0

.:AIETE DE ARTA POPULAR

PORTUL POPULARDIN

MUSCEL

4I/ ..7

4.-:',.4 .* i ,...,,,..,_',...<4,0 4,.

.,*.'4.4...100.10646*410f, '- .1° ' '96'/ ,.

..-Z.6'.....--2e6'.ha' ,e IA.-

.._ . " . .I. 4-

ill"1"r""".71111PP,.' ' it> ,

0

ii

E.D1111,Yit.ts D.E STAT :PENT WU LITEIZ'A'Tiligk,S-1- ARIA.

4110'

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

FLOREA BOBU FLORESCU

PORTUL POPULARDIN

MUSCEL

EDITURA DE STAT rE N TR U LITERATUR A SI ARTA

www.digibuc.ro

Fotografii de Florea B. Florescu

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

FLOREA BOBU FLORESCU

PORTUL POPULARDIN

MUSCEL

EDITURA DE STATPENTRU LITERATURA SI ARTAEt rrrrr rrr Etpr.FE rrr KE FE rrr Er FE ryr EF

gwrigrrugg ggrrErrom grrygrrilin MM./a/rug& EFEFFErreffFrpggirr ffg grorrgrgrirmEE grurrggrirrErK ffEllyrErErrMEE gEllrrrisgrr

rrggpiggirrsprglirIrffgffgrvEMErWrffffrgErrEWEICWrIEWKMffrrMEEEMIrrEgggrr-rrnEgTrrffr rgurrmmgrymmg grurrEffErvMEE -EurrEffErruffr EffrIEWKrrgrrgrorggr MEMPTErvErg WEM/VgrVIIFE EglIrvErrlIgff FM/FE/FEERE rxr Xr rxr WE m. rrr g WE Frr FE FE FFIr geEP

www.digibuc.ro

ortul popular din Muscel este indeob§te pretuit i socotitprintre cele mai frumoase din call. Faima aceasta si-odatore§te aspectului sku neobi§nuit de specti,culos.

La munte, deal i es costumul muscelean este deopotrivk defrumos. Indiferent de anotimpuri, el pastreaz1 mereu o linie unitarà instructura sa.

Cunoa§terea mai indeaproape a acestui costum, purtat in Muscel,aproximativ intre riul Dimbovica i riul Vilsan va putea contribui laincelegerea dezvoltärii generale a portului popular din can. noastrà.

Muscelul a fost leagInul unor bogate i importante evenimenteistorice. Totu§i el nu poate fi privit ca o entitate, izolatk de fenomeneleistorice petrecute in zonele invecinate. Limitrof cu Ardealul, el nu numaic5, a intretinut permanente legAturi cu acesta, dar i-a fost i o bunk ralede comerc.

La zona de contact direct a populaciei muscelene cu cea ardeleneasckau existat permanente raporturi etnografice, a ckror urmare se reflectà

in costumul popular. Dar legItura dintre populatia din sudul Transil-vaniei ij cea din Muscel a mai avut loc i pe altä cale. Viata plstoreascldin Carpacii suclici este identick pe ambele versante. i aceasta nu esteintimplAtor. In decursul istoriei a existat un curent migrator pästorescdinspre Ardeal, spre sud. Aceste migratiuni au deterrainat formarea unuilanc de sate in sudul Carpacilor, cunoscute sub numele de « ungurene§ti ».De aceea in sudul Carpacilor intilnim nu numai influence, dar i elemente

5

.L'

:trs

0

www.digibuc.ro

etnografice tipic ardelenesti. Asa se explic i prezenta costumului « ungu-renesc », a carui lithe este transilvaneana.

Relaçiile comerciale au usurat i ele transmiterea dintr-o parte intr-alta a Carpatilor a unor piese de port, materiale de confectionat i poatechiar a unor tehnici de lucru. Inca din secolul al XV-lea negutatorii dinTara Romineasca si Moldova aveau dreptul sa-si desfaca marfurile pepietele transilvanene. Dupa cum reiese dintr-un document inedit pastratin Arhivele Statului din Sibiu (Z.U.I. 176), la 16 decembrie 1619, piatatransilvaneana era invadata de palarieri din Valahia, care faceau concu-rental palarierilor sasi organizati in bresle . . < sint multi si diferitimeseriasi neautorizati, turburatori (Storer) i cirpaci (Riepler) cum sintnumiti cei care vin din tari straine, dar mai ales din Valahia, dar si dintara noastra Transilvania, care fac palarii prin care strabate apa facindu-lenefolositoare, dar le vind cu sume man i lucreaza in dauna breslelor . . .

sl fie adusi la judecata i s li se confiste marfa . »

Legaturile comerciale intre populatiile de pe ambele versante aleCarpatior erau atit de strinse, incit, dupa o relatare a calatorului JacobBongars din anul 1585, Brasovul al:area ca un tirg deopotriva al rominilorardeleni si al celor din Tara Romineasca: « Peuplie a cause du marché quiy est tous vendredi et samedi, auquel viennent tous Valaques et Bogdans comme

une foire ».Documentele mentioneaza c i spre Tara Romineasca s-au exportat

materiale i elemente de costum. Radu Voda insusi trimite la pirgarii bra-soveni pe jupin Alexi sa cumpere cojoace « ce-mi trebuiesc pentru casadomniei mele i niste postav ce rni-a ramas sä impart curtii domniei mele ».

Astfel se explica unele elemente comune intre portul musceleancel ardelenesc din sudul Ardealului. In Muscel, pe linga tipul de port

specific local, apare, desi putin raspindit, i portul « ungurenesc » dinsatele cu pastori ardeleni.

Despre portul popular din Muscel avem prea putine documente grafice.In afaral de costumul care se distinge la ctitorii unor biserici, nici un altdocument plastic nu ne-a ramas marturie despre aspectul portului musce-lean de acum citeva secole. Existenta unor denumiri aidoma celor deastazi, pentru unele piese de port, ne este confirmata de documente.

Abia in cursul secolului al XIX-lea frumusetea costumului musceleantrezeste interesul unor pictori straini. 0 serie dintre maestrii picturii romi-nesti, intre care Carol Popp de Szathmary, Nicolae Grigorescu, Tattarescu

6

www.digibuc.ro

1. Grup de Idrani musceleni. Stampd din prima jumdtate a sec. XIX

etc., au lasat opere remarcabile in care costumul muscelean apare in tfa-saturile lui cele mai caracteristice. Sint celebre acuarelele i desenele luiSzathmary cu teme « femei i barbati calari » i « tirguri » sau uleiurilelui Grigorescu cu tarancute muscelene in costumul cu fotà.

Caracterul dominant al costumului popular din Muscel este o liniestructural simplä, datorita fotei care infasoara corpul de la talie in josaderind puternic pe solduri. Aceasta simplitate este innobilata 'ma' deprezenta altot piese de port: camasa impodobiti cu ornamente in generalde un contur mare, in culori mai mult sobre decit vii, precum si de marama,care da o nota de distinctie intregului costum. Nici costumul barbatescnu se deosebeste esential fata de portul barbatesc din alte regiuni. Cutoate acestea el are o infatisare proprie, deosebit de placutä. Se pare caniclieri proportia dintre lungimea camasii i cea a itarilor nu este atitde fireasca. Ornamentele care impodobesc mai ales camasa, dispuse inmod echilibrat, contribuie la determinarea unui aspect inchegat i frumos,caracteristic costumului de vara barbatesc din Muscel.

