www.digibuc.ro

CA1 ETE DE ARTA POPULARA

ROMULUS VUIA

PORTUL POPULARDIN

TARA HATEGULUIBAZINUL DE LA HATEG

EDITURA MERIDIANE

www.digibuc.ro

Supracoperta: luliana DancuFotografii: Denis galloway i Romulus Vuia

Desene: Cella Nearnru Roswith Pastior-Capesiusi

www.digibuc.ro

CAI ETE DE ARTA POPULA R A

ED

ROMULUS VUIA

PORTUL POPULARDIN

TARA HATEGULUIBAZINUL DE LA HATEG

UR A MER ID I ANE

t *A 0A ?Gb v A VA AtvA AvA

www.digibuc.ro

Poiane iiVehitele

1

Dine-de

s00

Sc Rasihitovwsia,

71111.111111r!),

erloao

Afk/7

erIslesfrstvej

MINED PARA,

z .

o'

cb.'ra yna o

Iga,

Rup

Poo/0 bffareMicea0

relea

ragu/o°0 Morton gerthem:HATEG466 %goy

Bistra

Nulara--13 tic

''IStra 1

!woo

arca

171SW uPepeniya "

Pbeb) Pe,rlea

SrHdif

Pie tooiro Sicel oh

wen/ce 17 %Ile -de

OsIro& IrgSalaPktioesti ANSIIP 1011,00obgii2s el opIT

Pleiste ) Aixpo&Pm

rl

ee7e7Abe

so

redmprorokb y f

8E.Chri-ilf Su° g eurhifi? sikok

Bassrod../

81d

ONIala'r

trOM.

0.1;nftigapi

SeCOary'erle6jtei

imliVaOP,71?mip

Cy' r'eoreyei

a,sor 0

Riufi' lot/ae

BM

0,14:gre

4Mirbet Lie

DAP -Poo

adidapeoArt to p- os r Air ;0°"Iprikn

TAILI \c

-Coroesii iirmzeni V\PETROBENI

gefti Seit

(Man

meg,ParospeOte

c(Ck.Retent

Pel/aga

A

(

? q'ULCAN

T' ElrilP ring

LUPENc /sow,

11411111177 11 ill'eop &RR 5.

w h./

Scara15 30 km.

www.digibuc.ro

CUViNT INAINTE

Portul popular din Tara Hategului a constituit obiectul cercetarii noastreInca din a doua decada a acestui secol.

De-a lungul a peste cincizeci de ani, autorul a putut urmari pe terenevolutia acestui port specific, aparut §i format in strinsa conexiune cu carac-terul inchis, rudimentar, al vietii economice §i cu ingradirile sociale, deter-minate de diferentierea de clasa din sinul unei populatii in care taranimeasaraca majoritatea provenea din fooii iobagi, iar minoritatea exploa-tatoare se compunea din aristocratia latifundiara 5i chiaburimea care semindrea cu o indepartata origine nobiliara.

In adevar, in primele decenii ale secolului nostru, in Tara Hateguluicontinuau sa dainuie Inca puternice urme ale relatillor feudale.

Izolarea regionala, caracteristica feudalisrnului, a incePut sa se destrameo data cu patrunderea relatiilor capitaliste. Procesul de lichidare a urmelorrelatiilor vechi §i de constituire a celor capitaliste s-a petrecut sub ochiinoori. Am putut astfel urmari, o data cu schimbarile petrecute in viataeconomica §i sociala, mai intii transformarea partiala a portului traditional,arhaic, §i, apoi, disparitia lui, ca ansamblu organic, Inca inainte de celde-al doilea razboi mondial.

Din portul arhaic, disparut in buna parte ca ansamblu vestimentar intreanii 1930 fi 1940, s-au pastrat pina in zilele noastre abia citeva piese izolate,precum 5i unele elemente de ornament sau de croiala.

Studiul de fata, cu toate.ca, in general, este preocupat de evolutia portuluidin Hateg de-a lungul a peste cincizeci de ani, insista, mai cu seama, asupra

5

www.digibuc.ro

descrierii 5i analizei formelor sale traditionale, pe care le evocei §i cu ajutorulunui material documentar ilustrativ, unic prin originalitatea lui.

Studiul urmdre§te, de asemenea, set contribuie la imbogeitirea cunogintelorasupra laturii pitoregi i artistice a unui port, destrdmat, ca fenomen etno-grafic ,i social, in epoca capitalismului.

Prin aceasta, sperdm cd studiul se va inscrie in actiunea care, reflectindgrija regimului nostru de democratie populara pentru peistrarea 5i dezvoltareamogenirii in domeniul creatiei populare, tinde sd valorifice, pentru ziva deastazi §i pentru viitor, cele mai de seamci realizari ale poporului in domeniulartei 5i culturii.

ROMULUS VUIA

www.digibuc.ro

ASEZAREA GEOGRAFICA

ci VP %LI'0 n sud-vestul Transilvaniei, unde Carpatii isi proptesc

uriasul arc de granit si de §isturi cristaline, primuldintre micile bastioane, bazine intercarpatice, pe careei le formeaza in sir, este Tara Hategului. Cercetareaacestui tinut este deosebit de importanta nu numaipentru cunoasterea inceputurilor indepartate ale trecu-

tului nostru, ci si din punct de vedere etnografic, caci el, alaturi deTara Oltului, de regiunea Muntilor Apuseni si Maramures, face partedintre cele mai de searna nuclee de constituire a poporului nostru. Incoltul sud-estic al acestui tinut se afla orasul Hateg, timp indelungatcentrul administrativ al acestei regiuni, de la care a primit §i denumirea.

Tara Hategului cuprinde patru unitati geografice mai mici, din caretrei sint bazine : bazinul de la Hateg, formind simburele acestui tinut ;bazinul de la Pui, partea superioara a Vali Streiului, ce se large§te ca opilnie spre valea Mure§ului, si bazinul de la Petrosani, sau valea superioaraa Jiului. Dintre cele trei bazine, cel dinspre miazazi, de la Petrosani, inchisdin douà parti de Muntii Retezatului si de trecatoarea de la Merisor, prinimportanta economica, datorità bogatiei zacamintelor de carbuni, a ci§tigatpreponderenta asupra celorlalte unitati ale Tarii Hategului, incit astdzifurmeaza o unitate de sine statatoare.

Bazinul de la Hateg, unul dintre cele mai fermecatoare regiuni aletarii noastre, este un bazin intercarpatic armonios proportionat §i cuprivelisti dintre cele mai atragatoare. Frumusetea acestui tinut se dezvaluie

7

www.digibuc.ro

panoramic privitorului urcat pe Dealul Viilor, situat lIngà Hateg, loc deunde se poate cuprinde, cu o singura privire, nu numai intinderea brazdatade riuri, ci i splendoarea fara seaman a Retezatului, care se inalta brusc,monumental, pe o linie larga de vreo 30-40 km, spre albastrul nesfirsital cerului.

Dealurile cu inaltimi mai potolite ale Poienei Rusca, spre apus, iarspre rdskit, ca o treapta mai inalta, facind trecere spre culmile Retezatului,Muntii Sebesului, se ofera vederii. Ca o cetate de munti bine ferecata,bazinul Hategului i cel al Puiului au trei porti de intrare : Poarta de Fier,dintre Zeicani i Bucova, ce face legatura ru Banatul; valea epigenetica

3 ;

de la Subcetate, intre Orlea i Porcaret, ce schide calea spre valea Mure-sului ; i, in sfirsit, trecatoarea de la Merisor, peste care urca soseaualinia ferata catre bazinul de la Petrosani.

Tara Hategului e o frumoasa regiune de tefase, care urca spre poaleleRetezatului in trei trepte largi, dind impresia unui ses inconjurat de ocunun6 de munti. Locuitorii satelor din mijlocul tinutului sint, in bunàparte, agricultori i, de aceea, in graiul local, li se zice prani, fata de locuitoriisatelor din zona marginala a finetelor, numiti märgineni, care se ocupàindeosebi cu cresterea vitelor. Aceasta deosebire de ocupatie i situatieeconomica se reflecta, in oarecare masurd, atit in arta populara cit si inport. Marginenii sint totodata i mari maestri ai crestaturilor in lemn, depada cei din Bosorod i Luncani, comune fruntase in zona marginala aMuntilor Sebesului.

Bazinul de la Hateg este despartit de cel de la Pui printr-o spinare dedealuri mai domoale, ce coboara lin dinspre Retezat pinà la trecatoareaepigenetica de la Orlea, prin care Streiul i Riul Mare se scurg catre valeaMuresului.

Bazinul de la Pui are cu totul altä infatisare decit cel al Hategului. tnlocul etajarii in trepte a teraselor, cu o perspectiva larga i variata, acestbazin are doua parti, una care este si principala linie de comunicatie, parteasuperioara a vail Streiului, si a doua Plostina, un fel de <( picior de munte »(piernont) ce astupa, ca o calota usor inclinata, partea de vest a bazinuluidinspre Retezat. Pe Plostina pop umbla ceasuri intregi fara sà intilnestifiinta omeneasca, ci numai locuri de pasune cu tufisuri razlete. Zadarniciti ridici privirea in cautarea unei asezari omenesti ; satele sint, toate,ascunse in vdile ce taie adinc, de-a curmezisul, Plostina, de unde numaiturnurile se inalta pina in raza vederii noastre.

A treia parte a Tarii Hategului, cuprinzind valea Streiului, de la Sub-cetate in jos, ne imbie cu pniveliti1e variate ale unei vai mai largi i manoase.

8

si

www.digibuc.ro

Dealurile inconjuratoare ale Muntilor Sebesului si ale Poienei Rusca,ce incadreaza aceasta vale din douà parti, intre Maria de PiatraGalan, se apropie unele de altele inchizind partea superioara, pe care onumim depresiunea de la Bretea, i despartindu-se de cealalta parte, cese deschide larg inspre valea Muresului. Dintre acestea, numai prima,depresiunea de la Bretea, apartine Tarii Hategului.

ro? ICUL TINUTULUI

Tara Hategului a adapostit doua capitale ale pamintului rominesc.La marginea de rasarit, pe poaisul Muntilor Sebesului, la Gradistea Mun-celului, a fost capitala Daciei lui Decebal, iar la marginea dinspre apus,Ulpia Traiana, capitala Daciei romane. Sapaturile intreprinse in anii puteriipopulare descopera, sub tirnacoapele arheologilor, vestigiile unei epocide m'aretie pentru acest tinut. Asezarea unor capitale in acest loc adapostitin creierii muntilor, bogat in resursele traiului, cu un climat din cele maifericite, ferit de vinturi i geruri naprasnice i, pe deasupra, oferind uneledin cele mai incintatoare privelisti ale Orli, dovedeste o judecata cumpanita.

In perioada ce urmeaza stäpinirii romane, numirile toponimice neatesta urmele unei vieti comune romino-slave. Elementul slay a fost,desigur, foarte numeros in aceste parti, dovada multimea numirilor delocalitati de origine slava, indeosebi in bazinul de la Hateg (Bucova,Gradistea, Breazova, Ostrov, Crivadia, Banita, Craguis, Tustea, Rachitova,Boita, Pesteana), precum i nume de munti (Bran, Pades, Slaveiu, Zlata,Micusa, Pravet, Or lea), de riufi (Bistrita, Top lita) i numiri de hotar(Plostina, Ornita etc.).

0 alibi marturie a acestei convietuiri sint ohabele. Ele au fost stapinirifeudale care se bucurau de imunitate fIscalà, administrativa, judiciaramilitara. Sint nu mai putin decit opt ohabe (Ohaba, Ohaba Stancesti,Ohaba Streiului, Ohaba de sub Piatra, Ohaba Sibie1, Ohaba Ponorului,Hobita Uricului i Hobita Gradistei), iar in documentele medievale intilnimurmele chiar a douasprezece ohabe.

Tara Hategului este amintita in cel mai vechi document cu privire lainjghebarea primelor voievodate rominesti. Intr-un act de danie, din1247, al regelui Bela al IV-lea al Ungariei, catre Cavalerii Ospitalieri, TaraHategului este mentionata ca dependenta de voievodatul lui Litovoi depeste munti.

9

§i

si

IS

www.digibuc.ro

Acest document prezintà importantà si pentru faptul cá ne p5streaz5,Inca dintr-o epoca atit de indepartatd, numirea populard de azi a TariiHategului (terra Harsoc), ceea ce dovedeste c5 ea a constituit, Inca detimpuriu, atit o delimitate geografica bine cunoscutà si in acea vreme,cit si una politica, in strinsa legàturà cu voievodatul lui Litovoi, ale càruicontururi apar de la inceput si deodatà cu ale Tarii Hategului.

De aici incolo dovezile istorice privind acest tinut sint din ce in cemai numeroase, indeosebi de la sfirsitul secolului al XIV-lea si inceputulcelui de al XV-lea. Faptul cà localitdtile de azi apar in documentele aceleivremi, màrturiseste masiva populare, Inca de pe atunci, a Tani Hategului.Tinutul se afla sub stápinire regeasca, cu o populatie curat rornineascg,mentionatà in diplomele regale ((< possesiones nostras walachadis *).

Centrul regiunii era, si pe atunci, oppidul (tirgul) Hateg, intemeiatpe ruinele unei localitati de origine romand (in fata judec5toriei de azis-au gdsit urmele templului lui Aesculap). In castelul regesc din acestorasel (domus regia) se tineau sedintele cnejilor, sub conducerea repre-zentantului regelui sau a castelanului cetatii Hateg.

In fruntea satelor se aflau cnejii si juzii, atestati destul de des in docu-mentele vremii. Dupa obiceiurile proprii acestor districte, recunoscuteca rominesti (in districtibus olahorum), ei erau confirmati de regii unguriin posesia acestor propriet5ti, rämase si mai departe posesiuni crdiesti.Prin urmare, cnejii formau clasa privilegiata, bucurindu-se de aceleasidrepturi ca si nobilimea de origine maghiard. Treptat, si mai ales in cursulsecolului al XV-lea, organizatia cnezialà i§i pierdu importanta de odinioaràsi fu inlocuità cu organizatia comitatens5 a regatului ungar, iar cnejii secontopirà cu nobilimea maghiara sau se pierdurà in populatia de rind, care,si ea, s-a transformat treptat, din taranime liberà, in iobagime exploatat5.

In locul cnejilor si alaturi de nobilimea maghiara, mai ales in urmaluptelor regilor maghiari cu turcii, s-a ridicat o nou5 paturà nobiliarà, deorigine romind. Ion de Huniade, si el de origine cnezialà din acest tinut,si-a recrutat o mare parte a ostasilor sài dintre rominii din aceste 01.0.Astfel s-a format si o a doua priturd de nobilime de rind, care, spre deose-bire de cea dintii, si-a pdstrat originea romineasc5, iar urma§ii ei au fostneme5U, nobilii din satele din Tara Hategului (Silvasul de Sus si de Jos,Totesti, Bale§ti, Salasul de Sus, Matesti, Zaicani, Pesteana, Livadia siParos-Pestere). Acesti nemesi, care au format, pina in primele deceniiale veacului nostru, o clasã distincta, se deosebeau de fostii iobagi, numitide ei rum ini, chiar si in port, desi locuiau in acelasi sat si vorbeau aceeasilimb5; si cu toate Ca erau de aceeasi religie, pind si bisericile lor erau sepa-

10

www.digibuc.ro

rate de cea a fostilor iobagi (la Salasul de Sus). Aceasta separatie mergeaatit de departe, incit intre aceste douà paturi sociale nu se faceau nicichiar legaturi de casatorie.

in cursul veacurilor al XVIII-Iea si al XIX-lea s-a constituit si aici,ca si in partile invecinate ale Banatului §i in cele ale Nasaudului, un « tinutgraniceresc #, cu sediul la Hateg.

in conditiile specifice fostei monarhii austro-ungare, urme puterniceale relatiilor feudale au continuat sa dainuie pina la sfirsitul primuluirazboi mondial.

