COLECTIUNEA PROBLEME I WEI"

Profesor Dr. G. MARINESCUMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

PRO BL EM ABATRANETEI

SI A MORTII NATURALECU 0 NOTITA DESPRE AUTOR DE Dr. C. RADOVICI, DOCENT UNIVERSITAR

PROFESOR DR. G. MARINESCIl SALA HE LECTVRAfill SE ilerfitiEUTA ACASA

BUCURE*TI1MPRIMERIA FUNDATIEI CULTURALE PRINTCIPELE CAROL'

Strada Latin No. 10 (fost Dr. Ka'inderu)1924 c. 1693.

www.digibuc.ro

RdCARIERA UNUI SAVANT ROMAN

Nu e u$or, a da in altevaranduri, unrezumat despre activita-tea $tiintifica a vrofesorului Marinescu. Mai curand ct, putea in-chide in cele trei cuvinte ale filosofului Carlyle, viata 64 opera a-cestui savant, care a dus nuniele de roman In cele mai inalte sferedin intrzaga lume stiintifica: Mune, singuratato, teereP. A mun-cit $i muncette Wei ragaz, neleisand nici o zi fara o brazda cat de-mica in ogorul ?Hinter:, s'a izolat spre a fi nestingherit in prodi-gioasa sa actisvitate, a fost intotdeauna du$man al vorbelor $1 pei-timat iubitor al faptelor.

Nurnele profesorului Marinesca este legal de recare pas pecare Neurologia l-a facut in ultimela decenii. Sant rare capitolelehisto-fiziologiei nervoase, in care mintea sa cercetatoare sa nu-$1fj indreptat investigatiunile.

Inca din primii ani de studitt cand pentru prima oara a vet-xut in campul microscopic o celula ncrvoasd, el ii-a concentrat in-treaga activitate spre a lamuri structure, functiunii, $1 alterafiilepatologice ale acestor misterioase picaturi prutoplasmice, in carese efectueaza cele mai nobile functiuni b:ologice, constituind in a-cela? Pimp substratul material al psichismului. Rand pe rand toateelementele dc constitutie ale celulei turvoase, substanta chromato-

formatia neuro-fibrilard, stud/la pigmentului, prelungirile den-tride, axonul $i terminatiile tub, el le-a revizuit la lumina metodelornowt dr. cercetare, aducandintoldeauna contributiuni, care au tit-mas in patrirnoniul Structura $1 compozitia chirnica a pro-toplasmei j a nueleului, conexiunile neuronilor, alteratille fizieo-chimide sub influenta excitantilor cz m e repaosza obo-seala, senilitatea, fenomenele de reactiune 6; atrofie ale cytoplasmei-$i trucleului, provocata prin sectiunea sau smulgerza axonului pro-cesul de reparatiune a aparatului chromatic din protoplastna feno-menele de degenerescenta $i re generescenf d te apar i ffervn sepa-www.digibuc.ro

IV

rati de centrul lor frolic, transformarea retelei neurofibrilare prqafrig, virus rabic! inanitie, str:chnirla $i alte otreivurf, constituesc unlung fir de Cercetari, efectuate parte in laboratoriile din strina .tate, parte in clinica de boale nervoase Ct n Pantelimon.

Rezultateld sale, apreciate In cercurile savante, discutate Insocietettile si revistele de specialitate din Apus, mai totdeauna adop-tate, au lost $3 mn urmd reurete in cloud volume aid maxii colectqi,Enciclopdie Sciantifique" constituind cea mai complcctd mono-grafie despre celula nervoasd,

Din prefata scrisd de nwele histologist span'ol Ramon yCajal pentruaceastei lucrare, -citdm urmeitoarea apreciere: Son ac-tivit infatigable, scs rechcrches heureuses dans le domainie diffi-cite de l'histologie cht sisteme nerveux, lui ont acquis une rputa-tion et une autorit plus que suffisantes, pour imposer ci Pattentionet aux eloges du monde savant, vn livre sorti de ses mains".

Dar studiul celutei nu l'a putut satisface. lndoiala, care e na-tural sd se nascd in nzintca oriceirui observator al tesuiului fixat sicolonat sub microscop, teamaca nu cumva elemontele desczcse dediversi autori set fie arte farte ale metoadelor intrebuinfateindreptat spre studiul celuleinervoase vii, Coloratia vitalei si suipra-vitalei, studiul la ultra-microscop al structurei chimio-coloidale acelutei nervoase $j a prelungirilor ei alteratiunile experimentaleprin divdrsi agenti sau modificdrile patologice vzute prn ccoestemetode, cullura in vitro" in sfdrsit studiul ferment tor din celulanervoaset i-au adus o bogatd recoltel de faptenouei de Bio-cyto-neu-rologie. Imensul material adzinat asteaptei reigazul nc,coar spre ase intruni intr'un, al treilea volum asupra relulo ncrvoase, menitcornplecta opera inceputd.

La inceput elem, in curcind inset calaborator cdutat de ceimai ilustri maestrii ai n urologici franeeze, ca Charcot, Raymond,Pierre Marie etc., Marinescu a cultivat (If accias ardoare Clinica sflaborltorul. Orhiul seize deprin3 se( priveascii natura inarmat de pu-ternicele lentile meiritoare ale microscopula nu s'a desobisnuit dea urmeiri la patul bolnavului, manifestrilc patoligice produse doleziztnile sistentului nervos. In marele tratat de Medicine" publ-catsn5 directia lui Brouardel si Gilbertt, aiptolul Miopatilor i-a fostIncredinfat, cunoscdndu-se lucre-trite sale in acest domcniu Ned nibs-tcrios al neuropatologiol't.

Nenumratele sale publicatii ulterioare, rezullate din aplica-rea metodei anatomo-clinice, i n anumite irnprejuretri, a metodelexperinscntale, au constituit tot ateitca confr'butinn; yard, la 'Men-tarea edificiului de data' recentei al Patologiei nervoase. Alucrat totdeauna in condifiuni grele. cu m;jloade modeste, Oncereindpentru invest:gatiile sale deodt o simpl masel de brad, un, nu C740-www.digibuc.ro

Vtom, un microscop $1 cteva sticle cu colorant:. I-au tipsit labora-torn somptuoase. omis de a se organiza de teama oa timpul, pecare cu scumpdtate l cntreste, set nu se iroseascei pentru organi-zare. A lucrat in totdeauna $1 n orice imprejurdri. Mintea sa im-pregnaed, de ac i horor vacin" ul anticilor, cduta in totdeauna o-cupafie, totdeauna fobrild, totdcauna fiind in ajun de a ternfina olucrare.

Cand in 1910, P. Ehrlich, a descoperit Salvarsanul, prof, Md-r'nescu a lost printre pr1imii, earl au primit spre experimcntarenoul nzedicament. S'a declarat dela inceput part.zan al tratanz,en-tului intra-rachidian. A preconizat o metodet originald de tratamental sifilisului nervos, prin ser salvarsan'zat. Adcastei metodd, adop-tatd pe o scaret intinsd in America a fcut obiectul discufiunilorcontradictoril in diferitecongrese $ireuniunineurologice din Apus.

Sifilisul nervos, din punct de vedere clinic, anatomo-patologicsi exp rimental, a fdeut obiectul preocupdrilor sale st:infifice unlung sir de ani, aduecind indatet dupei Noguchi, dovada incontesta-bild a patogeniei sifilitce in Paralizia generald tabes, prim de-montrarea treponemiei palide In creer $1 mdcluva spinal

In timpul rdsboiului, in pr'begie, renumele seiu mondial a fd-cut ca in toate feirile prin care a trecut set fie invitat a fac cursurisau conferinfo. Astfel profesorul Dogiel din Petrograd, l'a invitatIn numele Univers 1 dlii sit' find o Sclrie de 10 prclegeri, de as,meneala Londra a lost insarcinat set find cuz suri pltite si set contribue lastudiul anatomo-patologic al Enoefalitei letargice, boalei nouei carebeintuia in Anglia in accl Vmp. ;La Paris, printre alte comuniceirtla Socit de Ncurologie, reprezentand tot 0c-flea contribufiuni ori-ginate la studiul meicluvei spindrel, a stud'at pato-genia sclerozei in pldel, fiind printre primil care au dovedit naturainfectioasei a acestel bode prin descoperirca impreunei cu A. Pettitdela Inst'tutul Pasteur a spirocheteli sclerozei nzultiplc. Pentrulucrarea sa asupra nevromului de rcgenerare, studiat asupra pld-gilor nerroase de reisboi prof. Mariztescu a primit premiul Achuc-caro, docernat &el mai de seamei lucrdri in speeialitatea histolo-g*ei n,a-voase.

ROntors in feud a continued a studia Encefalita ep'elemiceicare beintuia, pe o scard intinsil la Mir, insd despre care cunostin-fete noastre a co7or izolafi de Apus, erau cu totul redus . A aduscontributiuni la stud'ul experimental al Encefalitei $1 al Herpesu-lui boale inrudite pr'n natura virusului patogen. Dar, obiectul depredilecfie al studiilor sale a reimas totusi celula nervoasd, a ceireimorfologie 6i in deosebire fiziologie catti s-o aprofundeze din oe ince mai mrdt. De aceia en o relbdare de benedrctin, ncevitnd Wei ooboseald s-a aplicat s .studicze oxidozele din celull nervoasci, adiedwww.digibuc.ro

VI

granulafiunile purtatoare de fament oxidant, de al caror rol im-portant se convinge, pe meisura ceinainteaza in aceasta dircctiune.Frizio-patilogia oboselii, a febrii, a senescentei secretul hereditat ial boalelor congenitale si constituronale vor gtisi poate o explica-tie in diminuarea alterarea sau variafia de dispozifie a oxidozelorin aelula nervoasd. In idiora amauxotica c rcetarite sale au demon-strat diminuarea sau absenfa oxidozelor in marie parte din celuleleWevraxului.

Dar activitatea profesoralui Marinescu este departe de a fiinchekzta. Ajuns la ode mai inalte ranguri academice, in farii oriin straindtate, el continua totusi viafa sobra de modest servitor altiinftd, tratand fiecare problema de care se ocupti cu ardoarea

entuziasmul unui debutant. Traind in acest calf din Orientul Euro-pei, prof. Marfnescu este un izolat printre compatriofii si, un sim-bol al muncil incordate pentru elevi sai, lar pentru fara saglorie.

Dr. A. RADOVIC1docent universital

Par's-medical", Decembrie 1911 cu ocazia akgeriiMarinescu la Academia de medicing din Paris, scrie:

Alegerea Academiei do medicing. nu putea sA fie mai bine for-tificata, nIci mai bine primita: niai intaiu din cauza numeroaselortitluri care recomandau pe tnrul savant, al doilea pentru cg, obung, parte a activitAtii stiintif ee a d-rului Marinescu s'a cheltuitin Franta la scoala de Neurologie dela Salptrire.

Ngscut In Bucuresti la 23 Februarie 1863, d-rul Marinescu adebutat in cariera stiintifica la laboratorul de hystologie al profeso-rului Babes si a fAcdt in colaborare cu acest maestru cbeva me-morii care au fixat imediat calea definitiv a cercetrilor sale:asupra Myelilelor transverse .Mursmul hysteric, asupra Leziunilorplacilor terminale motrice, etc.

In 1889 veni la Paris si fu primit de Charcot la Laboratoriuldela Salptrire, unde d. Marinesculucra cuentusiasm, cnd singurcnd cu elevii ilustrului maestri' Marie, P. Blocq, GiU0s dela Ton-rette, Souques. FAcu intre alte luerri. o comunicare asupra Anato-vital pathologice a maladiei lui Fyiedrcich (Soc. de Biologie 1890)

articolp asupra morfolog:ei fascicolilor neuro-musculari, asuprapoliomyelitelor qi polynevritelor.

Nu putem toate larcrrile Marinesm fie n colabo-rare en domaiii Fernand Vidal, Serieux, Souques etc., fie sub for-mg. de comunichirj la Societatea de Ne4rologie din Parisl, la Aca-demia de stiinte, ertc.

www.digibuc.ro

VII

&mina 16m cu toate acestea articolul asupra Myopatiei antratatul de medicin Brouardel, Gilbert et Ttihoinot) de asemeni omonografie in doug, yplume asupra nervoase, ou o prefatS.a marelui biologist spaniol Ramo y Cajal. D1-1 Marinescu a lucratsi in laboratoarele din Germania si Belgia, ca s revie in 1891 laSalptrlre la Profesorul Raymond.

