02-Portul Si Traditia Romaneasca

7/21/2019 02-Portul Si Traditia Romaneasca

http://slidepdf.com/reader/full/02-portul-si-traditia-romaneasca 1/10

Contributia portului si obiceiului popularin cultivarea dragostei

pentru traditia romaneasca la copiiide varsta prescolara

Institutor, Croitoru CameliaEduc.Motea Marioara

Gradinita Tismana, Gorj

Din cele mai vechi timpuri, arta noastra populara, manifestata sub toate aspectele ei,

prezinta o bogatie, nepretuita de comori, poporul roman avand darul de asi talmacie!perienta, bucuria si durerea prin obiceiuri, costume populare, cantece si daruri."a #$ %m de municipiul Tg&iu, parca inecata in padurile seculare se afla localitatea

noastra vestita prin renumita Manastire Tismana, ce sta asezata pe o 'polita in creastamuntelui' inca din anii (#)*(#++ ridicata de adu I. Decorul splendid este dat de padurilede stejar, fag, frasin si brad in amestec cu batrani castani comestibili si este completat demaiestria localnicilor in arta populara.

Dovada cautarii mesterilor populari si preferinta catre elementele apropiate lor, incade foarte mult timp in urma, o intalnim in redarea familie Glogoveanu la ManastireaTismana, unde apare o incercare de imbinare a elementului de costum popular traditional cu

cel boierescoriental.-i cum este vestita in toata tara, , rta Casnica Tismana//, nu pot sa nu amintesc

valoarea artistica a costumelor populare, tesaturilor, cusaturilor si covoarelor oltenesti caresau lucrat aici inca din primele decenii ale sec.00, mai intai in ateliere particulare.



Tesaturile sunt realizate la razboiul manual,tehnicile de tesut si materiile prime utilizate fiindspecifice locului.1rnamentele predominantgeometrice sunt realizate in culori cu frecventa inrosu si negru pe fond alb.

Covorul oltenesc, cel mai solicitat, este

considerat unul dintre cele mai valoroase tipuride scoarta romaneasca.Intalnim si aici motivelegeometrice, dar sunt completate de elementedecorative florale, zoomorfe si antropomorfe.2ulipsesc che narele ce au rol de a sublinia, de a

completa si a scoate in evidenta compozitia campului central.Coloritul este dat de albastrulultramarin, verdele pastelat, rosu, visiniu care reprezinta fondul si determina cromaticaornamentelor.

3reocuparea noastra permanenta de pastrare, transmitere si continuare a folcloruluiromanesc sa concretizat prin amenajarea in holul gradinitei cu ajutorul parintilor si al

copiilor a unui, , Colt folcloric//, a unei e!pozitii cu obiecte de arta populara din zonanoastra.m cultivat si promovat la copii dragostea pentru tesaturile oltenesti in cadrulcercului tehnicoaplicativ, , Maini indemanatice//, unde am folosit ghergheful si trusa detraforaj cu ajutorul carora am realizat micute carpete oltenesti, cusaturi si sclupturi in lemndupa priceperea si iscusinta micutilor.

2u am uitat sa amintim bogatia zonei noastre in crestaturi in lemn.3adurile de stejar din zona noastra au lemn bun de constructie, lemnrezistent si dens care este apt de a primi maiestritecrestaturi.Casa a servit mesterilor populari ca punctcentral de orientare, adesea chiar ca model si pentruacareturile din jurul casei4pivnite, jitnite, hambare,

precum si pentru acelea construite pentru nevoilecolectivitatii ca4mori, hanuri, fantani acoperite,

biserici.5sile caselor si bisericilor, pridvorul,mobilier 6lada de zestre, masa cu scaunele, masa de

praznic, blidarul, dulapul taranesc, piciorul de la pat7, obiecte de uz casnic 6lingura de lemn, cauc,capet, plosca7, unelte 6ciutira de moara, grapa cumaracini din satul Izvarna, furca de tors, sucala,

vartelnitabata ciobaneasca7, obiecte de cult 6cruce de conac din satul Celei, icoane dinlemn7, toate le intalnim in casele noastre de la Tismana, construite de mesteriii nostri populari, chiar sin ziua de azi.-i aici diferitele compozitii ornamentale sunt alcatuoite dinvariate imbinari de linii drepte si frante, linii curbe, cercuri si semicercuri, formand, , sori//, ,, stele//, , , cruci//, , , valuri//, , , crengute de brad//, etc.

