ACADEMIA NAVALA”MIRCEA CEL BATRAN”

REFERAT

PORTUL ROTTERDAM

Studenti:Herdean CristinaRizea Georgiana AndreeaIbadula DuniaGrupa:371C

1

Portul Rotterdam

Rotterdam este un oraş portuar, în provincia Olanda de Sud, Ţările de

Jos. Are 588.718 locuitori în oraşul propriu-zis şi aproximativ

1.600.000 în zona metropolitană.Portul Rotterdam este cel mai mare

din Europa şi din 1962 până în 2004 a fost cel mai ocupat port,până a

fost preluat de Shanghai.Oraş şi mare complex portuar fluvio-marin în

partea de sud-vest a Olandei,Rotterdam care în traducere ar

însemna”digul de pe Rotte”,este situat la 52°55′0″N 4°28′52″E , pe

braţul septentrional al deltei Rinului,la aproape 30 km de Marea

Nordului.

Rotterdam este situat pe malul râului New Meuse,care împreună cu

Rhin formează delta.Râul New Meuse împarte Rotterdamul în două

părţi în partea de sud şi partea de nord, conectate de la vest la est de

Beneluxtunnel,de Maastunnel,de Podul Erasmus,de tunelul

Willems,Podul Willems, Podul Reginei şi Podul Brienenoord.Portul

este legat prin şapte canale navigabile cu Marea Nordului, cu Haga, cu

Amsterdamul şi cu interiorul ţării.

Istoria sa, mai veche, capătă contur în secolul al XIV-lea , când a fost

declarat oraş.Oraşul a trăit mult timp în umbra Amsterdamului, dar

închiderea navigaţiei pe Schelda survenită în urma luptelor cu Spania,

afluxul de emigranţi din Anvers(1585), fundarea Companiilor

olandeze a Indiilor Orientale(1602), alegerea oraşului de către

negustorii englezi ca antrepozit pentru mărfurile lor, precum şi intensa

activitate de construcţii navale au determinat creşterea spectaculoasă a

traficului portuar şi o vertiginoasă dezvoltare economică a

2

oraşului.. .Ulterior devine porto-franco, deschis navigaţiei

internaţionale şi atrage numeroase societăţi şi agenţii de navigaţie,

ceea ce-l face primul port naţional al Olandei.În primele decenii ale

secolului nostru, portul a fost lărgit, s-au construit noi bazine şi s-au

dezvoltat şantierele navale.Rotterdam este unul dintre porturile de

plecare pentru marile transatlantice, care îmbarcau pasageri la Koop

van Zuid, cartier aflat azi în plină restructurare. De-a lungul secolelor

Rotterdam a evoluat dintr-un sătuc de pescuit într-un centru

internaţional de comerţ, transport, industrie şi distribuţie. După război,

cea mai mare importanţă i s-a acordat reconstrucţiei a ceea ce a fost

distrus, iar în ziua de azi un nou şi modern oraş s-a ridicat din cenuşă.

Din punct de vedre istoric, orasul Rotterdam, ca port mare si modern a

renascut ca pasarea Phoenix din cenusa celui de-al doilea razboi

mondial.

Portul Rotterdam are o suprafaţă de 304,24 km². Portul din Rotterdam

este cel mai mare din Europa si din 1962 pana in 2004 a fost cel mai

ocupat port, pana cand a fost preluat de Shanghai.Funcţiunea

portuară(controlată strâns de 16 societăţi şi agenţii de navigaţie) este

singura care depăşeşte ca importanţă activitatea industrială a

oraşului .Complexul portuar este situat pe circa 18 km de-a lungul

malurilor lui Nieuwe Maas,care în acest sector are 500 de metri

lăţime,acest complex este format din 32 bazine,dintre care 12 pe malul

drept şi din imensul port artificial, construit din 20 bazine succesive

săpate în malul stâng.Pătrunderea în acest imens complex portuar se

face prin Nieuwe Maas(netraversat de poduri),care are peste 31 km

lungime şi este dragat la 15 metri a cărui intrare este protejată de un

dig de larg.Cheiurile portului, care se întind pe aproximativ 32 metri

3

(dintre care peste 16 km sunt rezervate navelor din flota fluvială),

permit acostarea simultană a 252 de nave oceanice.

