PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

17
TRANSPORTUL SI STOCAREA DIOXIDULUI DE CARBON STUDENTI : GHIMPETEANU DIANA ALEXANDRA PETRESCU ION MIHAI

description

p

Transcript of PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Page 2: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Captarea si stocarea carbonului (CCS)

Este o abordare pentru a atenua incalzirea globala prin captarea dioxidului de carbon (CO2) din surse mari punctiforme, cum ar fi centralele electrice cu combustibil fosil si stocarea lui in locul eliberarii in atmosfera.

Emisiile globale de CO2 legate de activitaţi umane ajung la 30 demiliarde de tone (Gt) pe an, ceea ce corespunde la 8,1 Gt de carbon: 6,5 Gt din arderea combustibililor fosili ş i 1,6 Gt din defrişari şi practice agricole.

Page 3: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Transportul CO2 

CO2 trebuie transportat la siturile de stocare adecvate. Transportul se face prin conducte, care constituie, in general, cea mai ieftina forma de transport. In 2008, in Statele Unite au existat aproximativ 5.800 km de conducte de CO2 . Aceste conducte sunt utilizate in prezent pentru transportul CO2 la campurile de productie petrolifera, unde productia de CO2 este injectat in campuri mai vechi pentru producerea titeiului. Injectarea CO2 pentru producerea de petrol este, in general, numita "recuperare marita de titei" sau EOR. In plus, exista cateva programe pilot, aflate in diferitele stadii pentru testarea stocarii pe termen lung a emisiilor de CO2 in formatiuni geologice neproducatoare de petrol. Se mai pot utiliza sisteme COA de banda rulanta sau nave. Aceste metode sunt in prezent folosite la transportul de CO2 pentru alte aplicatii.

Page 4: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Stocarea CO2 (sechestrarea)

Etapele stocarii geologice a CO2. Pentru a putea duce CO2 de la punctul de emisie spre stocarea sa sigura şi trebuie sa treaca printr-un întreg lanţ de operaţii ce includ captarea,compresia, transportul şi injecţia. Pentru

stocare permanentă a CO2 au fost concepute diferite recipiente. Acestea includ stocare

gazoasă în diferite formaţiuni geologice aflate la adâncime (inclusiv formaţiuni saline şi zăcăminte de gaze epuizate), stocare lichidă în ocean şi de stocare solidă prin reacţia CO2

cu oxizi metalici pentru a produce carbonaţi stabili.

Page 5: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Unde şi cât de mult CO2 putemstoca în subsol?

CO2 nu poate fi stocat chiar oriunde în subsol; mai întâi trebuie identificate formaţ iunile geologice gazda. Rezervoare potenţiale pentru stocarea geologica a CO2 exista în multe locuri de pe pamânt şi ofera suficienta capacitate pentru a asigura o semnificativa diminuare a modificarilor climatice, induse de activitaţ ile umane.

Page 6: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Exista trei opţiuni principale pentru stocarea CO2

1. Zacaminte epuizate de petrol şi gaze naturale -cunoscute in detaliu in urma operaţiunilor deexplorare şi exploatare - ofera oportunitati imediate pentru stocarea CO2.2. Acvifere saline - ofera un potenţial mare, dar sunt mai puţin cunoscute.3. Strate de carbune neexploatabile - este o opţiune pentru viitor cand se va rezolva problema injectarii unor mari cantitaţi de CO2 in carbune cu permeabilitate redusa.

Page 7: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Rezervoarele

Odata injectat in subsol, intr-o roca rezervor adecvata, CO2 se acumuleaza in porii dintre granulele rocii sau in fracturi, dislocand, astfel, orice fluid preexistent cum ar fi gazele, apa sau petrolul. Rocile gazda pentru stocarea geologica a CO2 trebuie, deci, sa aiba o porozitate şi o permeabilitate ridicata. Astfel de roci, rezultat al depunerii sedimentelor in trecutul geologic, se gasesc, de obicei, in aş a numitele „bazine sedimentare”. In anumite locuri, astfel de formaţiuni alterneaza cu roci impermeabile, care acţioneaza ca o protecţie impenetrabila.

Page 8: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Unde pot fi gasite locaţii de stocare în Europa

Harta Geologica a Europei ce arata principalele bazine sedimentare (elipseleroşii) unde pot fi gasite locaţii adecvate de stocare pentru CO . ( bazata pe Harta Geologica a Europei la scara 1:5.000.000).

