţie forestieră şi cinegetică, are o suprafaţă de 630,5 ha şi se extinde în perimetrele a trei comune.







LOC ISTORIC (Giurgiu»Călugăreni) Loc istoric. La 13 august 1595, armata Ţării Româneşti, comandată de Mihai Viteazul, a repurtat o strălucită victorie asupra oastei otomane comandată de marele vizir Sinan Paşa, cu toate că acesta beneficia de superioritate numerică.

MĂNĂSTIREA COMANA (Giurgiu»Comana) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie a domnitorului Vlad Ţepeş (sec. XV), cuprinde biserica Sf. Nicolae ce a fost clădită din iniţiativa domnului Radu Şerban, în 1609, refăcută de Ştefan Cantacuzino, în 1699-1703 şi reconstruită în 1854.MĂNĂSTIREA NEAJLOV (Giurgiu»Clejani) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. A fost ctitorită de domnul Vlad Călugărul (1492-1493), cu biserica Adormirea Maicii Domnului, reclădită de Nicodim Greceanul (1799). Restaurată şi zugrăvită în 1868.





CENTRU ETNOGRAFIC (Giurgiu» Ghimpaţi) Artă populară, creaţie populară. Artă populară: cusături, broderii.

CENTRU FOLCLORIC (Giurgiu» Clejani) Creaţie populară. Taraf, ansamblu folcloric.

MUZEUL COMUNAL (Giurgiu» Daia) Muzeu comunal. Profil: arheologie, etnografie Arheologie: unelte din silex, podoabe de ceramică din epoca fierului Etnografie: unelte agricole, piese de port popular

MUZEUL DE ARTĂ POPULARĂ (Giurgiu» Herăşti) Muzeu de artă populară. Este filială a Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Profil: etnografie - depozit cu colecţii de feronerie şi mobilier popular românesc.

MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ A CÂMPIEI ROMÂNE

(Giurgiu» Stoeneşti) Muzeu etnografic. Profil: etnografic Obiecte de port popular, scoarţe, ţesături de interior, obiecte de cojocărit, de fierărie, de pescuit, etc. Muzeul este amenajat într-un vechi conac al familiei Drugănescu, construit în stilul arhitecturii brâncoveneşti, la începutul sec. XVIII.








MUNŢI

MUNŢII CĂPĂŢÂNII Fac parte din Carpaţii Meridionali şi sunt cuprinşi între Olt şi Jiu.

MUNŢII GODEANU Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali.



MUNŢII PARÂNG Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Meridionali. Mare nod orohidrografic, a cărui culme principală este dominată de numeroase vârfuri delimitate de versanţi abrupţi, acoperiţi cu grohotişuri: Parângul Mare (2519 m), Mohoru (2337 m), etc.

MUNŢII VÂLCAN Masiv muntos situat în partea de V-SV a Carpaţilor Meridionali.



RÂURI AMARADIA Râu, afluent al Jiului în arealul comunei Cernele (judeţul Dolj). Are o lungime de 99 km şi o suprafaţă a bazinului de 870 kmp. Izvorăşte din E Dealului Cărbuneşti, de la 490 m altitudine şi are o direcţie predominantă de curgere N-S, drenând partea de V a Piemontului Olteţului. CERNA Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 84 km şi o suprafaţă a bazinului de 1433 kmp. Izvorăşte din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine, curge în mare parte pe linia tectonică, cu direcţia NE-SV, dintre Munţii Godeanu şi Cerna (la V) şi Vâlcan şi Mehedinţi (la E). GILORT Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Ţânţăreni, judeţul Gorj. Are o lungime de 116,2 km şi o suprafaţă a bazinului de 1360 kmp. Izvorăşte din masivul Parâng, de sub vf. Mândra, de la 2000 m altitudine, colectează apele de pe versantul sudic al acestuia, străbate Subcarpaţii Olteniei, etc.




JIU Râu în S-SV României, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Gighera, judeţul Dolj. Are o lungime de 339 km şi o suprafaţă a bazinului de 10.080 kmp.

MOTRU Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Butoieşti (judeţul Mehedinţi). Are o lungime de 120 km şi o suprafaţă a bazinului de 1900 kmp. Izvorăşte din SV Munţilor Vâlcan, de sub vf. Oslea, de la 1230 m altitudine.

OLTEŢ Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are 175 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 2460 kmp. Izvorăşte de sub curmătura Olteţului, aflată între vf. Bou (1908 m) şi vf. Igoiu-Micaia, de la 1600 m altitudine, străbate sectorul montan pe direcţia N-S.




PEŞTERI PEŞTERA MUIERILOR (Gorj» Baia de Fier)Peştera Muierilor este situată în nordul Olteniei, pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier, judeţul Gorj. S-a format în masivul de calcare situat pe bordura sudică a munţilor Parâng, în versantul drept al pârâului Galbenul. PEŞTERA POLOVRAGI (Gorj» Polovragi)Peştera Polovragi este situată în partea de sud-vest a Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul administrativ al Judeţului Gorj, la intrarea în cheile Olteţului. Accesul spre chei se face prin comuna Polovragi, pe drum comunal.