Casele noastre din Tismana cu arhitectura lor din lemn si imbracate in scoarte sicovoare oltenesti specifice zonei noastre, constituie o sursa inepuizabila in cultivarea



dragostei pentru traditia romaneasca la copilul mic, aici e!istand asa zisul , , leagan alcopilariei//.

1 sursa inepuizabila de valorificare a elementelor traditionale o reprezinta costumul popular care prin calitatiledecorative si ca structura este unitar si diferit de celelalte costumegorjenesti.Intalnim la Tismana costumul, , schilaresc//, a caruidenumire vine de la cel care a initiat acest costum, -chileru.Este

realizat din dimie cu ornamentatie foarte incarcata, alcatuit din pantaloni, vesta si jacheta.1rnamentele sunt e!ecutate din snur negru de matase si completate cu broderii discrete de mana, deculoare alba, rosu sau albastru inchis.

Dea lungul timpului costumul barbatesc a evoluatincepand sa se poarte camasa cu platca 6cu guler inalt7,caracteristica costumului schilaresc, cusuta pe piept cu sabace6broderie fina de bumbac sau matase alba, in tonuri de alb pe alb7cu aspect discret dar elegant.

Intalnim doua tipuri de costum femeiesc4

costumul cu catrinte pereche8costumul cu zavelca sau valnic.

Costumul cu catrinte se compune din carpa alba de in sau bumbac, camasa lunga pana la glezne, catrintoi in spate sifastac in fata, brau lat si braciri inguste, vesta si haina lungacu branas negru ori albastru, pieptar, opinci sau iminei.

Costumul cu zavelca cuprinde carpa alba de bumbac,camasa lunga compusa din ciupag si poale cusute impreunacu zavelca incretita sau valnic incretit.

De o e!ecutie artistica remarcabila sunt piesele de costumcare imbraca corpul de la talie in jos, tesute din urzeala decanepa sau bumbac si bateala de lana, urzeala de borangic si

bateala de lana sau urzeala si bateala din lana.Tehnicile prin care sunt alese motivele ornamentale sunt

variate4alese in vergi6intre tesatura si alesatura78alese in speteaza6se alege cu mana78alese in degete, in ata sau in sec8

alese cu suveica6alternarea randurilor de culoare cusuveica si cu mana78alese pe rost sau in rost6folosite la compunerea

motivelor78nevedite in patru ite cu modele8alesatura in drot si neveditul cu cocleti cu modele in

mai multe ite.



Cautand sa patrundem semnificatia modelelor se constata ca ele nu se aleg laintamplare.Cele mai simple motive decorative geometrice sunt verguletele, vergatura 6adicalinia dreapta dispusa orizontal7, zimtisorii 6linia punctata7, ingradea, pasituri, ochiuri 6liniicurbe7.3rintre motivele geometrice avand la origine elemente din natura inconjuratoare oridin cosmos apar mai frecvent bradutul, raul, steaua, steluta, Intalnim motivezoomorfe4sarpe, cocos, paianjen, etc.

Costumul ungurenesc, intalnit si el in zona noastra, in ansamblul sau apare de o

sobrietate si eleganta deosebita, fapt datorat in egala masuracroiului, pieselor componente si cromaticii care intruneste doar doua culori4 alb si negru.

devenit o traditie in gradinita noastra ca prescolarii sa poarte costumul popular la toate serbarile desfasurate cu ocaziasarbatorilor de ( Decembrie, Mos Craciun, 9 Martie, :iuaEroilor etc.si chiar in desfasurarea unor activitati metodice cucopiii. ici nu putem sa nu amintim parteneriatul cu Gradinita3rundeni ;alcea, pe teme de traditii in cadrul careia amderulat proiectul <-i te poarta cum tii portul si vorbeste cum ti

i vorba//ajutand la valorificarea si imbogatirea cunostintelor privind arta, portul si traditia zonei olteniei.Inca mai este inderulare un alt proiect, , 3e urmele lui 2icodim// in parteneriatcu 3alatul copiilor din Drobeta Turnu -everin, proiect prin care

se incearca cultivarea dragostei pentru traditia romaneasca prin schimburi culturale6cantec, joc si obiceiuri7.