Prin deschiderea Canalului Main – Rin, in anul 1992, a fost realizată o

conexiune navigabilă  directă  între Portul Constanţa şi Portul

Rotterdam.

Din ce în ce mai multe mărfuri se încarcă, se descarcă sau tranzitează

Portul Rotterdam; în acelaşi timp un număr în creştere de firme şi

companii doresc să îşi stabilească aici baze de lucru. Absolut toate

genurile de operaţiuni portuare se efectuează în acest conglomerat:

operaţiuni legate de marfă convenţională, breakbulk, containere,

sistemul RO-RO, sistemul LASH etc; toate tipurile de nave pot fi

operate în condiţii de maximă eficienţă, toate categoriile de activităţi

pot fi întâlnite, toate modalităţile de interconectare logistică, toate

sistemele intermodale de transport funcţionează bazându-se pe

utilizarea tehnologiilor de ultimă oră. Absolut toate numele

proeminente din industria de shipping sunt prezente; conexiunile

hinterland portuar/continent funcţionează cu precizie de ceasornic,

indicatorii specifici de eficienţă ai operării navelor au cele mai mari

valori din Europa, managementul prezentului şi viitorului este coerent,

şi totuşi... arealul portuar secondat de spaţiul industrial adiacent

devine din ce în ce mai aglomerat. Portul Rotterdam, cel mai mare din

Europa, este interesat de o colaborare cu Portul Constanţa pentru

construirea unor terminale de transport multi-modal pe Dunăre.

Scopul Autoritatilor Portului Rotterdam este de a consolida poziţia

concurenţială ca un centru logistic şi de clasă mondială. Sarcinile de

bază ale Portului Rotterdam Autorităţii sunt dezvoltarea durabilă,

4

gestionarea şi funcţionarea portului şi a continuarii fără probleme de

manipulare în condiţii de siguranţă a traficului maritim. Autoritatea

Portuară are aproximativ 1200 de angajaţi. Autoritatea Portuară este

o societate pe acţiuni , cu doi actionari: Municipalitatea Rotterdam şi

statul olandez. Astfel cum rezultă din obiectele menţionate în actul

constitutiv, activitatea se desfasoara în două domenii: transport

maritim şi zona portuară.Autoritatea Portul Rotterdam cuprinde

întreprinderi, în special firme de depozitare, terminale de marfă,

precum şi industria chimică şi petrochimică, inclusiv producători de

energie.

Principalele surse de venit sunt chiriile şi taxele portuare.Un număr

total de 1239 de persoane sunt angajate in Portul Rotterdam. Portul

Rotterdam este bine cunoscut pentru standardele sale ridicate de

servicii de navigare, manipularea în condiţii de siguranţă şi fără

probleme de transport şi a sistemului de ghidare a traficului navelor de

înaltă calitate. Autoritatea Portuară oferă, prin urmare, tot ceea ce este

necesar pentru tranzit rapid şi în siguranţă a materiilor prime şi a

mărfurilor, are un ochi pentru mediu în care oamenii muncesc şi

trăiesc şi investeşte continuu în zone portuare existente şi noi, cum ar

fi Maasvlakte 2. De exemplu, personalul comercial şi de navigare

colaboreaza cu inginerii civili, economişti, manageri de proiect,

specialişti în domeniul TIC, avocaţi şi personal HRM pentru a

dezvolta un port de clasă mondială.

StatisticăFapte şi cifre pentru Autoritatea Portuară şi Portul Rotterdam:

Autoritatea Portuara: 1.200 de angajati, cifra de afaceri de aproximativ 500 de milioane €.

5

Zona portuară: cca. 26000 de acri (12500 de acri de care site-uri comerciale, 13500 de hectare de apă şi de linii de caii ferate, drumuri şi zone de conducte). Portul va fi extins de către Maasvlakte 2 cu 20%.Lungimea zonei portuare este de aproximativ 40 km.

Ocuparea forţei de muncă directe: peste 90.000 de locuri de muncă.

Marfa de transfer: 430 milioane de tone de mărfuri pe an Transport: aproximativ 34.000 de nave maritime si 100.000 de

navele de interioare pe an.Multe din porturile moderne sunt guvernate de o unitate centrală,reprezentată după caz de Autoritatea Portuară, Autoritatea de Management Portuar sau Administraţia Portuară.Termenul de „autoritate portuară” a fost definit în diverse moduri; în 1977 o Comisie a Uniunii Europene a definit Autoritatea Portuară ca fiind „instituţia statului, cu participare publică sau privată, care este responsabilă de siguranţa înconjurătoare, respectiv de construcţia,administrarea şi uneori operarea facilităţilor portuare Această definiţie s-a dovedit a fi suficient de vastă pentru a cuprinde modelele de administrare a numeroaselor porturi existente înUniunea Europeană şi în celelalte zone ale lumii.Autoritatea Portuară trebuie să supravegheze şi atribuirea spaţiilor interioare ale porturilor, operatorilor şi beneficiarilor acestora (întrucât spaţiul utilizabil estelimitat). Această repartiţie a spaţiului trebuie să se înscrie într-un cadru definit şi controlat deautoritatea portuară. În general, autoritatea portuară trebuie să supravegheze montarea şi exploatarea echipamentelor care permit traf icul prin port şi care duc la scopul final, desemnat de stat portului.O Autoritate Portuară poate fi responsabilă de mai multe porturi doar atunci când este posibilă planificarea dezvoltării portuare pe plan regional prin descongestionarea portului principal adesea prea încărcat şi prea aproape de oraş. Autoritatea Portuară îşi va exercita cât mai bine funcţiile în interes general ca deciziile sale să nu rişte să favorizeze sau să defavorizeze interesul operatorilor şi beneficiarilor în detrimentul concurenţei, acest risc, pentru un port cu mai multe ramuri este mai mic când traficul pe anumite zone este diferit de altele prin natura,originea şi destinaţia sa. Când asemenea „autorităţi portuare” sunt create, trebuie descentralizată la maxim puterea de decizie în folosul autorităţii locale (cercetarea traficului,gestiune,

6

obiective operaţionale şi financiare) şi să li se pună la dispoziţie mijloacele necesare exercitării acestor sarcini.Autoritatea Portuara in Portul Rotterdam a cunoscut o scădere totală de 12% pe fondul crizei. Industria auto şi tot ce ţine de ea au suferit cel mai mult, dar există şi segmente care merg foarte bine, precum petrolul sau biodieselul. Astfel, avem sectoare care au scăzut cu 20-30% si altele care sunt încă în creştere. La ora actuală, există un trafic important cu Brazilia (în special minereu de fier). Practic, relaţia cu Brazilia înseamnă 10-12% din totalul activităţii in Portul Rotterdam. Totodata, mult petrol ajunge la Rotterdam din Orientul Mijlociu. Containere vin din China, SUA si America de Sud. Traficul din China a avut mult de suferit, dar, la ora actuală, se revigorează datorită mărfurilor de retur (din Rotterdam către China) - toate vasele sunt pline. În interiorul portului, sunt companii care construiesc rafinarii. Patru dintre cele mai mari rafinarii din lume sunt amplasate in Portul Rotterdam. De altfel, portul dispune de o zona industriala bine dezvoltata, avand in vedere avantajele oferite de acesta in ceea ce priveste accesul facil la materiile prime.Portul s-a dezvoltat treptat, pe cele două maluri ale braţului Maas, în

special pe cel sudic, creându-se bazine prin dragare, pe o lungime de

cca 30 km de la gura de vărsare în Marea Nordului. Dintre bazinele

formate,27 sunt mai importante, în acestea derulându-se mari cantităţi

de mărfuri (produse petroliere lichide, minereu, cărbune, cereale,

mărfuri generale etc.) sau existând puternice baze de reparaţii navale.

Traficul total anual al portului este 378 milioane tone marfă şi 9

700 000 TEU, valori aproximative, din care:

65% îl constituie produsele petroliere;

12% minereul;

10% mărfurile generale;

2% cărbune;

5% îngrăşăminte şi produse chimice;

5% cereale (pentru care s-au construit terminale specializate).

7

Pentru derularea acestui trafic, în port acostează anual 30 - 35000

nave.

Teritoriul portuar este limitat spre apă de fronturile de acostare

dotate cu instalaţii manipulare şi dispozitivele necesare staţionării în

siguranţă a navelor şi trebuie să asigure în primul rând suprafaţa

necesară desfăşurării activităţii utilajelor de transbord, depozitării

mărfurilor, precum şi amenajării sistemelor de transbord terestru. De

asemenea, se prevăd suprafeţe pentru ateliere de întreţinere şi reparaţii

a utilajelor portuare, staţii de alimentare cu energie electrică, clădiri

administrative, grupuri sociale, accese rutiere şi feroviare, reţele de

utilităţi etc. Construcţiile care au un rol auxiliar se recomandă a se

amplasa în afara teritoriului portuar.