D. Marinescu, medic sef al spitalului Pantelimon din Bum-resti este nembrui al Academiei romne, mombru corespondent aiSocietnilor de Neuroloee din Paris i Moscova si al mai miultoralte societAti strino. prezident al Reuniunii biOlogice din Bncu-resti, etc.

www.digibuc.ro

PROBLEMA BATRNETEIA MORTII NATURALEI

DE

Profesor Dr. G. MARINESCUMembru al Academiei Romane

*Uinta i bfitrneteaElle Metchnikoff, in mai multe lucrari suceesive *i inteo

carte de mare importante filozofice,, a tratat problema cu totularzetoare a mecanismului betrenetei i al mortii. Dupe. ce a are,tatdif elite desarmonii" (cuvntul e al lui Metehnikoff) in organiza-tia *1. functionarea diverselon organe *i aparate la orn,, savantalbiologist indied uncle idei i incereari al cdror efect ar fi (1.43 au*nra procesele de senilitat% rezultnd din aceste turburexi anato-mice si fiziologice, pe cart Ie considerti drept patotogice. Diferiteleconceptii reliioase sau sisteme filozofice n'au putut stinge in omfrica de batrnete *i de moarte. Renuntarea *i drumul spretuire predicat de Buddha, credinta in nemurirea sufletelor prole-sate de cei mai multi filozofi antici, doctrincle stoicilon, acelea ale

*i filozofilor cre*tini, n'au schimbat nimic in lipsurile or-inizatiei nmane, niei n'au impiedicat teama de moarte. Astfel

Metchnikoff, constatnd insuccesele diferitclor mijloace preconi-1) Directorul Colectiei Probleme i Idei" a crezut folosltor de a

reuni, in acest opuscul, diferite lucrri *i comunicri ale profesoruluiHr. G. Marinescu, asvpra betreneteisi mortei naturale. Cerceterile d-saleau fost pubhcate In Revue gnrale des sciences (No. 21, 1904). (Etudeshistologiques sur le mcanisme de la snilit), in Presse mdicale (1922,pp. 309-311).(L'opration de Steinach peut-elle realiser le rajeunissementde l'organisme animal). Altele au fost obiectul mai multor comunicri1.-1, Academia romn, la Acalemia de stiinto si la Academia de medicin dinParis ori la Societatea pentru inaintarea stiintelor.

www.digibuc.ro

10 Problema Btrnetei

zatle de religii si filozofii, isi intoaree priviroa spre *Uinta si seintreabh dach, aceastA ultimA venith n'ar fi capabilh a usura uncleinfirmitati ale naturii umane. ii pune intrebarea dach nu cumvaimensele progrese realizate de stiintele medicale ar da o rtealAsperanta. FAr indoialh ch. nici Tolstoi, nici Brunetire nu au pututimpied!ca progresul stiintei; chei sceptieismul lor era nedrept.

Dar dach stiinta a adnnat cunostinte foarte utile in oe pri-veste boalele, mijloaccle de a le preveni sau vindeca, nu. posedainsh, deck date cu totul neinseinnate asupra celorlalte mizerij deoari mirth, Budda mntuire: bAtrnetea j moitalea

Stiinta nu numai ca nu posedA vrenn leac contra bAtrnetet,dar nicij mhcar nuj cunoaste apioape nimic asupra acestei perioadedin viata ornului sau a oelorlalte aninnale. Cu toate acestea e insorde constatat c att omul, efit st celelalte animale, sufefre inodifichri inseminate u progresul vnstei. Forte le slAbeso, corpul so gr-boveste, phrul incarunteste, dintii cad; so produc, cu un cuvntzice Metchnikoff fencinene de atrofie senilh. Ajuns la aoeastaviirsth, inaintafA, diferitA pentru diverse spete animale, organismuldevine putin rezistent eauzelor mocive, si sucombh sub influentavreunui agent morbid. Uneori cauza mortli ne scaph., asa net oatnibuim unei epuizAril generale a corpultd si vorbim atunci demoarte naturalA. Degenerescenta este comunA tuturor fiintelor vii,nn numai animalelor inferioare prectun sunt infuzoriiile. AdWA-rata bAtrnete e un stadiu de existenth in care fortele diminuApen-4ra a nu se mai ridica. La animalele cu un ciclu determinatal vietil, semnele extenioare ale degenerescentei senile nu apar.La vertrebratele inferioare biitrnetea e putin Wanifesth. La pa-seni i nnamifere superioare seinnele de atrofie senilA sunt foartemarcate.

Demange, Merkel, in urnal A. Biihier si Elie Metchnikoff 1) austudiat alterArile anatomice ale organelor in biltranete. Metchni-koff utilizAnd lucrarile publicate de diferiti observatori asupradegenhrescentei senile, a formulat felul shin de a vedee in chipulunmator: Degenerescenta senilh este caracter!zath prin atrofiamentelor nobile :31 speoifici, ale tesuturilon si inlocuirea lor printesutul conjunctiv ipertrofiat. In creler, elementele ce dispar sunteelulele nhrvoase, ad'cA acelea ce serveso functiunilor celor maiinane de inervatiune, si in locul lor ingrAmAdesc elemente infe-Hoare, cunoscute sub numele de nevroglie, un fel de tesut conjune-tiv al eentrilor nervosi. In ficat d'spar celulele hepatice, adic ace-lea cari indeplinesc un rol important in nutritia organismukti, fa-

1) Wetchnikoff. Etudes sur la nature humaine. Paris 1903.Essais optimistes. Paris (Mainline) 1907.

www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 11,

nd loc tesutului conjunctiv. In rinichi, acelas tcsut conjanctivnvleste in organ si ingbuse tubii uriniferk indispetnsabili.pentru a debarasa organismul de o multime de substante uocive.In glandeb sexuale Masculine si ferneiesti elementele specifice, cesevg, pentru propagarea spetei, d spar si sunt de asemenea inlo-cuite prin celulele tesutului conjunctiv. Cu alte cuvinte,_dupg.Metchnikoff, batrnetea se earacterizeazii printeo lupta intre ele-mentele nobile si elementele simple sau primitive ale organismkt-lui, luptg, ce se termin in avantagiul celor din urnig Victoria kr

mandfest prin slgbirea inteligented, prin turburarle nutri-Ve C apar si prin greutatea d :a curgti sAngele. .A.ceast luPtg,sau mai bine aoest atao contra elementelor nobile ale organ!smului

intmprinsg de celule mobile, capabile de a dkvora orice substantesolide, elemente cimoscute sub numele de fagooite. Aekste fagocitesunt divizatie de Metchrkikoff n dou categoriii: fagocitele mici,mobile sau microfage, si fagocitele marl, cnd mobile, cand fixe,numite macrofage. In general microfagelejle vindecg. d mOcrobi,macrofagele de leziuni mecanice.

In degener-scenta senilg e vorba de o interventie a macrofargelor; navglirea ackstor elemente in diferite tesuturi e un fenomexiatt de rgspndit in bgtrnete, incat suntern a-i atribui omare insemngtate. Pentru a determina mai exact rolul acestor fa-gocite, Metehnikoff aminteste inglbirea pgrului, adesea primulsemn vizibil al btrAn'tei. Perii colorati sunt pldni de granulatiunide pigment, rispndite in cele 2 strate ce constitue pgrul. La unmoment dat celulele medulare ale per,ilor incrip a se agita; ies dinamortealg inoep a devora tot pigmentul es le stg la dispozitie.Pline de granu. colorate, aceste celule, reprezentnd Mr% in,-doialg o varietate do macrofago, cle devin mobik si transportig pig-mentul pgrului, care rmue decolorat, alb. S'a observat de multeg senilitatea are mult inrudire cu boala; exist mare asemanareinteadevr intro leziunile ce se intNese in btianete si oele dindiverse makdii cronioo.

Dupg oe a stabilit e btrnetrla se earacterizeazg prin viertoria macrofagelor asupra elemi ntelor nobile, Metchnikoff se in-trebg dacg n'am putea ggsi vrenn nil!jloc de a combate btrnetea.Dupg M-tchnikoff acest rezultat I-am putea otinea intgrind pe de oparte elementele nobile ale organismului, si slbind de altg partetendinta agresivg a fagocitelor. Aceastg problem nu e inog re-

insh Motchnikoff soeoteste ca. solutia datg este realizabilg.Nu e nerational a a:ea mijloace capabile de a intri celulele nor-voase, hepatioe, librete musculare ale inimii, etc. Soruril* cito-toxice, adich nocive pentru difer:telo eategorii de oelule ar putearezolvi problema pusg de Metchnikoff. Intr'adevr e stabilit cg,

www.digibuc.ro

12 Problems Btilrnefei

dozele mici din adeste seruri citotoxice au proprietatea de a intAr,ieelulele specifice, in loe de a le distruge. Se intitmplAceeace se observA cu divOrse otrAvuri, preeum digitala, care in dozemari omoarft, pe dad dozele ruici amelioreazA sau vindeed uneleelemente a1 cordului. IatA. deci scrie Metohnikoff o cale ra-4ionalA de urmat in seopul de a intAri elementele nobile ale orga-nismului uman si de a le impiedeca sA imbatrneascA. S'ar credea e un lucru usor de indeplinit. ln 14-alitate problema e mai deli-enti, cAei pentru a injccta la eai sau alte animate organe umane,fin mAcinate, ar trebui facula autopsia, imediat dupA moarte. ceea-ce e in contra Chiar dacA aeeste piedici ar fi inlaturate, ne-amizbi de alte dificultAti pentru a incerca eficaeilatea dIverselor dozede serail citotoxicc.

E evident cli daca in bAtrnete elemeutele nobile au nevoie dofi intArite, acest Meru dovi,deste di ele suferil o slAbire progr.-

sivA. Cari sun.t cauzele acesteia? Analogia d9generescen4ei senilecu maladifle atrofice ale organelor noastre importante permite apresupune o asernAnaie intre cauz le cani provoacA aceste dong,seril de fenomene. Seleroza creierului, a rinichilor, a ficatului, areadesea drept origine intoxicatia prin otrAvuri ea alcoolul, plumbul,mercurul si prin toxine bacteniene, printre eari sifilisul oacA unrol insemnat.

Arterioscleroza, care detcrmin atatea lezithii, dn partea e-lementelor nobile ale organismului, e produsA aproape In jumAta-tea cazuraor de alcoolismul cronic combinat cu sifilisul. Reuma-tismul, guta sau podagra si boal le infectioase n'an jueo, cleat imrol cu total secundar prinu-e cauzele arteriosclerozei. Edgrus, carea facut mi stadia amanuntit asupra cauzelor arteriosclerozai, adeelarat cA, aproape intr'o cineime din cazinii, i-a fost imposibil astabili adevArata origine a arteviosclerozei. In marea mojoritate acazurilor, era vorba de persoane in vfirstA, prczentnd, dupA acestautor, selerozo fiziologicei. Asupra acestui fapt Metchnikoff estetoemal de pArere opusA, sustinnd cA scloza trebue pusA pe so-coteala otravirii prin marea cantitate de mim obi cfe trAese in tubulnostru d'gestiv. Intestinul omulni hraneste un numAr imens debacterii, care dapA e rcetarea lui Strassburger se ridical la128.000.000.000.000! Ei bine, printre acestia, sustine Metchnikoff, segAsesc unii a cAror prezentA constitue un grat inconvenient pen-tru sAnAtate si viaU. MamiferelP dupA Metchnikoff dobndit a-vantagiul intestinului gros, saerificnd din longevitate; un mar,'numAr de pasAri c viatA lungA n'au coecurn, acea parte a tubuluidigestiv 'care contine cei mai mllti microbi. Flora intestinalA n'arservi d'et la seurtarea existentei; asa dar pentru a inlAtura incon-venientelc ce rezultA din desvoltarea intestinului gros, ar trebui

www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 13

+ransformat flora std.bate a. intestinal a omului inteo formtti cul-tiyat! Daea unii microbi nockyi din flora noastra intestinald Warputea fi strpiti, ar trebui faccm inofensiv prin sernri cores-putztaoare. Era firese ea Metchnikoff care a dat, pentru prima4oarA., o teorie a senilitteL, s inceree a intrzia sau usura mzeriileacestui stadiu inexorabil al vietoi omenesti.