Page 9: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Capacitatea de stocare

Cunoaşterea capacitaţii de stocare a CO2 este necesara politicienilor, autoritaţilor de reglementare şi operatorilor din domeniul stocarii. Estimarile capacitaţilor de stocare sunt, de obicei, foarte aproximative şi se bazeaza pe extinderea spaţiala a formaţiunilor potenţialadecvate. Capacitatea poate fi evaluata la diferite scari, de la cea naţionala şi estimari grosiere, pana la scara bazinului şi chiar a rezervorului pentru calcule mai precise ce iau in consideraţie heterogenitatea şi complexitatea reala a structurii geologice. .

Page 10: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Ce se intâmpla cu CO2 odata ajuns în rezervorul de stocare? Injectat in rezervor, CO2 se raspandeşte in porii rocii care sunt deja plini cu saramura (apa sarata). Pe masura ce CO2 este injectat incep sa acţioneze mecanismele descrise mai jos. Primul este considerat cel mai important şi impiedica CO2 sa se ridice spre suprafaţa. Urmatoarele doua tind, cu timpul, sa creasca eficienţa şi securitatea stocarii.

Page 11: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Stocarea geologică

Modalităţi de stocare geologică a CO2

 1.- zacaminte epuizate de petrol sau gaze 2.- injectarea CO2 pentru extracţia petrolului sau gazului 3.- acvifere saline 4.- straturi de carbune neexpolatabile 5.- injectarea CO2 pentru producerea metanului din straturi de carbune 6.- alte opţiuni (strat bazaltic, cavităţi).

Page 12: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Stocarea minerala

Page 13: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Scurgerea CO2

 O ingrijorare majoră privind CCS o constituie răspunsul la întrebarea dacă scurgerea de CO2 stocat va compromite CCS ca opţiune de atenuare a schimbărilor climatice. Pentru situri de stocare geologică bine selectate, proiectate şi administrate, IPCC estimează că riscurile sunt comparabile cu cele asociate cu activitatea curentă în domeniul hidrocarburilor.

Page 14: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Exemple de proiecte CCS Incepand din 2007, sunt in functiune patru proiecte de stocare la scara industriala. Cel mai vechi proiect este Sleipner (1996) si este situat in Marea Nordului, acolo unde StatoilHydro din Norvegia disociaza dioxidul de carbon din gazul natural cu ajutorul solventilor aminici si il stocheaza intr-un acvifer salin profund. In prezent, cel mai mare proiect din

lume privind captarea si stocarea CO2 este proiectul Weyburn. Inceput in 2000, Weyburn este situat pe un zacamant de petrol descoperit in 1954 la Weyburn, in sud-estul statului Saskatchewanul din Canada. CO2 pentru acest proiect este capturat la uzina Great Plains de gazeificare a carbunelui din Beulah, Dakota de Nord, care produce metan din carbune de peste 30 de ani.

Page 15: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Captarea şi stocarea CO2 - oportunitate pentru RomâniaRomânia a decis intrarea în "Programul UE demonstrativ CCS" prin aprobarea de către Guvernul României a „Plan-ului de acţiune pentru implementarea unui proiect demonstrativ privind captarea şi stocarea carbonului (CCS) în România”

Emisii CO2 pe sectoare de activitate la nivelul României

Emisii CO2 pe sectoare de activitate la nivelul României (SURSA 4 Pg 5)

Page 16: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

 

De ce CCS în România?

-Pentru a îndeplini obiectivele UE din 2030, respectiv dezvoltarea la scară industrială a tehnologiei CCS, trebuie să promovăm atât proiectele CCS onshore cât şi cele offshore ;-România are capacitate geologică de stocare a CO2 onshore ; -România are peste 150 de ani de istorie în industria de petrol şi gaze ; -Menţinerea în funcţiune a centralelor termoelectrice cu funcţionare pe lignit autohton şi a exploatărilor miniere are un impact economic şi social pozitiv pentru România ; -Va contribui, prin puterea exemplului, la dezvoltarea pe scară industrială a tehnologiei CCS în Europa de sud-est.

Page 17: PREZENTARE Ghimpeteanu Diana, Petrescu Mihai Grupa 1532

Dioxidul de carbon are un efect nociv asupra mediului înconjurator;Pentru stabilizarea concentraţiei acestui gaz se dezvoltă un proiect de captare şi stocare;

Dioxidul de carbon va fi injectat subteran în situri de depozitare;În regiunea Oltenia, s-a demarat un proiect de captare şi stocare a dioxidului de carbon;

Acestă tehnologie este utilizată, în prezent, la scară redusă;

CONCLUZII