Suprafaţa teritoriului portuar depinde de tehnologia de operare

adoptată, specifică fiecărei categorii de marfă. În general, pentru

mărfuri generale, lăţimea teritoriului aferent unei dane este de 100-

120 m. În cazul molurilor, având dane pe ambele laturi, lăţimea este

de 180-220 m.

Linia de plutire: Iarna în Atlanticul de Nord, de la 1 Noiembrie la 31

Martie iarnă; 1 Aprilie la 31 Octombrie vară.

Dimensiuni maxime nave: MT Bellamya, 551 662 DWT.

Informaţii pre-sosire

ETA: Navele cu pescaje între 17,4 şi 22,5 metri trebuie să folosească

canalele „Eurogeul” şi „Maasgeul”.

8

1. Navelor cu pescaje între 20 si 22,5 metri care folosesc ruta prin

Strâmtoarea Dover şi sudul Mării Nordului către „Eurogeul” le

este recomandat urgent:

a) Să respecte instrucţiunile manualului „Deep Draught Planning

Guide”, geamandura Greenwich către Europoort.

b) De preferat să folosească serviciile unui pilot din Marea

Nordului începând cu geamandura Greenwich.

c) Să confirme şi să obţină informaţii despre pasaj în Marea

Nordului în apropierea geamandurii Twin, nava ar trebui

sa trimită un mesaj la centrul de coordonare a portului cu

24 de ore înainte de sosire, locaţia rendez

vous Cherbourg. Mesajul ar trebui sa conţină următoarele

lucruri:

i. Numele si callsign-ul navei.

ii. TB, lungimea şi pescajul maxim.

iii. ETA până la pilot.

iv. Numele agentului.

v. Confirmarea funcţionării corecte a:

(1) Girocompasului

(2) Radar

(3) Radiotelefon VHF operaţional în canalele 01, 02, 03, 06.

vi. Dacă este necesar se poate cere asistenţă pentru

echipamentul menţionat mai sus.

d) Să se folosească de hărţile olandeze emise de către Serviciul

Hidrografic : No 1971 - Sandettie to North Hinder. No 1972 - North

Hinder to Europoort.

Documentaţia necesară:

9

1. Declaraţie generală 3 exemplare

2. Lista echipajului (la sosire) 2 exemplare

3. Listă pasageri clandestini (dacă este necesară) 1 exemplar

4. Listă pasageri 2 exemplare

5. Listă bunuri personale 2 exemplare

Navigaţie

Limitele portului: Portul Rotterdam se extinde de la Schiedam (

54' N 24' E) 4,5 Mm în susul râului, care este cam la 1 Mm

deasupra drumurilor fixe şi a podurilor de căi ferate care deschid râul

în vecinătatea Noordereiland ( 55' N ' E).

În port se poate intra din larg prin Nieuwe Waterweg şi Nieuwe Maas,

o altă cale mai este prin E, pe râul Rin. Apropierea din larg se face de-

a lungul canalului de apă adâncă Eurogeul, pe o distanţă de

aproximativ 30 Mm ENE, după care încă 7 Mm ESE către Maasmond

până la intrarea în Nieuwe Waterweg.

Porturile de apă adâncă Europoort şi Maasvlakte aflate în S şi SE-ul

Maasmond (adâncime constantă 22.8 m). De la Maasmond, intrarea în

Europoort se face prin CalandKanaal, care curge către ESE de-a

lungul părţii de NE a Europoort. Beerkanaal curge în S dinspre Vest-

ul canalului Calandkanaal şi oferă acces catre danele din subportul

Maasvlakte.

Pilotaj: Autoritatea pilotajului pentru regiunea Rotterdam Rijnmond

este Corporaţia Rottedam – Rijnmond, Piloţi Regionali. Aceştia sunt

susţinuţi de compania lor “Loodswezen Nederland BV” care este

10

responsabilă pentru echipamentul acestora, etc. Pilotajul este

obligatoriu pentru:

Navele cu o lungime mai mare de 40 m.

Navele care navigă spre /dinspre danele de-a lungul Nieuwe

Waterweg şi Nieuwe Maas cu o lungime de peste 60 m.