Portul femeiesc pe timp de vara este compus de obicei din cirpoi(marama) tesut in cask', sau broboada din comert, iie, fota, briu, bete,

7

www.digibuc.ro

ciorapi, opinci sau « scarpeei » i mai rar papuci. in zona muntoasä sepoarta Inca salbe de galbeni la git. Pe timp racoros, costumul se imboga-teqte cu baine de dimie alba, i cojoace.

Daca judecam dupa desenele lui Carol Popp de Szathmary, ca §idupà piesele de port de acum aproape o suta de ani conservate in princi-palele muzee din tara noastra, se observa prea putine modificari in costumulmuscelean. In afarl de parasirea liniei proprii tarane§ti a mintenelor, alteschimbari n-au survenit nici in structura pieselor i nici in sistemul lordecorativ. Portul popular femeiesc de Muscel, inchegat in socialeeconomice specifice, are o', nota puternic tradieionala. Elementele de portprezinta o bogata i frumoasa compozitie ornamentall. Nici una dintrepiesele de port femeiesc nu este lasata fara ornamente, executate in tehnicidintre cele mai variate, cu un sime artistic desavir§it, atit de caracteristicpentru populatia Muscelului.

Dacl broboada neagra cu ciucuri, de toate zilele, este 13rocurata dincomer i are o mai mica importantl In ansamblul costumului de munca,mamma o tesaturà de borangic in doul ite reprezinta una din pieselede podoaba ale costumului femeiesc de sarbatoare. De forma unui voallung, pina la patru metri, ea are o infatipre fink spumoasa, fiind impodo-bita cu ornamente din bumbac sau matase in alb, ro§u, albastru, galben,sau din fir in culoarea argintului sau a aurului. Ornamentele, fie presarateuniform pe intregul cimp, fie concentrate spre capete, sint distribuiteintr-o asociere i intr-un ritm, care tradeaza un simt decorativ i un gustartistic remarcabil. Ornamentele pot fi geometrice, sau florale, dispuseIn cimpuri romboidale incadrate cu dungute, de climensiuni reduse lamaramele din secolul trecut i de dimensiuni destul de mari, la cele dedata mai recentà.

Maramele de Muscel sint foarte cautate i astazi la tirgurile din zoneleinvecinate.

Portul femeiesc din Muscel a atras atentia i prin palaria de fetru,purtata deopotriva de femei i fete. in legatura cu acest obicei, trebuiesa amintim ca el se mentine i in sudul Ardealului, mai ales In zoneleSibiu si Fagara§. Dad: einem seama ca despre un asemenea obicei In sudulCarpatilor nu exista semnalari in docurnente, trebuie sa-1 privim ca oinfluenta saseasca, raspindita in Muscel prin populatia romineasca dinArdeal, care s-a revarsat in aceasta zona.

Ceea ce contribuie la faima costumului femeiesc muscelean este inspecial iia. Prin iie se intelege in mod exclusiv camasa femeiasca. Termenulde cama§1 este rezervat in aceasta zona numai pentru cea barbateasca.

8

conditii

www.digibuc.ro

2. C . P op p de .S' a thmary : Tdrani din Murcels cdldri

Este de mentionat a termenul de iie se folose§te §i in zona limitrofaardeleneascl.

Ea, facut1 din pinz1 de casI tesutà in doug ice, are de obicei douàparti: trupul §i poalele. Structura morfologica a iiei de Muscel nu diferade cea a clma§ilor femeie§ti din cea mai mare parte a Orii. Gura de la gita iiei se obtine prin incretirea foilor din care se formeazI pieptul, spatele §i.minecile. Aceastà tehnicl simpll de veche traditie se observi la camasile pur-tate de femeile dace Infati§ate pe reliefurile monumentului de la Adamklissi(Tropaeum Traiani). Incretiturile de la gura gitului, de care am amintit,sint acoperite in majoritatea cazurilor de un mic gulera§; intilnim, de§i

9

S

www.digibuc.ro

3. C.Popp d e S tut mary : Rucdreancd

mai rar, i ca"mi 'ar .g. gulera, care au premers celorlalte. am-a§i feme-ie§ti lipsite de guler se mai intilnesc frecvent numai in Moldova de nord.

Tinind seama de importanta pe care o are acest element de portfemeiesc, ne vom opri in continuare nu numai la problema ornamen-ticii, dar si la o serie de termeni, care sint semnificativi pentru intelegerearelatiilor care au existat intre populatia din sudul Ardealului i Muscel.

Dept tehnica impodobirii, iile de Muscel se impart in clout categorii§i anume: brodate (cusute) i alese in r1zboi.

10

-

A

,e10 k

AOCII )-

Lt # .

)/tff.

;04

www.digibuc.ro

4. C. Popp de Szatbmary: Muscelean ,ri musceleancd

0 serie de documente, din diferite epoci, aduc marturie despre exis-tenta iilor cusute.

Astfel, prima mentiune o avem din secolul al XVII-lea, datorita luiConrad Iacob Hildebrandt. In general cusaturile cama§ilor femeie§ti au fostremarcate de mai multi calatori straini prin 'raffle Romine§ti.

Ea de Muscel se caracterizeaza printr-o cusatura bogati, poate chiarprea Incarcata, realizata cu materiale obi§nuite ca: link arnici, matase, fire argint sau aur, fluturi i betea. Cimpurile ornamentale de la iie sint in

11

1,4Zodihro. grow.

www.digibuc.ro

general constante: gulerul, pieptul i mineca cu mai multe sectoare (altita,increcul, rindurile in lungul minecii, bretarea). Dupa cum se vede, estevorba de un sistem ornamental specific pentru camasa cu altità, care areo larga raspindire in taro. noastra. Prototipul acestui sistem ornamentaleste si el vechi. La figurina de la Cirna, care dateaza din epoca bron-zului, se observa Ia brav unele incizii care marcheaza in mod cert cimpurileornamentale de pe mineca.

Spre deosebire de iile din alte regiuni, la cele din Muscel se observauneori cum « rindurile » cusute de pe mineci strabat incretul, facindlegatura directa cu altita, faa ca efectul decorativ sà sporeasca prinaceasta.

Motivele ornamentale folosite sint destul de variate. Cel mai frecventeste cel denumit in mod curent « fusti » sau « fuste ». El se aseamanacu niste crestaturi in lemn, insirate de o parte si de alta a unei nervuri.Dad.' laturile acestor crestaturi sint realizate din linii frinte, ornamentulia denumirea de « fundatenii creti ».

Lucrate in rosu, negru i in fir, motivele in «fusti» constituie ele-mente ornamentale de un efect decorativ din cele mai reusite. Termenulde « fusti o nu are o rlspindire pniforma iri Muscel. La C. Lung el esteinlocuit cu acela de «braduleti», la Nucsoara prin « Termenul de« fundateni » apare i in zona limitrofa ardeleneasca.

Un alt motiv frecvent la iile muscelene este cel denumit « stilpi »sau « uluci », cu un apreciabil efect decorativ pe pieptul sau mineca iiei.

Printre cele mai valoroase motive ornamentale de pe iile muscelene,trebuie amintitä si « ciarba ». Acest ornament se caracterizeaza printr-olinie serpuita, usor arcuità la punctul de curbl, de aspectul unui corndaca consideram fiecare sector in parte. Motive ornamentale secundare,asezate in curbura cea mare, maresc simptor valoarea decorativä a acestuiornament. « Ciarba » poate fi cusuta cu un acelasi efect artistic pe piept,alti si in lungul minecii. Valoarea acestui motiv este sporita prin utilizareafrecventa la brodarea lui a firului rosu asociat cu firul de aur.