Bazat pe constatarea empirica fcutti de mai rnulti autori, c.locnitorii unor regirn4, in cari e raspndit alimentat'a cu laptefermentat prin diferiti microbi lactici (baccilul bulgar, paralactie,un bacil lung din Caucazia, etc.), se disting printre altele prin lon-gevitate si printr'o mai indelungatl conservare a vigoarci fizice.,Metchnikoff a intreprins o serie de cercetri, dovedind eh' in rea-litate d'sparitia otrvurilor fabricate in intestinul gros e in rapont.cu abundenta aeestor fermentat lactice dliii intestinul gros. Pe (1'alt parte a stabilit c pentru ca acesti microbi lactici s se poatAdesvolta in intestinul gros, e nevoie de prezenta substantelor zaha-ratel. Cum ins la vortebratele superioare, si in speciel la om, za-hrul e in cea mai mare parte absorbit in elle digestive supe-rioare, Metehnikoff a recurs, pentru produeerea aeestor substage,pj de o parte introduend sufieiente zaharuri in alimordatie, pede alta utiliznd amidonul, care de regulit se ggseste ine in con-tinutul intestlului gros. Cercetri fdeute cu o serie de microbi inaceast d:reetie, i-au indicat un microb gsit in .ficatul unui Ciflavnd proprietatca do a produce zahar din amidon (glycobacterpeptolyticus). Insotind aeest microb cu diversi fermenti lactici, laanimale hitnite cu deosebire eu substage amilacee i zaharate,putut inltui-a- en totul otriivitrile din excretiuni. Un regirn pe car3Metchnikoif 1 a experimentat ehiar asupra sa en mnit sucees secompune din 100-200 tilt da carne sau peste, fainoaso,legulmle veri

uscate, compotari de fructe, zaharuri, 500-600 gr. lapte fermentatde baculni paratactic, un tub de cultura puree' de bacil bulgur subforma de pasta; toate acestea distribuite in eele 3 mese ale zilei,

www.digibuc.ro

Critica teoriei lui Metchnikoff

Teoria lui Metchnikoff asupra senilitAtei pe care am expus-oin capitolul anterior a produs o puternic impresiune in toate cer-cursile culte. Spiritul ingenios al lui Metchnikoff, eruditia lui vast

munleroasele experiente pe care a incercat s le adneg in sPriji-nul teoriei sale, forma literarg in care si-a scris cartea, sistemul fi-losofic careeste chiar find conducAtor al doctrinei sale, precum sisuggestille interesante pe care le-a provocat, nu paean sg lase in-diferenti nici pe cugetgtorl, nici pe literati si peDacil aceastg teorie a fost primitg satisfactie de cugetgtorii saude diletanti fiedeprinisi cu metoda riguroas a cercertrilor stiinti-Dee, ea nu putea fi admisg farg, control de biologisti, cari au intelesc problema bgtrnetei este complicatg, caci ea contine foarte mitenecunoscuto, jar Metchnikoff a incercat s le resolve cu oarecareusurintit. Se intelege de ce aceast teorie a intmpinat o vie rezisrtentg, din partea patologistilor, a neunologistilor si a biologistilor.TJn punct slab, care a fost recnuoscut de mine dela ineeput este egnu exista in organism aoea luptg care se incinge in organele oame-nilor senil intre elementele nobile i fagocite. Aceagtg, notiunel, oa-recwn finalist, nu se potrivea cu observatille mele si de aoeia amtombgtut-o.

Astfel intr'o eemunicare la Academia de Stiinte din Paris amatras atentia asupra modificrilor importante ce suferg oelulelenervoase la btrnii inaintati. Pentru aceste leziuni, citez diferitelemodificAri ale substantei cromatofile, prezenta pigmentului In-mare cantitate in interiorul oelulei, diminund capacitatea respi-ratorie i nutritivg a acestui organism; in urmg diminuarea de vo-lum a corpului celular, ajungnd uneori la o adevratg atrofie sila disparitia unui nuinr oarecare de prelungiri ale oelulei. Niciriiu vedem "celUte nervoase devorate de fagocite. Asa flind, m'am

erezut autorizat a conehide din aceste studii cg ratiunea senilittiiwww.digibuc.ro

16 Problema Bdtrdnefei

celtilei nervoase trebue egutatrt intr'o lipsg, do sintezd chimicit, pro-vocnd o dezorganizare in edificiul celulei nervoase. De aceea noiam propus a se stimula sintcza chimicd a celulei nervoase prin, ad,-ministrarea de substante dinamogenice. Dup nob alti autori au.Avenit asupra aoestor chestiuni.

Intre altii Robertson expliett kziunile creierilor senili printr'ointexicatie cronic4 codasecutiv slbirii continue si pen ersiunii a-natomic* si fimetonale a diverselor organe ale bgtrnilor.devgr aceste oreane, &Deg ficatul, rinichii, tubul digestiv pot f1alterate in diferite chipuri, sau s prezente o insuficienta funetio-nalg, ceeace implica un metabolisM incomplet $i pervertit, $i prinurmare o auto-intoxicatie. Aceasta poate avea rgsunet asupra intergrittii anatomice a elementelor nervoase si s produca o degene-rescentA progresiv toxicg, care nei-ar permite a expliea alteratilleeeladare gsite la btrni. 0 alt consecintA a acestei intoxicatiunieste reaua nutritie a pretilor vaselor din sistemul nerves. Robert-son se bazeaz pe prezenta acestor dou ordine de leziuni asitein craierii senili, pentru a admite c. involutiunea senill a sistem-u,-lui nervos este asociat cu o alt intoxicatie, i prdn urmare nupoate fi considerat ca o stare normald, fiziologie. Ed crede deci,eg degenerescenta senilg nu reprezintg, deck o formg mai hntensga aoeluias proces autotoxic, cu toate c ar trebui far indoealii a-dao$i $1 alti factori patogenici laturalnici.

-Carrier se asocdaz la opinia lni Robertson. Si el descrie le-

ziuni vasculare ale capilarelor intracerebrale $1 ale piei mater,strmtornd gradat lumina vaselor i obliternd canalele limatieeintra-adventitiale. Aoeste leziuni vasculare produc la rndul lorturburgri nutritive in centrii nervosi i realizeaz o noug cauz dealt,-rathint regresive ale elementelor nervoase in senilitate. AstfelCarrier conchide cg hrvolutda senil a celnlelor nervease nu e Intfenomen fiziologic. Ea nu e proportionala cu vrsta subiectului, elhitimi subordonaUt influentelor ereditare si diverselor conditiunimorb:de,

Alti doi autori italieni, Cerletti 5i Bnmacoi au examinat sis-tennd nervos central al mai multor btrni intre 73 51 96 ani. E,i augsit leziuni ale vaselor $1 ale celulelor nervease; acestea din uring,au prezentat disolutia substantet cromatofile si a nucleulai. Ce-lulele nervoase alteratP s'ar fi gitsind in raport intim cu traiectulvas4or; asa dar acme( autori pun in legturg aceste leziuni cu tut--but-Arne in circulatie. N'au observat niciodatg maerofage in cazu-rile lor si celulele nevroglice s'ar gsi, dup ace5ti autori, in starede rPaos.

Un alt autor Italian, Esposito se ridieg in contra teoriei newronofagiei, neag ptrunderea netuonofagelor in corpul elulei

www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 17

nervoase la batrni; parerea lui Metchnikoff o atribue unei erori deobservatie. Autorul admite totus celulele nevroglice iau o parteefectiva in eliminarea celulelor nervoas4 gray alterate sau moarte,prin ajutorul unel substante secretate, care ar amea o actiune di-solvanta. In realitate n'ao fi vorba cleat de o fagecitoza a celulelornarvoase In diversele lor stadii patologice, i neuronofafia se re-duco, dup el, la Tin proces de neuroliza. Babe a sustinut ui seotiade Anatomie Pato1ogica a congresului din Paris, 1900, ca neurono-fagia, aparatil de dei mai multi autorl, n'arie valoarea unui fenomencomparabil eu fagocitoza.

Consecinte cu teoria sa, Metchnikoff a incercat sa supule lacontrolul experimental ipoteza ingenioasa a rolului auto-intoxi-catiei intestinale in geneza degenerescentei senile. Din moment oese opereaza, in tot timpul vietii animalului pana la moarte, unproces de putrefactie intestinal, datorita actiunii florei intesti-male, trebue cautat earl sunt produsele de putrefactiune, earl potdetermina aeeasta degenerescenta senil. Se stie c alaturi de altederimate ale seriei aromaticei, cari se produe In intestiine, este siindolul, ce odata format, se absoarbe, se transforma in ficat .si. eeliminat prin urina. Are oare aceasta. substanta o actimie nodivaasupra organismului sau nu?

-Una autori afirma el indolul e toxic, altil neaga acest fapt.Bazandu-se pe experientele sale personale 1 pe ale unui elev alsu Ohkombo, Metchnikoff crede ea e aproape sigur ca mici doze-de paracrezol j de indol, acumuland actiunca lor asupra organis-mulut, inteun timp mai mult sau mai putin lung, sunt In stare dea produce leziuni croniee, manifestate prin fenomene de seleroz.vorba deci tocznai de leziunile oe se intalneso atat de des in 1A-tranete. Tin alt elev al lui Metchnik-off, Datchinsky, a reluat acesteexp-riente; introducand in gull, diuteo solutie de indol, un oenti-metru cub la purceii de India, animale al Caror sistem vascular estefoarte rezistent la aterom.

Intoxicatia croWca a provocat la aceste animale fenomenecanacteristicc de sel'roza In rinichi, ficat si alerom specific al aor-tei in regiunea valvulara. 0 intoxicatie prin mici doze de indol,limp de 8 luni a provocat la maimuta schimbari cu caracter descleroza: in creier, in neat, in aorta, fazele primare de scleroza,riniehi si capsulele suprarenale, fazele primare cu proliferare con-s, cutiva a tesutului conjunctiv.

Este de remarcat, ca chiar doi elevi (1) 43 lui Metchnikoff, So.,-limbeni si Gry, inteo lucrare publicata, in anul 1019, in Ana-lele Institutului Pasteur, fac cateva rezerve serioase asupra teo-

1) Salimbeni et Gry, Anna les de linstitut Pasteur, 1912.2www.digibuc.ro

18 Problema Btrnelei

riei lui Metchnikoff cu privire la mecanismul senilittii si in. spe-cial asupra rolului substantelor toxice iutestinale. Dupa acesti au-torib ipot za lui Metchnikoff asupra rolului otravurilor intestinalein seria aromatica pare inteadevan a explica un mare numar defapte, anurne lcziunile arteriale att de intinse, cea mai mare pantea sclerozelor si a infiltratiunilor, un oarecare nmnr (le degeneres-cente celulare.

Putem urmari mecanismul acestei intoxicatii sanguine cro-nice, cu deosebiro la nivelul inirnii: anume sunt atinse de sclerozapartile sub-endocard'ee :3i periarteriale, adiea pax-tile cele mai di-rect in contact cu sngele. De alta parta prin experimentatie, Dat-chinsky a reii-rodus leziuni analoage 'eu cele gasite in crcier inoaseL

De aceia, Salimbeni si Gry fac sa intervie si altifactori pen tru expl:carea leziunilor observate. Autointoxicatianu poate fi o explicatie, de pilda pentru involutia observata launcle organc, precum genitalele femeii, la cari involutia apare latimp fix, ori care ar fi starea anterioara a subieetului i felul sude viata. In urma acesti autori au putut constata ca leziunile arte-riale sunt predominente in organele atinse de mult de aceasta ipo-

organe genitale, mamele, splina maduva osoasa. De altaparte leziunile eelulelor glandulare nu se pot explica toate nuxnaiprin simpla autointoxicat.e. Intelegem iperepinefria, ea reprezen-tand un fenomen de aparare in contra intoxicatiei, dar nu ne pareexplieata ipofifnctiunea ipofizei si a tiroidei. Necroza intillnita lanivelul unor anumite celule limfatiee, la nivelul ganglionilor, nnseamana cu degenereseenta eelulara a fieatului sl a panereasului.

Salimbeni $i Gry ajung la urmtoarelo cencluzii:1) Autointoxicatia prin otrvuri digestive, pusa in evidenta

de Metchnikoff si elevii sai, are un loc foarte Important:,daca nu primul printre cauzele ce produc cele miai multe leziuni deinfiltratiune macrofaglea. de scleroza si un mare numar de leziunicelulare (creier). E de notat ea nu toate celulele organismului stintatit de sensibile la aceste otravuri; lagocitele i tesulul conjuetivsunt cele mai razistente, colagenul rmnnd oclata, elaborat a-proape immuabil.