5n alt mod de a trezi interesul pentru portul si obiceiul srabun, lau constituit vizitelela rta Casnica Tismanacultivand dragostea si respectul

pentru acest gen de arta, iar sarbatorile de iarna cu datinile siobiceiurile strabune,autenticitatea colindelor,furcaria satului, datul de

pomana, pitaraii au fost si ramanun prilej ca micii prescolari saaduca in fata celor ancorati incursul tumultuos al vietii

obiceiurile de odinioara.

m participat cu copiii, imbracati incostume populare in 3arcul Central, unde au



sustinut o frumoasa suita de dansuri populare specifice zonei noastre cu ocazia zilei de (Iunie, sau am organizat parada costumelor populare in cadrul , <=estivalului cantecului,

portului si dansului oltenesc de la Tismana// desfasurat in data de (> ugust a fiecarui an, prilej in care am cultivat la copii dragostea pentrul portul nostru traditional.

Toate aceste actiuni contribuie din plin la formarea personalitatii copiilor pentru ca auo valoare etico estetica prin invataturile morale transmise si nu putem concluziona

urmatoarele4este necesar sa se faca cunoscute copiilor obiceiurile si datinile strabune pentru a le

cultiva dragostea pentru tinutul natal8cunoasterea de catre copii a obiceiurilor si traditiilor populare strabune specifice

locului si folosirea nemijlocita a costumului popular autentic cu prilejul diferitelor ocazii8gasirea celor mai accesibile mijloace de a prezenta copiilor de varsta prescolara

obiceiurile si traditiile noastre romanesti. 2u putem sa nu mentionam ca frumoasele obiceiuri si traditii romanesti constituie o

indiscutabila carte a vietii drept pentru care vom incheia interventia noastra cu catevaversuri.

3ortul si arta populara"e gasim mereu la taraCa taranul a adunat motiveCu flori de pe campie-i lea asezat pe ie,-au de la bradul sistejarul unde a poposit"a umbra de sa odihnit.Iia rosie cu altitaDe mama mea este facutaDin panza de in topita.auri alesi la un fir -is incinsa cu braciri3este opregele inflorate,Ce sunt in razboi lucrate.=irul pe gard il urzea,poi il innavadea3rin ite si spatal dadea

-i in razboi alegea=lorile de le tesea.Cu suveica fir dadea,?atea atent cu bragla-a nu se rupa spata.=loarea pe panza searataDupa cocletii de pe vatra,



Iar cu gasca si gansacul3e sul panza o strangea-i toata iarna lucra,;alnice, macaturi, scoarte,Casa ca sa o imbrace.Capul este acoperitCu marama de borangic,

De la viermii de matase-ii tesuta cu migalaDe femeia de la tara.Cu suveica printre fireDin borangicul subtireChiar si eu, desi sunt mica,:i de zi ma straduiescMestesugul sal deslusesc.-tand langa mama in casaImi e!plica cum se coasa,

Costumele barbatesti.;esta, pantalon, mintean,Cu suita si gaitan.Tot la Tismana gasescCostumul ungurenesc,In doua sate de la noi5ndes crescatori de oi.-obru dar si elegant,De ungureni e purtat.re un decor brodatDin tonuri de negru pe alb lucrat.Iia din sifon , e albaCu banda de matase neagra,3e maneca si pe pieptiE rand negru cu arnici.=usta din sifon plisata,-oarte negren fata, spateCu broderii decupate-i vesta de catifea

=ara motive pe ea.?asma neagra, franjurataDin matase e lucrata.Can Tismana nu gasestiCovoare oltenesti.-unt tesute pe gherghef,sezat pe verticala



-i alta e iscusintaCa se , , bat// cu furculita.Tot la Tismana gasesti,In satul numit TopestiMesteri care stiu lucra-i cu mana lor sclupta,-talpi, pridvoare, acoperisuri

Chiar si alte maruntisuri,Cum ar fi furca de tors,Totui prea frumos.rta noastra popularaEste cunoscutan tara.

?ibliografie4Elena 5driste, <Crestaturi in lemn din Gorj//3liant , , Cooperativa mestesugareasca rta Casnica Tismana//

Georgeta -toica, ;irgil ;asilescu, <3ortul popular din Gorj//, , Invatamantul prescolar in mileniul III//@$$>

02-Portul Si Traditia Romaneasca

Documents

Transcript of 02-Portul Si Traditia Romaneasca