Destul de frecvent este si motivul cunoscut sub numele de « curcani »realizat din grupuri de ornamente adunate In smocuri, care se aseama'näcu un curcan infoiat.

Alte motive intre care « suveicuta » cusutä pe « ruminescuri »pe « fir » i « serpeasca » sint destul de apreciate. Cel de al doilea motiv,cusut atit pe altita cit i pe mined.", se asociazI uneori cu un alt motiv

anume « melcul ». Motivul « serpeasca » este scos in relief de albullimas printre umplutura, ornamentul aparind deci prin contrast. Denu-

12

www.digibuc.ro

5. C.Popp de a t b m a ry Musceleancd

mirea de « §erpeasca » provine din faptul ci el este extrem de §erpuit.Cit prive§te numele de « melc », dat unei spirale intrerupte brusc, sedatore§te impresiei de cochilie de melc pe care o lash aceastä spirali.

Interesant prin originalitatea lui primitivI este si ornamentul «§erpi»sau « §erpi§ori ». Motivul §arpelui apare §i la ceramica din Muntenia,precum §i in folclorul literar. Insistenta cu care revine acest motiv inarta popularg plastia sau cea literarg trebuie pus g. in legIturl cu fondul decredinte strIvechi ale populatiei.

0 serie intreagg de alte motive ornamentale meritä sa' fie amintite,printre care « craca mIciucii », « cirligele » §i « rotile », motivul « §5.tran-

13

J. .".... -........

,....,..-. i., ;._ k.,

4.e..4

.,

...

............

www.digibuc.ro

guta » cu ornament floral de un remarcabil efect artistic, « boboaca»« potcovita ».

In ceea ce priveste tehnica cusaturilor, cel mai frecvent este punctulin cruce, cus."tura pe fir, dar revine totusi mai des asa-zisul punct batri-nesc, cu ajutorul caruia se realizeazal o broderie numitä « in ruminescuri ».Se poate spune c o caracteristica a cusaturilor de la iile muscelene oformeaza acest tip de broderie. In tehnica aceasta, se foloseste un fir gros,isat afinat. Printr-o abilitate a cusatoarei se obtine un cimp uniformde broderie in relief. Conturul propriu-zis al motivului ornamental rea-lizat printr-o astfel de tehnica, de obicei geometric, nu se poate distingedecit de aproape.

0 alta categorie de ii este formata din cele impodobite prin alesà-tura in razboi. Ornamentele la acest tip de He reproduc aproape aidomape cele brodate, intre care amintim mai ales ornamentul « fusti ». Orna-mentica aleasa in razboi, uneori in saisprezece ice, este totusi de sinestatatoare. Gama ornamentall bogatä i de o varietate destul de mareindica acelasi simt fin al populatiei din Muscel nu numai in alegereamotivelor i armonizarea culorilor, dar i in sistemul compozitiei.

Terminologia referitoare la partile componente ale camasii nu esteunitara. In unele locuri foaia din piept a iiei se numeste « bucata », inaltele « ciupag ». Termenul de « ciupag » inseamna chiar i o masura.Astfel se zice « un ciupag i jumatate », in loc de o foaie i jumatate.Clinii din parti ai iiei poarta denumiri diferite: « altoaie », « bagatura »sau « fofiazI ». In cele mai multe localitati gulerul iiei se cheama « bre-tara », « biata », « bianta », sau « obinzica ». Cuvintul guler se intilnestedoar in comunele Draghici, Vacarea i Schitul Lazaresti; in cea din urmael coexista cu cel de « obinzica ». Termenul de « bretare » apare in comuneleNucsoara si Marcus; cel de « banta » in comuna Corbi, catunul sau Zghiausi In comuna Boteni. In restul satelor se foloseste numai termenul de« obinzica », pe care-I regasim i in satele din zona limitrofa ardeleneasca.

Pentru desemnarea mansetei de la lie intilnim cuvinte ca: « bang. »,« bretare », « obinzica » i « pumnas ». Cuvintul « obinzica » se folosestesi in vecinatatea Ardealului, in localitatea Dimbovicioara i catunul sauCiocanul; cel de « bretare » apare In localitatile Nucsoara, Schitul Laza-testi, Draghici, Vkarea, iar cel de « pumnas » In Visoiul i Dragoslavele.Cea mai larga räspindire o are termenul de « banta ». Dupà cum se observa,uneori pentru guler i manseta sint folositi aceiasi termeni.

Volanul de la mineca iiei are si el denumiri variate: « fodore» ,« fodori », « fudure », « mined. cu cret », mineca incretitä ».

14

si

i

www.digibuc.ro

6. Croiul iiei de Mused

Dupl cum se observl existá o concordantà intre terminologia refe-ritoare la iia de Muscel i la iia din zona limitroa ardeleneasea. Faptulare o explicatie istorica'. Populatia ardeleneasca', care a psitruns in zonaMuscelului, a impus nu atit structura acestei piese de port, cit termino-logia la diferitele ei parti componente. Aceasta este cu atit mai clar, dacIlu'ain In considerare terminologia iiei din zona Arge§.

0 alt6, piesã de port femeiesc, care contribuie In largl ma'surä ladefinirea portului muscelean, este fota. De formal dreptunghiulark fotase poartl ina§urad strins in jurul o1duri1or. Costumul femeiesc cu fot'ain tara noastrl se poartà in nordul Munteniei, Moldova, Moldova de nord

15

www.digibuc.ro

pe cursul superior al Vali Muresului. Despre aparitia istorica a acesteipiese de port nu exista multe date. Ea pare a fi reprezentata pe unelereliefuri ale monumentului de la Adamklissi. La vechile popoare dinOrientul Apropiat se cunoaste un vestnint asemanator. Originea fotei nupoate fi despOrtitä de asemenea marturii.

Fota incepe sa se poarte aproximativ de la linia Topologului sprerasatit pina in Moldova de nord. In Moldova si Moldova de nord termenuleste inlocuit cu cel de catrinta satr.« pristoare »; pe Valea Muresului eaeste denumita « prinzatoare », iar Huttilii din Moldova de nord Ii ic« openca ». Desi fota reprezinta un tip bine definit de piesal de port, lacontactul ei cu zona catrintelor nu exista o delitaitare precisa. Pe cursulriului Topolog insasi ea apare alaturi de catrinte. De la Salatruc in susspre Clineni, fota este aproape complet disparuta i o vom intilni subforma fotei cu fir, denumità « vilnic ». De la Topolog spre Olt dominacatrintele, fota End purtata doar in timpul iernii. Harta de la pagina 29arata zona de intrepatrundere intre fota, i catrinta.

Fota se tese de obicei in patru ite. In ultimeIe decenii s-a introdusfota tesuta in doul ite, denumita « fota scortata », datoritä faptului

ca se tese ca si o scoarta.Aspectul fotei este in general sobru. Ea poate fi complet neagra sau

ornamentatä. Impodobirea fotei se face fie in tesatura si in acest caz eaconsta din simple vergi, sau este aleasa cu mina la razboi In motive floralesau geornetrice.

Ornamentica fotei, desi simpla, merita atentia iubitorului de arta./nainte de 1880, ea consta din niste vargi sau benzi mai late, asezate lacapetele fotei sau la poale.

De la o data destul de veche, pe lingI fota cu vargi i benzi lacapete a aparut i fota cu motive ornamentale alese cu mina, totdea-una geometrice, realizate din imbinari de forme romboidale, in culoarerosie, verde, galbena. Adeseori in alesaturi facut bc cu discretiefirul metalic.