CHEI

CHEILE OLTEŢULUI (Gorj» Polovragi)Structuri geologice. Săpate de apa cu acelaşi nume în masivul calcaros Polovragi - Cernavodă, pe o lungime de 2 km, impresionează prin sălbăticia şi îngustimea defileului, în lungul căruia a fost construit un drum forestier pe o lungime de 18 km.

CHEILE TISMANEI (Gorj» Tismana)Structuri geologice. Chei săpate de Valea Dornei, afluent al râului Tismana, de circa 500 m, cu aspect sălbatic, fiind străjuite de pereţi aproape verticali, de circa 50 m.




MONUMENTE ISTORICE ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII TISMANA (Gorj»Tismana)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ansamblul Mănăstirii Tismana a fost construit în perioada 1375-1378 din iniţiativa călugărului grec Nicodim, susţinut material de Vladislav I Vlaicu. Cuprinde: - biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitor Radu I Paisie (1378).


MĂNĂSTIREA LAINICI Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Gorj» Pleşa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie boierească din perioada 1812-1817, biserica păstrează picturi murale interioare de factură postbrâncovenească. Faţadele sunt decorate cu o friză de panouri pictate. Posedă muzeu cu colecţii de icoane, cărţi vechi, obiecte de cult, etc.

MĂNĂSTIREA POLOVRAGI Adormirea Maicii Domnului (Gorj»Polovragi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anul 1505, restaurată în perioada 1690-1693 din iniţiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu, biserica păstrează picturi murale interioare executate în anul 1703. Pictura are caracteristici proprii, cu valoare de prototip.



SATE TURISTICETISMANA (Gorj» Tismana) Artă şi arhitectură populară. Vestit centru pentru produsele artizanale (covoare olteneşti) şi prelucrarea artistică a lemnului. Manifestare tradiţională. Festivalul de folclor gorjenesc - Nedeie (15 august). Sat cu structură tradiţională.



MUNŢI

MUNŢII BODOC Masiv muntos situat în S Carpaţilor Orientali, în grupa munţilor vulcanici. Are o culme centrală, orientată N-S, din care se detaşează câteva vârfuri (Bodoc: 1193 m, vf. Pădurii: 1213 m.

MUNŢII CĂLIMANI Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali, parte componentă a lanţului de munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti.

MUNŢII CIUCULUI Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, între văile superioare ale Oltului (la V), Trotuşului (la E) şi Uzului (la S).




MUNŢII GURGHIU Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Orientali, în şirul munţilor vulcanici. MUNŢII HARGHITA Masiv muntos vulcanic, situat în partea de V-SV a Carpaţilor Orientali. Munţii Harghita se prezintă ca un platou înalt, cu orientare NNV-SSE, neted, dominat de mai multe vârfuri (Muntele Mic: 1589 m, Ascuţit: 1685 m, Cucu: 1558 m, ş.a.) care sunt resturi ale unor cratere vulcanice. MUNŢII HĂŞMAŞ Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali şi este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare jurasice. Altitudinea maximă: 1792 m (vf. Hăşmaşu Mare).




LACURI LACUL ROŞULac natural. Este un lac de baraj natural care s-a format în anul 1837, în urma alunecărilor straturilor de pe coasta de NV a Munţilor Ucigaşului. O caracteristică a lacului o reprezintă cioturile copacilor ce acopereau creasta muntelui. Lacul se află la altitudinea de 983 m.

LACUL SFÂNTA ANALac natural. Monument al naturii, este singurul lac din Europa Centrală şi de Est aşezat într-un crater vulcanic care s-a păstrat intact. Situat în partea centrală a Masivului Ciomatu, la alt. de 950 m, lacul este alimentat exclusiv de precipitaţiile atmosferice, apa lui fiind deosebit de limpede.



RÂURIMUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care 27.890 kmp pe teritoriul României. OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S.TÂRNAVA Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Are o lungime de 249 km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 kmp.





MUZEUL ETNOGRAFIC (din PRAID) (Harghita»Praid) Muzeu etnografic. Profil: etnografie.

MUZEUL ETNOGRAFIC (din SĂRMAŞ) (Harghita»Sărmaş) Muzeu etnografic. Profil: etnografc.

MUZEUL ETNOGRAFIC (din TOPLIŢA) (Harghita»Topliţa) Muzeu etnografic. Profil: etnografie.

MUZEUL ETNOGRAFIC (în REMETEA) (Harghita»Remetea) Muzeu etnografic. Profil: etnografc. Sunt expuse ţesături, obiecte din lemn, instalaţii tehnice populare şi costume populare secuieşti.

MUZEUL TEHNICII POPULARE (în CRISTURU SECUIESC) (Harghita» Cristuru Secuiesc) Muzeu etnografic. Profil: etnografie.






STAŢIUNI IZVORU MUREŞULUI Staţiune montană (climatică şi de odihnă) de

interes general, cu funcţionare permanentă, situată în raza comunei Voşlăbeni, în SE Depresiunii Giurgeu, la poalele Munţilor Hăşmaş, la 891 m altitudine. Climă de munte, cu veri răcoroase (iulie 14(C) şi ierni friguroase -6(C).