Instaurarea relatiilor capitaliste de productie si atirmarea lor tot maiaccentuata au determinat spargerea economiei inchise, anihilind industriacasnica, producatoarea materialelor necesare confectionarii portuluitraditional.

Dupa 23 August 1944, viata paturii taranesti cunoaste si in tamHategului o inflorire generala.

Transformarea socialista a agriculturii, prin infiintarea gospodariiloragricole colective, si, ca urmare a acesteia, executarea unor lucrari deamenajare, au dus la o puternica ridicare a productiei agricole. in cadrulG.A.C., dezvoltarea cre§terii vitelor constituie o preocupare importanta.

Transformari profunde au avut loc si in viata culturalà. Este stiut ca,si sub raportul stiintei de carte, Tara Hategului era, in trecut, una din celemai inapoiate regiuni ale tarii. Astazi, analfabetismul a fost in intregimelichidat, iar cdminele si casele de cultura desfasoara o activitate sustinutapentru dezvoltarea cunostintelor poporului muncitor.

PORTUL POPULAR DIN BAZINUL HATEGULU I

Ceea ce se remarca de la inceput in portul popular din bazinul Hateguluieste simplicitatea si caracterul arhaic. Aici, nu am gasit inclinarea spreexuberanta din regiunile Banatului invecinat, nici preferinta pentruculorile tari si bogatia cusaturilor a padurencelor din imediata apropieredinspre nord, de pe Poiana Ruscai, si nici finetea si sobrietatea in culoria portului marginenilor, vecinii dinspre rasarit. imbracamintea este, aici,ca aceea a oamenilor de munte, deprinsi cu o viata mai grea, simplasi practica.

0 altà caracteristica fundamentala a portului acestui tinut o constituiefaptul ca el nu este unitar, ca, de pita, cel al padurenilor, ci prezinta o

11

www.digibuc.ro

1. Port vechi din Tara Hategului (inceputulsecolului al XVIII-Iea)

bogatie surprinzatoare a varian-telor locale. Uneori, un numarrestrins de sate formeaza o uni-tate de port distincta, care sedeosebe§te in multe privinte deportul satelor invecinate. Alteori,se intilnesc cazuri cind nici portulaceluia§i sat nu este unitar, cidiferentiat dupa clasele sociale,cum se deosebea, de pilda, portulneme§esc de cel al fo§tilor iobagidin aceea§i localitate.

Aceasta diferentiere se re-marca, mai cu seama, in portulfemeiesc, in primul rind la gatealacapului, care are o nota distincta,ce o deosebe§te de alte porturiregionale. Ca pretutindeni, §i

aici, portul barbatesc e mai putindiferentiat. In timp ce numeroasepiese ale portului barbatesc sintcomune mai multor zone, portulfemeiesc prezintà deosebiri remar-

cabile. Dar, totodata, intilnim unele piese ale portului femeiesc care,diferentiate numai in ce prive§te pieptanatura i elementele decorative,trec granitele porturilor locale.

Pentru trasaturile de traditie veche i originalitatea lui, portul dinTara Hategului a fost remarcat de timpuriu.In colectiile de gravuri, desene i acuareledespre portul. din Transilvania, numai regiu-nea Sibiului poate rivaliza, cantitativ, cumultimea reprezentarilor portului din TaraHategului. Imagini ale acestui port ni s-aupastrat Inca de la inceputul secolului alXVIII-lea (fig. 1 §i 2) §i ele pot fi urmaritepina la sfir§itul secolului al XIX-lea (fig. 3).

2. Port vechi din Tara Hategului (secolulal XVIII-lea)

12

www.digibuc.ro

3. Port vechi din Tara Hategului (secolul al XIX-lea)

Aceste reprezentari, de§i unele dintre ele au fost executate sumar §i nutotdeauna fidel, dovedesc totu§i vechimea §i continuitatea unor piesetipice in portul acestui tinut. Printre ele se remarc5 gluga, piesd atit decaracteristic6 portului din Tara Hategului.

In primele decenii ale secolului nostru, s-au putut deosebi vreoopt variante locale ale portului. Dintre acestea se reinarck prin marea

13

www.digibuc.ro

4. PieptanAtura i portulnelor Lunca Cernii,

coar-1933

raspindire, chiar in miezul tinutului, celputin pentru deceniile trecute, piepta-natura cu coarne a femeilor, care acuprins, cu exceptia zonelor marginale dela est i vest, aproape intregul bazin alHategului. Spre nord de Hateg, de la celedouà Silva§e, cel de sus §i cel de jos,incepe o noua regiune a portului, avindlegaturi §i cu portul satelor de pe valeaCernei, §i cu cel neme5esc, care ocupà unloc deosebit, de§i nu se inscrie intr-o zonaunitark ci e raspindit sporadic in sateleneme§e§ti ale tinutului.

De la Subcetate spre nord, pe valeainferioara a Streiului, intilnim trei zone aleportului: aceea de la sud-vest (Ocoli§ulMare, Ru§i, Maceu); cea de la rasarit(Vilcelele-Bo§orod) §i aceea de la nord(Strei-Sacel, Strei-Singiorzi, Ohaba-Streietc.). Spre sud, in satele din bazinul de la

Pui, gasim, de asemenea, un alt port, cu note proprii, indeosebi in ceprive§te gateala capului la femei : este gateala cu Mop, care, dezvoltindin latime pieptanatura, ii cla o nota cu totul deosebita de cea a fostuluiport cu coarne, din bazinul de la Hateg. Portul din bazinul de la Pui,prin emigrarea locuitorilor din acest bazin, a patruns §i dincolo de treca-toarea de la Meri§or, in bazinul de la Petro§ani.

intre aceste douà porturi principale cel din bazinul de la Pui(cu ddloj) i cel din bazinul de la Hateg (cu coarne) se afla o zona detranzitie cc cuprinde aproximativ satele dintre Pui §i Hateg. Mai avemInca cloud zone marginale, cea de rasarit, reprezentata prin portul dinLuncani, sat impra§tiat pe podi§ul Muntilor Sebe§ului, §i cea de la apusde linia satelor Gradi§te §i Poieni, puternic influentata de portul dinBanat.

Portul, a§a cum il descriem aici, cu diferentierile §i notele lui distinc-tive traditionale bine pdstrate, evock in general, imaginea lui din deceniiletrecute §i, mai ales, a§a cum 1-am mai putut surprinde in primele deceniiale acestui veac. 0 data cu lichidarea separatiei regionale, caracteristicafeudalismului, el a pierdut mult din infati§area de odinioara. Diferentierilemai pregnante au inceput sa se atenueze, iar limitele zonelor deosebitoare

14

-

erri.

.1511 N,

e

1?

iT

<<

www.digibuc.ro

sa se stearga, facind loc unui port nou, caredesi pastreaza la generatia mai veche

unele trasaturi marcante ale portului vechitinde spre unificare §i modernizare. Celemai insemnate modificari le-a suferit tocmaipieptanatura femeilor, care dadea notaaparte, specifica portului, §i apoi incalta-mintea. Opincile au fost inlocuite, mai alesla generatia tinara, cu bocanci §i pantofi.

Portul cel mai caracteristic §i raspindital bazinului de la Hateg a fost cel feme-iesc, care a cuprins satele din partea demijloc si vest a bazinului. Dupà intiiulrazboi mondial a inceput sa fie Ora-sità atit de originala gateala a capului,numità cu coarne (fig. 4, 6), precum §ipropoada lunga, ce invaluia aproape inintregime capul §i atirna pe spate (fig. 5,7). Coafura aceasta a disparut mai intii

6. PieptInStura §i portul 0 coar-1933nelor >>. Lunca Cernii,

5. Pieparaturi 0 cu coarne >> §i capul 7. Femeie tinAra cu capul invelit ininvSluit cu propoadà. Lunca Cernii, 1933 « propoada >>. Rfichitova, 1913

75-

/V.' 2

1.

°;A,

..

't1411. ,et

www.digibuc.ro

8. Piepta'n5tura << cu coarne vfizutàdin profil. tei, 1912

9. Pieptlnátura 0 cu coarne >>, vlzutà dinfata. tei, 1912

in comunele din centrul bazinului, pentru ca, apoi, sa se retraga treptatin comunele din coltul nord-vestic i, indeosebi, in comunele mai izolate,ca Lunca Cernii de Sus si de Jos, si in Meria, unde s-a pastrat ping dupaintiiul razboi mondial.

Chiar i aceste zone ale portului din Tara Hategului au variatiuni locale,uneori de la comuna la comuna, nu atit in ce priveste piesele propriu-zise, cit, mai ales, elementele lor decorative. In descrierea noastrà vomalege portul din comunele reprezentative, aratind i localitatea din carea fost cules materialul documentar.

Vom descrie mai intii portul din jumkatea de nord a bazinului de laHateg, din satele de la nord de linia §oselei si a caii ferate care taie bazinulHategului in douà jurnatati, una de nord si alta de sud.

Pentru variantele dintr-o regiune mai limitatà a acestei jurnatati denord a portului cu coarne, remarcam cloud subzone mai restrinse : ceadin partea de sud, din regiunea de ses, pe care o vom descrie pe baza mate-rialului adunat in trei dintre comunele ei : Pe§teana, Hdtajel si Tustea ;si cea din coltul muntos de nord-vest a regiunii, reprezentata prin portulcomunelor Rachitova, Lunca Cernii si Meria. Dupa cum vom vedea,in linii generale, portul este acelasi, deosebirile remarcindu-se, mai ales,la portul catrintelor si la motivele ornamentale ale pieselor purtate.

16

S2,Nt

wt 74.

74*-,,,L.,;,1 -.. ,.. ..-: -\

. ,,

41

o

--A

>>,

,

www.digibuc.ro

Pieptanatura 0 cu coarne>>. Lunca Cernei (dupa o pictura de Denis Galloway)

V

www.digibuc.ro

10. Croiul §i motivele unui <<coni>> din Rgchitova.

incepem cu gateala capului, care &à nota distincta a portului cu coarne.Dupa ce s-a pieptanat, femeia Ii despartea parul in doua, pe la mijloculcrestetului capului, cu andrectua, un ac mare, in general din amnia', lat

incovoiat. Pe fiecare latura ii rasucea parul in suvite subtiri; din citedouà rasucite facea de obicei 6-10 suvite (fig. 8, 9, 33 si 35) la celecu parul bogat numarul putea atinge chiar si 20 de suvite pe care apoi,asezindu-le una linga alta pe timpl, le trecea pe sub urechi, in asa fel ca

172 c. 248

-c44.12,1111611.

www.digibuc.ro

11. Pieptdnitura unei fete din Lunca Cernii, 1912

acestea sa raining vizibile, §i le impleteain doua c4i (chici). A a§ezat apoi indosul capului, deasupra cefii, conciusau con5iu, facut din sirma in formade coarne §i tesut intre sirme cu atade lina. Invaluind capetele ci5ilor dea-supra con5iu1ui, a prins o ciaptet (iaptet)facuta din pinza alba, in partea de joscu o cusatura lata (fig. 10). De sarbatori§i la anumite prilejuri, peste conciu seinvaluia cu o propoadd lunga din pinzaalba (fig. 5, 7, 34), iar in zile de lucru,cu o cirpei cumparata, dupd o expresiemai veche, de la boltei (din comert).

12. Doug fete torcind. Lunca Cernii de Sus, 1933

4 k,

.1;411°

.1.1

'4. .

ge7S...

t.'"X11:....

www.digibuc.ro

Fete le i§i purtau pàrul, ca §i in cele mai multe locuri din Transilvania,impletit in douà cozi, tice, una din pärul de pe cre§tetul capului, petrecut5,§i aici, sub urechea dreaptà §i legata cu capatul ei de a doua ticii, din pa'rulde pe ceald, §i care atirna pe spate (fig. 11, 12, 36, 40 §i 52).

ama§a femeiased inia, era lunga pira la glezne (fig. 13) §i avea cloudpàrti cusute laolalfa: partea de sus, pina la briu, numità ciupag (Pe§teana)oH pipag (Tu§tea) iar partea de jos poale.

Ciupagul are trei parti care ne intereseaz6 mai indeaproape pentrumotivele de cuskuri aplicate pe ele. Acestea sint: gulerul, breitara §i gurala inie, iar partea de mijloc, care acoperà pieptul, e numità foi (Tu§tea).

13. Croiul §i motivele << iniei >> din Tu§tea

A B C D Ir

1

rn

N

.

p r iz

7G

2*

H ---

www.digibuc.ro

14. Snit,. cu <<ubã>> de ling i nevastii cu << cadet& albg in fatá.Lunca Cernii, 1926

La guler, bra tard i gurd, inia e impodobita cu pui de arnici (bumbac need-sucit, cumparat din comert) de culoare neagra i vinata. Bra tara este parteadin fata de sub guler, unde se afla o creturei, adica o incretitura mai bogatain cusaturi cu motive; un inceput al tehnicii mai raspindite in Ardeal,ca, de pilda, pe Valea Jiului si in Cimpia Transilvaniei, de a coase pui infata camasii, pe muchia incretiturilor.

20

u

www.digibuc.ro

Minecile iniei aveau, §i ele, trei parti : mineca propriu-zisa ; man§etamai ingusta §i mai strinsa in partea ei de jos, numità pumncqi §i partea eide jos, ce se deschide ca o pilnie, numità fodori (fig. 5, 7, 34 §i 35). Puii,adica motivele de pe mineca cama§ii, sint aplicati in trei feluri: puii pastaumere; tabla; §i in rinduri. Puii pasta umere (fig. 37), cum arata numele,sint o banda ingusta de motive cusute de-a curmezi§ul minecii peste umeri.Se pare ca aceasta dispozitie reprezinta forma cea mai veche, ca §i puiipasta cot la padureanca. Tabla este un singur rind de motive mai late de-alungul minecii (fig. 13), iar rindurile sint formate din doua sau mai multerinduri mai inguste, cusute vertical de-a lungul minecii (fig. 6). Culorilepreferate la motivele minecii §i carna§ii sint in genere: negru, negru cualb §i negru cu vinat (Tu§tea).

Termenul de ciupag pentru partea de sus a cama§ii este raspindit §iin alte parti ale Transilvaniei, chiar §i peste Carpati, de pilda in Muscel,unde intilnim termenii: pummq §i fodore sau chiar fudure pentru partileinferioare ale minecii 1.