La poale, virga fotei, totdeauna rosie, a ramas mult timp neornamen-tatä incadrata doar de una sau doul linii de culoare verde sau galbena.Acest tip de fota reprezinta fota de sarbatoare.

Mai ales dupa. anul 1900 a survenit c modificare in ornamentareafotei alese. Treptat, treptat, alesaturile de la capetele fotei .au devenit maibogate, iar fIiile s-au la* mai mult. Intr-o faza ulterioara i varga simplade la poalele fotei incepe O. fie aleasl i devine tot mai lata. Fota a ajunssa fie inconjurata de jur imprejur in afarl de partea superioara de o

16

si

si-a si

www.digibuc.ro

7. C. P opp de S a lbma ry : TIrg la Ompulung

www.digibuc.ro

alesatura lata, executata din link matase, sau fir. Fota alba' de mireasà,executata numai din fir, este in intregime aleasa.

Echilibrul compozitiei decorative s-a pastrat si la ornamentareafotelor mai noi. Vechea fota poate fi i astN'zi mntI1nit pretutindeni.

Fota de lucru la femeile mai tinere este brazdata de dungulite inrinduri verticale dese. Fota neagra de lucru este purtata numai de femeilein virsta.

Muscel, varga de la poale poarta numiri diferite ca: « minz »,« bant'a.' » sau « nada ». In Moldova si Moldova de nord, termenul con-sacrat pentru varga de la poale este acela de « bath.' ». Dupa primul razboimondial, in Muscel s-a inceput executarea pe scarl industriall a unor

colorate, care se coseau la poala fotei negre. De aici a rezultat termenulde « nada.' » pentru varga de la poale a fotei.

Un rol insernnat in completarea aspectului decorativ al costumuluifemeiesc de Muscel il au si briiele, dar mai ales betele cu ornamente geome-trice, constind din vergi sau ochiulete viu colorate i totusi bine armonizate.

Celelalte piese de port, care imbraca tot corpul, ca de pilda minteanul,apar destul de rar.

Incaltamintea nu are nimic deosebit. Ciorapii sint simpli, impletitidin ling'. Incaltamintea preferata consta din « scarpeti », mai rar opinci

destul de des in ultimul timp, din pantofi.

Portul barbatesc de Muscel nu este mai putin atragator. In timpulverii, compus din palarie, camasa, briu sau chimir, itari i opinci, el impre-sioneaza totusi prin aspectul sau inchegat, impodobit cu masura. La acestansamblu se poart i o vestà neagra, adeseori cu guleras. Pe vreme raco-roasa, costumul barbatesc se imbogateste cu alte piese, intre care caciula,cioarecii de dimie alba, cojocul i minteanul. Gluga este si ea o pies a. maistrins legata de costumul barbatesc. i elementele de port barbatesc meritàsa fie cunoscute, datorità uneori structurii lor specifice sau impodobirii kr.

Caciula apare fie sub forma inalta, fie sub forma joasa, retezata,amintind caciula mocaneasca. In trecut se purtau palarii cu calotä rotun-joara joasa, cu marginile drepte i relativ inguste, avind in jurul caloteio bentita neagr a. cu doug dungute albe pe margini. Acest tip de pagriiera purtat deopotriva de barbati si de femei si a fost inlocuit mai tirziucu palariuta mocaneasca cu boruri mid, purtata de pastori.

Daca iia constituie unul din elementele principale de port femeiesc,camasa barbateasca reprezinta.' si ea o piesa de costum de o mare valoare

18

fish

In

www.digibuc.ro

8. N. Grigoreseu : Bdrbat din Cimpulung

artistica. Acoperità de cusaturi la git, piept, umeri, pe marginea rninecilor.0 la poale, ea constituie elementul cel mai de searna al costumului barba-tesc, care-i imprima sensul decorativ. Cusaturile sint acute in culoridiferite. Motivele ornamentale sint in general geometrice.

Se cunosc citeva forme de cama§i barbate§ti: cama§a cu plata simpla,lipsitä de ornamente, cama§a cu clini i cama§a cu fusta, care reprezintapiese de port pentru zile de sarbatoare, decorate cu multi

Camasa cu dini, numitä i batrineasca, este fäcuta dintr-o singuralungime de pinza, care se indoaie in douI, iar la punctul de indoire secroiqte gura gitului i despicatura de la piept. Ea este prevazuta cu ni§te

19

grill.

www.digibuc.ro

9. N. Grigorescu : Stanca Radu Bast ea din Rucdr

clini in parti. Impodobirea càmàii cu clini este bogata, broderiile fiindexecutate cu llnà, arnici i adeseori cu fir. Incheieturile acestei camksi,numite « strinsori », sint foarte variate i de un efect artistic remarcabil.Iata citeva feluri de strinsori: « ru§ceafar », lucrat in opt piciorqe, « incirlige », « in chicioru§e » i « in bobu ».

Cama§a cu fusti se compune din dotal pArti : cea de sus numitäuneori « stan » i cea de jos, careia i se zice « poale » sau « fusta ». Parteade sus reprezinta croiul camasii cu clini. Fusta este facuta din patru saucinci foi, incretite de jur imprejur, fie numai la spate. Ea poate i prinside trupul camasii, sau este deta§ata. Acest tip de cama§1, care se aseamana

20

V9

il.-4-. °

= "

4

www.digibuc.ro

10. N. Grigoresc u : Rucdreancd. (Pdldria esk pusd deasupra clrpoiului, iar la gllpoarid glugd)

ft.. , xr.

n

,

www.digibuc.ro

N

11. Croid simplu al cioarecilor

cu cea intilnita in Macedonia si Grecia, este de origine iliricL Ea are olargä raspindire in taxa' la noi, de-a lungul intregului carpatic, de laDunare ping. in Moldova de nord.1 Acest tip de camafa poate fi numit,pe drept cuvint, fustanela romineasca sau fustanela nord-dunareana.

Cioarecii, de formä simpla, sint uneori identici In croiala cu içarii saucu izmenele. Exista i un tip de cioareci cu un croi mai complicat, care seobserva atit in sudul Carpatilor, cit i in Transilvania. Originea acestuidin urma' tip de cioareci este straveche.

Intre piesele cu un oarecare rol decorativ In ansamblul costumuluimuscelean, trebuie amintita §i. vesta neagrà. Adeseori ea are gulera§.Forma din urma trebuie privita ca o influenta direct a. a uniformelor semi-nariale de odinioara, raspindite prin preoti, cit §i. prin invätatori.

Pe timp rkoros, un loc de seama il are cojocul cu mined confectionatdin blana. Intr-o acuarela de Carol Popp de Szathmary, un asemeneacojoc este purtat de un barbat calare. El se caracterizeazl prin cusaturi

1. Vezi harta de la pag. 30.

22

Ian;

www.digibuc.ro

A

a

B

r'N

............. 01....111.

i

N.1 /e d e'

B'

A

12. Croi de cioareci cunoscut Mcd din epoca brontului in nordul Europei

triunghiulare, dispuse spre poale si piept. Pe la inceputul secolului alXIX-lea un asernenea tip de cojoc, purtat de un mocan, care avea intrealtele si o sarica, a fost pictat de Michel Bouquet. Un cojoc similar sepastreaza in colectia Muzeului de arta populara din Bucuresti.

Dupà primul razboi mondial, valoarea artistica a cojoacelor dinMuscel a scazut, fiind impodobite cu aplicatiuni de piele colorata.