LACU ROŞU Staţiune montană de interes naţional, cu funcţionare permanentă, situată într-o mică depresiune străjuită de Munţii Tarcău, Hăşmaş şi Giurgeu (Carpaţii Orientali), pe malul lacului Roşu, la o altitudine de 980 m.

BĂILE TUŞNAD Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, situată pe malul stâng al Oltului, la 650 m altitudine.

BORSEC Staţiune balneoclimaterică. Renumită staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, izvoare de ape minerale carbogazoase, calcice, magneziene, alcalino-feroase, hipotone, recunoscute şi recomandate pentru acţiunea lor tămăduitoare încă din 1594.

PRAID Staţiune balneoclimaterică sezonieră, cu climă moderată, de adăpost, cu veri răcoroase şi ierni friguroase.







MUNŢI

MUNŢII GODEANU Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali.

MUNŢII METALIFERI Masiv muntos situat în partea de S a Munţilor Apuseni. Altitudinea maximă: 1170 m (vf. Fericeli).

MUNŢII PARÂNG Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Meridionali.




MUNŢII POIANA RUSCĂI Masiv muntos situat în NE Munţilor Banatului. MUNŢII RETEZAT Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali. Sunt constituiţi din mai multe creste alpine aliniate de 2 şiruri aproape paralele, orientate E-V. Munţii Retezat prezintă peste 20 de vârfuri care depăşesc 2000 m altitudine. MUNŢII VÂLCAN Masiv muntos situat în partea de V-SV a Carpaţilor Meridionali. MUNŢII ŞUREANU Masiv muntos situat în partea central-nordică a Carpaţilor Meridionali, în grupa Munţilor Parâng.





LACURI

LACUL BUCURA (Hunedoara» Râu de Mori) Lac glaciar, cu o suprafaţă de 10,5 ha şi un volum de 0,5 mil. mc. LACUL DE ACUMULARE CINCIŞ (Hunedoara» Cinciş Lac de acumulare - lungime 2,5 km. Barajul are o înălţime de 48 m. Este populat cu o bogată ichtiofaună: crap, somn, ştiucă. LACUL GURA APEI (Hunedoara» Râu de Mori) Lac antropic, cu o suprafaţă de 420 ha şi un volum de 210,0 mil. mc. LACUL ZĂNOAGA MARE (Hunedoara» Alun) Lac format în circuri glaciare, cu o suprafaţă de 9,0 ha şi un volum de 1,0 mil. mc.





RÂURICRIŞ Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. JIU Râu în S-SV României, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Gighera, judeţul Dolj. Are o lungime de 339 km şi o suprafaţă a bazinului de 10.080 kmp. MUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României.




RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE BISERICA DE PIATRĂ Sfântul Nicolae (din DENSUŞ) Monument istoric şi de

arhitectură religioasă. Una dintre cele mai vechi biserici din România, nu se cunoaşte anul creaţiei, dar se presupune că este anterioară arhitecturii romanice (sec. IV). Biserica a fost construită în trei etape. Pe alocuri se păstrează porţiuni din pardoseala originală.

CASTELUL CORVINEŞTILOR (HUNIAZILOR) (Hunedoara» Hunedoara) Monument istoric şi de arhitectură laică. Cel mai important monument de arhitectură gotică laică din Transilvania. Edificiul este ridicat pe locul unei cetăţi din sec. XII ridicată la rândul ei pe locul unei întărituri romane (ale cărei urme - valuri de pământ se mai văd şi acum).





LOC ISTORIC - ŢEBEA (Hunedoara» Ţebea) Loc istoric; Aici au avut loc lupte în timpul răscoalei lui Horia Cloşca şi Crişan în 1784 şi în timpul revoluţiei din 1848

MANASTIREA PRISLOP (Hunedoara» Silivaşu de Sus) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1564 a Domniţei Zamfira, fiica lui Moise Vodă domn al Ţării Româneşti (1529 - 1530). Păstrează fragmente de picturi murale realizate în anul 1759. Din ordinul generalului austriac Bukow în 1762 a fost incendiată.

MORMÂNTUL LUI AVRAM IANCU ŞI GORUNUL LUI HOREA (Hunedoara»Ţebea) Monument istoric, monument comemorativ; Mormântul lui Avram Iancu înmormântat în cimitirul din Ţebea în 1873, sub gorunul lui Horea.






STAŢIUNI BALNEARE

GEOAGIU BĂI (Hunedoara» Geoagiu-Băi) Staţiune balneoclimatică de interes general, cu activitate permanentă. Factori de cură: bioclimat, ape minerale (15 izvoare + 7 foraje - apă oligominerală, sulfuroasă, bicarbonatată, calcică, magneziană, hipotonă, mezotermală).

VAŢA DE JOS (Hunedoara» Vaţa de Jos) Staţiune balneoclimatică de interes general, cu activitate permanentă Factori terapeutici: Izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, termale; climat sedativ. Indicaţii terapeutice: tratarea afecţiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice, periferice, ginecologice.




LACUL AMARA Liman fluviatil, cu o suprafaţă de 132,0 ha şi un volum de 2,6 mil. mc. LACUL STRACHINA Liman fluvial pe cursul inferior al Văii Ialomiţa; suprafaţa de 159 km2, lungime 9,5 km, lăţime maximă 1,5 km, adâncime maximă 3 m. Bază piscicolă, ihtiofaună.