Navele care navigă spre / dinspre danele de-a lungul Beerkanaal şi

Calandkanaal cu o lungime de peste 70 m.

Navele care transportă mărfuri periculoase.

Pilotina patrulează continuu zi şi noapte, la intrarea în canalul New

Rotterdam, una acoperă zona de la N de North Mole / geamandura

Massbuoy şi cealaltă aproape de geamandura Maas Centre.

Vremea: Vânt predominant de SW.

Proiect de dezvolatre a portului Rotterdam

Fostul cimitir de nave din Rotterdam, cel mai mare port European,

este transformat intr-un campus pentru institutiile de invatamant,

companiile cu activitati inovatoare si institutiile de cercetare. Proiectul

isi propune sa transforme o zona poluata intr-un loc pentru

dezvoltarea metodelor de educatie si lucru traditionale sau moderne

pentru a stimula creativitatea si inovarea.

Proiectul are la baza parteneriatul dintre Autoritatea Portuara

din Rotterdam, Colegiul Albeda – un centru pentru educatie

vocationala si Universitatea din Rotterdam, principala institutie de

invatamant superior. Dupa renovarea si transformarea vechiului doc in

centru educational pentru Colegiul Albeda si Universitatea din

Rotterdam, Autoritatea Portuara a alocat 12 000 mp de spatiu pentru

companii, creand peste 30 de birouri individuale.

11

Portul Rotterdam se extinde in teritoriul Mării Nordului. Realizarea

proiectului "MAASVLAKTE 2" va insemna crearea unui nou port de

clasa mondială, dublat de o cuprinzătoare zona industrială.

Proiectul "MAASVLAKTE 2" are următoarele caracteristici:

-suprafaţa întregului terminal "MAASVLAKTE 2" va fi de circa 2000

ha, din care suprafaţa cuprinzând perimetrele portuare şi industriale

vor fi de circa 1000 ha .

-terminalul "MAASVLAKTE 2" va fi conectat direct cu actualul

terminal "MAASVLAKTE"; practic se va construi un dig in mare, iar

suprafaţa indiguită, după desecare, va fi umplută cu nisip si armata

corespunzător scopului construcţiilor.

-lungimea digurilor perimetrale va fi de 4 km, iar cantitatea de nisip

ce va fi utilizată va ajunge la 325 milioane mc.

-principiul de construcţie al noului terminal se bazează pe două etape;

aceasta soluţie a fost aleasă intrucât s-a dorit minimizarea impactului

acestui proiect asupra mediului inconjurător.

"MAASVLAKTE 2" va oferi in principal spaţii pentru creşterea a trei

sectoare: terminale de containere cu o suprafaţă de 625 ha, parc de

distribuţie având circa 165 ha si activităţi ale industriei chimice cu un

spaţiu alocat de 210 ha.

Acest tip de alocare a suprafeţei nu face decât să urmeze tendinţa

actuală de creştere cu preponderenţă a traficului de mărfuri generale şi

în special a celui containerizat. Având în vedere adâncimea apelor în

12

zona respectivă, se poate spune că "MAASVLAKTE 2" va fi singurul

terminal european unde operarea navelor transoceanice de cele mai

mari dimensiuni va putea fi executată 24 ore pe zi (draftul la dană va

fi de 20m). Din punct de vedere administrativ, dezvoltarea proiectului

"MAASVLAKTE 2" va fi facută de Autoritatea Portului Rotterdam.

Construcţia efectivă se va demara in momentul semnării efective a

contractelor de operatorie portuară între Autoritatea Portului

Rotterdam şi clientela.Construcţia noului areal portuar

"MAASVLAKTE 2" face parte integrantă din Proiectul General de

Dezvoltare a Portului Rotterdam (Rotterdam Mainport Project).

Proiectul General de Dezvoltare al Portului Rotterdam, ca de altfel şi

proiectul de construcţie al "MAASVLAKTE 2" se bazează pe un

parteneriat intre Guvernul olandez, Autorităţile regionale si

Autoritatea Portuară Rotterdam. Acesta include si compensaţii de

natura ecologică, inclusiv crearea unei rezervaţii marine.

Bibliografie

-www.google.ro

13

- "Porturile lumii", Editura enciclopedică română,

Bucureşti, 1969

- www.wikipedia.ro

- www.referat.ro

14