Peste poale se poarta, inainte §i inapoi, catrinta, iarna de link, iar varade arnici (Pe§teana). Catrinta e facuta din urzaluta neagra §i arnici, la carese mai adauga §i rugita (fig. 14, 38, 39 §i 41). Urzaluta este bumbacul rasucitcare se folose§te la razboi ca urzeald. Arniciul, bumbacul nerasucit, a fostfolosit ca baciala' (bateala). Din cind in cind se mai baga in bateala §i rugita,adica bumbac sucit, de diferite culori. Astfel, catrinta intreaga este facutadin bumbac cumparat din comert (Tu§tea).

1 Florea Bobu Florescu, Portul popular din Muscel, in o Caiete de arta populara >>,E.S.P.L.A., 1957, p. 14.

15. Invelirea ourzalei >>pe 0 sul >>. Tustea, 1913 2

VIM°

www.digibuc.ro

In schimb, ceitrinta de iarna, dar mai ales ciitrintoiu, cum se mai nume0ecatrinta dindarat (fig. 39 §i 41), se faceau pe de-a-ntregul din ling de culoareinchisa, toarsa acasa. La anumite intervale se teseau in bateala rugitei deculoare ro0e, alba §i neagra, pentrii a da §i ditrintoiului un colorit maivariat. In zilele friguroase de iarna, se purta §i In fata, in locul catrintei,tot ditrintoiu (Tu0ea). Este de remarcat faptul ea' mai demult se purta§i opregu cu fire, ca in Banat, care a fost mai raspindit 0 mai des purtatIn cele trei sate din coltul nord-vestic al Tarii Hategului : Rachitova, LuncaCernii i Meria.

La mijloc, femeia se incingea cu briu negru de ling i peste briul mailat cu o brei§ire colorata §i mai ingusta (Pe0eana).

Pe picior se trageau cioareci albi de ling i peste ei coltuni pistritise incaltau opin§i cu curele (fig. 34, 37, 38, 41), paptio, adicg pantofi (fig. 39)

§ivne (Pe0eana).Peste ciupagul iniei de port, adica de toate zilele, se imbraca pieptari

infundat (fig. 9, 12), iar de sarhgtori pieptariu crepat, adicg deschis infata (fig. 34, 35 0 38,). Aceste doua tipuri de pieptare, din blana de oaie,le vom intilni peste tot in Tara Hategului.

Atit femeile cit §i barbatii aveau douà piese de imbracaminte de lingmai groasa, pe care le imbracau cind era rece, peste cele de pinza. Una,cea mai scurtg, laibärul, iar cea lunga, §uba, se imbracau atunci cind erager mare.

Laibeirul rnuieresc era scurt ca i pieptarul, ajungea numai ping' la §olduri(fig. 38 §i 41). Croit din ling groasa, numita §ubi, avea mineci rásfrinte inpartea de jos. Laibarul era chindisit pe la guler i margini cu gaitane dediferite culori, numite birna§i facuti din 1mn i impletiti in diferite culori.Bogatia culorilor in cromatica locala surprinde nu numai prin scara largaa nuantelor, dar i prin terminologie. i aici, ca i in tinutul invecinat alPadurenilor, numarul §i culoarea birna5i1or difera dupa virsta, incit ace§tiasubliniaza diferentele grupelor de etate ; de aceea, taranii deosebesc laimbracamintea de lina tineresc §i birna5i bdtrinesc. Limita intreaceste douà virste e socotità intre anii 30 0 40.

Birna5ii tinere0i is pistriti. Laibdrul era impodobit pe la margineagulerului, la gura 0 la mineci. Aceasta decoratie a laibeirului cu birna5i,se deosebea adesea de la sat la sat. De pilda, la Pesteana, ordinea in careerau a§ezati birna5ii tineregi, socotind de la marginea dinafara spre inte-riorul stofei, a fost urmatoarea: ro§u cu vfnat, viorint (violet) cu verde,ro5u cu vfneit. La laibarul batrinesc : negru, roibat (ruginiu), negru. InTu0ea, laibarul tineresc avea birna5i: vindtoni (vinat inchis), roibei (brun,

22

birna0

si

si dyne,

www.digibuc.ro

100cm 1

40' A

100cm I 40cm-1

J K

16. Croiul §i. decorarea t< §ubei infundate >> cu q birna§i >> pe margini. Lunca Cernii

maro, ruginiu inchis), verde §i cot cu negru, adica birnasi negru a§ezat inlinie ondulata cu cotituri. La batrine, laibarul are birna§i negru cu roibei.Daca am staruit asupra acestor chindisiri ale laibdrului cu birna§i,am facut-o pentru importanta lor in deosebirea virstelor, respectata custdruintà la piesele de imbracamipte in primele decenii ale veacului nostru.

Dar piesa cea mai veche si mai originala a portului femeiesc dinTara Hategului si de pretutindeni este 5uba infundatei. Ea era croitadin 5uba de lina groasa si constituia imbracamintea femeilor mai in virstà,in timp de iarna geroasa (fig. 16, 42, 43). Cum arata §i numele, ea nu era

23

www.digibuc.ro

crapatet, ci infundatet, se tragea peste cap i, pentru ca frigul sal nu aibape unde patrunde, era lunga pina la glezne. Partea ei de sus seamana cuun laibar femeiesc, dar infundat si nu crapat, cu poale lungi i largi, alecaror cute sint adunate in fata, ceea ce da mersului o miscare leganatãin ritmul faldurilor. La mijloc se incinge briul de par negru, impletit cubete (fig. 17 si 43). Astfel de esarfe impletite au fost gasite si in vechilemorminte egiptene, iar astazi le gasim in Caucaz si Algeria I. Asemeneatehnica arhaic a. prezinta o prima etapa in evolutia tesutului. Peste acestbriu se incingea o brayire, tesuta la razboi, dar bateala nu se bateacu briglele de la razboi, ci cu speciaza din lemn in forma de cutit mare

lat (Meria).Si la suba infundata se observa aceeasi diferentiere dupa virste in

aplicarea birnayilor la marginile gulerului, gurii subii i minecilor. Culoareabirnasilor, in Pesteana, la suba infundata a femeilor mai tinere, a fost :negru, royu, verde, royu i vinat, iar la cele de peste patruzeci de ani: negru,roibat, negru. Culoarea la poale era : alb cu negru. In Tustea, subainfundata a femeilor mai tinere era impodobità la guler, gura i margineade jos a minecii cu bre4ire tesuta la razboi 1 cu coturi, adica cotiturinegre, iar jos la poale cu birnayi negri §i vineti, amestecati cuDeasupra, i aici, aveau cot negru, adica birnasii erau asezati in cotituriin linie ondulata.

Femeile batrine aveau suba impodobita la guler, gura i mineca cubirna5i negru i roiba, iar jos la poale cu negru si alb, fara birnasi cu cotituri.S-a staruit, i aici, in amanunte, pentru a arata numeroasele deosebiri ceexista in functie de virsta i localitate in ornamentarea cu gaitane a pieselorde lina : laibarul femeiesc i §uba infundata. Un bun cunoscator al portuluilocal putea distinge fara greutate, dupa culoarea gaitanilor i numarullor, localitatea i etatea purtatorilor pieselor respective.

In nord-vestul Tarii Hategului, unde gasim citeva sate dintre cele maiizolate Rachitova, Mesteacan, Lunca Cernii i Meria i unde piepta-natura cn coarne s-a pastrat pina mai tirziu, portul avea citeva note distinc-tive. Conciul cu coarne al femeilor n-a atins nicaieri marimea de aici (fig. 4,6, 33 si 35), iar numarul cositelor, al firelor de par impletit, putea atingesi 20. Broboada (fig. 5, 7, 34, 38 si 40), care invelea capul, era de piniàtesuta in cask sau dintr-un material mai fin. cumparat din comert (jolj)(Rachitova).

1 Vezi R. Vuia, Flechterei mit Stabchen bei den Ruminen in << Zeitschrift für Ethno-logie >>, 1914, pp. 824 828.

24

roiba.

gi

1

www.digibuc.ro

in privinta aplicarii motivelor pe mineca cama§ii femeie§ti, am intilnit,§i aici, dupa loc §i forma, trei categorii : femeile tinere aveau pui pestecot §i tabla, iar cele mai in virsta pui peste umar (Rachitova).

0 altà caracteristica a portului femeiesc din aceste parti era opregulroibat, cu fire de culoare bruna-ruginie, ce se purta, mai ales vara, indarat.Iarna, ii lua locul catrintoiu mai gros, tesut din fire de lina. La Meria, unsat a§ezat pe culme la fel ca Mesteacanul din vecindtate cu araturiin terase ca §i in tinutul Paclurenilor, cu care nu numai prin aceasta aretrasaturi comune, intilnim §i vadite influence ale portului padurenesc.La Meria nu s-a purtat nici cettrintd §i nici catrintoi, ci numai opregul roibat,indarat. Iar cind femeia pleca undeva, i§i punea §i inainte opreg, intocmaica la portul vechi din Banat, opreg cu fire purtat atit in fata cit §i indarat.0 altà piesä caracteristica a portului popular din aceste sate este catrintade pinza alba (fig. 14), ce avea, in partea de jos, un rind de pui, adicamotive tesute cu culori (Lunca Cernii).

Peste inie se purta laibdr ori ldibeirut (fig. 38, 41), facut din panurade lina, §uba ca a padurencelor (Lunca Cernii, Meria) sau pieptar crapatdin blana de oaie §i chiar pieptar inflorat, acoperit pe de-a intregul cu motiveflorale cusute cu fire de matase ca in tinutul padurenilor, opera executatacu maiestrie de cojocarii din satele de pe valea Bistritei (fig. 33). Iarna,cind era ger, se purta §uba crapata ci infundata (Lunca Cernii §i

Meria). Suba infundata a avut, aici, ointrebuintare generala §i s-a mentinut timpmai indelungat (fig. 40).

Dupa cum se vede, ne aflarn la unpunct insemnat de incruci§are a pieselorde port, un adevarat ((trium confinium #al intilnirii porturilor din Banat, Padureni§i Tara Hategului. Dar acest colt al TariiHategului este totodata §i un loc de pastrarea pieselor arhaice. Portul femeiesc cucoarne impreuna cu §uba infundata s-aupurtat aici pina in deceniul al treilea §ial patrulea al secolului nostru.

In jumdtatea situata la sud de liniaferata a bazinului de la Hateg, portul era

17. Impletitul 0 briului cu bete P. Tu§tea, 1912

u 0.

I

1.

'&"r

!

,

WM:

_

:tomoot-.4

www.digibuc.ro

aproape identic cu mici variatiuni locale cu al satelor situate lanord de aceasta linie. Astfel, in Cirne§ti, linga linia ferata §i aproape decentrul acestui bazin, s-a purtat aceea§i pieptaratura cu coarne, cu celezece cosite subtiri §i cu ceapta sau §apta, cu pui con0. i aid, in zilelede lucru, femeia i§i invaluia capul in cirpd, iar in cele de sdrbatoare cupropoada, care a fost, prin urmare, o piesa ceremoniala, intrebuintata numaila sdrbatori, nunti etc.

La fete, portul celor cloud' chici, una ce se implete§te din parul de pecre§tetul capului §i alta din cel de pe ceafa, a inceput sa fie parasit. Astazi,ele au numai o cica pe circa.

Femeile purtau, §i aici, inie cu poale, la mined cu tabla cu pui ori puipeste cot. Cele mai in virsta au avut, §i ele, tabla la minecile iniei, dar cupui albi §i la fodorile minecii ; in schimb, pumna§ii erau mai des ornamen-tap cu motive de culoare neagra.

Peste poale se purta, inainte §i inapoi, vara catrinta de cilti §i de arnici,iarna de lira. Picioarele se invaluiau in obiele i peste ele se trageau §ioare§idin panura groasa de lira numita, §i ea, §ubli ori pared in formade ciorapi sau incaltaminte cu tureci lungi ce ajungeau aproape de genunchi.Iarna cind era frig, incalvau opinci, iar vara la lucru au umblat desculte§i numai duminicile au imbracat §izme (cizme). Astazi, se poarta pretu-tindeni Pdpuci, pantofi cumparati de la cooperativa.

Acela§i port, cu mici variatiuni, 11 intilnim §i la Ostrov, Valea Diljii§i, coborind, pira la Ohaba Sibi§el de sub poalele Retezatului, satul cudube, unde apa cinta i lemnele joaca aluzie la jocul ciocanelor de lemnal dubelor mi§cate de §uvitele de apa. In aceste dube se a§aza §ubele delInà ca sa se ingroa§e panura. Si aici fetele i§i gateau capul cu cele cloud'tii imbinate sub ceafa.

Fetele §i nevestele aveau, pe mineca iniei, cloud rinduri perpendiculare§i paralele, batrinele pui pasta umdr, iar in partea de jos a minecii, fodoricu pui §i cipd, adica dantela. Culoarea dominanta a motivelor era neagra(Ostrov), atit la cele tinere cit §i la cele in virsta, dar se intrebuinta §iarniciul ro§u §i vinat. In unele sate apareau, §i aici, puii negri peste umar,iar cusatura, la locul unde se imbina pinza, era acoperita cu motive informa' de cruciulite culcate, numite pi§erdu (Ohaba Sibi§el), tehnicd§i motive raspindite in mai multe localitati ale tinutului.

Peste poale se lega catrinta, vara de arnici §i iarna de lira (Ostrov),cu un colorit inchis : ro§u, vinat §i verde, cu predominanta insa a culoriinegre (Ohaba Sibi§el). Femeile tinere purtau cieptarul (pieptarul) crapat,batrinele pe cel infundat, folosit iarna §i de cele tinere.

20

;9e

www.digibuc.ro

Acest port, a§a cum a fost el in primele decenii ale veacului al XX-lea,se poate vedea in fig. 44. Femeia din dreapta are sus, la mineca iniei, puipeste umeir, iar in partea de jos fodori §i ,sipta. Ea poartà pieptar infundat§i catrinta alba. A doua femeie din dreapta e imbracatà cu 5ubei infundata

cu pieptar infundat. Ambele slat imbrkate in vechiul port din bazinulHategului. Portul celor trei femei mai tinere din stinga este ceva mai recentdecit al bgtrinelor din dreapta dar §i el, in bung parte, dispgrut.

Iarna, cind e rece, s-a purtat §i aici laibgrul de ling, scurt ping la briu,cu birna5e ce au variat dupg localitate. De pildg, in Ostrov cu birriP§e :negre, verzi §i ro§ii, iar la Valea Diljii cu : roiban verde impletit cu mogozin§i roiban. Femeile mai in virstg au purtat, §i aici, iarna, de sgrbgtori, 5ubainfundata (fig. 44). Vara, la lucru, femeile au umblat desculte §i numaiduminica imbrkau §izme (cizme, Cirne§ti). Inainte de a se incalta, i§itrggeau in picioare ioare5i (cioareci) de ling albà, lungi ping la genunchi,§i peste ei coltuni Pistriti tot de ling. Se incgltau cu opin5i, papu5i §i §izme.Cioareci §i coltuni se purtau in cizme, iar la papuci se luau 5trimfi adicgciorapi (Ostrov, Valea Diljii).

Portul cu coarne, impreung cu toate piesele specifice portului femeiesc,a fost cel mai rgspindit §i cel mai caracteristic bazinului de la Hateg. Els-a intins, acum cincizeci de ani, de la marginea de nord a bazinului pingin satele de sub poalele Retezatului. Clopotiva, Riu de Mori, Valea Diljii§i cele doug Ostroave au format marginea de miazgzi a acestui port original§i strgvechi. Acest port specific Tarii Hategului a rezistat ping in anii dedui:4 intiiul rkboi mondial, deci aproximativ ping prin 1920, de cind s-aaccentuat dezagregarea portului popular pe toatà linia, ca urmare a nivelgriicapitaliste a deosebirilor regionale, prin formarea pietei interne unitare.

Pe vremuri, portul cu coarne a avut o rgspindire mare §i la alte popoare,ca, de pildg, la croati, la slavii de rgsgrit §i, indeosebi, la velicoru§ii din sud.La ace§tia din urmg, coarnele, in gateala capului, erau a§ezate, la inceput,in secolele XVIIIXIX, pe cre§tet, in pozitie verticalg. Apoi, din verticalgau devenit orizontale §i, totodatg, s-au indreptat spre ceafg, avind deciaceea§i pozitie cu cea a portului din Tara Hategului.

Nu e lipsitg de interes afirmatia unor autori Ca ideea care stg labaza acestui port cu coarne la femei este foarte veche 1, dar nicgieri

I Cu privire la faspindirea portului cu coarne la femei vezi: A. Haberlandt, DerHornputz. Eine altertumliche KoPftracht der Frau in Osteuropa in o Slavia >> II, nr. 4,pp. 680-717; D. Zelenin, Russische (Ostslawische) Volkskunde, Berlin und Leipzig1927, pp. 229-233 ; Dr. M. Gavazzi V. Tka16i6, T. Pauli6, Oprenia zenska glave, in« Ethnografska Istragivania i grada n Zagreb, 1934, pp. 53 68 ; J. Hanika, Gestalttypenin den europäischen Kopftrachten, in Tracht und Schmuck im nordischen RaumLeipzig, 1938, pp. 59-61.

27

§i

www.digibuc.ro

portul cu coarne nu prezinta forme mai originale §i mai arhaiceca in Tara Hategului.

Portul barbatesc din bazinul de la Hateg, §i in genere cel din TaraHategului, nu avea eleganta sobra a portului poien5resc §i nici varietatea§i bogatia decorativa a celui banatean. Nu avea nici macar inventivitateaportului femeiesc din acela§i tinut. Simplu §i practic, armonia portuluibdrbatesc se datora, in buna masura, materiilor folosite. Pinza tesuta larazboi §i §uba de link precum §i putinele gaitane aplicate la margini, realizauun ansamblu unitar. Era imbracamintea unei populatii de fo§ti iobagi,cu o viata grea, istovitoare, cu putine ragazuri. Acest port impresioneazaprin sobrietatea croiului, prin coloritul lui natural, deschis, prin surulpotolit al panurii de lina §i structura materiilor prime, pinza tesuta larazboi, §i, mai ales, acea pinzei de-a groasa, folosità la imbricamintea de lucrua barbatilor.

In partea de nord-vest a bazinului de la Hateg, in citeva sate de peinaltimi §i din vaile izolate (Meria, Lunca Cernii de Jos §i de Sus), piepta-natura cu chici, din vremea iobagilor, mai era pastrata de citiva batrini,Inca multa vreme (fig. 45). Chiar §i dupà intiiul razboi mondial, cei tinerise tundeau lasinduli par pe frunte, iar cei de la treizeci de ani in sus, de§ierau tun§i pe cre§tet, lasau jur imprejur o cununa de par. Cei virstnici,de la cincizeci de ani in sus, purtau parul lung, pina pe umeri.

Inainte de intiiul razboi mondial, in bazinul de la Hateg barbatii purtauni§te palarii cu margini exceptional de late, care apoi au devenit maipotrivite (fig. 48). Tinerii poarta azi palarii cu boruri inguste §i numai batrinii,cu boruri late. Acest port al paldriilor cu boruri late este cu atit mai surprin-zator, cu cit vecinii de la apus, banatenii, §i cei de la nord, padurenii,purtau palarii cu margini rdsfrinte, iar vecinii de la rasdrit, poienarii, cuboruri extrem de inguste. Un desen, pastrat din a doua jumdtate a secoluluitrecut, publicat §i in aceasta lucrare (fig. 3), reprezinta, in schimb, un barbatpurtind o palarie cu borul rasfrint in sus. Iarna se poarta caita laie, ocaciula neagrd din blana de miel cu fundul lat (fig. 45, 47 §i 48).

Came 5a este lunga pina la genunchi §i uneori §i pinä sub genunchi(fig. 46, 47 §i 48). Pentru sarbatori, ea e din pinza de-a sub tire, iar pentrulucru e din p inza de-a groasei, are pumna§i, adica mamete la mineca. Lacei tineri, gulerul, gura cdma§ii §i pumna§ii sint impodobiti cu pui negride arnici, iar la cei trecuti de patruzeci de ani cu pui albi de bumbac. Uneori,la guler §i la gurk cama§ile aveau cusaturet albei (motive albe), iar la pumna5ivinate §i negre (Rdchitova).

28

www.digibuc.ro

in fata, la mijlocul ei, came5a are un M cusut cu ata neagra, iar inspate, tot la mijlocul ei, de asemenea un M cusut cu ata alba, careia i sezice clin. Acest M, de pe fata si spatele carnasii barbatesti, nu este altcevadecit asa-numitul barbur, atit de caracteristic pentru camp jienilor, margi-nenilor din jurul Sibiului si mocanilor din Muntii Apuseni.

La Valea Diljii, ph-là la treizeci-patruzeci de ani, barbatii purtau carnasicu pui negri la guler si pumnasi, iar la carnasile celor de peste patruzeci deani puii de la guler si pumnasii au fost impestritati cu alb si negru.

Partea inferioara a corpului era acoperita, vara, cu izmene largi si iarna,sau cind e racoare, cu cioareci sau 5oareci strimti de lina alba. La cei tineri,la marginea de jos, izmenele aveau ciPca, ilpta (dantela), iar deasupra, laglezne, ele erau legate cu curele numite tragatoare (plural : trcigcitori), curd(Pesteana), curea, catarama (Ostrov).

Pe talie, barbatii se incingeau cu o curea lad', cu douà sau trei cdteiramemari in fata, in care isi tineau banii, hirtiile de valoare etc. In unele locuri(Valea Diljii), feciorii si barbatii au cure cu bumbi sau, cum se mai zice,bugarie cu bumbi (fig. 46, 47 si 48), iar batrinii se incingeau cu un briusau un 5erpari lat de piele. Acestei curele late (fig. 47) i se zicea si blip(Ohaba Sibisel). In afard de cureaua lath', barbatii se incingeau si cu ocingatoare, tesuta din lina colorata (Pesteana). Cu cincizeci de ani inurrna, aceste curele atingeau si ldcimea de 20-25 cm.

E locul sa aratam aici ca, la sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputulcelui de-al XX-lea, trasatura cea mai caracteristica a portului barbatesc dinTara Hategului, am putea spune chiar stilul acestui port, a fost tocmaicureaua foarte lad si palaria cu boruri extrem de largi, elemente ce dominauansamblul portului prin marimea lor exagerata. De asemenea, culoarea lorinchisa sublinia contrastul intre acestea si fondul deschis al imbracaminteide pinza albà si de panufa de lina surd.

Paldrii cu boruri extrem de largi s-au purtat si in Slovacia, in Tirolsi la croatii de-a lungul litoralului adriatic si Savei. Ele au fost, de altfel,I la moda * in Europa Centrala chiar si in epoca feudald, astfel incitraspindirea si continuitatea lor pentru o perioada considerabila estecertificata.

Aceste paldrii au avut si un rol social precum si unul simbolic. Eleau fost nu numai un simbol al barbatiei, dar si un drept al claselorexploatatoare. Purtarea lor, in anumite epoci, a constituit un dreptexclusiv al starilor privilegiate. Patrunderea palariilor late in paturilede la tail' poate fi deci considerata nu numai ca un aspect al modei, dindiferite epoci, dar si ca o tentativa de a anihila acest simbol al claselor

29

www.digibuc.ro

privilegiate, precum i o tendinta de emancipare de sub restrictiileimpuse lor

De alta parte, este cunoscut faptul ca pälaria cu boruri late a fost purtatain a doua jumatate a veacului trecut, avind o mare raspindire in teritoriulfostei monarhii austro-ungare. 0 simpla rasfoire a albumelor de costumeale epocii ne convinge de acest lucru. Astfel, pare mai justificat sà cautamoriginea acestor palarii mai degraba in moda veacului trecut, decit sapresupunem origini prea indepartate.

Pieptul este acoperit cu pieptari cu gurd (in unele comune se pronuntakieptari Valea Diljii) sau pieptari Infundat (fig. 47 si 49), cind nu e

prea cald, iar iarna cu un cojocut cu mineci, care acopera numai parteade sus a corpului ping la coapse (Pesteana). S-a remarcat faptul ca la Meriafemeile poarta laibere scurte fara mineci, din panura de link ca si in regiuneapadurenilor. Acelasi laibar de tip si croi paduranesc 11 poarta i barbatiidin Meria, ceea ce constituie inca o dovada ca in multe privinte Meriaface tranzitia intre Tara Hategului i regiunea padurenilor.

Picioarele si le incaltau cu obiele §i peste ele cu toloboni din panurg deling (fig. 45, 47 si 48). Primavara, pe ploaie, se purta i obiald dinpiele de oaie numità plotoj folosità cu par cu tot (Meria). In sateledinspre sud de linia ferata se purtau coltuni §i opinci cu gurzui (fig. 45si 47). Coltunii se faceau din lina i urzeilutd, fir de link cumparata dincomert i folosità ca atare, de unde ii vine si denumirea (Valea Diljii).In unele locuri, numai feciorii purtau de sarbatori coltuni in opinci (Ohaba

Iarna i toamna, cind e racoare, barbatii se imbracau cu doua piesecaracteristice portului din aceste parti, laibdrul §i pba, ambele croite dinpanned de lina, numite in graiul popular 5ubei ori 5oareci. Deosebirea intreaceste doua piese consta in aceea cã laibdrul este mai scurt, ping' la genunchi,iar 5uba mai lunga, pina la glezne, avind clini in cele cloud Orli, de lasubsuori (fig. 45, 46, 47 si 48).

Aceste doua piese au o deosebita importanta, ele fiind singurele dinportul barbatesc, ornamentate cu gaitane intr-o atit de mare bogatie deculori si motive aplicate pe margini, ca, poate, nicaieri in alta parte.

In Pesteana, situata spre nord de linia ferata HategCaransebes, sepurta laibdr de culoare alba si neagra ; la marginile lui, la guler, piept

Cu privire la problema rolului social al p515riilor si indeosebi a celei cu borurilate, vezi : Fr. v Nopcsa, Albanien, p. 204 210 ; Bruno Schier, Die mittelalterlicheAnfeinge der toeiblichen Kopftrachten, in a Beitrage zur Spachlichen Volksithertie-ferung 0, Berlin, pp. 151 153 ; acelasi, Der Hut al- Spiegel der socialen Stellungund seelischen Haltung seines Tragers, in « Zeitschrift ftir Volkskunde >> L.

30

j.

si

Sibisel).

si

www.digibuc.ro

mineci cu birna§e roibd (ruginiu inchis), pestrit (rosu cu galben) si vinatcu sirma alba, roibd (brun-ruginiu) si cu §iptd, adica dantela. De la patru-zeci de ani in sus, se purta numai laibcir alb cu §inor (gaitane) negru si albpe la margini.

Haina lunga de link §uba, a fost totdeauna alba si chindisita la guler,piept, clinurile de la subsuori si la mineca cu §inoard (fig. 45, 46, 47si 48). Cei tineri, pina la treizeci de ani, o purtau cu f i noard negru si rosu.La mineca si la clinuri, din distanta in distanta, se mai puneau si pupurifacute din o linie ondulata cu o mica floare, ca un trifoi (vezi fig. 47, per-soana din stinga). Cei mai in virsta au avut numai douà §inioare: neagrala marginea dinafara si alba la cea dinauntru. Aceste doua culori, destulde stabile, au fost aplicate aproape in toate satele din bazinul Hateguluila imbracamintea celor virstnici. ,I,Lba este sou imbeiieritii, cind se poartanumai pe umeri (fig. 46 si 48), sau imbracata pe mineci.

In comuna Hatajel, vecina cu Pesteana, au fost chiar trei categorii delaibare, dupa etate : la juni; la cei de mijloc; §i batrinesc. Junii au avutlaibarul bogat ornamentat cu §inoare §i bIrna§i de cele mai diferite culorisi figuri: 5inor negru, brd§ire pestrite, viorint (liliaceu) si §inor negru incolei§it(un fel de meandre rotunde incoldcite); chiar si §inorul e cu cotituri (ondu-lat). La cei de mijloc, laibarul era ornamentat cu birnasi negru, viorint(liliaceu), ca floarea persicului cu col4ei de §inor negru, bcirna§i ca floareapersecului, birmqi negru. Laibarul batrinesc avea numai 5inor negru saualb si negru pe la margini.

uba a fost si ea : tinereasca cu pui negri, cu rosu si cu §iptii (dantela)pe la margini sau, mai precis, §inor negru si rosu, pi§erdu (cruciuliteculcate), cu floarea Persecului§i §ipta (dantela); la he'd mijloca§i cu sinor albsi negru, pui negri cu rosu ; ,yuba beitrineasca a avut sinor alb, negru sipui negri cu mohorit (brun-ruginiu). Batrinii mai purtau si cojoc batrinescdin blana de oaie fara pui.

Laibdrul era croit din cinci bucati de panura de suba : stanu, la spatesi in fata era croit dintr-o singura bucata §i la mijloc cu o bucata rotunda,taiata pentru cap si grumaz, Cele douà clinuri de la subsuori si cite o bucatapentru fiecare mineca. La Rachitova, sat ascuns intr-o vale in partea denord-vest a Tarii Hategului, birna;ii aplicati la laibarele celor tineri au fostmai mult de culoare rosie, iar la cei batrini de culori inchise. Croiul §ubiidifera de cel al laibarului prin faptul ca in fata §ttba avea aripi adaugatela stan, iar la subsuori, in afara de bucata numità si aicea clini, mai avea,in partea de sus, o broschita bogat ornamentata cu gaitane pe de-a lungulcusdturii (fig. 45, 46, 47 si 48).

31

www.digibuc.ro

uba lunga a fost purtata numaide batrini. In timpul din urma ea afost parasita, iar azi, toata lumea, tineri§i bdtrini, poarta laibare, care sint maiscurte. In schimb, la Lunca Cernii,a§ezatà intr-o vale mai izolata, s-apastrat pina in anii din urrn6 5uba albachindisita pe la margini, la cei tinericu negru, rugi ta (ruginiu), yin& impletitcu tugita §i rugirei, iar la cei batrinicu negru, roibat, vinat cu roibat i roibat(fig. 45).

In satele dinspre sud de liniaferata HategCaransebe§, ca, de pildala Cirne§ti, tinerii au purtat laibar negrucu pui i pe la margini cu 5inoare ro§ii

alba cu birna5i negri (fig. 48).In comuna invecinata (Unciuc), tinerii

18. CApeteniile dacilor, imbracati cu au purtat mai mult laibdr negru cuglugi, in fata lui Traian. Columna luiTraian, Roma birna5i: negru, roiban, negru, iar batri-

nii mai mult 5uba cu birna5i: negru,alb-negru. De altfel, portul este acela§i,

cu mici deosebiri §i in comunele invecinate, Ostrov §i Valea Diljii. Depilda, la Ostrov tinerii au purtat laibar cu birna§i : ro§u, galben i vinat,dar in zilele de odihna §i ei purtau 5uba alba. Batrinii au avut laibaralb, cu birna§i : negru, roil* negru; iarna §i in zilele de sarbatoare 5ubaalba §i §inor cu co1a5i (colaci). Prin urmare, portul se schimba nu numaidupd comuna §i nu nurnai dupd etate, dar §i la diverse ocazii.

0 mare varietate a existat in Valea Diljii, un sat mai izolat sub poaleleRetezatului, cu multe izvoare §i piue pentru §ube. i aici tinerii, pina latreizeci de ani, au purtat laibar negru cu birna5i: row §i mogozin (o culoareca floarea piersicului), dar §i alte combinatii, de pilda, intiiul birna5i:ro§u, mogozin sau roiban deschis ; al doilea birna5i: verde, ori primburd,panglica verde cu mogozin inchis ; al treilea birna5i: mogozin ori roibaninchis. De la treizeci de ani in sus, la lucru a fost purtat laibaralb lard birna5i, iar de sdrbatori laibdr alb la margini cu trei birna5i:negru, ro§u roiba (roiban deschis) i negru. .uba alba au imbracat-onumai de la treizeci de ani in sus, cu birna§i ca i la laibar; 5uba neagra afost fdra birna§i.

32

r ,1

I

f

p ';

:11_ §i 5ubd

www.digibuc.ro

in Ohaba Sibisel au fost, de asemenea, trei grupuri in ce priveste deco-rarea laibdrului cu birnasi: cei tineri au purtat, si aici, mai mult laibarnegru, la margini cu birnasi: vineitoniu (vinat inchis) impletit cu roibeiverde cu mogozin, vinatoniu cu roibd si mai inspre interior cu §ipta. Ceide virsta mijlocie (30-40 de ani) au avut lath& alb cu birna§i: negru,roiba si negru pe la guler si margini. Cei batrini, laibdr alb fara birnasi si§ubd alba cu birna§i alb si negru. i cei mai tineri au purtat 5uba albacu birnasi: negru, roiban, si cu negru pe la partea interioara a aripii, cupui de birna§i negri, impestritati cu roiban, spre marginea interioara cuciptd neagra' ofi p4erdu. Batrinii au avut la suba birna§i albi cu negru.S-a purtat, mai rar, si ttbct neagra (fig. 47).

Dace am staruit, poate, mai mult asupra acestor arnanunte ale decorariilaibdrului si §ubei, dupà sate si etate, am facut-o, dinadins, spre a arataCita' atentie s-a dat acestor amanunte, traditia, ca, poate, nicaieri in altàparte, reglementind cu rigurozitate, pina in cele mai mici arnanunte, decorulpieselor in functie de diferentele de virsta si de ceremonial.

Portul popular din acest tinut, si, mai ales, in partile de vest ale bazinuluide la Hateg, mai cuprinde inca o piesa arhaicà tipica, caplet. Gluga aceasta,

19. Tàrani cu glugi, dinLunca Cernii de Sus,asezaçi la fel ca dacii depe Columna lui Traian.

1912

3 c. 248

old

.1;AL J7r

Td,

, A

4

A

!e-s!.9644Al200,0

-

www.digibuc.ro

din panura de lira, are la partea ei de jos motive tesute la razboi sau chiarcusute cu bumbac colorat §i cu ciucuri la capat (fig. 37 §i 49). Ea estepurtata atit de barbati cit §i de femei (fig. 34), avind o dubla intrebuintare :in timp ploios sau cu ninsoare e purtata pe cap (fig. 49), iar la drum are§i rolul unei straite agatata cu baierele ei de git sau atirnata de umeri (fig.37).Nelipsita drumetilor din aceste parti, pe linga aspectul decorativ, maieste §i de mare folos, putind fi intrebuintata, cum am aratat, dup.-a

imprejurari, fie ca straita pentru merinde la drum, fie ca gluga in cazde ploaie.

Ca toate piesele ce sint legate de o anumita utilitate, §i gluga ca §icojocul, §uba infundata, briul impletit cu bete, opincile poate avea ovechime considerabila. Cu toata prudenta §i rezerva fata de comparatiileindraznete, mai ales intr-un rastimp atit de mare, totu§i nu putemsa nu constatarn marea asemanare intre imbracamintea dacilor depe Columna lui Traian §i portul actual al glugii din Tara Hategului(fig. 18 §i 19) 1.

Cu toate Ca in ultimele decenii a suferit multe schimbari, portul barbatescs-a pastrat relativ mai bine decit cel femeiesc. Au disparut sau s-au modi-ficat, mai corect s-ar spune ca s-au modernizat, piesele de lira, cum sintlaibárul §i §uba. Materialul, panura de lira, ca produs al industriei casnice,a ramas acela§i, dar s-a imprumutat croiul hainelor de la ora§e. Inschimb, piesele de pinza, catnap §i izmenele, §i, uneori, chiar §i cioareciide lira §i cureaua lad de plotog, pAstreazd Inca linia traditionala aportului local.

In afara de aceste piese albe de pinza, au mai rezistat vremii §i pieselelegate de viata pastorala, ca aparatoare de ploi §i frig, cojocul stramo§esc§i iepengea impermeabila (fig. 53). Aceasta din urma a fost adusa aici,probabil, de ciobanii margineni transhumanti, din balta Durarii. Chiarnumele arata vadita influenta balconied.

1 Cf. R. Vuia, Ethnographische Betueise fiir das Alter und die Kontinuitcit des ruma-nischen Volkes in Siebenloargen, in « SiebenbUrgen >> Bucure§ti, 1943, vol. I, p. 42(fig. 9 si 10); Fl. B. Florescu, Monumentul de la Adamclisi, Tropaeum Traiani, Bucure§ti,1959, Editura Academie( R.P.R., pp. 444 445.

34

oi

www.digibuc.ro

PORTUL DIN PARTEA DE VE STA BAZINULU I DE LA HATEG

Portul cu coarne al femeilor din bazinul de la Hateg, judecind dupddatele ce le avem, nu s-a intins pina la marginea de vest a bazinului, pinala Poarta de Fier, care constituie granita naturala a acestui tinut. Veninddin vest, portul banatenesc a patruns prin trecatoarea ce pleaca de laCaransebe§ spre Hateg, ping' la linia constituità de satele Paucine§ti, Gra-di§te, Poieni. E adevarat a §i granita administrativ6 a Tarii Hateguluia trecut, pe vremuri, mult dincolo de Poarta de Fier, ping la Boutariide Jos.

Dar portul banatenesc din aceste parti a patruns nu nun-iai destul deadinc, cu toate elementele sale constitutive, ci, prin citeva piese, si maiales prin originalul opreg cu fire 0 leitmotivul * portului banatenescel s-a introdus in coltul de nord-vest al portului cu coarne, pina la liniaLunca CerniiRachitova §i chiar §i pina in inima acestui bazin, la Cirne§ti.Deci, o dovada ea' culturile populare ale unor regiuni superioare cadezvoltare economick in urma relatiflor de schimb §i culturale, au tendintade a se impune peste zona celor inferioare.

Nota dominanta ne este data §i aici tot de portul femeiesc. Trasaturilelui esentiale sint asemänatoare cu acelea ale portului din Banat : ceaptacusuta cu birch §i margele ; carna§a cu table/ sau blana §i telieturi (ajur)la mineci ; §i opregul cu fire.

Portul barbatesc pastreazà, §i el, mai ales in zona marginala, piesecomune cu cel din Tara Hategului. Insa, pe masura ce ne apropiem deBanat, se asearn'anA tot mai muIt cu portuI acestui tinut. Nu se mai intilnescpiesele croite sobru dupa necesitatile omului deprins cu viata aspra. Ele-mentele decorative, linia, croiul, culorile, toate impreuna tradeaza incli-narea spre ornamentica exuberanta a portului din Banat.

Femeile a§ezau un 5erc (cerc) din sirmk infa§urat in pinza alba pestepieptänätura, pe care o acopereau cu ceapta, 5eaptd, boneta rotunda impo-dobia cu motive geometrice in culori vii, uneori §i florale, cu aplicatiide margele (fig. 20, 21, 22). Femeile tinere au purtat k4kineu cu 5ocot,naframe cu ciucuri, in culori vii, ro§ii, galbene.

Caracteristica portului femeiesc era tabla sau blana lunga §i latk pemineca cama§ii (fig. 23), ca §i in Banat §i in regiunea padurenilor formind,in aceasta privinta, o zona comunk Dar nicaieri arta cusutului nu s-aimpus cu piese atit de elaborate §i artistice ca aici. Aceste table sau bldnuri,

353*

www.digibuc.ro

20. Femeie cu ceapta Poieni, 1913

21. a Cepte » din zona Bucova-Boutari.(Colectia Muzeului Etnografic

al Transilvaniei din Cluj)

N.)'-- ( "!. 4

\

».

www.digibuc.ro

4 7 4.

47-7'

22. Croiul §i motivele unei <ocepte )) din zona Bucova-Bouvari

asernanatoare cu unele mici tapiserii aplicate pe minecile camasilor femeiesti,sint adevarate compozitii maiestrite, sustinute in culori sobre, in careciteva pete vii dau efectul pietrelor pretioase (fig. 24 si 25). Aici nu intilniminfluentele orientale ale tablelor banatencelor din partile Timiului, cusutein aur i cu tdieturi (ajur). Motivele compacte si de o aleasa cumpatareau fost armonizate spre a imbina elementul geometric cu cel floral intr-undesen simplu.

Poalele sint, i ele, de o factura mai fina, cu ciuraturd, 5urdturd adicaajurul patruns si in paturile taranesti, ajungind, mai aIes in portulfemeiesc din Banat, la o mare dezvoltare. Caracteristica principala

37

,-"-------------

f_._

www.digibuc.ro

a acestui port o constituie insa opregul cu fire, purtat in parteadindarat (fig. 50) si catrinta, nelipsita portului femeiesc din acestelocuri.

Piesa cea mai decorativa a portului femeiesc este pieptarul de oaie,cusut pe de-a intregul cu pui de }Arcä si cu luna in spate. Elementele luiprincipale sint: ciutura, sau paora in forma de Hoare cu patru petale,roata, o floare in forma' de cerc si ochiul boului, in forma de inima, cuvirful in sus. intregul pieptar este acoperit cu elemente florale si tipice

23. Croiul §i motivele unei calma§i femeie§ti din Bucova

--6.45m -

A B C F 9 HI MK

E L

t".rt,

L

D

I

www.digibuc.ro

24. q Table >>, cusgturi late dc pe minecile cãmfisilor din zonaBucova-Boutari. (Colectia Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj)

artei cojocarilor din aceste parti. Numai in spate se lash' un loc gol in formAde semicerc. Aceste cojoace, adevkate piese de area ale cojocàrituluilocal, s-au rdspindit §i in regiunea pgdurenilor. Iarna se purta o§ub'à de lind albd, bogat ornamentatà cu spirale cu linor negru, aziaproape dispa'rutà.

39

www.digibuc.ro

25. 0 Table >>, cusgturi late de pe minecile cArnásilor femeiesti din zonaBucova-Boutari. (Colectia Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj)

40

Por- '7 -rr''' -.rZ`:-.- '..3.....r.-...,-.. '-'7.,.... ';'-`,-fp

- .7.-i -ii.1:5

1, a

r, , . );...i-..Z., ' : ,1.*U

ii, . ' , s S' 0.

;7., Si,"

.Ng

c

o-

'sr

r4-ref-

.:.

NW°

17.r.t

www.digibuc.ro

Portul barbatesc prezinta, §i el, vklite influente banatene. Carna§alunga pina pe sub genunchi era, la cei tineri, cu guler Inalt, plin de motive§i ul§ele, okiuri, adica cusatura in ajur, partile imbinate pretutindeni cucheie, o cusatura marunta ce leaga piesele necusute laolalta (fig. 26). Gulerule prins cu cioceinel sau §ocanel cusut cu arnici negru de corpul carna§ii.Gura de la pieptul carna§ii §i mineca carna§ii cu pumna§i sint cusute cuata alba, cu albiu §i cu taieturei (ajur). Izmenele, la cei tineri, cu focot, cumne-a explicat informatoarea, atit de original §i plastic : a scos baciala 5i augit urzeala 5i din aia a ugit 5ocot la izmene.

Peste cama§e se poarta bra§ire de link iar batrinii au purtat curea saupro§cei de piele lata de o §chioapa, un fel de laibeir de lira ca un pieptar.Iarna s-a purtat qi aici 5uba sairta de linà, iar in cap caciula banateank

26. Croiul i motivele unei cama'§i b'arba'te§ti. din Bucova

/ A

a

C

E

G -- H I

J L Mp N

0.2P Sgf

R

<3K

0 F

5

www.digibuc.ro

4i

tilr4t;...:1/4

27. Croiul i motivele cArn4ii femeie0i din Mucine§ti, 1958

cu virful aplecat, cu cojoc alb, lung pina in pamint; in picioare opin0obele de lira, avind sus o varga, o dune neagra i una rosie (fig. 51).

Acesta a fost portul in satele din trecatoarea ce duce catre Banat, laBucova i Boutari, care, in unele privinte, se mai mentine i azi. Dincoacede Poarta de Fier, in satele din coltul de vest al bazinului, portul e maisimplu si face tranzitie spre portul general din bazinul de la Hateg.

Femeile Ii fac i aici doua ti,si, cit mina de groasa, impletesc in parlira neagra invaluita in dirza neagra. Fiecare ticei este impletita in trei

42

t.

'e

a

;

www.digibuc.ro

28. Croiul i motivele unui <<laibàr > femeiesc din Paucinesti, 1958

vice, deci dupa canonul obi§nuit in intreaga Tara a Hategului. CapeteletiOlor le string la ceafa i peste ele a§aza ciaprei cu margele 1 cu beinut.Cind mergeau la joc, femeile nu se invaluiau. Propoada era lunga ; o purtaunumai in zilele de sarbatoare, prinzind-o cu ace de par §i läsind-o sa atirne

29. Croiul <cioarecilor>> femeiesti din Paucinesti, 1958

/ /ff/AW//ff/ /M// / /ffff 4

//

www.digibuc.ro

01011M00.

/1009004

ri

3MZWF.MrsoMMMAZ.

30. Croiul i motivele unei cAm4§1 bArbAte§ti diu Pfiucinqd, 1958

pe spate pina jos. In zilele friguroase si in cele de lucru se invaluiau cuea (fig. 52).

Cdmie§a, croita din noua COO, era lunga ping la fluieru piciorului. Minecacamasii avea si aici bland, lata de-o palma si lunga de doua, cusuta in negrupe fondul alb cu pui cu arnid si numai motivele mai marunte in rosu,vinat si verde, ca sa invioreze fondul prea sobru (fig. 56). In partea eide jos, mineca era incretita §i se termina, ca pretutindeni, in fodoare cuciPfa (Paucinesti). Mai nou, motivele pur geometrice sint i aici pe cale dedisparitie, fiind inlocuite de o combinatie de motive geometrice cu florale.

Mai de mult, pe poale nu se aplicau motive. Recent s-au introdus siaici poalele cu pui §i ipte. Se incingea un briu de-o palma de lat §i o brei§iredeasupra. Peste poale, in parte din dos, se purta opregul cu fire. Parteade sus a opregului este petecul de opreg, tesut la razboi. In partea dinaintese purta ceitrinta de Iina, tesuta la razboi in patru ice, impodobità si eacu pui. Motivele se teseau si se coseau in verde, bell, galben si alb.

In spate se imbracau pieptari de piele de oaie crapat inainte, facut totde maistori cojocari in comunele dinspre Caransebes. Laibdrul scurt pinala talie, atit de caracteristic portului femeiesc din bazinul de la Haveg, se

44

wad

,,,,,,,,,,,,,,,,

MEW.

www.digibuc.ro

purta si in aceasta zora de vest a bazinului, dar ceva mai inflorat, cu birnaila margini (fig. 28). i aici s-a purtat 5uba infundata, in timp de iarnagrea, atit la petrecere cit si in zi de lucru (Paucinesti).

Mai de mult se incaltau numai opin5i si cioare5i de lira alba si pistriti :alb cu negru (fig. 29). Opincile erau cu gurzui intors, la piciorul sting sprestinga, iar la cel drept spre dreapta.

Portul barbatesc din satele din aceasta parte a bazinului de la Hatega pastrat mai multe piese comune cu portul din Tara Hategului. Batrinii

31. Croiul si motivele o subei 0 ligrbgtesti din Gràdiste. (Colectia Muzeului Etnografical Transilvaniei din Cluj)

A 8 E

100 cm -i

I )

4

www.digibuc.ro

au purtat, i aici, parul lung pina pe urneri, mai de mult chiar§i cica-mpletitei, dou In fata, una la dreapta i una la stinga, deasupratimplei. Vara se purta palarie ruminiascei cu gardina 6tà de-o palmaiarna caita cu fundul lat, deci modelul tipic al Tarii Hategului, alba' 0laie (neagrà) nedirese, cum tragi pielea de pe miel (fig. 53).

Pentru la lucru 0 de toate zilele se purta camie§a de cinepà cu gulerfara pui, lunga pina mai jos de genunchi. Pe vremuri, mineca nu aveapumna§i §i se purta indoità la mina. Pumna§ii ar fi mai recenti, dupa cummi-a spus un informator batrin din Paucine§ti. De sarhatori se purtauaici, ca i in zona Bucova-Boutari, cdmeci cu guler inalt §i cu pui i pumni4ila mineci (fig. 30).

Vara, la lucru, Ii iau izmene din pinzd de-a groasa, legate cu curelepe sub genunchi, iar mai de mult, in loc de curele, cu atà de par de Capra.Cind era frig purtau cioare§i croiti rorninege cu gizdei inainte, unde-§ibagau miinile I cu bracinari, mai de mult din piele de vaca.

La mijloc purtau curele, late de douà palme, cumparate la tirguri, laHateg, Pui i Hunedoara,confectionate de curelarii din

III If fi I ( tI I I I

Hateg.In picioare se purtau obiele

albe de lir* dar §i coltunicusuci i lungi, pe care iitrageau in picioare, cafemeile (fig. 46). Opincilecu gurgui, mai de mult

't, rre M..rt/.7il4);

c

7 nedirese, adica netabacite,din piele de vaca, se legau,§i aici, cu atà de par decapra.

Iarna, ca pretutindeni inTara Hategului, imbracau

1,1ba alba de cioareci, cuclini i cu birna§i pe lamargini (fig. 53). Cind nuera prea frig §i in zilele de

I t

"1'

2 90

32. Croiul i motivele << c4u1ei(gluga) din Bucova. (Colectia Mu-zeului Etnografic al Transilvaniei

din Cluj)

§i

§i

1, h!

§i

A

www.digibuc.ro

lucru, purtau laibaru, care era ceva mai scurt. De obicei, aveau dou'l§ube, una nouà pentru duminici §i una veche pentru zi de lucru.

In zile friguroase luau in circa, in spate, cojocu mic a§a se ziceapieptarului alb din piele nedireasa fara pui §i infundat. Mai recent,au patruns §i aici pieptarele cu pui, cumparate pe la tirguri. Suba lunga§i alba din cioareci cu clini la subsuori §i cu birna5i negru §i alb pe lamargini (fig. 53) a fost purtata §i aici. Se cuno§teau douà categorii de cojoace,unul scurt pina la briu §i cu mineci, numit cojocuta de-a mica §i cojoculcel lung, pe care il imbracau in zile festive (fig. 53).

Atit barbatii cit §i femeile poarta in aceste parti ca §i in restul bazi-nului de la Hateg ca5ula (gluga), care are aici o mai mare intrebuintare§i nicairi nu prezinta o piesa atit de caracteristica portului ca in aceastazona, unde chiar §i elementele decorative sint din cele mai dezvoltate§i de o rara frumusete (fig. 32).

ELEMENTE TRADITIONALE 1 NOI IN PORTUL ACTUAL

Vechiul port arhaic din bazinul de la Hateg, odinioara raspindit petoata intinderea lui, o data cu dezvoltarea relatiilor capitaliste, a inceputsa se modifice. In adevar, ca urmare a proceselor sociale determinate dedezvoltarea capitalista, portului local, constituit in stil propriu, poate indecursul secolelor, i-a luat locul unul nou. Despre portul femeilor, indeo-sebi, se poate spune ca in unele pat-0 a disparut cu desavir§ire.

Modificarea §i transformarea portului din Tara Hategului a fost influen-tata pe de o parte §i de procesul de lichidare a izolarii feudale, mai alesin partile care au avut contact cu centrele urbane, pe de alta §i de dezvol-tarea, in prezent, a industriei noastre textile, care pune la indemina taranilor,la un pret mai convenabil decit industria casnica, materiile prime necesareconfectionarii imbracamintei.

Portul popular din Tara Hategului, a§a cum a fost descris in aceststudiu, reprezinta imaginea lui indeosebi din primele patru decenii aleveacului nostru. Cercetarile efectuate in diferite etape au ingaduit urrna-rirea acestui port in evolutia sa de-a lungul a cincizeci de ani. 0 bunaparte din fotografiile prezentate pot fi considerate unicate. Ele raminmarturii autentice ale unui port arhaic, azi modificat datorita noilor conditiimateriale §i culturale in care traie§te taranimea.

47

www.digibuc.ro

Modificarea portului se manifestá in toate cele trei Orli constitutive :materiale, croi si motive ornamentale. Unele piese vechi ca 5ubasint pe cale de a dispare, ele fiind inlocuite cu alte piese, noi, de origineoraseneasca, mai practice si igienice. In genere, portul traditional, odi-nioara atit de fix si constant, cu variantele lui diferentiate dupà localitati

etape, a evoluat in doug directii : pe de o parte s-a apropiat de portulorasenesc, pe de alta parte denota tendinta spre unificare, in cadrul zonei,a diverselor variante locale.

Procesul de schimbare al portului a fost influentat si de inlocuirea,in buna parte, a materialelor folosite in trecut (pinza tesuta la fazboi,panura de ling, blana de oaie), produse ale industriei casnice.

Prin schimbarea conditiilor de viata in anii regimului nostru de demo-cratie populara, materialele fabricate de industria textila au devenit largaccesibile taranimii. Astfel, pinza industrialà, joljul, stamba, matasea,stofele etc. etc. sint astazi folosite in mod curent la confectionarea imbra-cámintei taranilor.

Totodata a sporit i numarul pieselor de imbracarninte cumparatedin comert, ca : haine, pantaloni, veste, bocanci, pantofi etc. Acest fapta modificat i terminologia costumului popular. Astfel, de ex., termenulde cioareci se aude tot mai rar, el fiind inlocuit cu cel de pantaloni; pieptaruldin piele de oaie cu vesta de stofg s.a.m.d.

Cele trei piese, care odinioara subliniau, in sens orizontal, portulvechi : palaria cu boruri late, cureaua de piele lata i opincile cu gurzuiau dispOrut din portul barbatesc, precum i laibeirul i uba, mai alesla generatia tindrà, ele fiind pastrate, cu totul sporadic, de cite un bOtrin(fig. 54).

Dintre piesele de pinza ale portului barbatesc a suferit modificari,destul de insemnate, cdme5a. In locul gulerului ingust i simplu, generatiatindrà prefera gulerul mai lat i rasfrint. Mineca cu pumna5 in partea eide jos, a fost inlocuita cu mineci largi. Motivele cusute pe catnap bOrba-tilor au fost reduse sau parOsite cu desavirsire, ca i portul camasii scoasepeste izmene sau pantaloni.

Pieptarul de piele de oaie a fost inlocuit adesea cu o vestei din Omura*de link tesuta la razboi, sau din stola cumparata de la cooperativa (Clopotiva).Vechiul pieptar chiar i vesta de stofd este inlocuit tot mai des deun leabdruc orcincarit, adica crosetat, fära mineci sau cu un sveter cindel este cu mineci (Clopotiva).

Cele mai mari modificari au suferit : palaria, cingdtoarea §i inaltamintea.Dupä pàlariile cu boruri largi, purtate la inceputul veacului, au aparut

4 8

gi laibsirul

gi

www.digibuc.ro

palariile negre cu boruri inguste, ca cele ale marginenilor (fig. 54) apoi,mai recent, palariile de tip orasenesc. A disparut curaua de piele extremde lag, ea fiind inlocuita cu o cure mai ingusta, numita de obicei centurd,sau cu o bre5ire sau bre5inar. In schimb, se folosesc ciorapi de bumbaccumparati din comert, peste care adesea se poarta ciorapi hal rn4 (cei mici)de lind alba sau 5trinfi treincdnit (de la germ. stricken), crosetati de femei(Riu de Mori).

Laiberele si §ubele traditionale au fost inlocuite cu un Caput din panurade lina, tesuta la razboi, dar cu croi ce seamana mult cu cel al paltoanelororasenesti. Pentru vreme friguroasa s-a pastrat cojocul lung, cu minecilungi, care este, de altfel, si imbracamintea traditionala a pdcurarilor dinaceste Orli (tei, fig. 55). In timpul iernii, in loc de palarie, se poartaceiciuli cu virful ascutit sau lat.

In portul femeiesc din acest tinut, ca §i in cel barbdtesc, schimbärileau afectat indeosebi gateala capului si incaltamintea. A disparut aproapecu desavirsire coafura cu coarne a femeilor maritate, atit de caracteristica,precum si portul proboadei. Locul proboadei 1-a luat cirpa de stambd(fig. 54) sau de bircei Oh-140. Alaturi de termenul de cirpd, s-a pastrat, mairar, si vechea denumire, de origine maghiara, chischinieu (de la ung. kesz-ken6), dar a patruns si noul termen basmet. Ca incaltaminte, vechile opincicu gurzui nu mai sint pastrate de femei, ele fiind inlocuite cu pantofi saupapu§i. La lucru se intrebuinteaza si sandale de cauciuc. Iarna se poartades §i bocanci. Ca §i in portul barbatesc, §i in cel femeiesc au disparutobielele, ele fiind inlocuite cu strinfi 5treincdnit (crosetati) de femei, sauciorapi din comert.

0 schimbare pronuntata se observa si la vechea inie, care, adesea, esteinlocuità cu camcqe. Tab la de pui de pe mineca iniei se intilneste mai rar,pastrata, pe alocuri, de femei in virsta. Tablet de pui de pe mineca inieii-au luat locul primburile, niste vargi negre cusute de-a lungul mineciisi pe piept, care dau camasii un aspect asemanator cu cel al marginencelor(Clopotiva). Pui cusuti cu rndtrinc, pe marginea de jos a poalelor, se intilnesctot mai rar. In genere, motivelor geometrice le-au luat locul motiveleflorale (fig. 56). (<1 Mai de mult a fost cu table, apoi au venit cu pui §idupa aceea flori, pe minecile iniei # ne-a comunicat o informatoare din

tei.) Recent inia a fost inlocuita cu o bluza de zefir sau stambei, cu croiorasenesc, iar la mijloc, in locul vechiului briu, se incinge curaua de nailoc(nailon) din comert.

Vechiul pieptar de miel, devenit si el o piesa rara, a fost inlocuit cu unlaibdruc de stofd neagra, impodobit cu cusaturi de margele §i matase (tei).

494 c. 248

www.digibuc.ro

In unele localitati s-au pastrat cele dota catrinti traditionale, purtatepeste poale, una in fata §i alta in spate. Mai recent, ele sint pe cale dedisparitie, fiind inlocuite cu un singur §urt purtat in fata (Tu§tea). Se poarta§i scutec de postav negru cu ciucuri ciucuri (Stei), brodat, jos lamargini, cu ma§ina. Iarna, peste poale se mai imbracl vechea rochie de liraneagra, tesuta la ralzboi, cu paturi, adica cu cute (Clopotiva). Cind e frig,femeile poarta §i ele svetern din lind §i caput negru din postav sau din panuräde lira tesuta la razboi §i cojocutd scurta din blana de miel (Clopotiva).

CONCLUZII

Cu privire la portul din Tara Hategului §i, indeosebi, la cel din bazinulde la Hateg, care a fost obiectul cercetarilor noastre, putem, in concluzie,constata cd el se deosebea de toate celelalte porturi populare ale regiunilorinconjuratoare, atit de cel dinspre nord de regiunea padurenilor §i celde pe valea Mure§ului, cit §i de cel dinspre partile rasàritene, de cel alregiunii Sebe§ului §i Marginenilor, precum §i de cel de sud, dinspre bazinulde la Tirgu Jiu, §i de cel dinspre apus, din Banat.

Caracteristica acestui port a fost, pentru primele decenii ale veaculuinostru atunci cind patrunderea capitalismului inca nu 1-a alterat lafemei, g6teala capului cu coarne i propoada lunga. In ceea ce prive§teinia, catnap femeii, se releva un substrat mai vechi al motivelor pesteumeri la mineca carna§ii, ca §i in regiunea invecinata a padurenilor, §ipeste cot alaturi de rinduri mai inguste de-a lungul minecii. Peste acestsubstrat mai vechi, a patruns, ca o influenta venità din Banat, cama§a cutabid sau bland la mineci.

Piesele tipice din linà ale acestui port sint laibdrul, scurt pina in talie,cu mineca rasfrinta (fig. 2), §i piesa cea mai originala §i arhaic6, §ubainfundata cu briiul impletit cu bete.

Portul barbatesc a fost §i aici caracterizat prin palaria cu margini extremde late §i cu cureaua, de asemenea, foarte lata.

Dintre piesele tipice acestui port remarcam §uba lunga cu clini i cuaripi (fig. 31 §i 53), raspindita in toata Tara Hategului §i laibdrul cevamai scurt. Apoi cdpla, gluga purtata §i de femei §i de barbati.

0 alta caracteristica, comuna atit portului barbatesc cit §i celui femeiesc,este marea varietate a unor piese, curn sint uba §i laibärul, pe raze mai

50

www.digibuc.ro

mici si chiar in aceeasi. localitate. Uneori, am intilnit deosebiri conside-rabile intre portul de toate zilele si cel de sarbatoare. Dar ceea ce da oimportanta deosebità portului din Tara Hategului este marea diferentierein ornamentarea pieselor de ling cu birncqi (la laibare si la suba) in diferiteculori, variind dupa localitate si virsta. Nicaieri in portul rominesc, sinici la alte popoare, nu intilnim o mai mare bogatie si varietate, privindaceasta ornamentatie, dupa grupele de etate. De aceea s-a si acordat, inlucrarea de fatà, o deosebita atentie acestei problerne.

4

www.digibuc.ro

33. Nevastà tingrà pieptgnatà o cu coarne >>. Lunca Cernii de Sus, 1933

'

www.digibuc.ro

34. Dou5 femei in portulcaracteristic zonei portului « cu coarne >>, avind« conciul » acoperit cu o« propoad5 » lungti, ceatirra pe spate. Femeiadin dreapta are si oo cfisulii D mimed deumeri si purtatii subsuori,servindu-se de ea ca deo mktg. Lunca Cernii de

Sus, 1933

4

;42

1.2 ..'"At7kV

R. ..,..

-V

. , t,... -.1". :, .: -1..c.c. z . , S ....L."-,...........-k. , .

, %,,r,Zeg,A .. !. ikfg.,- n ,czar,t4ceit:'-' 44"%ti . 0...4.1.w)t.:;914.A.14...1.

www.digibuc.ro

35. Femeie mai in virstà, pieptánatà o cu coarne », imbricati cu 0 inia » cu 0 fodori »si 0 ciptil » la mined. Lunca Cernii de Sus, 1933

.

. , Ns5b

www.digibuc.ro

36. Joc la o sezkoare. Lunca Cernii de Sus, 1933

C

4

f)r

I;

www.digibuc.ro

37. Femeie si barbat din Lunca Cernii de Sus. Femeia are o inie 0 cu o pui pesteumere >> la partea de sus a minecii, o catrinta >> in fare si 0 cgtrintoni 0 indArk. Bgrbatulare subi garnisità pe la margini cu 0 birnasi >> (gaitane), iar de git ii atirn5 o easula 0

(gluga), 1933

- A

_

&salt. r;,-14682i, g "ikeiVIU

www.digibuc.ro

38. Nevasti tin'arti cu « pro-poada », « lailYar » de linfiscurt pin5 la talie, ocatrintav§i opinci cu o gurgui ».

Rachitova, 1913

or

't,-""v't I,

"411; va rt' X., ;

,.?"14'-*=.

-

0C-'-

f

;.

.""

!al

A43\

www.digibuc.ro

39. Dou5 neveste pieptfinatecu coarne purtind cd-

trinte i cdtrintoiu. *tei, 1913,

° ,11.03.P713..rroll .

,

n

0

www.digibuc.ro

40. Un grup de femei imbricate cu 0 §ubi infundate >>,in zi de sàrbgtoare. Lunca Cernii, 1912

rls\

c

,0

rt."

www.digibuc.ro

41. Femeie mai in virstá,cu propoada i subfiinfundatA. Lunca Cernii

de Sus, 1933

P p

4

r1

4

Sd

:1

www.digibuc.ro

42. Nevastá in <<laibàr scurt de link, cgtrinta' catrinrioni >>, ram-cind o rásuca pentru impletirea firelor. Lunca Cernii, 1912

< >> al <<>

>>

0

www.digibuc.ro

43. Femeie torcind, dinLunca Cernii de Sus, cu(< propoadà >>, subii infun-data §i briu negru impletit.DupA o pictura de DenisGalloway. (Colectia Muzeu-lui Etnografic al Transil-

vaniei din Cluj)

www.digibuc.ro

44. Grup de femei din Ohaba Sibi§el, 1914

. . .k i

4,,..L. --r--,' . -

1 1 4 '''s ' . ,A 4. r

- 4, - !nr .% --.4.1), _ f!,

i -....1......±..1"......._ II

ifrramigow-w-

9 1+

n

- It1-

-rvol .ort

:,xf";`,f4A'

-

147

www.digibuc.ro

45.

Gtdp

ha iAle

de Genii

de

bU

s5s1D'i.toate

(Otto%stittga

este

dd

fl'ac0).

tddca

de Sus,

1912

41,

disx

qlv

6.3 -

www.digibuc.ro

I

46. Grup de b5rbati din $tei, 1913

Otr.

. R

r

1-9- 4*': IP*

,

E.,

%.1

t .

-."11 _

ar2.'-"*',.:.-161- -

www.digibuc.ro

. "" .01 /

LlV.,?Atitj "LA

(;, 't;Av J.

0

V,

.

e/ .

t

I _ iPA

47. Grup de barbari din Ohaba Sibi§e1, 1914

°

5*

,S'Ar4:°

Ari

www.digibuc.ro

48. Na§u1 §i stegarul,imbracati in port desfirbkoare, cu prilejulunei nunti. Cirne§ti,

1914

;

,

orkillati

1,1

.11

,j pa.ortt="1. -1c1

;

www.digibuc.ro

49. Doi pácurari,iarna la oi, cu oc4uli»(glugi). Lunca Cernii

de Sus, 1933

:pnbos

rtiri

I y

aW

;348!"."

,

www.digibuc.ro

50. Dans la Bucova. Femei purtind oprege cu fire.(Fotografia: Em. de Martonne, 1922.)

0

V

44'

11

,,a7.

://

www.digibuc.ro

51. Grup de barbati, femei §i. copii din Boutari, 1932

L.-

www.digibuc.ro

52. Grup de femei. Prima din stinga, o fatà cu 0 tica Ape spate. Gràdi§te, 1913

V,

1,1

-N7f,

tient. ,

1

ei

www.digibuc.ro

53. Grup de bàrbati din GrAd4te, 1913

I

'

1

a

sr

9 ei

s

A

'4

SP-^1 4.-

www.digibuc.ro

54. Port traditional din tei, 1961

kiN _

..4,.?;.% Lit

_At

,A; .s,11.010,1aNt k W-

1Ali

°

r

;:fA

www.digibuc.ro

55. Pacurar in port de sgrbgtoare. tei, 1961

racgir

a_

:

p

e7

4... t .: 7

'

'. ..t=.

...i.jiiikr4et, i

.... ,....,1s r--.. --:....:,...-2.1 .,... . - .,' ,',,w'p .._, ...1', E e ,..,

....... ......., .,

-,-72--i....4...:iir- C'Il t1 ..., ..

-- .

to? ,, - '..jit0 ...

;

..--la, "*

,',.. .!....

'De

'

, llit.:;;',,./:7.-......z.zr.-

, -264,- It -.),--

-w 1 , Is_ OW',Tr

se ...oss..ZZ

S

s t'

ft

www.digibuc.ro

56. Port femeiesc actual de sdrbatoare. tei, 1961

www.digibuc.ro

GLOSAR

Andreaua, pl. andrele Ac lat, mare si incovoiat, fricut din metal(ararna), folosit de femei la gAteala capului.

Arnici Fire din bumbac nerasucit, de diferite culori, procuratedin comert. Din ele se cos motivele, puii pe cAmasa sau poale(cf. cu sirb. jarenica, lind de miel, Scriban).

Baierd, pl. baiere Legkorile subei, laibArului si catrintei

Basoni Catifea, de la ung. birsony.Birth Linas rrigt5soasã din comert, folosità la ornamentarea

ceptelor si pieptarelor femeilor in coltul de vest al Tarii Hate-gului. D.p. ceapta cusutd cu bircd; pieptar cu pui de !Arca%

Birnas, pl. birnasi Gaitane Acute din liná i impletite, din dife-rite culori. Cu birnafi se decoreazá imbrAcasmintea de iarnafacutà din link la guler i margini ca d.p. laibdrul i u ba.

Numgrul i culoarea birnasilor difer5 dupd sex si virstfi.Et. birnaciu = brun (germ. braun) din ung. barna (Tiktin).

Bland Cuskura larga i bogat ornamentata de-a lungul mineciicArnfisii femeiesti, in satele din coltul de vest al bazinului dela Hateg, numita i tabld.

Boltd Numirea veche, populark a prgvaliilor in Tara Hategului.Et. din ung. bolt.

Brdcire sau brilfire Cingatoare mai ingusta i lunga, tesutà dinlink la rázboi, in diferite culori, cu care se incing femeile, pestebriul mai lat. Et. de la lat. brac pantaloni (Tiktin); lat.pop. bracile (Scriban).

Bratard Partea de sub guler a amasii femeiesti (iniei), undeea are o cretura", incretituri cusutk cu motive, pe mucheaincretiturilor. Et. derivat din brat, iar acesta din lat. brachium.

Briu Cingatoare din linä impletità, de culoare neagrá sau tesurklatà si lung6 (2 3 m), de diferite culori, cu care se indngla mijloc. Briul negru este impletit cu o tehnia arhaick cudegetale, firele atirnind vertical, iar intre fiecare impletitufase asazft bete scurte; de aici i numirea «impletiturfi cu bete(v. R. Vuia, Flechterei mit Stdbchen bel den Rumiinen in« Zeitschrift fiir Ethnologic >>, 1914). Briul §i bracirea dinlinà coloratà sint tesute la riizboi in patru ire, i, in loc de brigle

77

>>

www.digibuc.ro

(vdtale) §i spatd, sint batute cu o unealtà avind forma unuicutit de lemn numit speteazd. Et. de la vechea sL bis. brunja =cuirasa (Tiktin).

Bugdrie Cureaua boa purtata de barbati, ornamental' adeseacu nasturi mari de metal; de aceea i se zice bugdrie cu bumbi.Et. de la ung. bagaria (Scriban).

Bumb, pl. bumbi Nasturi. Et. de la ung. gomb (Scriban).Cditd Caciula de blanfi de miel in Tara Hategului, cu fundul lat,

purtati iarna de barbati. Et. sirb. kaica ($fiineanu).Cdmefoniu Camase femeiasca, de data mai recenta, cu un croi

diferit de vechea inie. Cupiagu, partea de sus, e din doua foi,una-n piept i una-n spate, dar croite dintr-o singura bucatl.Cdmefoniu nu are incretituri la grumaz si are mineci maistrimte decit inia, iar in loc de pumnafi are, in partea de josa minecii, o ata trasa prin pinza, cu ajutorul careia se stringecapatul minecii fara fodori. Came font este si un fel de bluzadin pinza groasa, purtata de barbati la lucru peste pieptar saucamase. Et. derivat din cdmiafe, lat. camisia (Scriban).

Cdtdramd Catarama curelelor dar si cureaua cu care canna iileaga izmenele deasupra gleznelor. Et, turc kartarama friu(Scriban).

Cdtrintoi sau cdtrintoniu Carinta purtatl dindarat i fautàde-a-ntregul din Hill' toarsa acasa. In caz de ger mare, se poartacdtrinfoniu i dinainte. Et. derivat din. cdtrinta.

Cheie Cusaturfi ingusta i márunta care leaga piesele de pinzAla camesi i poale, laolakfi. Et. lat. clavis (Scriban).

Chischinieu, pl. chischinee INIAframa cumparata din comertpurtatä pe cap de femei. D.p. chischineu cu socot (ciucuri)s'au chischinieu rotat. Et. de la ung. keszkenO naframa.

Ciodinel sau fiocdnel Custitura marunta facutl cu arnici negru,cu ajutorul careia este prins gulerul, de corpul camasii barba-testi, in partile de vest ale bazinului de la Hateg.

Ciocot sau pcoc Ciucuri, d.p. chischineu cu §ocot naframàcu ciucuri. Et. ung. csokor, cf. rom. ciucur, ciucure.

Ciptd, §iptd Dante% la marginea minecilor sau poalelor carat-silor femeiesti si la izmenele celor tineri. Et. ung. csipke.

Ciupeag Partea de sus pinfi la briu a camasii (iniei) femeiestiEt. sl. bis. cipagu pectorale (Tiktin).

Ciurdturd sau unit urd Ajurul intrebuintat indeosebi la minecilecámásilor femeiesti din coltul vestic al Tali Hategului. Et. dela cuvintul ciur, iar acesta de la lat. cribrum (Scriban).

Ciutord sau §utord Figura. ornamentala a pieptarelor femeiesti,din coltul de vest al Tarii Hategului, in forma de floare cupatru petale, asemfinatoare cu ciutora, adicl roata morilor cu

78

ei

www.digibuc.ro

ciutord, cu turbing, avind axa rotii perpendicularg, iar ciutora,adiert roata, orizontalfi, cu lopeti in forma de linguri. Et. lat.situla (Scriban).

Clin Cusgturg in formg de M de la spatele camasilor bgrbil-testi, precum si clinul de la subsuoara subei. Et. slv.klinu (Tiktin).

Cr eturd Incretiturg de sub gulerul iniei, a eamisii femeiesti, cumotive cusute pe muchea incretiturilor. Et. derivat din cret.

Ceaptd, siaptd, pl. cepte, f epte Bonetà facuta din pinzg alba,avind la partea de jos o cusgturg latg, pe care femeile o asazgdeasupra conciului. Et. v. sl. eepiei (Scriban).

Cicd, pl. eisi si tied, pl. tice Suvite de par impletite in piepta-natura femeilor, precum si in cozile fetelor. Et. v. sl. kyka,blg., sirb. kika (Scriban).

Cioareci sau i.ciareci Pfinurg groasa de ling din care se croiesc :laibArul, suba si cioarecii (pantalonii) barbatilor. trnbrgeg-mintea de pfinurfi de linfi a femeilor, la picioare, in forrra deciorapi sau inciltgrninte cu tureci lungi, care ajungeau aproapepina la genunchi. Et. necunoscutg, poate e in legatura cu cior,picior (Tiktin).

Cirpd, pl. cirpe IsIgframa cumparatà din cornert, cu care femeileisi acoperfi capul. Et. v. sl. krupa, cf. blg. kurpa (Scriban).

Coltuni Imbracarnintea picioarelor la femei, din pgnurfi de liarnumitg si cioareci. In partea de sus au tureei lungi, care ajungeauaproape pina la genunchi. Et. din mgr. kaltsuni si kartsuni,iar acestia din it. calzoni, pantaloni (Scriban).

Conci, cowl: Un suport facut din sirmg, in formá de corn, sauin forma ovalg si tesut intre sirrne cu ata de lira, pe care femeileil asazg pe ceaffi, invgluindu-1 cu capetele cisilor jur imprejur.Et. srb. konca, ceh, kont si ung. konty (Tiktin).

Cosite Fire de par impletite, subtiri, (10 20 la numgr), ce atirnala cele douà laturi ale capului la femei, capetele kr fiind prinsesub urechi de cica (chica) femeilor.Et. v. sl., blg. sirb. kosacoamil, par (Scriban).