LACURILE JILAVELE ŞI RATCA (PESCUIT SPORTIV) Lacuri naturale. Lacul Jilavele, situat în Lunca Văii Ialomiţei, pe malul stâng, are suprafaţa de cca 4,5 km2, lungimea de 6 km, adâncimea 3 m. Ichiofaună. Lac folosit pentru irigaţii şi piscicultură. Lacul Ratca, situat în Lunca Sărată, afluentul stâng al Ialomiţei.





RÂURIDUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. IALOMIŢA Râu în SE României, afluent al Dunării. Are 417 km iar suprafaţa bazinului este de 10.350 kmp. Izvorăşte din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, de pe versantul sudic al masivului Bucegi, de sub vf. Piatra Obârşiei, de la 2395 m altitudine, din apropiere de vf. Omu. PRAHOVA Râu, afluent al Ialomiţei pe teritoriul comunei Adâncata (judeţul Ialomiţa). Are 193 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3738 kmp.





CONACUL MIHAIL MARGHILOMAN (Ialomiţa» Hagieşti) Monument istoric şi de arhitectură laică. Conacul a fost construit între 1869-1874 de meşteri italieni.

MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în SLOBOZIA) (Ialomiţa» Slobozia) Manifestare artistică. Ansamblul folcloric „Floricica Bărăganului


STAŢIUNI BALNEARE

AMARA (Ialomiţa»Amara) Staţiune balneară de interes general, cu funcţionare permanentă, climat continental, de câmpie, cu veri călduroase, uneori toride şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 10,3 grade Celsius.




RÂURI

BAHLUI Râu, afluent al Jijiei în amonte de Chipereşti (judeţul Iaşi). Are o lungime de 104 km şi o suprafaţă a bazinului de 1915 kmp.

JIJIA Râu în NE ţării, afluent al Prutului pe teritoriul comunei Gorban (judeţul Iaşi). Are 307 km şi o suprafaţă a bazinului de 5850 kmp.

MOLDOVA Râu, afluent al Siretului în aval de municipiul Roman. Are o lungime de 216 km şi o suprafaţă a bazinului de 4326 kmp.




PRUT Râu în extremitatea de NE şi E a României, afluent al Dunării, la 15 km E de Galaţi. Lungimea sa totală este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea râu ca lungime al ţării, după Dunăre şi Mureş). Suprafaţa bazinului este de 28.396 kmp, din care 10.990 kmp pe teritoriul României.

SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are 44.835 kmp, din care 42.890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României.



REZERVAŢII NATURALE DEALUL REPEDEA (Iaşi» Bârnova) Rezervaţie naturală complexă (geologică, forestieră, peisagistică). Rezervaţie în suprafaţă de 38,5 ha. Cuprinde depozite sarmaţiene cu o bogată faună. Cuprinde şi vegetaţia forestieră (foioase) care acoperă dealul. PĂDUREA CĂTĂLINA (Iaşi» Cotnari) Rezervaţie naturală (forestieră). Pădure de foioase cu arbori seculari PĂDUREA DE SALCÂMI (din VALEA LUNGĂ) (Iaşi»Valea Lungă) Rezervaţie naturală (botanică). Rezervaţie de salcâm galben şi specia euroasiatică continentală, aflate la limita occidentală a arealului lor de răspândire.





MĂNĂSTIREA DOBROVĂŢ (Iaşi» Dobrovăţ) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mânăstirea ctitorită de Ştefan cel Mare din anul 1504 ca mărime este a doua după cea de la Neamţ. Pictura interioară realizată pe timpul lui Petru Rareş (1527-1530). MĂNĂSTIREA HLINCEA (Iaşi» Hlincea) Monument istoric şi de arhitectură. Ctitorită de Domniţa Maria Zoltan fiica lui Petru Şchiopul. Biserica mănăstirii a fost renovată din iniţiativa domnului Vasile Lupu şi pictată ulterior în frescă cu cheltuiala lui Ştefăniţă-Lupu. Se remarcă tabloul votiv în care apare portretul lui Vasile Lupu. PALATUL AL. I. CUZA (Iaşi» Ruginoasa) Monument istoric şi de arhitectură laică. Palatul a fost construit între 1800-1811 în stil neogotic de Săndulache Sturdza, Al.I. Cuza l-a cumpărat în 1862. A mai aparţinut lui Moruzzi Brătianu. Între 1936-1944 a fost spital.




PODGORII ŞI CRAME

PODGORIA BOHOTIN (Iaşi» Bohotin) Podgorie renumită pentru vinul Busuioacă de Bohotin (demisec rose).

PODGORIA COTNARI (Iaşi» Cotnari) Podgorie veche şi renumită, cunoscută din sec. XV. Predomină soiurile indigene. Grasa de Cotnari, Feteasca, Tămâioasa Românească, Frăncuşa (vinuri albe şi rose).



STAŢIUNI TURISTICE

STRUNGA (Iaşi»Strunga). Staţiune balneară de interes local. Este cunoscută din 1830 când s-a făcut prima analiză a apelor minerale. Factorii naturali de cură sunt climatul de cruţare şi izvoare cu ape minerale sulfuroase, sulfatate, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone.