2) Scleroza poate fi produsa i prin alte cauze: autoinfectiu-nea canaliculara ascendenta ne-a parut a juca min rol netagaduit,binie inteles paralel cu autointoxicatia sanguina, in geneza

pancreatice, salivare i poate hepatica.3) Seria infinitL in cursul unel lungi ex'stente, a boalelor

infeetioase sau a Intoxicatiilor exogene marl sau mici, uneori ne-observate, earl in fiecare data distrug o particica de parenchim,fie si minima, ce nu se regenereaz deck in parte i e inloeuitawww.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 19

printeo cicatrice seleroasa; despre acest rapt putem avea un exem-plu n rinichi, ale caror leziuni, evident parcelavi, nu se pot ex-plica in alt mod,

4) Lrzura celulelor si imboinavirea lor, impotenta lor maimult sau mai putin completa. (le a funetiona ne pare evidenta intransformarea acidofil a ficatului, a pancreasului si a Ipofizei.Sfamitul acest1 uzuri pare en totul manifestat in plmiini, in carinu gasbn deck leziuni de uzur aproape exehisiv mecaniea i. incare au este nici scleroztk, nici urma de inflamatie iespiratorie.

5) Cauza care ramne cu tetra misterioasit ar fi incetinireaprogresiva a reprcducerii eelulare. Ne pare aproape sigur c pu-terea de reproducere a eelul tor ar f. cu deosebire un apanagiu altineretei c afar de cauze provocatome speciale, cum se intnknla. in neoformatiunile eanceroas2 de altfel rare in batrnetea ma-intith., celulele nu se reproduc deck eu o usurinta settzuta, pe ma-surli ce individul inainteazA in vfirsta. Acest fapt ar ajunge laipoplaza unor organe si e de remarcat c aceste organe foarte ipo7plaziate sunt toemai acelea cari trebue sa furnizeze c31e mai multecelule organismului; cari celule in mod constant uzate, au nevoiede o continua reinno:re si aceste organe stint ecle Pmfoide i ma-duva osoasa.

www.digibuc.ro

Alte teorii despre biitrnete i moarte naturalii

CercetAri in altA directie au arAtat cA si alti factori intervinin procesul de involutie senil. Astfel studiul schimbArilor nutrirtive Mont la indivizi inaintati in vratA a putut indica o diminuarenotabilA In resorbtia substantelor hrAnitoare. Cauza a lost atri-buit unci diminuAri in functia de asimilare a organelor si a tutu-ror celulelor din organism. 0 probA in favoarea opiniunii cA capa-citatea intcstinului pentru absorbtia substantelor nutritive sufereo alterare a fost datA de faptul cA albumina digeratA a lost totatilt de rAu resorbitA ca si albumina comunA.

Un mod, 'Ara la un oarecare punct eu totul opus lui Metch-nikoff, de a. eonsidera problema bAtranetei si a mortii, e acela for-mulat de Weissman% sustinut in unnA de Ribbert s. a.

InteadevAr Weissmann, care in toldeauna s'a distins princlaritatea ipotezelor filozofice ce le-a emis In diversele problemebiologice, priveste bAtrnetea 5i in uring moartea ca niste proprde-tAti fiziologioe inerente fiecArui organism, izvorite prin urmare indocursul evolutiei filogenetioe sub influenta diveraelor necesitAti

in raport cu selectiunea naturalA.In diverse spete la cari felul de viatA, imprejurArile externe,

nu necesitl aparitia senescentoi si a mortii, aceste manifestAri nuapar, tot asa precum diverse spete de vietuitoare sunt lipsite deuncle organe sau proprietAti fiziologice cu totul indispensabile airtora. Astfel Weissmann admite cA fiintele monocelulare smit ne-mturitoaro. Se divid, dnd mereu nastere la indivizi nol, earl nu mordecAt clacA sunt atinsi in existenta lor de agenti nocivi externi.

In opozi-tie en acestea, fiintele pluricelulare stint muntoare.Garantarea continuitAtii vietii la acestea nu se face prin continuadiviziune a indivizilor in intregime, ci a line& setrii de celule spe-ciale numite oelule germinative, co se allA in glandele sexual. A-ceste oelulo, intruet transportA viata dela un organism la altul

www.digibuc.ro

Problema Biltranefei

descendent, sunt $i ele nemuritoare, cu toate c cele mai muItocelule germinative, nofiind intrebuintate, mon $i

Celelalte mink ale organismulai pluricelular au rolul de aunveil $i protege, mentinand inteun mediu op,tim celul \le germi-native. Ele au o vitalitate $io divizibilitate limitata. Cu oareeanimici ose:latiuni insa, durata vietii esto aeeea$ pentru fiecare spew,.de fiinte vietuJitoare. Daca numai agentii nooivi externi ar ft. in.stare sa provoace moartea, durata vietii ar trebui stt varieze foartemalt, asa Incat, pentru explicar-a acestel constante specif:ce indurata vietii, Weissmann face sa intervie selectiunea naturala, Inraport cu imprejurarile de train si in special cu modul de repro-dneere. In unel3 spete infer:oare., indivizii golese dinteodata pro-dusele glandelor sexuale, cari formeaza cca mai mare parte dincorpul lor, asa luck dupa acest act, viata lor ne mai fiind de nicio utilitat3 pentru conservarea spetei, existenta lor inceteaza, mor.La animale superioane insa, produsele sexuale sunt depuse numaiin mod treptat entru fecundatie, la epoci departate, a$a incat pen(-

asigurarea acestei functiuni egentiale e nevole dc o existentamai lunga. Dar aceasta oxistenta nu ei-o poate mentine speta de-ck creand indivizilor o ser:e de organe cu funetiuni din ce in cemai diferentiafo si mai perfeetionate in raport cu necesitatileivite; organismelei prin enorma preponderenta ce o iau celulele so-matice dobandesc o infinitate de dispozitiuni menite a asigura unoptimum de desvoltare eelulelor germinative. Apoi la aceste vie-tuitoare sup3rioare indivizil tineri au nevoie in timpul prbneifaze de desvoltare si de ingrijirea parintilor, ceeace nu se poateobtine decg prelungind durata vietii parintilor.

Dupa vederile lui Weissmann, prorsele vitale ale fiintelor:Auricelulare superioare sunt in logatura cu un schlrab continuu; alelement-lor monfologice din cele mai multe tesuturi, 5i depind Irrprimul rand de aceasta continua reinnoire. Aceasta reinnoire acelulelor somatiee nu merge ins la infinit; trebuie adm's ea pen-Iru fiecare speta de vietuitoare numitrul de diviziuni ce se suceedintr'un organism este i genere predestinat, asa 'Mat la un mo-ment dat pda uzarea celulelor divizinnea inceteaza $1 organismut

indreapta spre moarte.In raport eu acrasta coneeptie, Weissmann admite c toate

celulelo organismului se transforma, se divid, nefaclind exceptienici pentru celulele sistemului nervos, la care uncle fapte 1117-dicat o transformare lentil a eh.inntelor istologiee.

Ac-st corolar al teoriei lui Weissmann a fost ia;tt combatutde divers; autori In orice eaz, din punctul sau de vedere, fenome-nul batrnetei 5i al mortii este depart; de a fi rezultatul unorcanze noeive externe, el izvoraste din chiar natura materiei vieturt-

www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 2;.3.

toare $1. prin selectiune s'a inscris in. fieeare spetA vietnitoare oanumitA curbA vitalA, de care tinde sa se apropie fiecare individ.

ImprejurAri neprielnice externe vor exerciia fArA indoialA oactiune de rgeducere a duratei vitale, insA alterarea organismului

moarteareste in aeest caz un, fenomen deosebit, o intreruperebruscA in until din punctele curbei, care in mod fatal ar fi avutla timp declinul et. Nu putem atribui decal un atare rol si turburtt-rilor de autointoxicare intestinald, in care Metchnikoff vede de;mentul deterrninat al seneseentei i al mortii naturale consecutive.Arterioscleroza $1. fagocitoza elementelor nobile ale organismuluiar fi datorite autointoxIcatiei si la rndul lor ar Ii suficiente pen-tra interpretarea tuturor manifestatiilor senilitAtii $i ale mortilinaturale.

Din neest punct de vedere conceptia lui Weissmann este entotul opusA, intruct senescenta si moartea apar la dnsul ca pro-cese naturale, cari se ivesc chiar in absenta oricArei cauze nociveexterne $1 in ipecial a autointoxicatiei intestinale, e eace s'a pututovedi i pe cale experimentalA, intretinnd un merrn cu totul a-septic pe tot traieciul tubului digestiv.

Dupg, cum am, menbionat $i mai sus, nici teoria luiWeissmann nu e cu totul invulnerabilA. InteadevAr, dacA genes-centa i moartea s'ar datori exclusiv uneti incetAri in puterea dediviziune a celulelor, ar trebui sA constatAm de fapt acest lucru labAtrni in mod experimPutal, d. e. in proliferarea necesarA pen,-tru vindecasfea unei rAni produse de chirurg; insA in asgmenea caztrial la bAtrnii eel mai inaintati nu Upse$te divizibilitatea nece-sarA. Nu putem deel adMite cA in momentul mortil naturale toabeeelulele corpulul, cari cu un moment mai nainte posedau facultateaproliferativA, n'ar mai fi capabile de multiplicare. llibbert a ernisipoteza, c pentru mentinerea Vietil n'ar importa vitalitatea tuturor-celulelor, et in special a unora indispensabile, prceum sunt celulelecreierului.

Dupa Cohnheirn, durata vietiii fiecArui grup de celule nupoate depinde deat de conditille inerente elementelor lor consti-tutilve, protoplasma $1 nucleul, rezultate in mod imperativ din corn:partarea lor biologica. 0 pArere analoagA a fost formulatA de1Terworn.

Concluzia formulatA de Ribbert este eA modificArile ivite insendlitate si moarte naturalA nu sunt provocate do agenti nociviexterni (nutriment prea abundent sau impropriu, agentii patogenr,toxine intestinale, cte.) ci sunt consecintele necesare ale decursuluichlimico-fizic. manlfestatiunilor vietil. Se depun in celule resturtale schimburilor materiel, cari en timpul cauzeazA o atrofie a pro-toplasmei. Functiuneta substantelor intermhdiare se altercazA si ea.

www.digibuc.ro

24 Problema Biltrnetei

turbarnd astfel circulatia, de nude un nou factor pentru leziune,$i atrofia celulelor. Arterioscleroza favorizeazd numai alteratiilesenile, dar nu eonstitue, dealt o complicatie, btrnetea ins$ fiindliberd de stAri patologice.

Dintre celulele corpului nostrn, numai celulelo nervoase aleerererulad au un rol determinant asupra ternoinatiunii mortale.Moartea naturalii e o moarte prin creier; atrofia finald intens acelulelor din toate celelalte organe grdbeste diminuarea energiei vd-tale si indirect slbirea celulelor nervoase.

Sub imprdsul considerabil al cerceldrilor asupra glandelor enseer2tie intern& mai multi autori printre cari trebne sd citam peLorand 9, L. Lvi, H. de Rotschild3) He,ssley, A Paris, ParhonGoldstein') etc. au atribuit apostor glande rut rol important in se-nilitate i, inteadevr se gseste la batrni, preum si la animaleleinaintate In varst alteratii ale glandei teroide, ale paratiroidelor,ale hipofizei, ale suprorenalelor precumI si ale organelor genitaie(testicule, ovare). Mai toti ace01 autori, $i de curnd Parhon, gsescin senilitate fenomene asemandtoare cu acele ale insuficientei glen-dulare. Pentra acest motiv partizanii nouei teprii consider% bdtr-netea, ea o distrofie generald pluriglandulard $1 aceast parere sesprijinit, dupd cum am spus, pe faptul c glandele endocrine suferd,la batrnk turburdri functionale, chimice i anatornopatologice. A-oeste constatdii due la un tratament al bdtrnetel, prin opoterapie,sau prin grefe glandulare (Woronoff). A ceast ipoteza seduedtoarenu resista ins unei critice riguroase. Mai inti, o teorie a senilitteitrebue s imbrt4eze generalitatea faptelor, pentru c batrncteanu exista nurnai la animalele superioare, care posedd glande ea se-cretie intern, dar ea atinge toate organismele vii, animale si vege-tale. La aceste din urm nu se curroaste glande eu secretie intPrn.ian im,bdtrnirea plantelor e un fenomen tot asa de caracteristic ca$i acel al animalelor. Dar, admitnd chiar e bdtrn'itea ar depindede alteratia glandelor cu secretie intern, ea atunci devine o boald,0, ea atare, in principiu, e suscepribild de vindecar'.. Tat o concln-z.e, la care nici un biologist, care cunoaste fenomenele intime alevietei, n'ar putea subscrie, cdci daca batrnetea are oare care ana-logic cu diferite stilri patologice, ea rmne o boald, absolut incura-bild $i roate incercdrile intreprinse pentru a o vindeca, au I'd-

1) Lorand. Qulques considrations sur les causes de la Snil lt S.gird 3 dec. 1904 si La vieillese, Paris.