Ca urmare a dezvoltarii plstoritului intilnim aici cojocul mare purtatcu lina in afara si sarica, astazi aproape complet dispäruta.

Intre piesele de port confectionate din dimie neagra, care imbracatot corpul, este si minteanul. El a fost inlocuit in general de palton, facuttot din postav taranesc, dar avind un croi apropiat de al hainei orasenesti.

In Muscel un element de port, socotit mai mult pastoresc, este « gluga »,purtata atit de femei cit si de barbati, pe cap, la umar, pe umar, la piept,pe frunte. Este interesant a ea se intilneste si in unele sate de cimpie,unde serveste si ca traista de merinde.

Incalvamintea barbateasca, consta din opinci si mai rar din bocancisau « scarpeti». Dup a. unele caracteristici morfologice, deosebim urmä-

23

11,

www.digibuc.ro

0 0 ,1 1

03

ii0 0 1

1 1 1 1 1 I 1

13. Opined de carpatic cu Ingurtire pule muchiea) croM1 b) Ingurzirea c) forma opincii

toarele tipuri de opinci: opinca incretita la gurgui peste muche, opincacu virzog i opinta pastoreasa. Primul tip se obtine dintr-o bucatä depiele, in care se fac mai multe impunsAturi i gluri i care apoi seingurze§te, incepind de la virf, cu fi§ia de piele taiatà din margineaacestei bucati de piele. Dup'a ingurzirea gurguiului, se ingurze§te cuaceea§i fi§ie §i. treimea anterioarà externA; treimea anterioarl inteml seingurzeste cu ajutorul unei alte fi§ii. tn schimb, opinca cu virzog esteingurzia in ambele treimi anterioare cu aceea§i fi§ie de piele : dupàingurzirea treimii anterioare externe, fi§ia se trece la baza gurguiului

24

1

Ii

www.digibuc.ro

de unde se continua §i. ingurzirea treimii anterioare interne. Ochiulramas Intre cele doua ingurziri se cheama « virzog » sau « urechiu§e».Este de mentionat ca acest tip apare la un prizonier dac de pe monu-mentul de la Adamklissi, prin aceasta dovedindu-se traditia dacica aopincii.

Dintr-un tip de opinca simetrica s-a dezvoltat opinca cu gurguiulintr-o parte, care este o opinca pastoreasca. Asimetria aceasta trebuiepusa In legatura cu profesiunea de pastor. Opinca asimetrica Impiedicaroua sau apa de pe iarba sä se prelingl printre muchiile gurguiului. Eareprezinta o forma de adaptare la conditiile climaterice.

In costumul muscelean gasim urme de influence ardelenwi reduseuneori doar la terminologie, iar in arzarile de pastori ardeleni din sudulCarpatilor, exista chiar un port transilvanean denumit cungurenesc », carese deosebe§te fundamental de cel muscelean.

Portul femeiesc «unguienesc» este caracterizat de prezenta catrintelorIn locul fotei, de existenta unei ii cu un sistern ornamental propriu, cusutanumai in negru. Restul pieselor se deosebesc i ele de cele purtate demusceleni: locul maramei este luat de « velitura», o broboada speciala,sau de cirpa neagra procurata din comert, legata « sali§tene§te» la ceafa;pieptarul se poarta strimt, dupa moda transilvaneana; minteanul dindimie neagra prezinta un croi taranesc traditional. Piesele comune portului

14. Opinci femeiejli tip carpatic ingurzite peste mucbie

4.0

,..1 .,:-$.1. ...ft-

.a.

_ .,... ",,fi'r r,',,,,,,2-. c ", ; . - ' V

k:',. 6 -..14" '.. .,", ,.,-.....,i4.'..0 "ills,' :.- : . , .eb .134,-,. .1 I

`.

www.digibuc.ro

femeiesc « ungurenesc» i muscelean se reduc la citeva: briie, bete, ciorapiopinci.

Dintre piesele de port enumerate, citeva merita un interes deosebit:« velitura», iia i catrintele.

Dintre tipurile de broboade cu caracter arhaic face parte si « veil-tuia». Aceasta imbrobodire complicata se compune din mai multe ele-mente : « pletele » (cirpe infasurate pe o sirma), « velitura » (fisie depinza infasurata pe un carton, cu o ridicatura numita corn) si o maramadenumità « propoada», pe deasupra.

« Velitura» este astazi purtata rar, doar de batrinele din comunaCorbi. Acest tip de broboada se poarta in comuna Jina-Sibiu si a fostadusä prin intermediul pastorilor. In zona de margine a Sibiului, « veli-tura» are mai multe variante. Ea este de origine romana.

Ea « ungureneasca» nu prezinta nimic deosebit ca structura fata decea musceleana. Sistemul decorativ este insa altul. Ornamentele propriu-zise, grupate la guler pe « obinzica» i « ciupag», sint policrome; celede pe piept si mined, dispuse in dungi numite « cioclnele», sint cusutein negru, intocmai ca in satele din zona Sibiului. Catrintele sint cusutein casa. Cea din fata, numita « surt», este neagra, iar cea din spate,catrinta, are un fond rosu värgat pe

Fara sa fie un element de port « ungurenesc», merita sa fie amintitàfota larga de Moeciu. In zona invecinata Muscelului, in Ardeal, exista

o fota largä i incretita cu fond negru sau albastru-inchis. Ea prezintlla capete pulpene colorate intr-un rosu aprins, neincretite, iar la poale,in locul unei fIii colorate cum are fota de Muscel, un grup de vargulitenumite « minji». Tipül de fota larga de Moeciu a patruns si in zona degranita musceleana. Ea reprezinta o piesa de port de o realizare artisticavaloroasa.

Costumul barbatesc « ungurenesc» are si el o nota specifica. Pala-riuta cu calota usor ascutita i cu boruri foarte mici, camasa cu ornamenttriunghiular pe piept, chimirul de piele, itarii strimti, vestuta neagraopincile cu gurguiul intr-o part; iata infatisarea acestui costum. Pe timpracoros, i se adauga minteanul de dimie neagra identic cu cel femeiesc,

cojocul. Dad ungureanul este pastor, cojocul mare ia locul pieptaruluiminteanului, iar alaturi de palarie ii face aparitia i caciula mocaneasca

retezata, cu fundul latut.Singurul element de podoaba al acestui costum sobru i unitar este

camasa cu « barbur», care mai poarta i denumirea de camasa mocaneascasau cam* ciobaneasca, find prin excelenta un element de port pastoresc.

26

si

latime.

si

si

sisi

www.digibuc.ro

Caracteristica acestei camasiconstä in prezenta unui din lamijlocul fetei camasii, de lainaltimea briului in jos, ca §ia unui alt din similar prinsla aceeasi inaltime, la mijloculfoii de la spate a camasii. Cu-vintul « barbur», « barbure»,« barburi », provine din limbalatinä (barbula-am) §i are accep-tiunea de ornament triunghiu-lar. Din cauza clinului, orna-mentul care acopera linia luide cusaturl cu foaia camasiiare forma triunghiulara.

Despre prezenta orna-mentului « barbur» la camasilepastorilor sibieni, exista i omarturie scrisa de pe la ju-matatea secolului al XVII-lea.