LACUL CĂLDĂRUŞANI (Ilfov» Grădiştea) Liman fluviatil, cu o suprafaţă de 224,0 ha şi un volum de 4,5 mil. mc. LACUL MOGOŞOAIA (Ilfov» Mogoşoaia) Lac amenajat. Lac de origine antropică, are o suprafaţă de 103 ha, din care 40 ha asanate şi un volum de apă de circa 2,5 mil. mc. LACUL SNAGOV (Ilfov» Siliştea Snagovului) Lac natural. Lungimea lacului este de 13 km, suprafaţa 570 ha, 100 mil. mc apă. LACUL ŢIGĂNEŞTI (BĂLTENI SCROVIŞTEA) (Ilfov» Periş) Lac amenajat. Liman fluviatil lung de mai mulţi kilometri.





RÂURI

ARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. DÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE.



IALOMIŢA Râu în SE României, afluent al Dunării. Are 417 km iar suprafaţa bazinului este de 10.350 kmp. Izvorăşte din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, de pe versantul sudic al masivului Bucegi, de sub vf. Piatra Obârşiei, de la 2395 m altitudine, din apropiere de vf. Omu..

SABAR Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Hotarele (judeţul Giurgiu). Are 144 km, iar suprafaţa bazinului este de 2376 kmp.



PĂDUREA CĂLDĂRUŞANI (Ilfov» Grădiştea) Rezervaţie naturală. Suprafaţă de 468 ha pădure, formată predominant din stejar, amestec cu cer, arţar tătăresc etc., reprezentând un rest din vechii codrii ai Vlăsiei. În interiorul ei se dezvoltă o abundenţă de arbuşti şi un variat covor vegetal. PĂDUREA MOGOŞOAIA (Ilfov» Mogoşoaia Rezervaţie naturală (forestieră). Pădurea se întinde pe o suprafaţă de 20 ha fiind alcătuită din brazi, pini, mesteceni, paltini, stejari etc. PĂDUREA SNAGOV (Ilfov» Siliştea Snagovului)Rezervaţie naturală. Rămăşiţă a vechiului codru al Vlăsiei, suprafaţă de 10 ha. Arbori monumentali: stejar, frasin, tei.




RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICEANSAMBLUL ARHITECTONIC MOGOŞOAIA (Ilfov»Mogoşoaia) Monument

istoric de arhitectură. Ansamblu arhitectonic format din: - Biserica - zidită în 1688, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. - Palatul - construit în 1702 tot de Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc.

MĂNĂSTIREA CĂLDĂRUŞANI (Ilfov»Moara Vlăsiei) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica mănăstirii Sf. Mănăstirea este situată la 35 km N de Bucureşti. A fost ridicată de Matei Basarab în 1638.

MĂNĂSTIREA CERNICA (Ilfov»Cernica) Monument istoric de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1608 a vornicului Cernica Ştirbei, fiind restaurată în 1781. Cuprinde: - Biserica „Sf. Nicolae - zidită în 1815 la iniţiativa stareţului Timotei.

MĂNĂSTIREA PASĂREA (Ilfov»Brăneşti) Monument istoric de arhitectură religioasă. Lăcaşul de cult a fost construit în 1813 de către arhimandritul Timotei şi reconstruit în 1847 de arhimandritul Calinic. Pictura a fost realizată de aceiaşi meşteri ca la Cernica (Fotache şi Nicolae Polcovnicul).

MĂNĂSTIREA SNAGOV (Ilfov»Siliştea Snagovului) Monument istoric de arhitectură religioasă. Ctitorie a sec. XV, clădită pe un ostrov, important centru al culturii Ţării Romăneşti în epoca feudală, punct de batere a monedei, loc de supliciu.

MĂNĂSTIREA ŢIGĂNEŞTI (Ilfov»Ciolpani) Monument istoric de arhitectură religioasă. Ansamblul mănăstirii a fost realizat în anul 1812 de banul Radu Golescu şi este format din biserica mare, biserica mică, cimitir, clopotniţa, arhondăria, stăreţia, trapeza, bolniţa, atelierele de ţesătorie şi 80 chilii pentru maici.








MUNŢII GUTÂI Masiv muntos situat în NV Carpaţilor Orientali, în cadrul munţilor vulcanici. Altitudinea maximă: 1443 m (vf. Gutâi).

MUNŢII MARAMUREŞ Grup de munţi situat în extremitatea de N a Carpaţilor Orientali, la graniţa cu Ucraina.



MUNŢII RODNA Cel mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale Carpaţilor Orientali, Munţii Rodnei ocupă un spaţiu vast, între Sălăuţa, Someşu Mare şi Depresiunea Maramureşului.

MUNŢII ŢIBLEŞ Masiv muntos situat în partea de NV a Carpaţilor Orientali; aparţine lanţului muntos vulcanic, situat între valea superioară a Suciului (la V) şi cea a Sălăuţei (la E). Altitudinea maximă: 1839 m (vf. Ţibleş).



RÂURI BISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la 1930 m altitudine.