2) L. Lvl et Rotschild. Corps thyrode et Snilit pp. 515-519Paris. Doin. 1911.

3) Parhon et Goldstein. Les scrtions internes. Paris. Maloine 1919.Trait d'endacrinologie, I-er vol.: Le corps

thyrode Iasi, 1923. Ed. Vials Romneasca".

www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 25

mas zadarnice *i ami putea zice e orice tentativ in acest scop e ohimerd. De bdtrAnete lin s'a vindecat nimeni pAnd astilzi. Pantriza-nil nouei teorii nu me explicit insit do oe se altereazd, glandele caseeretie interad in senilitate $i pen ce meoanism. Ei nu fac dects inlture dificultatea fr sd, rezolve probloma. Vom vediea, In. ca-pitolul uxmdtor, cd aceste glande eu sebretie iniern suferd aceleasmodifiedri in ceeace priveste fermentil Mr oxidanti, starea Mr co-loidald $i cA senilitatea devine un proms general, cdei toate celu-lele organismului se supun legeri fatale a evoIutiei materiei.

Toate glandele cu secretie intern prezintd in senilitate o sed-dere mai mare sau mai mied a fermentilor oxydanti 1) l paralel euaoest fenomen, o sporire progresiv a substantelon grase, care nusunt transformate, 'lid. arse. Ele constituesc un produs fix de carenu se dosface celula. Starea lor coloidal se sehimbii, eeliulele glan-dolor ca secretie internd, ca si.eele ale sistemului nervos se deshi-drateazA, perm,eabilitatea lor diminuiazd ca si, jocul conilon. Nu s'aMont cercetri asupra scheletului fibrilor care exist in cele maimite celulo, dupa cum a ardtat Tel 10, In cAt nu *tim, dacd nu su-ferd aoeleasi modificdri ca $i fibrele nervoase.. In orice caz, nu tre-bue s uitdm cd organismul constitue un circuit litchis, cd daeglandele cu seeretie internd mentin, la un nivel oareeum constant,tonusul nutritiv 5i functional al cellulelor nervoase, aceste, la rfin-dul 1o4, influenteazA activitatea glandelor eu seeretie intern. Deaoeia nu se poate afirma cA, miuza prinvitiv a senilittei residd In-teo alterare a aceston glande. Se $tib azi, ea, in tuber cinereunzexistA eentrii yegetativi pentru schimburile nutritive ale hidro-carbonatelor pentru eirculatia apei, si prin urmare daca glandelocu secretie internd intervin in nutritia $i cresterea tesuturilor, eleInsdsi sunt gavernate la rAndul lor, in nutritia lor de anume een-trii nervo$I. lat dar argumentele decisive care demonstrazit cucea mai mare evidentd, ed nu se poate atribui, pur i simphi, altera-rei glandelor en secretie internd fenomenele senilithei, incdt pu-tem afirma eu Goethe si Cl. Bernard, ed elementele organismului ur-meazd legea fatald a ovolutiei; toate au o curba vitalii, adied senase, cresc, se desvoltd, ajung la un apogeu, ea dung, aceia sA de-cline, energia lor sd scadd, sA rminifeste fenomene de senilitatecare condue la moarte.

Dacd. eictul natural al fenomonelor vietei e intrerupt de"nonlife cauza este datoritd diferitolor accideate (le naturd trauma-

1) G. Marinesco. Le rle des ferments oxydants dans les phnomnesde la vie, in Libro en honor de D. Santiago Ramony C zial, Madrid 1922.

G. Marinesco. Recherches histochimiques sur le rle des fermentsoxydants dans les phnornnes de la vie tat normal et pathologique.Annales d'Anatomie pothologlqae No. 2 Martie 1924. Paris.

www.digibuc.ro

26 Problems Biltrilnetei

tied, toxicit situ infectioas. Bentru acest motiv moartea naturald,este un fenomen foarte rar la animale superioare ea $i la om.

In fiecare spell animal, procesele chimieo-fizice fiind inoareeari limite aceleasi la toti indivizii, urmeazd e modifiettrilesenile vor avea aproape acela$ decurs, si de aci urmeazd camaceea$ duratd a viotil.

Ins moartea naturald, se observa in regnul vegetalca $i In cel anni.a1. Astfel printre ciuperci sunt uncle spete carivegeteaa un tinap, pentru ca apoi intreaga massa vietuindd sd sadezagrege si s se transforme in spori (mixomicetele). Priutreplantele inferioare sunt unele cari nu trdesc inteo anume stare de-ck inteun timp foarte scurt. Astfel unele criptogame (marsiliacee)nu tresc dect cteva ore, numai att cat trebue pen,tru desvolta-rea organaor sexuale; odatd ce.acestea au ajuns la maturitate .corpul plantei, cu toate celulele ce-1 constitueso, devine prada mortilnaturale.

Plante le zise anuale nui trese in realitate deck cAteva luni,din momontul rdsdririi 'An la maturatia grnelor $i la moarteanaturald. Cu toate acestea se poate amana moartea naturald, im-piedecnd productia sernintelor. Astfel Hugo de Vries a prelungitviata Enotherelor, rupnd fiecare floare, inainte de fecundatie.

Cositul ierbii de pe paji$ti se face tocmai cu scopul de a opriinflorirea $i de a inltura astfol maturatia semintelor $1 apoimoartea naturald a plantei.

Legatura intre fructuatia plantelor si moartea lor naturald afost de mult recunoscutd $i explicatia ce s'a dat a fAcut sd, interviein genere epuisarea planted.

Printre viermii nematozi la speta Diplogaster tridetatus tar-vele nu, les din corpul matern deck dupd, ce-1 distrug in mod, bru-tal $i devoreazd tot continutul. Ele fac acest lucru, pentrucd nu potfi expulzate prin orificiile sexuale, cari aunt prea miei. Animalul-mamA are in acest eaz o moarte naturald, de$1 rezult din acteleviolente ale progeniturii.

Printre rotifere, Metchnikoff a studiat moartea natural laPleurotroche Hafkini, care posed masculi i femele. Pe cand fe-melele sunt bine organizate, masculii sunt fiinte recluse, chrora lelipseste tubul digestiv, de aceea nu trese deck putin timp. Cic lulexistentei lor dureazd, vre-o 3 zile. E probabil viata eea mai scurtAdin regnul animal (Efemerele tresc, e drept, in stare adultd, numalcateva ore, basil cichil. lor vital complet este mult mal lung decalal rotiferelor; ela stau bird $i ani intregi in stare de larvd).

Nfi se constatd la mascule semne de inanitie. E probabil cdintervine o autointoxicatie, excretia nie mai fAcandti-se sufieient.

La eferniere cari reprezintd, cel Mai bun exemplu de moarte

www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 27

naturalA sfilritul soseste dupa ciiteva ore de existentA in. stareperfectit, fArti s apard cea mai miel degenerescentA de organe. CumexistA alte Efemere (Chlo) cari fait hranA trAesc mai multe zilee pntin probabil el viata att de scurth a primelor sA fie termi-natA prin inanitie. Intervine probabil tot o autointoxicatie.

La vertebratele superioare moartea naturall apare mull mairals, ele mor adesea de cauzeexterne, frig sau foame, sau sunt devoratede dusmani, sau omorite de boale infectioase i parazitare De ase-menea moartea naturalA e foarte rarA printre oameni. Cu toate a-cestea, observatit indelungate au putut stabili pentru cele maimulte spete animale o duratA a vletei medic, avnd in genere unmaximum, care nu e atins decAt de putinlii indivizi ce ajung lamoartea naturalA. Astfel crocodilul trAeste trei sute de ani, balena,ebefantul douA sute, uliul 150 an' apagahd, corbul, vulturul 100

leul, rinocerul 60 ani, gsa pelicanul 50 ani, cerbul40 ani, magarul, taurul, eAmi a 30 ani, porcul, ursul, vaea,iepurele, lupuI, racul 20 ani, boul 18 ani, rata, privighetoa-reap rndunica, vulpea, fazanul 15 ani, berbecul 12 aid, capra 10 ani,lepurcle de casA 8 ani, veverita, paiaugenul 7 ani, ctc.

www.digibuc.ro

Meeanismul chimico-coloidal al senilitfifei

Senilitatea reprezint un processus cu totul complex gi dacapnd In prezent concluziile autorilor sunt incl contradictoriichiar gregite, aceasta se datoregte faptului cd problema n'a lostpriyif in tootd complexitatea ei. Intr'adevdr, dacd bdtrAnetea se in-soteste de modificari anatomice i istologice mai mult sau mai pu-tin profunde modifiedrile chimismului eelular gi inainte de toatemodificArrile coloidal alo celulelor gi ale. fermentilor diferitelor tesu-turi ocupd un loc destul d insemnat. Fenomencle istologice ale bdtr-netei au fost studiate de cei mai multi autori, insd pai tea chimicd afost cu totul ignorat i schimbarile in stare coloidala au suferit aceagsoartd. Chirnia fizica a realizat in vremea din urma un progresconsiderabil, aga incat la lumina acestei gtiinte, problema bdtrne-tei ia o noua infatisare. Stim astzi cd toate coloidcle organice sauanorganice au o curb vitala gi prin uranare ele urmeazil in evolurtia lor o tiaiectorie fixd analog% cu cele ale elernentelor vietuitoare.In expunerea noastr vom insista cu deosebire asupra acestui dinurmli infra eat privegte chestiumea senilittii dinteunpunct nou de vedere, in raporrt cu datele actuale ale gtiintelor e-xacte. Intr'adevr bdtrnetea j moartea, nefiind decht stadiile ul-time din cielul evolutiv al materiei organizate, 7or urm.a in modfatal legile ce guverneazd elementele constitutive ale acesteiNe vom adresa deci chimiei biologice gi chimiei fizica spre a gdsiindicii asupra problemelor ce ne preocupd.

Chimismul materiel vii este departe de a fi o problem rezol-vita; cercetrile din acest ingrat doraeniu suht abia la inceputullor. Cu toate acestea avem 'Ara in prezent o serie de date, obti-nute, fie prin mPtodele intrebuintate in genere in chimiel, fie folo-sindu-rile de r'actiuni microchimice sau de coloratie istologic, a.5a

www.digibuc.ro

30 Problema Bgtrnetei

inct Iii oarecare limite putem avea o reprezentare generala a reac-tiundlor ce se petrec in diversele organe celulare.

Celula animalA ca $i cea vegetala este un organism foartecomplicat. Ea se compune, dupa elm se $tie, dinteo protoplasmAdelimitatA brinteo membranA $i din un corpuscul central care senume$te nucleu. In protoplasm exist o retea, care, in celula ner-voasit este repreentat prin rerculul nervos endocaluIar in care segAseste o cantaate mare de granulatii avnd reactiuni chimiee sifunctiuni deosebit2. Tot in conpul celular se afl i aparatul reticu-lar al lui Golgi i oentrosonml. N.ucleul continei., si el, o retea, incare se afl protoplasmA $i un mic corpuscul central: nucleolul,tonstituit din o substant bogatA in fosfor: nuclAna. Toate elemen-tele chimice, care constituesc structurile istologice despro care amvorbit, se aflA in stare coloidalit, fie cd e vorba de proteildek de hi-drocarbonate sau de lipoide. Protoidele sunt unite ell un atom deelectrolite sub forma d. ioni-proteid'. In toate celulele se potrece,in fievare mownt, fenomene de desintegrare $1 de reconstitnre sitocmai din eehlii5rul acestor donA serii de procese reiese fenome-nele vietei, care au loc gratie -frment'lor. Ace$tia sunt instru-mentele aetivitAtei oelulet presdeazA la scYmburile substantelorcoloidale. Ce sunt dar aoeste substante coloidale?