Costumul « ungurenesc»barbatesc a fost considerat caun port profesional pastoresc.El s-a raspindit in intreagazona musceleana, la toti pas-torii, indiferent clack' ei sint «ungureni» sau neaosi musceleni. Inschimb, portul «ungurenesc» femeiesc nu s-a raspindit. Dimpotriva,piesele de port muscelean ca iia i fota au patruns in satul Corbi. In altesate cu populatie veche ardeleneasca, cum sint Berevoiesti-Ungureni,Boteni etc., n-a mai ramas nici o urma din vechiul costum ardelenesc,care a cedat mereu in fata frumusetii costumului muscelean femeiesc.Acest proces este Inca in curs in unele centre.

15. Port bdrbdtesc din Muscel *

Portul popular din Muscel s-a dezvoltat in decursul istoriei pornindde la un substrat comun pentru portul rominesc in general. Simtul artisticfoarte dezvoltat la populatia din zona Muscel a facut ca unele elemente

* Dupl dr. N. Manolescu, «Igiena taranului Romin» 1895, pag. 33

27

L .r^,

. .

:.

: . 5.

01:.f,_

'.

.

-I

-

www.digibuc.ro

de port, intre care iile femeies,ti, maramele i fotele, s capete uneori formede realizari artistice de o mare frumusete, contribuind astfel la faima costu-mului muscelean. Linia structurall simplà, ornamentatia bogata dar echi-librata si coloritul mai mult sobru, confer:1 o nota de eleganta cu totuldeosebita acestui costum.

Portal pastoresc, ca i unele piese de port sau terminologia elemen-telor care compun costumul femeiesc sau barbatesc, inclicä un strins contactde-a lungul istoriei, intre sudul Ardealului i Muscel. Prezenta unor satecu populatie ardeleneasca in zona Muscelului, care i§i pastreaz a. incaportal, iar in parte si graiul, aduce i astazi in configuratia costumuluimuscelean o nota patticulara. Procesul de influentä reciproca intre costumulmuscelean i cel ardelenesc din satele « ungurenesti» este Inca in curs.

Existenta unei bogate terminologii a costumului, comuna pentruzona Muscel i partile limitrofe ardelene§ti, indica fara indoiall faptulca, in afara de grupurile actuale de ungureni, au existat vechi a§ezari depopulatie ardeleneasca, care intre timp s-au asimilat.

Costumul popular din Muscel este astfel deosebit de :interesantdeopotriva pentru valoarea sa artistica i pentru lamuririle pe care nile aduce cu privire la raporturile etnografice, care s-au tesut pe liniaCarpatilor, intre cele doua versante ale sale.

www.digibuc.ro

L\A0 Graf.*llml

Ian*,Bo Boifoore

sag :7;teft, 111132

la IMlM Rawer'',- El Zi

= Abroner ketuisCifrifevAryd

COP6s17/

awe.*plel Go/e,ru .7 210 2:01,7, AC-LW

Arn MI/Or egri avjt. i 1 0.4,40SomeoIN Plare/Ok (11114/896

EPt SEFR,.1.0 eft 04., Cedurna, ii

0 ,,,, ..4,Sipabar 00 41filecArvhdto CAW. \IEdeaDonedul

fecidefok, 1111 6atszli (DilMOD

i EB Imi gur/up

Rm.VALCEA0 01=1'6

Abortry-BranAi

me'el*)

creimobt

4th/Ai7"4""ft/RGYGFP

SaiNvos/

Prostoafrovek

B3 himingadeft,

300. 000 .

CURTEA DE ARGE

.92.eCld

ISM

i. a 5 El ISDO 2. 9 A ITe a. m a A

LI213CD 4. Cm IIe s i.

lilIg

13

A a6 INI 21

8 7 (21 a oanEels

16. Aria de rdspindire a fotei ji catrintei. Limita dintre

1. Fotl. 2. Foti cu betealä §1 fluturi purtatà pe la 1910. 3. Fota in disparitie. 4. Fotápurtatà iarna. 5. FotA aleasä cu fir numiti evilnicv. 6. Fota purtati sporadic. 7.Fotá §1 §urturi, mai frecvent fotã. 8. Fotà de Moeciu, cu pulpene. 9. Surturi (catrint5.).

10. Surturi, mai ales negre. 11. Surturi de casi sau cumpirate. 12. Surturi ungu-rene§ti. 13. Surturi purtate sporadic: 14. Sort purtat in fati §i catrinti cu fond roluin spate. 15. Catrinte alese. 16. Sorturi sau fora', predominind §orturile. 17. << Fob>(fustl) purtate la lucru. 18. Fotg, sorturi §i foi (la särbatoare). 19. Foti, dar maiales fusta §i rochie. 20. e Rochie (« fustä >>). 21. Catrinci purtatä doar in fati, maiales de lAtrine. 22. Sorruri; batrinele poard unul in fata, iar tinerele in fatl §i spate

"kWAR,.

S b

.1210.Arm

IAA/1=1

Coro EBB®

-ZitarritY

0

-- -- -- -- - --- - -- -- --

ele

www.digibuc.ro

47ent

Grebleib

gain:cm

0 Mei&acolo

t 3'0 ,

Pontno°

Sei/deruce/

4.32

Setia

Ski/of

147/G0 Donv/ed

GwoGlayiweaw44 "ruddy

fede/srod,Cif

1932

C4myeaym

Brridukt

Co/cp

l'efej Ma

Vernep

014,/eakfr, *Fe/

\Curtea de ArgelCrofkingen,

a !Vela*

th7li7 Budefeti

Yea/14,1: 3oo 000

0

AVAS

a).AIL/CF00/17

.41

Lerep

4'11 Rucar

Ca*

lSasiheo ®Rita

ZgRou Ber,voefti- Cfimputung

0 614

ink ado.A4oSirved

S/6.0

Scheu 6dertfi

ite§ti

Vorcorea

Poo.to Irla*

/1072

019 1. 7. CD

CD 2. B.

4. 3. 9.*0 4. 10.*

5. e0 6. Iz.®

17. Aria de aspindire a ednniiii larbdtelii en Asia(fustanela nord-dutAreana)

1. CarnasA cu fusta incretitä roati. 2. Clinasi cu fusta 1ipità sau separata., incretitàroatà. 3. Carnasl cu fusta separati sau cusutal de trup. 4. CArnas'i cu fusta cusutáde trup i incretità la spate. 5. Carnasl cu fusta separatà sau «lipita"» incretitá fie laspate, fie peste tot. 6. Camasi cu fusta separafa. 7. Catnasä cu fusta «lipita». 8.Citnag cu fusta in disparitie. 9. Camasi cu barbur (i) cu fustä. 10. Citnasacu fusta separatä sau 1ipit> incretità eroat'a». 11. CAmasa cu fusta, mai ales « lipitä»

«lipitip

www.digibuc.ro

18. Fold de Muscel bogatornamentald la code

00,

r.4.11,..z.i.3 .,.0.1%. W-AVe.swei AM -Of...,

7/: .4.>?, 1

it 4 S) 4)

4,),r44.'

,,

44

4, .7.$ .1l t .0,4.10 .ir

;41,:s !#- .44 " - ' 4,4

e(,,,, ,-... tij;" A ?4,01, , _.ii;-_

;R rA, 0 ---094,41.

O:

-v) .1t,JO '

www.digibuc.ro

19. Cdtnald femeiascd cu ornamente In faille p Iliad

7.,1

"",

www.digibuc.ro

dmai

d Im

o e

de M

arce

l im

podo

bitd

cu

orna

men

tul I

nup

'

E

tri:e441 ..-44,7Isrm-5.44 '4'7E,rTV

.

"41

-V-.

;

44'

r'.

11

6;rfrah

C-ifs

1

. 1 ,t. . 1

1 1

Il411C14:16.fiV.=4.11.1Th 44.3h 144,-;oc .*{

"-.