LĂPUŞ Râu, afluent al Someşului pe teritoriul comunei Ardusat din Depresiunea Baia Mare. Are o lungime de 112 km şi o suprafaţă a bazinului de 1820 kmp. Izvorăşte din partea centrală a Munţilor Lăpuş, de sub vf. Văratec, de la 1200 m altitudine.

SOMEŞ Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României), iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 15.015 kmp (din care 14.464 kmp pe teritoriul României).




CHEI CHEILE LĂPUSULUI Structură geologică. Cheile sunt săpate de V. Lăpuş în calcarele cristaline ale Culmii Preluca. Cheile, în lungime de cca 25 km, au pereţi abrupţi, versantul stâng al lor având în zonă Capul Podului ( 540 m).

CHEILE TĂTARULUI Chei săpate de Valea Mara, în cursul său superior, în platoul vulcanic Izvoarele (Vf. Runcu - 1022 m), cuprinse într-o rezervaţie geologică, în suprafaţă de 15 ha.

DEFILEUL VASERULUI Defileu, lung de 50 m, săpat de Valea Vaserului în coloanele Munţii Maramureşului, între Vf. Piatra Făinii (1.283 m) - Vişeu de Sus.




RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICEANSAMBLUL MONUMENTAL (din MOISEI) (Maramureş» Moisei) Monument comemorativ. Este închinat celor 29 ţărani ucişi mişeleşte de trupele fascisto-hortiste în octombrie 1944. Ansamblul, opera sculptorului Vida Gheza, realizat în anul 1967, este alcătuit din 12 siluete de bărbaţi (sculptate în lemn) dispuse în cerc, în jurul unei mese din piatră.

BISERICA DE LEMN Adormirea Maicii Domnului (din LĂPUŞ) (Maramureş»Lăpuş) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. Biserica a fost construită în anul 1650. Pictura interioară datează din anul 1767 şi este executată pe lemn, în tempera. Monument de arhitectură. BISERICA DIN DEAL Naşterea Maicii Domnului (din IEUD) (Maramureş»Ieud) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. Aceasta este una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Maramureş (datează din anul 1364).




MĂNĂSTIREA BÂRSANA

CIMITIRUL VESEL - SĂPÂNŢA

SATE TURISTICE

DESEŞTI (Maramureş» Deseşti) Arhitectură populară tradiţională. Casa Iurca, construită din lemn de stejar în 1792, monument istoric şi de arhitectură populară. Sat cu structură tradiţională. Instalaţii tehnice ţărăneşti (mari). Artă populară (centru de prelucrare artistică a lemnului). Port popular.

IEUD (Maramureş» Ieud) Sat cu structură tradiţională. Instalaţii tehnice ţărăneşti. Porţi maramureşene din lemn. Port popular. Prelucrarea artistică a lemnului.



STAŢIUNI

BORŞA (Maramureş» Borşa) Staţiune montană şi balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă. Amplasată la o altitudine de 700-850 m, pe valea superioară a Vişeului, staţiunea dispune de izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene

OCNA ŞUGATAG (Maramureş» Ocna Şugatag) Staţiune

balneoclimaterică cu funcţionare permanentă, climat de depresiune intramontană, cu veri răcoroase (în iulie temperatura medie este de 18 grade Celsius), ierni reci (în ianuarie -4 grade Celsius) şi precipitaţii moderate (750 mm anual).

IZVOARELE (Maramureş» Izvoarele) Staţiune climatică şi de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă, situată la poalele Munţilor Gutâi, la 916 m altitudine.



MUNŢI

MUNŢII MEHEDINŢI

Grup de munţi situaţi în partea de SV a Carpaţilor Meridionali, având orientare NE-SV. Sunt alcătuiţi predominant din calcare, şisturi cristaline şi gresii. Deşi au altitudini mici (1000-1400 m), prezintă un relief accidentat, cu un abrupt foarte pronunţat spre valea Cernei.


LACURI

LACUL OSTROVU MARE

Lac antropic, cu o suprafaţă de 40.000 ha şi un volum de 800,0 mil. mc.

LACUL ZATON (Mehedinţi» Ponoarele)

Lac format într-o depresiune carstică, cu o suprafaţă de 20,0 ha şi un volum de 1,0 mil. mc.



RÂURI

CERNA Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 84 km şi o suprafaţă a bazinului de 1433 kmp. Izvorăşte din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine, curge în mare parte pe linia tectonică, cu direcţia NE-SV, dintre Munţii Godeanu şi Cerna (la V) şi Vâlcan şi Mehedinţi (la E). DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. MOTRU Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Butoieşti (judeţul Mehedinţi). Are o lungime de 120 km şi o suprafaţă a bazinului de 1900 kmp.




MONUMENTE ALE NATURII

CAZANELE DUNĂRII (Mehedinţi» Dubova)

Monument al naturii; Zonă a defileului Dunării la trecerea prin Carpaţi, în lungime de 9 km, cuprinsă între localităţile Dubova (în amonte) şi Eşelniţa (în aval).



MĂNĂSTIREA VODIŢA (Mehedinţi»Porţile de Fier I / Gura Văii) Monument istoric şi de arhitectură religioasă, este una din cele mai vechi ctitorii voivodale ale ţării. Ea a fost ridicată în perioada 1364 - 1370 de călugărul Nicodim.



MUNŢII CĂLIMANI Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali, parte componentă a lanţului de munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti.. MUNŢII GURGHIU Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Orientali, în şirul munţilor vulcanici. Cupola centrală constituită din curgeri de lavă, formează un podiş înalt, de circa 1000 m altitudine, cu direcţia NV-SE, de o netezime remarcabilă ("Platoul vulcanic").



LACURI

LACUL RĂSTOLIŢA

Lac de acumulare - lac în lungime de 3,8 km şi volum 43 mil. mc. Ihtiofaună: păstrăvi, lipan.


RÂURI MUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care 27.890 kmp pe teritoriul României. TÂRNAVA Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Are o lungime de 249 km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 kmp. Râul Târnava se formează din confluenţa, la Blaj, a râului Târnava Mare cu râul Târnava Mică, două sisteme hidrografice mari, paralele, cu caracteristici hidrologice de podiş.



CHEI

DEFILEUL TOPLIŢA - DEDA

Traseu spectaculos. Defileu săpat de Mureş la traversarea munţilor vulcanici Căliman - Gurghiu pe care îi separă. Au o lungime de 50 m şi lăţime de 80-100 m fiind tăiat în andezite şi piroclastite. La ieşirea din Defileu, Mureşul îşi schimbă direcţia spre sud - sud-vest.



CETATEA SIGHIŞOARA (Mureş» Sighişoara) Rezervaţie de arhitectură. Cetatea Sighişoara (judeţul Mureş, municipiul Sighişoara), cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate orăşenească din Transilvania, arată astăzi ca un veritabil oraş-muzeu, oferind vizitatorului şansa rară de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani.CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ (din SASCHIZ) (Mureş» Saschiz) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Cetatea ţărănească din Saschiz este o cetate de refugiu (secolul XIV), construită de comunitatea germană din localitate pe o înălţime la vest de sat, având ziduri din piatră înalte de 7-9 m şi turnuri de apărare de formă pătrată. MONUMENTUL EROILOR (din OARBA DE MUREŞ) (Mureş» Iernut) Loc istoric - Monument comemorativ. Monument închinat eroilor căzuţi în luptele de la Oarba de Mureş - dealul Sângeorgiu în septembrie 1944.




STAŢIUNI

SOVATA (Mureş» Sovata-Băi) Staţiune balneoclimatică de interes general cu activitate permanentă, situată pe versantul vestic al Munţilor Gurghiului, la 471-530 m altitudine. Climat de depresiune colinară, cu ierni relativ blânde şi veri răcoroase. Temperatura medie anuală este de 7,6 grade Celsius.

SÂNGEORGIU DE MUREŞ (Mureş» Sângeorgiu de Mureş) Staţiune balneoclimatică de interes local cu activitate permanentă. Climat de dealuri, sedativ. Factorii naturali de cură sunt elementul de cruţare şi izvoarele de apă minerală clorurată sodică iodurată sulfatată.




MUNŢII BISTRIŢEI Sistem de masive muntoase în N Carpaţilor Orientali, limitat de valea superioară a Moldovei, în N, valea Bistricioarei, la S, Munţii Stânişoarei, la E şi Munţii Călimani şi Depresiunea Dornelor, la V, sunt străpunşi în partea lor nordică de valea Bistriţei.MUNŢII CEAHLĂU Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. Altitudinea maximă: 1907 (vf. Ocolaşu Mare). MUNŢII GOŞMANU Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Orientali, având forma unei culmi prelungi, cu direcţia NV, SE. Altitudinea maximă: 1474 m (vf. Geamăna). Important nod hidrografic.



MUNŢII HĂŞMAŞ Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. Altitudinea maximă: 1792 m (vf. Hăşmaşu Mare). Este afectat de frecvente fenomene carstice (lapiezuri, doline, chei).MUNŢII STÂNIŞOAREI Masiv montan situat la N de Bistriţa, alcătuit din gresii, conglomerate, ce dau vârfuri şi culmi înalte, argile, marne, şisturi, pe care s-au dezvoltat culmi joase, mici depresiuni şi sectoare de vale lărgite şi umanizate (Pipirig, Hangu, Secu, Nemţişor). MUNŢII TARCĂU Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. Au aspectul unor munţi joşi, cu altitudini medii de 1100-1300 m, care fac trecerea de la zona internă la cea externă a flişului.




LACURI

LACUL DE ACUMULARE IZVORUL MUNTELUI

Lac de acumulare. Lac construit în 1960 pe Valea Bistriţei la poalele muntelui Ceahlău şi ale muntelui Stânişoarei, 505 m altitudine, 325 kmp suprafaţă. A fost amenajat în scop hidroenergetic şi turistic. Alimentează printr-un tunel pe sub munte hidrocentrala Stejaru.



RÂURI BÂRLAD Râu, afluent al Siretului, la 4 km aval de comuna Lieşti (judeţul Galaţi). Are 207 km şi o suprafaţă a bazinului de 7220 kmp. Izvorăşte din Dealul Bour (Podişul Central Moldovenesc), de la 370 m altitudine, din amonte de comuna Valea Ursului (judeţul Neamţ). BISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la 1930 m altitudine, străbate apoi diferite formaţiuni geologice în care formează bazinete mai largi (Şesuri, Cârlibaba, Ciocăneşti etc.), în alternanţă cu chei şi îngustări pitoreşti (Zugreni, Toance, Crucea etc.).


MOLDOVA Râu, afluent al Siretului în aval de municipiul Roman. Are o lungime de 216 km şi o suprafaţă a bazinului de 4326 kmp. Izvorăşte din NE Obcinei Mestecăniş, de sub vf. Lucina, de la 1250 m altitudine, străbate mai întâi formaţiunile de fliş ale unui culoar larg, pe direcţie N-S, ce separă Obcina Mestecăniş (din V) de Obcina Feredeu (din E), iar în aval de comuna Fundu Moldovei face o cotitură spre E, traversând perpendicular flişul paleogen, până la Gura Humorului. SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are 44.835 kmp, din care 42.890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României).

CHEI

CHEILE BICAZULUI (Neamţ» Bicaz Chei)

Rezervaţie naturală complexă - (peisagistică, floristică, faunistică). Chei formate de cursul superior al râului Bicaz modelate în calcarele masivilor Hăşmaş între comuna Bicaz chei şi Staţiunea Lacu Roşu, pe o lungime de 8 km. Pereţi abrupţi cu înălţimi de peste 200 m.

DEFILEUL BISTRIŢEI AURII (Neamţ» Fărcaşa)

Defileul Bistriţei Aurii este tăiat în rocile dure ale Muntilor Bistritei, apele sale navalnice linistindu-se abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICEBISERICA Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril (din RĂZBOIENI) (Neamţ»Războieni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în 1495-1496 de Ştefan cel Mare, pe locul în care au fost îngropaţi ostaşii moldoveni căzuţi la Războieni în 1476. Este de dimensiuni mari, pictată în interior în sec. XIX şi restaurată în 1973-1974.

CETATEA NEAMŢ (Neamţ»Târgu Neamţ) Monument istoric. Cetatea a fost ridicată în timpul lui Petru I (1374-1394) pe locul unei cetăţi dacice sau romano-slavă. A fost refăcută de Ştefan cel Mare în 1475-1476 şi de Vasile Lupu în 1645-1646. Datorită fortificaţiilor sale cetatea nu a putut fi cucerită niciodată.

MĂNĂSTIREA AGAPIA (Neamţ» Agapia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea este situată într-o pădure de fagi şi brazi. În componenţa sa se află: - Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril - zidită 1642-1647 din iniţiativa fratelui domnitorului Vasile Lupu. MĂNĂSTIREA BISTRIŢA (Neamţ» Bistriţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1402 de Alexandru cel Bun. Ea cuprinde Biserica Adormirea Maicii Domnului ctitorită de Alexandru cel Bun în 1402. Ştefan cel Mare şi Petru Rareş au înnoit şi împodobit biserica în 1494 şi respectiv în 1546.

MĂNĂSTIREA NEAMŢ (Neamţ» Mănăstirea Neamţ) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Întemeiată în sec. XIV de Petru I Muşat. A fost refăcută de Ştefan cel Mare în 1467 şi 1497 (după victoria de la Codrul Cosminului).

MĂNĂSTIREA SECU (Neamţ» Leghin) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1564 de vistiernicul Zosim şi cuprinde Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul - construită în 1602 de Nestor Ureche. În sec. XVIII, bisericii i s-a adăugat un pridvor. În 1821 a fost incendiată şi refăcută.

MĂNĂSTIREA VĂRATEC (Neamţ» Văratec) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost întemeiată în 1785 de călugăriţa Olimpiada. Ea cuprinde Biserica nouă Adormirea Maicii Domnului. Construită în 1808-1812, pictată în interior în 1841 şi repictată în 1882.

SATE TURISTICE

AGAPIA (Neamţ» Agapia) Artă populară. Prelucrare artistică a pielii, ţesături, ouă încondeiate, prelucrare artistică a lemnului. Sat cu largă circulaţie turistică. BISTRIŢA (Neamţ» Bistriţa) Sat cu largă circulaţie turistică. VĂRATEC (Neamţ» Văratec) Localitate cu largă circulaţie turistică. Artă populară. - Ţesături (covoare, scoarţe, ştergare în culori); - Prelucrare artistică a lemnului.

STAŢIUNIDURĂU (Neamţ» Durău) Staţiune montană şi climatică de interes general, cu activitate permanentă. Este situată la 800 m altitudine. Cadrul natural, climatul şi bioclimatul o indică pentru odihnă precum şi pentru tratarea nevrozelor, stărilor de debilitate, surmenaj, anemii.

BĂLŢĂTEŞTI (Neamţ» Bălţăteşti) Staţiune balneară de interes

general cu activitate permanentă. Cadrul natural, climatul şi bioclimatul, apele minerale cunoscute în această zonă, recomandă această staţiune în tratarea afecţiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, endocrine, dermatologice.

OGLINZI (Neamţ» Oglinzi) Staţiune balneară. Existenţa izvoarelor

de apă minerală sărată au creat condiţiile formării unei staţiuni balneare de interes general. Aici se pot trata diverse forme de reumatism.

Promovare turistica

Documents

Transcript of Promovare turistica