Un savant englez Grah:un, lu experiente rAmase celebre,arAtat cA in opozitie cu substantele cristaloide cari difuzeazA u$orsi traverseazA porli miembranelor organico, mai existA alte substantenumite coloide earl difuizcazA cu o rneettnea1A extrernA cam' vansAeu pr_leautiune apA ouratA peste o Iufiune i dacd se determinA tint,pull pe care-I intrebuinteazA o cantitate de corp disolvat pentru a&film in apA exterioarA. Tot Graham a arAtat cA coloidele nu tra-verseaza membranele formate de alle coloide $1 Carl nu se ()pun latreoerea cristaloidelon Solutiunile coloidale nu sunt in genere con-stituite de un arnestec fizic omogen, ci contin in suswnsiune par-ticele mai mici dect cele ce existA in adevAratele suspensiunimai mari dect moleculele.

Pang in ultira i ant nu exista un miloc de a distinge in soin-tiunhle pArticelele a cAror existent se bnilia. Ultrami-croscopul e acela care ne-a pus la indemn naijlocul de a ne dasam in mod cert de existenta acestor prticele in suspensiune inatari solutiuni. Multirmit desooperirii lui Siedentopf $1 Zsigmondy,s'a putut constata prezenta granulelor in soll metalelor coloide,a hidroxizilor coloidali, a unor colori si a eoloidelor organice. Cuajutorul ultramicroscopului se parvine sA se lumineze din laturiobiectul ce se poate zAri in loc de a-1 lumina dindArt.

Ultramicroseopul a fost denumit astfel din cauzl cd. sensibi-litatea sa -iritrece en mult microscopul ordinar. AceastA sensibili,

www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 31

tate variaza cu intensitatea luminii intrebuintate; de obiceiu, culumina unei lmpi cu arc, se zresc frit dificultate particule de0, 01 p. de dmmetru. Intrebuintnd lumina solarb, a unei zile devara se poate descinde plina la 0,003 !I , adica pang la cele mai fine

Existenta aestora a putut fi deciL probath intr'un marsnumr de cazuri.

Exista coloide ce nu sunt rezolubile, adich, in cari nu se potdistinge particule la ultramicroscop, fiindc g. sunt foarte mid. Inacest caz cantitat(a de lumina difuzath devine prea slabh pentruca s. poatl fi distinse. Limita minimei peste care particulele nu, semai vd, depinde de altmintrelea de natura lor. Cu oft propriet.1.-tile or:dice (transparanta, indicele de refractiune) a partieuleloraunt vecine cu acelea ale lichidului, cu att mai greu suntPrin dilutiuni succesive se ajunge la solutiuni unde granulele mxmai sunt vizibile in care ins celelalte proprictiiti subsista; parti-culele se apropie atunci si mai rank Inc . de dimensiunile mole-culare.

Nu trebue sit pierdem din vedere, ca granulele coloidale, desimici, posedh, o suprafat relativ, enorm si gratie modifichrilor a,-cestei suprafete se produc diferite schimbri in starea

In starca actual a cunostintelor noastre trebue sui admitemc o solutiune coloidal este in genere o solutiune beterogena,dicA decompozabil in mai multe sisteme homogene diferite.

Heterogeneitatea unui sistem poate sui consiste in aceea, cheste constituit dintr'un amestec de corpUrj cu stri fizice diferite,sonde, lichlde sau gazoase. Insh cnd sistemul comportg numaicorpuri de aceeas stare fizich, poate inert fi eterogen, e format insdfie din mai multe solide diferite, fie din mai multe lichide nemisci-bile d. e. uleu, i aph, eter i aph. acid fenic i aph etc., deci e nece-car un termen nou, altul decht o stare fizich pentru a determinatoate prtile omogene din cari e format un sistem heterogen. Gibsa propus termenul faza". Dupa el un sistem formeazh o fazh, a-dicA omogen, cnd douh portiuni ale sistemului, oripht de micLau aoeeas compozitie centezimal.

Toate aceste cunostinte au fost prin analogie aplicate j co-loidelor gelulare. UnnumAr de savanti: Hardy, Loeb I), Mathews, R.S. Lille, Gremby au studiat din acest punct de vedere reactiile protoplasmei in raport cu conditiile exterioare, dnd explicatie fiziadiverselor fenomene ce se petrec in decursul evolutiel.

Acum chtva timp am publicat i noi rezultatele obtinulte dinteo

1) Loeb J. La conception mcanique de la vie 1912 (Alcan).

www.digibuc.ro

32 Problema I3.41rnetei

se4e lungd de cercetAri %cute en ultramicroscopul i) asupra celuleinervoase in stare vie $i asdpra modificdrilor ce le incearcd sub ac-time& diversilor agenti izici $i chniicj $i IlL gencre a agentilorpatogeni. Convingerea ce ne-am format-o este cd i coloidele anti-toare in citoplasma eelulei din gangVonii spinali sunt supuse ace-lorasi legi stabilito pentru coloidele studiato in vitro, aviind bineIx-101es in vedere complexitatea coloidelor aflAtoare in celula ner-voasA, precwm $i conditiile cu totul exceptionale in cari se gdsescIn timpul vietii.

Continufind aceste cercetAri experimentale, am lost adusi aconsider& din punctul de vedere al chimiei coloidelor $i modifica-rile oe se ivese in structura coloidelor ce intrd Iii oonstitutia celu-lei nervoase, odatA cu evolutia naturald a organismului dela na--tere piind la moarto. Credem a putca sustine cd. o teorie a senes-centei, care ar privi cu deosebire modificdrile coloidale ce se ive,,cin toate eeliilele $i in special in celulele sistemului nervos iii ra-port cu varsta, e cu totul in concOrdantA cu faptele stabilite princercetarile noastre, preeum si (latele exacte ale chirniei coloidale ingenere. Inteadevdr cerceftdrile lui Bechhold au dovedit ed struo-tura coloidelor studiate ,,in vitro" este variabild cu timpul deconservare, as-a. Mat pntem vorbi de o transformare spontand inraport cu vrsta, prin urmare de o imbAtrnire a coloidelor.

Senescerita coloidelor e un fenomen general la care se supunglobulinele $i serum-albumina, hidrocarbonatele ca $1 lipoidele.Cercettirile recente ale lui Samec au arAtat cd in imbAtrnirea co-loidelor e vorba de un prooes da deshidratare a granulatiilor coloi-dale si de un inoeput de aglutinare. Primul fenomen e o reducer..a volumului granulatiilor consecutiv eliminarii ap1 *i o dimi-!mare a frecdrii interne. rrmeazd in urm o aglomerare a parti-culelor, care duce la precipitare. Astfel gradul de dispersiun- agranulatiilor diminud. Pe msurd cc viscozitatea diminud, conduc-tibilitatea eleetrica creste; aoest fonomen este sub dependenta ie-sirii eloctrolitelor legate de .granulatille coloidale, puse in libertatePe mAsurd ce coloidele imbdtrnesc.

Zsigmondy si Bachmann au constatat cd stearatul de sodin*i palmitatul de sodiu, gelificate de curnd au o formatimie cris-

pe &And preparatele vechi se prezintd sub un aspect fibros.Mai multe expgriente au arAtat cA Wirsta coloidelor are in-

fluentA asupra fenomenelor de absorpti-e $i asupra difuziunii. Ast-

1) G. Marinescr. Etudes ultramicroscopiques des celules des gan-glions spinaux des animaux nouveau-ns. (C. R. Soc. de Blologie 70 p.1057) ; Forschungen fiber die Kolloide der Nervenzellen (ColloYd 7ellschrift11, p. 209, 1912); Essai de brocytoneurologie au moyen de l'ultramicroscope.(Nouvelle Iconographie de la Salptrire No. 3, mai-juin 1912).

www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 33

fel Stoffel a constatat ca cristaloidele difuzeaza mult nmi utior ingelathia de curand gelificata decal in accea care a lost in mod lentintarita. Pierderea elasticitatii e un fenomen caracteristic al Nitrarnetei, put:and fi masurat in mod matematie in gelatina barana.

Stoffet a aratat e difuziunea cristaloidelor in gelatina coa-gulata repede e mai mare decat gelatina 'Meet gelificata; in urmdifuziunea mai dhninua odata cu concentratia gelurilor.

Membrane le ce se gdsese in organism sunt mai mult sau maiputin umflate; prin uscare difuziunea sufere mult. Mombraneleposeda proprietati de absorbtie i In acest chip favorizeaza difuziu-nea $i filtratiunea in eel mai inalt grad. Uncle substante absorbitepot forma o combillatiune cu membrana i sa diminue permeabilita-tea, ceeace se intampla cu formolul i cu sarnrile de chrom. Omembrana mate fi sediul miei forte clectromotricer, dada sepal%cloud. solutiuni saline de apa i deed, una din aceste solutiuni esteuqor acida sau alcalin. Bechhold socoteste c din momentul ce ge-latina de curand gelificata este la inceput usor permeabila pentrucristaloide, i au timpul rezistenta creste, trebue sa admitem ca Inorganele tinere, undo e vorba de membrane proaspete, schimburilenutritive se fac mult mai repede. Diminuarea clasticitatii, careconstitue unul din fenomenele cele mai caracteristice ale batrane

poate fi unmarita in mod matematic pa gelatinele ce mbtranesc.

Rozu lid dar, din expunerea de mai sus. ea legea evolutiei co-loidelor se aplica nu nmnai la substanta vie dar $i acoto undo nu eviata propriu zis, cum e cazul pentru hidrocarbonate, lepoide eta,care sufera, cu timpul, un prows de senescent. Daca acum studiemmodificdrile nucleului, in cursul vietet vom avea noi probe de le-gea fatald a ovolutiel, mai cu seama in ceace priv.e$te nucleii celurlelor difermtiate cum este celula nervoasd.

In special studiul continutului nuclear ofera o mare imporrtantd, din punct de vedere al senescentei, intrucal pe langd altemultiplo funetiuni, nucleul este in primul rand organul generatiu-nii, al diviziunii celulare. De el depinde deci in primul rand evo-lutia oelulei pe de o parte spre Intinerire, spre diviziune, pe de altaspre senescenta $i moarte; in el, in consatutia lui chimicA suntInscrise predispozitiuni menite a prezice edificiului celular un nonavant sau o decreptitudine fatala.

Ne purmitem s expunem o dare de seama a lucrurilor maiimportante in aceastd, privintd precum si a cereetrilor pe .carile-am intreprins in curs de mai multi ani.

Structura fina a nucleului in diferite spete celulare ale serieianimale a fast studiata in primul rand de G. Levy. El a aratat cmembrana nucleului este acidofild uniforma si nu afecta raporr

3www.digibuc.ro

34 Problema Baird:1*i

turi intime cu continutul nueleului. Reteaua nucleara, foarte laxaputin colorabila a mamiferelor, trebue considerata ea un tesut

de sustinere. La vertebratele inferioare granulatiile acidofile, si-tuate in ochiurile retelei de lining., acopera cu totul nucleul. Sem-nificatia morfologica a aoestor granulatiuni este obscura, e insafoarte probabil a reprezinta o materie nutritiv un produs deschimb. In celulele somatochrome, Leyy a, gasit ea nucleolul pre-zinta o parte centrala cu reactie acidifila intensa, desi prinde si co-lorile baziee, si granulatiunj bazofile semilunare dispuse la perife-ria nucleolului, variabile in raport cu speta de e lule considerata.Aceasta diferenta in reactia chimica a partii centrale acidofile sia granulatiunilor bazofile se pune bine in evidenta in piesele tra-tate prin lichidul lui Biondi diluat.

In aceasta privinta se observa o deosebire net intre celulelesomatochrome si eele kariochrome. In acestea din urma centraliza-tiun'a nucleinei este mai putin corapleta, ea e dispersata de cele maimulte ori sub forma de gramezi sau de retea difuza cu puncte no-dale. In general, cantitatea de nucleina imprastiata in acest chipeste in raport invers cu cantitatea de nucleina centralizata. In elasacelulelor citochrome, continutul nucleului este format in mare partede nucleina, care este mai abundenta deciit in speteie descrise panain prezent. Se gaseste asemenea i substanta acidofila, dar efoarte redus.