4: k

.

. .

g.4

_

t

,-

LI

11,14;..lii. -oak Willi?!

I. Cdmajd vccbe de Muscel impodobild cu ornamenlu/ In fupre

..,xfie,4435::,,g4....::,;

---

1:

www.digibuc.ro

II. Cdmajd de Muted de tip beitrinese

ir

I111dgo '_

e.

5;,

www.digibuc.ro

P616

0040

tO Cta.

#

zo.

i'r''Itiscc'

www.digibuc.ro

21. Mama ii flea

www.digibuc.ro

22. Marama Impodobefie cord lamellar dind o nold elegontd costamulni jemeiesc

'1114.......0"rnor".Mr111hommiPqr=,a,aaiaftwboopma-,

IF I .."4.oeurT

3: ),.g.. tkk

www.digibuc.ro

4.

""c(fti.,N41"4

, C;1* f \t

23. Femeie In costum desdrbeitoare purtind cdmajdimpodobitd cu motive florale

.41

h.re

k. .

awL144/kk.

!.1

IR

Et .

'

I

. II 0 440;"3 .1

r

II

www.digibuc.ro

24. Musa leaned din co-mina Dragoslavele

4 ;

,

,00Stri:

;--

.7411,j,

www.digibuc.ro

25. Rucdreancd. Pe cap are iar deasupra o legdloare lama din miasde care se poarldsub maramd

P

4'

.,.

IC

-:i

_ -*--r.y.-- .. * - . ti,. k "41,1 117:.N 4&^- , -.) 'A. ..st.;

..:t.'..i 0,..,,, r., i-L. * :'

" 4t,P 'y ,tr_:'? .- .4; :,;`-'' j".4:, A,' r. :rd . Y cap it., 4",:iro ;17

is -tie 4 ,;;,...40 ^",t,.., Ak,

ii....,..... ,1 .

, .. - c4 $ S, Vf.A...

t ' It .4=1.7., ,,.. i.0* 0:: c:44 N

, :,,,,, .1,1''., r,i' .1'A " i'-' r..4 ' A4,

p rr'. -:"- , l'I

'4.-. te

-,, , -. ...61..:.:PrAilt- ',. 4140; '.". 1% ,7. -...,

-4 .- t"- a

.04- ---.

A, . . 7 ,.. -4; . ,1 ...A - I

LI

i AS .. ' 1 Z' , - ''' -.1' * .1,r ',a e i'9 , ..0. .:`,, '7`, t -e , `,.- ",....;,....., . jii

113 '&41 ..r`ri.1.1-- 4 --4.,---=.4.14

#-,;'1'f.rit,i -,',%MdELK:.-e.T." .. .:1 - : 4..,*, ri-.§._1, _-

..r.;..1:,st a= _.....-. '..,,-.... .-,.."...,,,,........1,

larlimel,

www.digibuc.ro

26. Femeie din Runde-. Poartd comajd death In motive,/ prpeasca ji fold casuld cu fir

IF

Li!

1'

."'"

V

-):^ftk-,' r

i. +,- -: Pw'41. '1.00 "tit ifl,,

/ 1 ttE ti-14kk ;4401

:4-r $1%i!'.f ,,it e.,'d;:.ff. " " 'g',41ti- V, '

if1}141. "001 ',:.:i

.roo,P.I ''''''''''.i: -

4. ^14,41 '',i_tl C iati 11...,' .............

* 3......., :

:. ...1. ,c:

- ...../ , : titiVfl1-4 -11

1 '1 .I, 4 ka: 1,.. all,

*::::41. 7'ty-71;;.,-44. ;:a.,7-,..: i ::fyi...14.14.4....

'**.4:44.. -,.:

,72rf..-.....

... ' 'ZS. _1,1. 111. ..:".':...,,....4.-

r' l'4 ..1, .... .ri, , .,..

, _ .,..

-... I t s..

, 4 -,

r7i;74/1,-.49 ,Affiww;jrktit4

.

6034:.41 r

-1

www.digibuc.ro

27. &Wind din Ru-cdr. Mamma estealeasd cu ornamente

geornetrice

LICI AOlt

(

17.4T.. .0

1

-2

t 't 4

.11

www.digibuc.ro

141tz,ipt

bt, Z`.4gti

28. Fetneie din sa-tul Rom Inefti cumaramd tmpodobitdex motive florale /1. . C!!! -4 ' .

'.41 '' ' W'''P 1--f;im v-, _ ,,,,,

.,

, - 41---,1 ..-i:-..k

'

..11

412 rA i';!"ir...

7174: -s

'ZA13

-, rwi

7.410

'";

°

', f

...,417 .1l-4 .,.

.0\ ,_ i lo, t_

., al:'! \s;il '

i T.' . *..:%,..-

1 N.._ ' . -C't- ...?i V". ree , ; \, a' * V*., . ..

id:4 1.4i 4. E4 -: i . fz....C. ....-

a- -.1 ! '- a, 4.44.04' . . -4111

.41411r 1...- ' '`-,,: . . _,_ .... ste. 47..:

VI w..

.:". - 11:hla , . -s ..w L

-1

-a

www.digibuc.ro

29. Bdirind din Rucdrpurtind maramd.

.,

www.digibuc.ro

Maramd ornamentdtd cu motive floralezoomorfe

IV. Delo lite de fold de Marcel

r,f. r1";

I

;-, III.is

.%-Nj

/s4Ott,

114.N41...

\

:

a iV

'"..iiL,),1

4.441A--

www.digibuc.ro

-,LP*IirrrairmswamoNmw

==wrIAIMIOMINENNIr

k".

2t

30. Marama alma pIncila poalele ford.

IJ

-41.

se' , 1

-

4

-;

Id" I.1.

La.

-

www.digibuc.ro

32. Bar Ind din comma Corbi de pe riulDoamnei Cu aceeali veliturd vdtutd lateral

31. Veliturd bdtrIneascd de tradifie romand vdtutddin fold

3 r

'Atoft

.

F. orI . .1;

--e -

4.

.01 17:ee

-

°

°

°c-

41.0... .0101www.digibuc.ro

3 3. Femei din comma Dragoslavele torcind la marginea Hula.

P.47.4

..,

es. r

'

1- Typp. r.

` .ro 15 z, "2'.

g ,

- :.

S

=Oil .,.. I %Au

e ... ,-, 4 .t.. '.... ,

..

k. 4 l'. 'Ir

A

I dt.

rt, 411,07 I.

s.,.*7." ".

\

..

..11Cia:A..I

M10

A IL'4'7".....at

A.-

tt,

17,9

4.:

-

,r14 ''

_ . --- AO% .. .2,61.1 . Vt. PCA ;!!*PIt-,12C6; Lzu

www.digibuc.ro

34. Teiran fiurlind cojac hens (umiak?. en dinged') sibiand

e

Zr

-

'..2,_

*

-"Zeit_

www.digibuc.ro

35. Titled musceleni In port pdstoresc ungurenesc de yard. La cdmajd se observd ornansentuldenumit e barburi o

-.,'... , ---- ,....;.Q.,,u, - -r' 4-4.......!! -... 411.4... " .a"-1- -- a---La- r71 --1.11lir

11r1 .,,,.- -- -,,,, , R v - '.1 ' .t. II n '

F

1

! 01

- - awe

- ..414001.re .1 r 11 ....A-4 a. ...711R"1."'"