Dube Pivele cu ciocane mari de lemn, in care se asaza fubelede link spre a fi bgtute de ciocane ca si se ingroase panura.Et. din dub = stejar, v. sl. dombu copac (Scriban).

Fodori Partea de la pumnasi, mansetà in jos a mkecii iniei, cgmasiifemeiesti, fgcutg din pinzg si dantela. Se deschide in jos ca opilnie avind la margine colturi dantelate. Et. ung. fodor (Scriban).

Qizciii, pl. ghizddri deschizgturile de dinainte ale cioarecilor deling croiti rornineste, in care isi baga miinile cind e frig.

Gurzui Virfurile mai ridicate din fata ale opincilor, adesea orna-mentate cu crestaturi sau cu o curea subtire trasfi prin capfitul

79

www.digibuc.ro

de sus al gurzuilor. Et. ruda cu gurlui, cucui §1 cu lat. gurges,apg adincg, gurgulio, gitlej (Scriban).

Inict Cgmase lungg pina la glezna, a femeilor, avind doug pgrti :partea de sus pina la briu e ciupagul, iar cea de la briu in jos :poalele.

.Iolj Proboada a cgrei pinza mai fina a fost cumparata din prgvglie.Et. ung. gyolgy.

Laibdr, pl. laibere trnbracaminte groasg de iarng, croitg dinu bd, panura de ling. Laibgrul femeiesc este mai scurt, pinti

la talie, iar cel barbatesc e mai lung, ping pe la genun chi. Laibgrule ornamentat la guler i margini cu gaitane de diferite culori,numite birna0. Et. din cuvintul sasesc Leibel, dim. din Leibtrup, cmp. ung. ldjbi.

Laie Negru, d.p. caitd laie cgciula neagra.

Mogozin violet inchis.Mohorit Culoare brun-ruginie inchisg. Et. din mohor, culoare

ros-inchisa ca spicul mohorului (Scriban).Ochi uri si ule1e Cusaturg in ajur, aplicata la gulerul cgmasitlor

barbatesti din colcul de vest al Tarii Hategului. I se mai zicetclieturd.

Opreg, pl. oprege Piesd de port purtatg dindgrgt, peste poalelecgmasii femeilor. Are doug pgrri : partea de sus e petecul deopreg tesut la rfizboi i bogat ornamentat, adesea si cu fire deaur i argint, si firele de diferite culori care atirna de pe peteculde opreg. Et. din V. sl. prerneht intinde, cf. srb. opreg(Tiktin).

Pdpuci Pantofi cumpgrati de femei din pravalie. Et. turc. papuc,papug din pers. papus, compus din pa picior si pusacopere (Scriban).

Piferau Cusaturg in forma de cruciulite culcate, la locul undese imbind pinza. Sir de cruciulite culcate pe la marginea

u b ei.

Plotog §i plotoj Obialg din piele de oaie, purtata in Meria cupar cu tot. Plotog, piele mai groasg, d.p. opinci de plotog,cureaud de plotag. Et. din v. sl. podu logu pus dedesubt(Scriban).

Poale Partea de la briu in jos a iniei, a cal-m.4U femeiesti, cusutade partea de sus a ei, numitg ciuptag. Et. v. sl. pola jumatate,margine (Scriban).

Profcci Cureaua latg de plotog sau piele, purtata de barbari incolrul de vest al Tarii Haregului (Bucova-Boutari).

Proroadd Pinza lungg, resuta acasa, avind cusgtura i cipta (horbote,dantela) la cele doua capete. Cu ea ii invaluie femeile capul in zi desarbatoare sau la alte prilejuri solemne (de ex. nunta), capetele

80

5i

www.digibuc.ro

ei atirnind pe spate. Et. sly. rus i malorus : probuda a sedestepta. Naframa cu care se leaga femeia la cap dimineatacind s-a desteptat (Tiktin).

Primburd Panglicuta ingusta de diferite culori, folosita la deco-rarea marginilor subelor.

Pui Motivele cusute cu arnici pe camase sau poale. Et. lat.pullus, pulleus.

Pumnafi Partea de jos, mai ingusta, a mansetei mineciiatit la femei cit i la barbati, ornamentata cu cusaturi. Et. dimi-nutiv de la pumn, din lat. pugnus.

Rinduri Cusatura cu motive, formata din doua sau trei rinduriinguste de-a lungul minecii carnasii femeiesti. Et. v. sl. rendurind, rus. read, ung. rend (Tiktin).

Roibd, roibat, roiban culoare bruna-ruginie inchisa, d.p. opregulroibat, de culoare ruginie inchisa. Se face si deosebirea :roibd, un ruginiu mai deschis, iar roiban, un ruginiu maiinchis. Et. din lat. rubia, o planta erbacee agatfitoare (rubiatinctorum) din raclacinile careia se scotea o vopsea rosie(Scriban).

Rugita Bumbac sucit, de diferite culori, folosit ca bdteald latesutul catrintelor. Culoarea ruginie.

Stan Partea din fata si spate din croiul laibdrului sau al subii,croita din o singura bucata. Et. sly. cf. stan in srb. i pol.stann in cea blg. i rush' (Tiktin).

Serpari Cureaua lath' de piele purtata de barbati. Et. din sarpe.,inor, pl. i noar e Gaitane de la marginea laibdrului sau a ubei.

Et. din ung. zsinor, iar acesta din germ. Schnur (Scriban).Speceazd Lemnul in forma de cutit mare, cu ajutorul caruia se

bate bateala brdcirei. De ea se servesc femeile, la razboi, in locde brigle (vátale). Et. cf. speteaza, dim, din spata, lat. spat hadin V. gr. spate (Scriban).

Strimfi Ciorapi purtati de femei cind se incalta cu pdpuci (pantofi).Et. germ. Strutppf.

$ubd, pl. fubi Nnura de lina groasà, tesutil la razboi, din carese croieste si se face imbracamintea de iarna : laibàrul, u ba

fi cioarecii. I se mai zice i fioareci. $uba e i mantaua barba-teasca, lunga pina la genunchi, purtata iarna de barbati. Et. dingerm. Schiibe, rochie de ceremonie, la bavarezi Schauben,manta barbateasca de ceremonie ; cf. srb., ung., rut., rus : fuba,pol. szuba (Scriban).

Tabld, pl. table Cusatura larga de-a lungul minecii iniei, numitasi bland in satele din partea de vest a bazinului de la Hategsi de pe trecRoarea de la Poarta de Fier (Bucova-Boutari).Et. din lat. tabula.

816 c. 248

came5ii,

gl

www.digibuc.ro

Tdieturd Astfel e nurnit ajurul in partile de vest ale Tarii Hategului.I se mai zice i uIce1e, ochiuri, ciurdturd, luniturd. Et. dintaiat sau lat. taliatura (Scriban).

Toloboni Caltunii din pfinura de Etta groasà, purtati in opinci,in Meria si in tinutul padurenilor.

Tragatoare, pl. trdgátori Cureaua cu care taranii ii leaga izmenelesau cioarecii deasupra gleznelor. Et. din verbul a trage, iaracesta din lat. trahere (Scriban).

Viorint Vioriu, culoare viorie, d.p. birnasi viorint. Et. din viorea(Scriban).

Varga Dunga neagra sau rosie, aplicata in partea de sus a obielelorde lina, in portul din partea de vest a bazinului de la Hateg.

Vita, pl. vite Tica, adica chica femeilor, in partile de vest aleTarii Hategului. Ea este impletità din trei vice. Deci vita esteo suvita de par mai mica din care se impleteste chica. Et. dinlat. vitea (Scriban).

Vindtoni Culoarea vingt-inchis d.p. birnai vindtoni gaitanede culoare vingt-inchis.

Urzdlutd Fir de lina cumparat din comert; bumbacul rasucitsi folosit la riiaboi ca urzeala. D.p. cdtrinta e facutfi din urzealade urzaluta i cu bdteald de amid. Et. lat. ordior, a urzi (Scriban).

www.digibuc.ro

LISTA ILUSTRATHLOR

In text1. Port vechi din Tara Hategului (inceputul secolului al

XVIII-lea)2. Port vechi din Tara Hategului (secolul al XVIII-lea)3. Port vechi din Tara Hategului (secolul al XIX-lea)4. Pieptankura §i portul << coarnelor o. Lunca Cernii, 19335. Pieptanatura o cu coarne >> §i capul invfiluit cu propoadfi.

Lunca Cernii, 19336. PieptfinEitura i portul << coarnelor 0. Lunca Cernii, 19337. Femeie tinArà cu capul invelit in o propoada o. Rachi-

tova, 19138. Pieptilniitura << cu coarne >>, vazutd din profil. $tei, 19129. Pieptanfitura << cu coarne », vazutà din fata. $tei, 1912.

10. Croiul i motivele unui o con§i >> din Rachitova11. PieptanAtura unei fete din Lunca Cernii, 191212. Doud fete torcind. Lurca Cerrii de Sus, 193313. Croiul i motivele o iniei » din Tu§tea14. Bzirbat cu < §ub'a >> de Hat §i nevastd cu << catrinta > alba

in fatii. Lunca Cernii, 192615. Invelirea << urzalei> pe o sul 0. Tu§tea, 191316. Croiul §i decorarea 0 §ubei infundate >> cu o birna§i >> pe

margini. Lunca Cernii17. Impletitul « briului cu bete ». Tu§tea, 191218. Capeteniile dacilor, imbrAcati cu glugi, in fata lui Traian.

Columna lui Traian, Roma19. Prani cu glugi, din Lunca Cernii de Sus, a,ezati la fel ca

dacii de pe Columna lui Traian. 191220. Femeie cu << ceapta >>. Poieni, 191321. 0 Cepte o din zona Bucova-Boutari. (Colectia Muzeului

Etnografic al Transilvaniei. din Cluj)22. Croiul §i motivele unei o cepte >> din zona Bucova-Boutari23. Croiul §i motivele unei cama§i femeie§ti din Bucova24. 0 Table 0, cusfituri late de pe minecile cama§ilor din zona

Bucova-Boutari. (Colectia Muzeului Etnografic al Transilvanieidin Cluj)

25. 0 Table », cusaturi late de pe minecile dimàqilor femeie§tidin zona Bucova-Boutari. (Colectia Muzeului Etnografic al Tran-silvaniei din Cluj)

26. Croiul §i motivele unei càmài bArbàte§ti din Bucova27. Croiul §i motivele ciimãlii femeie§ti din Nucine§ti, 1958

683

www.digibuc.ro

28. Croiul si motivele unui o laibgr » femeiesc din Phucinesti, 1958

29. Croiul 0 cioarecilor >> femeiesti din Pgucinesti, 195830. Croiul si motivele unei crungsi bgrbgtesti din Pducinesti, 195831. Croiul si motivele o subei >> bgrbgtesti din Grádiste. (Colec-

Oa Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj)32. Croiul si motivele 0 cgsulei » (gluga) din Bucova. (Colectia

Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj)

in afara textului

33. Nevastg tingrà pieptanatfi 0 cu coarne >>. Lunca Cernii deSus, 1933

34. Doug femei in portul caracteristic zonei portului 0 cucoarne », avind 0 conciul >> acoperit cu o o propoada >> lungg ceatirng pe spate. Femeia din dreapta are si o « cgsulg », atirnatgde umeri si purtatfi subsuori, servindu-se de ea ca de o traistg.Lunca Cernii de Sus, 1933

35. Femeie mai in virsta, pieptanatg 0 cu coarne >>, imbrácatficu 0 inia » cu 0 fodori >> si o ciptfi >> la mineci. Lunca Cernii deSus, 1933

36. Joc la o sezatoare. Lunca Cernii de Sus, 193337. Femeie si bgrbat din Lunca Cernii de Sus. Femeia are

« inie » cu « pui pfistg umgr >> la partea de sus a minecii, o catrinta»in fatá si o cgtrintoni >> indgrgt. BArbatul are subg garnisitg pe lamargini cu « birnasi 7> (ggitane), iar de git ii atirng 0 cgsula >>(gluga), 1933

38. Nevastg tinged' cu o propoadii », « laibiir » de ling, scurtping la talie, o cgtrintà » si opinci cu o gurgui ». Rgchitova, 1913

39. Doug neveste pieptanate 0 cu coarne >>, purtind 0 catrinte»si «catrintoiu>>. Stei, 1913

40. Un grup de femei imbrgcate cu o subi infundate », in zide sgrbgtoare. Lunca Cernii, 1912

41. Femeie mai in virstg cu propoadg si subg infundata. LuncaCernii de Sus, 1933

42. Nevasta in 0 laibgr >> scurt de ling, « catrinta » ,i o cfitrin-tioni », rasucind o o riisucfi » pentru impletirea firelor. LuncaCernii, 1912

43. Femeie torcind, din Lunca Cernii de Sus, cu 0 propoadg >>,subg infundatã si briu negru impletit. Dupg o picturd de DenisGalloway. (Colectia Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj)

44. Grup de femei din Ohaba Sibisel, 191445. Grup de barbati in haine de slrbgtoare (primul din stinga

este un flacau). Lunca Cernii de Sus, 191246. Grup de bgrbati din Stei, 1913

84

www.digibuc.ro

47 Grup de btirbati din Ohaba Sibisel, 191448. Nasul i stegarul, imbracati in port de sarbfitoare cu prilejul

unei nunti. Cirnesti, 191449. Doi piicurari, iarna la oi, cu o ciuIi> (glugi). Lunca Cernii

de Sus, 193350. Dans la Bucova. Femei purtind oprege cu fire. (Fotografia

Em. de Martonne, 1922.)51. Grup de barbati, femei si copii din Boutari, 193252. Grup de femei. Prima din stinga, o fatà cu « tica pe spate.

Grkliste, 191353. Grup de bàrbati din Gra cliste, 191354. Port traditional din $tei, 196155. Pacurar in port de sarbatoare. Stei, 196156. Port femeiesc actual de siirbatoare. tei, 1961

Plan§oi itt culori

Pieptgniitura o cu coarne >>. Lunca Cernii. (Dupa o picturd alui Denis Galloway.)

V

www.digibuc.ro

CUPRINS

Pag.

5

Asezarea geografica . . . 7

Istoricul tinutului . . 9

Portul popular din bazinul Hategului . .

Portul din partea de vest a bazinului de la Hateg . .

Elemente traditionale i noi in portul actual . . 47

Concluzii 5 0

Glosar . . .. 77

83

.......... ........

......................

Cit

35

LiiIrIUlor

www.digibuc.ro

Dat u cules 13.02.62. Bun de tiPar 09.06.62. nraj 1200 -I- 180.Hirtie velind eeetatd de 120 gm'. F. 16 700 x 1000. C0U ed. 5,85.Co li de tipar 5,5. Editia 1. Comanda 538. naive: 1 too. 4 onion.A, nr. 5515. Pentru hibliorecile rnici indicele de clasificare R014.4

Tipatul executat sub corn. Nr. 248 la Intreprinderea poligralicanr. 4, Ca lea $etban Vod5, 133, Bucureati R.P.R.

www.digibuc.ro

Let 12www.digibuc.ro

www.digibuc.ro