Dupa cum, vedom, faptul esential ce se desprinde din cereeta-rile lui Levy, e ca nuoleolul are in constitutia sa doubt substante,cari difera din punct d vedere morfologic i isto-chimic. In ce pri-veste substanta acidofila nucleark nu avem deciit date putine instiinta, dar Levy, bazat pe *cercetttrile sale asupra kariokiilezei ce-lulei nervoase, s'a convins ea partea acidofila, a nucleululul setranforma in centrosome i in insuri.

Cajal e dispus sa admita ca nucleolul, adicA partea aeidofila,e constituita de chromatina ordlnara modificata de repaosul mito-Lie prelungit, in care se gsese colulcle nervoaso. Chromatina eielu-bor nervoase de talio mare dobndeste, pe mbsura ce se concen-treaza inteun bloc sferic, uncle modificAri, cari consist inteun oa-recare grad de acidofilie limitatA, fat% a-si pierde eu toate aoesteaafinittile bazice. 0 parte de chromatina, care probabil si-a menti-nut proprietatile primitive, se precipita in jurul nucleolului. Ineelulelo in cari concentratiunca nucleica este putin accentuata, saulipsesto cu totul, nu exista blocuri chromatice cu proprietati aci-dofilo

Rezulta cA dispozitiunea chromatinei nueleare nu depinde defunctiunea neuronlior, deoareee prezinta o dispozitie identica ineclulele motrice, in ganglionii sensitivi si in celulele cailor de aso-

www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 35

ciatie. Ea e in raport cu volumul nucleului si gradul de diferen-tiare a protoplasmei. Cu ct e mai mare cantitatea de protoplasmgin celulg i deci bogatg in substantg cromatofilgs cu att e maiware concentratia si simplificatia nucleinei.

Consideratiile de mai sus demonstrg cg senilitalea, influen-de de origine locald, sunt d. naturg a modifica in chip notabilafinitatoa organelor eelulare pentru colorile de aniling.

Forme le nucleare sau nucleii caracterizati prin prezenta cro-rnatinei reticulate, dispusg la periferie, sau dispersaig In reteauade lining., corespund totdeauna la elemente de dimesiune micg $1 cudiferentiare protoplasmticg limitat.

In ceeace priveste semnificatia substantelor bazofile ale oelu-lelor nervoase, Cajal nu poate avea nici o opinie personalg. Areoarecare simpatie pentru opinia autorilor ca Levy, Lenhossk, Ha-vet, Marinescu si altii, cari vgd in aceastg substanta bazofilg re-prezentarea armturii cromatice a nucleilon comuni, care armg-turg, din cauza repaosulni proliferativ a cgzut in atrofie, reducan-du-se la unul sau mal multi corpusculi izolatL Poate c, dupg cumafirm Marine,,cu, aceasta sriicie a bazicromatinoj este una dinconditiunile incapacittii proliferative a neuronelor animalelorsuperioare. Aoest fapt trebue subliniat, cad neuronii vertebratelorinferioare, unde materia bazofilg, nucleara e mai abundent, aupstrat proprietatea proliferatieg.

In 1904 M. Heidenhain scria ea, bazichromatina ar fi substantabogata iii osfor, pe cand oxichromatina e sgracg in acest metaLPrin augmentarea cantittii de Ph. si colorabilitatea se poate 1:1110-difica deci annitatea microsomelor chromatofile din scheletul nu-cleului fata de colorantii de aniling bazici si acizi poate varia dupgstrile fiziologioe ale nucleului sau ale celulci (1).

Rezultatele obtinute In special prin metoda Ehrlich-Biondisunt absolut demonstrative pentru determinarea nucleinei prinverdele de metil (Pappenheim). nu sunt insg concludente pentrudeterminarea reactiei diverselor elemente. Masse le de chro-mating sunt parte mai acide i atrag colDrantii bazici (bazichroma-tine), parte Trnaj bazice si atrag colorantii acizi (oxichromatine).

In cazul oxichromatinei, conponentul albuminoidie bazic in-trece cu malt pe oel fosforic si in aoest mod putern gsi o explica-tie pentru fenomenul coloratiei.

Dub la coloratie a substantoi nucleare precum sl variatia can-tiftilor relative ale ambelor chromatine sunt expresia schimburi-lor de substante Iin nueleu i sunt de o mare insemntate pentritfiziologia nuclearg.

1) M. Heidenhain. Plasma und Zelle pp. 162, 163.

www.digibuc.ro

36 Problema Balremetei

Se pare 1.41 oxichromatinete, bogate la albuminoide, ar hide-plini functiunea vegetativA de a crea prin sintezA grupe bogate infosfor i de a le desface pentru ca apoi s fie asimilate de bazichrorraiole. Oxiehromatina dispare complet in profazA ei reapare in ce-

fice.Un alt fapt interesant e ea nueleil, cari de regulit.nu mai samt

in mitozA, sunt de obiceiu shraci in bazichromating ei bogati in oxi-chromatinA. Acest fapt sustinut de Heidenhain a fost adesea ade-verit. El priveete in primal rnd nucleil eelulelor nerypase; din a-cest punct de vederc epiteliul intestinal al amfibillor urodele ne or

un exemplu demonstrativ, intruck nueleii din eclulele superrficiale sunt complet oxichromatici, pe cand cei din stratul germina-tiv sunt plini de bazichromatinA.

Observatiile. lui Havet asupra celulelor nervoase de broaseAau indicat fapte asemAnAtoare, Intl-lack el a putut determina eplasmosornele, sau adevAratii nucleoli ai celulei nervoase sunt for-mate de o fAeie nucleinic perifericA ei de o parte plasmaticA cen-tral acidofila, in care uneori se distinge o retea sau granulatiunide natural, nueleinic.

Mhlmann a studiat fazele de desvoltare ale celulei nervoa-s% avnd in vedere eu deosebire chemisnual celular in raport cuvrsta animalelor tinere, adulte sau imbAtrnite. Aoest autor a pat-tut stabili eA in nuclei se gseete la ineeput un abundent depozit denueleinA, care seade continuu timp ce se reduce dela mainucleoli spre unul singur, apoi constitue in jurul acestuia numai opojghitA peiMericA, lu urmA sr` disolvA In nucleol, pentru ea In celedin tarmA sA disparA cu desAvAreire din domeniul nueleului.

Cum nucleina cuprinde in primul rand proprietatea forma-tivA, o diminuare sau o disparitie a acestor substante duoe la mic-eorarea prolificitkii. De fapt etina, eA eelulele nervoase ale vertre-bratelor au pierdut proprietatea de a regencra ei acrastA pierderecare este adnc inrAdracinatA lei are explicarea in structura nucleurlui eelulei nervoaser. De fapt, n'a.m intlnit nici odatd, figuri kario-kinetice in celulele nervoase, dupa naetere, lucru confirmat ei) dealti autori. DacA dar eelula nervoasA s'a diferentiat In gradul celmai inalt, &Ad ea este sediul unei energii superioare: energia ner-voasA, In schimb a pierdut insA capacitatea de a se inmulti, ei estedeci condamnatd, in mod fatal., sA imbkrneascA. Niel o putereemeneascA sau DivinA nu va putea impied'ca aceastra involutieprogresivA a nucleului, prin pierderea contintA a croanatinei sub-stanta indispensabilA pentru implicit, a celulei. Si,deed inteadevAr eelace caraderizeazA omul i animalele superioare,este tocmal energia nervoasA, ea va scade pe mAsura ce celula imbk-

www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 37

trne5te. Alt fapt 5i mai important este, dupa cum vom vedm, cgdin cauza oxidrei incomplete datorit scAderei proe-resive a fer-mentilor oxidanti 5i a ferului, care lucreazA, ca un eatalizator, sedepune, in protoplasmA, o substant4 gras, asa numitul pigmentgalben, care constitue o materie de desintegrare pe care celula nil,o poate intrebuinta.

www.digibuc.ro

Bfitrnefea i moartea sunt fenomenenaturale qi necesare

Toate aceste fenomene caraelertziind b6trnetea coloidelor,sunt mai demonstrative in toate celulele si cu deosebire Ini celulelenervoase, in constitutia ftzia a carora intr un numr considera-bil de coloid v. Era de prevzut in mod a priori, e intru cat coloi-aele simple precum globnlina, anaidonul si gelatina au o curbg,

coloidele asociate, asa precum s gg,sesc in celulele animalevegetalo, trebue s aiba acceas soarta. Toate aceste celule sufergin primul rnd, in timpul btrnetei, o deshidratare analoag cuaceea constatdid pentra coloidele organice. Fiecare CC1U1 prezintin timpul vietti o oanecare turgescentg, iar functiunile organelordin aceste celule sunt foarte sensibile yariatiunilor in proportiaopei. Plantele sunt insg, mal rezistente dect animalele la piei.de-rea do ap. In orice caz deshidratarea celulelor depsind oarecarelimit, duce la alterarea profund si la moartea organismului ce-lular. Deshidratarea intereseaz probabil toate coloidele cari segsese in celul, insg, intereseazg si substantele albuminoide. Ast-fel H. Gerhard a constatat o deshidratare notabil, a albuminei lanoul nseut si la adulti.

Pierderea dc apg, se observii ehiar la fetus.Astfel in embrionul -man in a 3-a lung a vietil uterine can-

titatea de ap e 94%, in a 6 a lung, 90.3% in a 7-a lung, 86%, in a 8-a83.03%, pentru a descinde la adult la 67%. La egine, Gerbartz in a6-a lung, dupg. nastere 80,3% si in a 15-a zi se si observ o diminua-re notabilg, adicit cantitatea de aph." la 100 este 77. Aceastii deshi-dratare progresiv a organismului are o actiune considerabilg, a-supra tuturor influentelor vietii, precum tensiunea superficial,difuziunea, nutrittunea i functia celulelor, etc.

www.digibuc.ro

40 Problema Batrnefei

Distributia apei in organismul normal oferg, o mare imporrtantg din punctul de vedere al fennuenelor vigil. Bechhold (P.197) afirmg ca plantele sunt mai rezistente decht animalele la pier-derea de apg. Sporii i semintele sunt insensibile la variatiile detemperaturg. Anima lele superioare sunt foarte sensibile la pier-derea de apg, dupit cura arat cercetrile experimentale si aceleapracticate asupra eniIui duptt o cursg lungg. Frigul, prin inghetare o actiune asemngtoare eu aceea a pierderii apet. Gelurile su-ferg prin inghet raodificari ireversibile, analoage cu leziunile ani-matelor i plantelor in aceleasi conditiuni. Fisch a argtat in lucra-rea sa, cg starea i varsta protoplasmei supuse la temperaturi in-ferioare joacg, in fenomenul miortii un rol asemugtor cu acelaconstatat de Van Bemelen in desicatiunea coloidelor, adica prinfrig devin neomogene si-si pierd colorabilitatea. Pentru functiuneaoricgrui organism si oricgrui organ e necesara o proportie nor-malg, de apg. In procesul de umflare al unui organ, coloidul muscu-lar se ximfl mai mult decal; acela al epidermului. Pfeffer distingeapa de tumefactie, care e sub dependenta idrofiliei coloidelor,apa de inbibatiune, care e absorbit in spatiile capilare ca in burreti. Proportia in sgruri si in produse de diseminatiun i cu deo-sebire acidele joacg un rol in umflare. Formatiunea de acid inteunorgan: acid carbonic sau acid lactic in muschiul care lucreazg, aci-dul carbonic in globulele rosii ale sngPlui augmenteazg umflarea.Din punct de vedere biologic, avem putine cunostinte asupra urn-

Tumefactia turbure ar fi o consecintg a productiei aciduluiin tesgturi. Cu toate acestea tumefactia si starca turbure sunt dougprocese diferite.

Consideratiile pe care le-am expus asupra substantelor co-loidale precum si modificarile fortate pe care le suferg nucleulcelulelor diferentiate in cursul timpului, demonstr cu cearnji mare evident cg batrnetea si moartea sunt fatalinscrise in curba vitalg a coloidelor si implicit in evolu-tia celulelor. Barnetea ca_si mo_artea sunt_ feinomene naturale stneeesare- ipotezele autorilor, cari vgd in fenomenul sexii1itii unaccictent remediabil, sunt in diseordant cu o lege universalg eeguverng. coloidele. De sigur cauzele externe joacg un rol insemnatin procesul bgtrnetei si al mortii, dar lsnd de o parte faptelede observatfe banalg cg nu se poate inltura cu desdvArsire actiu-nea nocivg a agentilor externi, dar chiar admitnd cg acest lucruar fi realizabil prin progresele continue ale stiintei,, n'am putea, ad-mite cg, organismul animal sau vegetal ar deveni nemuritor, utru-&At bgtrnetea ca si moartea materiej vietuitoare nu este dect omodalitate de aparitie sub dependenta unei legi care guvernd in-treaga materie.

www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 41

Spatiul nu ne permite a studia toate aceste fenomenc in ra-port cu desumflarea progresiva a celulelor nervpase in timpul e-volutiei, vom fixa ins atentia asupra chtorva dintre eleA, privindnnele elemente constitutive ale celulei, precum concentratia mate-riei argentofile a neurofibrilelor, formatiunea pigmentului,, actin;nea apei destilate $i a agentilor disolvanti asupra celulelor ner-voass tinem si imbgrnite.

E inconTestabil eg, In constitutia protoplasme ce apartinecelulei nervoase, intrA un grup de mai multe coloide, cari deo. auntinteun continuu schimb atilt intre elei, ct si cn mediul intereelurlar, isi pstreazg, pn g. la un oarecare punct proprietgtile lor. Ast-fel diferenta intre gradul de dispersiune intre ele face posibilrt a-paritia neurofibrilelor, cari constitue in massa protoplasmicg uncoloid inteo fazg, mai dispersg.

Evolutia neurofibrilelor, dci a materiei argentofile din ee-lula nervoasg, in raport eu vtsta $i in special unele modificaridescrise de Alzheimer la btrnii foarie inaintati, sunt deci inert odovadil ca coloidele cclulei nervoaso, in evolutia lor, ascultri de le-gea generala care guverneazg, evolutia coloidelor de orice naturg.

In mod experimental alteratiunile constatate de Alzheimer,au putut fi pang. la un punet determinate in celule nervoase tinereprin expunerea la un frig destul de mare. Ela au insg mai multasemgnare cu modifiegrile descrise de Cajal si de mine 1), imprrunea I. Minea, la animalele inoculate en virus rabic.

In creierul oamenilor bgtrni, aceste alteratiuni neurofibri-lare coincid aproape toldeauna cu aparitia plgeilor senile. Un prim

-grad de aparitie consist in ingrosarea unor trabecule izolate aleretelei intracelulare, asa incat la impregnare cu argint se distingbine prin coloratia lor inchis de restul retelei. Incetul eu incetuttransformarea se intidde si la alte trabecule, asa hick imagineavariaz dup numgrul si sediul trabeculelor transformate. Lezin-nea poate interesa de .asemenea si reteaua superificial a celulei.Cand aceste fibrile ingrosate se formeazg la baza ocluid, ele des-criu un fel de spirale, putnd fi legate intre ele prim trabeculeoarte subtiri.

Se mai observg, cu deosebire in celulele piramidale mici $1mari, o modificare vizibil chiar la o mgrime mal mick cons-bandin aparitia unor cordoane groase sau chiar benzi, cu dispozitiunifoarte variate. In celulele piramidale mai mid, In eari leziunea estediscret, se vede in prelungirea principall un filament foarte gros,negru i in acelas timp la periferia oelulei apare un inel argintofil.

1) G. Marinesco. Etude anatomique et clinique des plaques ditessniles L'Encphale 1912. www.digibuc.ro

42 Problem, Balrnefei

Intre inelul marginal *i nucleul, central, apare un spatiu clan Alte-ori acest inel argintofil constitue un fel de ansd mai mult sau maiputin neregulata perinucleard, reunite sau nu cu alte anse perife-rice prin trabecule arginLofile.

0 modifieare, mai rard ca precedenta, consistA inteo con-densatie a materiei argintofile inteun corpuscul, care poate fi maivoluminos deciit nucleul, cu aspect omogen, yacuolar neticulat,striat sau formAnd un fel de ghem. Acest corpuscul i*i poate aveasediul deasupra, dedesuptul sau in laturile tueleului *i se gdse*teadesea in continuiLate en un filament oxtrom de gros a bine im-pregnat cu nitrat de argint, ce descinde cdtre el din prelungircaprincipald. Uneori nu se poate determina aceastd continuitateatunci corpusculul pare cu totul izolat. In fine o ultimA metamor-fozA consistA in formatiunea de fascicule de neurofibrile undulate,sau cu dispozitia in vArtej, bine izolate, urmAnd de obieeiu mareleax al celulei. Astfel in prelungirea celulara si corpul eelulan ve-dem aceste fascicule avAnd o directiune longitudhiald san oblicd, pecAnd la baza celulei urmeazd o directie transversald. AceastA tran-sformatiune fasciculard intereseazd nu numai retealla superfi-ciald, ci *i pe cea profundA; ea poate fi uneori partiald, mteresndnumai reteafia situatA dedesuptul nucleului. Inainte de a sfAr*idescrierea acestor modificAri ale aparatului neurofibrilar, trebuesA amintim. ed in genera metamorfozele descrise de AlzheimercoexistA in acelea*i tipuri citoarhitectonice in cari am descris deasemenea *i modificAri analoage ale fibrelor de neoformatiune dinplAcile senile.

Am vorbit despre apaiitia plAcilor senile *i de leziuni aleneurofibrilelor in senilitate, ca representAnd leziuni datorite pursimplu berfinetei. Acasta c admisd de unii autori *i in special deRodolphe Ley 9,, care afirmd cii plAcile senile se pot gAsi *i la in-divizli normall, in cantitate mare. Ele nu se disting nici prin nu-mAr, niel prin aspect de oele descrise in demeRta sriil. Auterul

are aceiao. pAreiv *i despre degenerarea neurofilulelor a lui Alzhei-mer(2), care ar putea sA existe *i la indivizil normali. AceastA pA-lieve nu esto impArtAsitA de toti autorii, edel altii ered cd.senile *i leziunea lui Alzheimer nu se observA de Cat la senilitat'aeu turburAni psihice,.

1) Rodolphe Ley. La Snilit, tude anatomique in Livr6 Jubilaire,de la Socit belge de neurologie et de Psychologie, Bruxelles 1922.

2) Alzheimer tiber die Dementia senilis Monatschr f. Psych. Neurol.1898.

fiber eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde. Zen-tralb; f. Nervenilk. heilk u. Psych. 1907 No. 3.

fiber eigenartige Krankheitsflle des spteren AltersZeitschr. f. d. ges. Neurelogie u. Psychiatrie, 1911, p. 355-385.www.digibuc.ro

Dr. G. Marinescu 43

Procesul de involutiune senild a materini vietuitoare maipriveste Inca o chestiune, asupra cdreia am putut formula, bazatpe studiul -eoloiaal al protoplasmei celulare, o noud conceptie; evorba anume de pigmentul celular si in special de pigmentul celn-lelor nervoase. Mecanismul de producere a acestui element, a cdruiimportanta fiziologicit nu era bine precizatd, a dobndit oareeareclarificare din studiul autolizej celulelor nervoase.

Toafe tesuturile sunt supuse la un dublu proces de destructiesi reinnoire. Sfarea de echilibru se mentine prin activitatea ar-monied a cloud serii de fermenti cu acrtiune opus. Activitateacoincide cu dezintegrarea, pe cnd reinnoirea este sub dependentaincetrii aetivi1tii. Un desechilibru in actiunea aoestor fermentiare drept rezultat, in ce priveste celula nervorsd, un processus dehidroliz sau chrornatoliza. In unelp tesutunit, procesul dc autolizde demonstrat chiar in conditiuni fiziologiet, d. in involutiuneauterulni, etc.

Substanta vie -se clildeste si se nArue necontenit, trecnd dinstarea de materie de rnd la ,,demnitatea" de materie specializatin eel mai Inuit grad, pentru a decddea in urmd lu starea de ames-tee dc elemeiite stritine". Diastazele intracelulare prepara mate-rialurile cari vor constitui substanta vi, si cnd se intiiinpld su-praabundentd, alimentard, aeumuleazd o parte sub forma de rezer-ve. Ele mai joac rolul opus, mai bine cunoscut de 0,unificatori"ai materiei de curnd moarte si de stabilizatori ai rezervelor, littimp de lipsd. In afard de enzirne, e foarte probabil cd mai exista

alti agenti constructivi si destructivi, cu deosebire elementeledin grupul anticorpilor anormali", cari prezidd la coagulatia sidecoagulatia granulatiunilor. Existenta acestor coaguline $i lizineeste dovedit prin mai multe fapte semnificative, nestudiate sufi-cient pnd in prezent.

E incontestabil ca nu e usor a preciza natura pigmentului dincelula nervoas, si rezultatele recente ale autorilor confirm acestfapt. Astfel Ziveri erode c e vorba de fosfatide si cerebroside si cdcelulele granuloase contin un amestec do acizi grasi si grsimii neu-tne. Dupd el nu se gseste grsime riropriu zis nici in celulele nerrvoase, nici in celulele nevroglice.

Rachmanow a ajuns la o concluzie ca iotul diferitd. Intr'a-devr acest autor, care a gsit cit pigmentul celulelor nervoase secoloreazd cu rosu-neutru, albastru de Nil si prin metodele luiFischer si Schmidt, sustine cd, e vorba de acizi grasi, atrgfind a-tentia asupra faptului c acizii grasi sunt solubili in alcool si ace-tond. La rndul su Hu,eck crede c pigmentul excrernentitial nu eo grsime neutr, dar se conportd, ea lipoidele in intelesul luiAschof, se coloreazit deci en Sudan in galben-rosu, cu albastru dewww.digibuc.ro

44 Problema Balrnelei

hematoxilina feric i prin metoda lui Ciaccio, devine palidin piesele trafate mult timp prin cloroform cald i alcool, ns dis-paritia completa a granulatillor nu, se obsera decilt foarte rar.Daa, mai tinem seama si de concluziunile lui Kavamura, cari sunopuse celor precedente, vedem c nimic sigur nu se poate precizain privinta compozitiei chimice a pigin,entului din celulele ner-moase.

Prin proprictAtile lui optice si chimice, pigmentul celulelornervoase se apropie de granulatiunile constatate in celulele gaurglionilor in autoliza asepticrt. Inteadevar in ambele cazuri obser-yam aparitia de granulatiuni care prin propriettile lor optice sedepArteazk, de granulatiunile coloidale ce exist in mod normal incelula nervodsk. Ele se disting de aces tPa prin volumul lor, printendinta co manifest de a ce ingrmdi in grupum de diverse di.-mensiuni, sj prin tenalitatea bor. E drept c. in celulele ganglionarein auteliza nu se constatk granulatiubi gabene-ocre sau galbeneportocalii asernanatoare cu cele descrise in celulele ganglionare aleomuluf, dar nu trebue sk uitam a in mod normal, la cine nusim granulatiuni galbene si c pe de alt parte acestea lipsesc de a-somenea la copil i chiar la adolasaent, la cari se gses:-,e mai cu-

rnd ionalitatea alb-argintie. De ulik. parte exist afinitti chimiceintre granulatiunile pigmentare si cele constitate in autolizl, adickuncle dintre ele prezintk, propriettde lipoidelor. Analogia poate fidusk, mai departe, nitruat putem asista la pl.( ducerea uirui pig-ment galben sau brun-negru, dupk, mediul in cane se glisesc gan-glionii In autolizrt.

De altfel V. Fiirth si Schmidt in urink, au Mcut sk, intrvio, inproducerea pigmentului melanie, fermentul autolitie si al produse-lor d desintegratie care ar incerca in urnik, actiunea unei oxidazu.I. Bauer' a aplicat aceastk, notiune la producerea pigmentului sub-stantei negret

Cercetrile mele mi-au demonstrat c spre vArsta de 8-9 aniapar in citoplasma celulei radieulare grannlatiuni gibui cari lainceput sunt in numAr mic si imprAstiate, dar cu timpub ajung sAumple o bun parte din corpul oelular. Nu putem da o formulA ge-neralA in.aceastA privintA, fiindcA asa zisa pigmentatiune a oelu-

lei variazA, intru citt priveste data exact a aparitiunii sale, indiferite specii celulare dela un individ la altul.

Cred lotus ert Pot s afirm ca, en cat rezistenta organick a u-nei celule este mai mick cu att mint mai numer