. .

www.digibuc.ro

111***4444

4141..144'44414

044 a414

141.4114# 'vs 4

1441*4444,

..P"al'ta

36. Cioban coborilde la stind cu foltilspecific pe spinare.

Comuna Rucdr

r11

es.

3

f

.."Parl.

...414r1;:.

1

.1.

-

1,0

t*: Ctt

re'": '":"*"

e +Q4 ::

,,at '7"

- zoo.

"a..I

-IA..,

.7

- ..,, - , ,...,

4' . _.- ''''''''''.."".'.4

www.digibuc.ro

37. Rucdreancd indrum spre tirg

r,.

?li':' 41. ..k. 7: 11 g1 .- ,4....e.o; '%-. .,'"4 ca -..' -,-.'1.

V 'AV."- .- qb. - 4

7Ae. At4,",-.7,1 ..N-mr.;,4, - V. ".. .; .. -ze , ... 4,?...-:- -,..- Ill .e.;,-.. .it

.

IN, - ..i. ...,-1,14,

IA", -e,- IN ' 1 -.7i; .. T

L , ...1.1,

Ai ^ . .41

,,I.-.. - ..e,,

Ct

. I "". ,

LI

_

www.digibuc.ro

reuskv:,%

-

, ,1

,

4 4,4'4

I., .1 `4,

, fv.

4' t_

.4 A

te

4-

;?.4 .-, 1 ,

UV

'1. $

VV

t.,

S.

ij

is. Pori lekl.tur de waned

www.digibuc.ro

39. Mame leaned In cesium de kale eele

,

I .

it: -:-.71i;'434!",.... .ifeaNetaSA".P::FiX ''rt,

www.digibuc.ro

90. Belli- ln din Rucdr purtind zeghe pdldriutd

343.ij-14310,

,

..r

.

. V raitLIC- :

www.digibuc.ro

41. Port ungurenesc din comuna Corbi de pe riul Doamnei

www.digibuc.ro

42. Pdstor muscelean din satul Rominefti purt/nd pdldriuld, vestd, cdma,rd cu clini .ri cioareci

"r:"! r.b

Z,...

.D:-.1,..x.',

"X e- -, : "V .8

r ,.... t '. :-....r

.."0.* f ., 1a 1. k;

.i

, '.1.

....: , ,..

..,[.i r; ,-.' '.114"

... '' ,',` . '',.....

-1 C .I

../k -141' . --- -......-

.3.. --.,... ,v,',4-,4h ,

....;-. 1

4 i f 0 /

r 4". ..1-

t tt 3/ 41. V , /,' . -

c ''' ) 1.., ... ..1 ... ...-7.7.... .,

,.t r' -

r s\°. i ,t .

t .

3 I '-

1

a ' ') . N.

/.of. er 'v. ,

.

www.digibuc.ro

43. BdfrTh din Rucdr in port pdstortsc ungarenesc

,

www.digibuc.ro

LISTA REPRODUCERILOR

Ilustrafii In text

1. Grup de tarani musceleni. Stampa din prima jumatate a sec. XIX.2. C. Popp de Szathmar y: Tarani din Muscel, calari (acuarela).3. C. Popp d e S za thmar y: Rucareanca. (acuarela, 1868).

4. C. Popp de Szathmary: Muscelean 5i musceleanca (acuarela).5. C. Popp de Szathmary: Musceleanca (desen acuarelat).6. Croiul iiei de Muscel.7. C. Popp de Szathmary: Baracia din Cimpulung (acuarell).8. N. Grigorescu : Barbat din Cimpulung (pictura, 1867).9. N. Grigorescu : Stanca Radu Bastea din Rucar (pictura, 1867).

10. N. Grigorescu: Rucareanca. (Maria este pusa deasupra cirpo-iului, iar la git poarta gluga).

11. Croiul simplu al cioarecior.12. Croi de cioareci cunoscut inca din epoca bronzului in nordul Europei.13. Opinca de tip carpatic cu ingurzire peste muchie a) croiul, b) ingur-

zirea, c) forma opincii.14 Opinci femeielti tip carpatic ingurzite peste muchie.15. Port barbatesc din Muscel. Duca dr. N. Manolescu, «Igiena tara-

nului romin 0 5895, pag. 33.

16. Aria de raspindire a fotei 5i catrintei. Limita dintre ele.17. Aria de raspindire a catria5ii barbate5ti cu fusta (fustanela nord-

dunareana).

Ilustratii fn afara textului

18. Fota de Muscel, bogat ornarnentata la capete.19. Cama55. femeiasca cu ornamente in fulte 5i Itiuci.20, Cam* femeiasca aleasl cu fir de argint in motive geometrice21. Mama 5i fiica.22. Marama impodobe5te capul femeilor dind o nod eleganta costu-

mului femeiesc.

57

www.digibuc.ro

23. Femeie In costum de sarbatoare purtind cama§i impodobita cumotive florale.

24. Musceleanca din comuna Dragoslavele.25. Rucareancil. Pe cap are testimel, iar deasupra o legatoare tesuta din

margele care se poarti sub marama.26. Femeie din Rucar. Poarti carnala aleasa in motivul §erpeasca

foti cusuta cu fir.27. Bitrina din Rucar. Marama este aleasä cu ornarnente geometrice.28. Femeie din satul Romine§ti cu marama impodobita cu motive

florale.29. Bitrina din Rucar purtind marama.30. Marama atirna pina /a poalele fotei.31. Velituri batrineasca de tradicie romani vazuta din fata.32. Batrini din comuna Corbi de pe riul Doamnei cu aceeali velitura

vazuta lateral.33. Femei din comuna Dragoslavele torcind la marginea riului.34. Taran purtind cojoc lung asemanator cu « bitu5ca » sibiana.35. Tineri musceleni in port pastoresc ungurenesc de vara. La cam*

se observa ornamentul denumit « barburi36. Cioban coborit de la stini cu tolul specific pe spinare. Comuna

Rucar.37. Rucareanca in drum spre tirg.38. Port barbatesc de munca.39. Musceleanc In costum de toate zilele.40. Batrin din Rucar purtind zeghe i palariuta.41. Port ungurenesc din comuna Corbi de pe riul Doamnei.42. Pastor muscelean din satul Romine§ti purtind palariuta, vesta,

cama§1 cu clini §1 cioareci.43. Batrin din Rucar in port pastoresc ungurenesc.

Planfe color

I. Carna5a veche de Muscel impodobità cu ornamentul in fu§te.II. Gamma de Muscel de tip batrinesc.

III. Maramà ornamentata cu motive florale i zoomorfe.IV. Detaliu de fota de Muscel.

§i

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

1. Arhiva Institutului de istorie a artei2. Dr. N. Manolescu, Igiena táranului romin, Bucurqd, 18953. Gh. Oprescu, L'art du peuple roumain, Bucarest, 19384. Pr. I. Räutescu, Dragoslavele, monografie, Bucure§ti, 1936

www.digibuc.ro

Responsabil de carte: Mia PrerauTehnoredactor : Sanda Negru

Corector : Micaela Zilber

Den ia cules 07.11.56. Bun, de tipar 16.04.57. Tiraf 5110 ex. HirtieKunstdruck de 120 T. re. Ft. 700 X r 000/ z 6. Coli ed. 3,38. Colide tipar, 3,75. Editia I. Cornanda zoo. Planle Polictomii 3. A.nr. 33 r5. Fentru biblietecile mici indicele de clasificare 74176.

Tiparul executat sub corn. nr. 1480 la Intreprinderea Poligraficaor. 4, Cake $erban Vocla 133, Bucure8ri R.P.R.

38

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro