Portofoliu Dirigentie Cls. Vvi

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

1

ŞCOALA .......................................................

Localitatea .....................................

PORTOFOLIU

MUNCĂ EDUCATIVĂ LA CLASĂ

CONSILIERE SI ORIENTARE

-ORELE DE DIRIGENłIE-

PENTRU

CLASELE A V-A ŞI A VI-A

Profesor diriginte ................................................... Clasa ...........


2

CUPRINS

PROGRAMĂ ORE DIRIGENłIE Pg. 3

MODULUL 1. COMUNICAREA EFICIENTĂ Pg. 7

MODULUL 2. NEGOCIEREA CONFLICTELOR Pg. 15

MODULUL 3. ÎNVĂłARE EFICIENTĂ Pg. 32

MODULUL 4. CREATIVITATE Pg. 41

MODULUL 5. CUNOAŞTEREA DE SNINE ŞI DESVOLTARE PERSONALĂ Pg. 52

MODULUL 6. STIL DE VIAłĂ SĂNĂTOASĂ Pg. 66

ANEXE

HARTA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR CLASEI

PLANIFICARE ORE DE DIRIGENTIE


3

PROGRAMĂ

Obiective cadru

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine 2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare în contexte variate 3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de învatare 4. Dobândirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei 5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate

Clasa a V-a Obiective de referinta si exemple de activitati de învatare

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine Obiective de referinta

La sfârsitul clasei a V-a elevii vor fi capabili: Exemple de activitati de învatare

Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1 sa identifice situatii în care se manifesta stima de sine

- activitati dirijate si semidirijate pentru cunoasterea de sine si pentru inter-cunoastere; - scurte povestiri, întâmplari neobisnuite pentru evidentierea stimei de sine a unor persoane sau personaje; - lucru în echipa: ce este stima de sine (ce spun expertii, definitii personale, catrene, ghicitori, refrene);

1.2 sa exemplifice caracteristici specifice preadolescentei

- benzi desenate, colaje cu tema: „Eu copil, eu acum”.

2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare în contexte variate La sfârsitul clasei a V-a elevii vor fi

capabili: Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele

activitati: 2.1sa exerseze exprimarea adecvata a emotiilor - lucru pe grupe: exprimarea verbala/ non-verbala a

factorilor care faciliteaza sau blocheaza exprimarea gândurilor/ emotiilor; - realizarea unui inventar de situatii care implica manifestari emotionale: câstigarea sau pierderea unei competitii, pierderea unui prieten, schimbarile din familie;

2.2 sa exerseze comportamente de cooperare în grup - discutii prin care se arata respect si grija pentru ceilalti, în care se valorifica: benzi desenate, texte literare, fragmente din filme, ilustratii etc.; - realizarea de scenarii de cooperare/ necooperare în grup.

3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de învatare Obiective de referinta



3.1. sa acceseze diferite surse de informatii cu rol în adaptarea scolara

- activitati de explorare a surselor de informatii; - exercitii de identificare a unor materiale despre activitatea scolara: pliante, brosuri, vizionare de casete;

3.2. sa analizeze factorii favorizanti ai învatarii eficiente

- realizarea de planuri personalizate de învatare pentru diferite discipline; - realizarea de fise de lucru, postere, eseuri cu tema: „Regulile învatarii”, „Cum învatam”, „Motivatia învatarii”.

4. Dobândirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei Obiective de referinta




4

4.1. sa prezinte sarcinile si responsabilitatile asumate în activitatea preferata

- fise de lucru: conceperea de catre elevi a unor seturi de întrebari (chestionar) referitoare la activitatea preferata; - vizite în diverse institutii pentru familiarizarea cu diferite mediii de lucru; - prezentarea în fata clasei/ joc de rol cu privire la sarcinile si responsabilitatile în activitatea preferata;

4.2. sa identifice schimbari ale diferitelor activitati umane, aparute în timp

- vizionarea de casete video cu ilustrarea evolutiei în timp a activitatilor umane; - activitati dirijate de explorare a site-ului www.go.ise.ro; - discutii de grup cu membri ai comunitatii, cu privire la evolutia activitatilor umane într-o anumita regiune.

5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate Obiective de referinta



5.1. sa analizeze rolul grupului în formularea si în realizarea optiunilor personale

- discutii de grup pe tema rolului grupului în formularea si în realizarea optiunilor personale; - realizarea de proiecte individuale si de jocuri de rol pe teme cum ar fi: „Cum ne influenteaza grupul, în raport cu interesele proprii?”, „Respectarea regulilor de circulatie si siguranta personala” etc.;

5.2. sa identifice alternativa optima de solutionare a unei probleme personale, pornind de la resursele si interesele proprii

- exercitii individuale si de grup de selectare a alternativelor de solutionare a unei probleme personale.

Continuturile învatarii

1. Autocunoastere si dezvoltare personala 1.1 Autocunoastere • Stima de sine: ce este stima de sine si în ce situatii se manifesta. Atitudinea pozitiva fata de propria persoana 1.2 Schimbare, crestere, dezvoltare Caracteristicile preadolescentei: schimbarile fizice, dezvoltarea personalitatii, relatiile cu colegii, asteptari 2. Comunicare si abilitati sociale 2.1 Managementul emotiilor • Relatia dintre evenimente, gânduri si emotiile generate. Cum facem fata emotional situatiilor dificile? 2.2. Abilitati sociale • Importanta contributiei fiecarui membru al unui grup la activitatea grupului. Avantajele cooperarii în grup. Solidaritate 3. Managementul informatiilor si al învatarii 3.1 Managementul informatiilor Modalitati de identificare a informatiilor. Rolul informatiilor în procesul de cunoastere, învatare, acomodare 3.2 Învatare eficienta Factorii favorizanti/ frenatori ai învatarii eficiente 4. Planificarea carierei 4.1 Explorarea carierei • Caracteristicile unei activitati – sarcini, responsabilitati, mediu de lucru, echipamente, orar • Evolutia ocupatiilor 5. Calitatea stilului de viata 5.1 Calitatea relatiilor sociale • Apartenenta la grup. Rolul grupului în formularea si în realizarea optiunilor personale. 5.2 Calitatea vietii personale • Alegerea alternativei optime (centura de siguranta, respectarea regulilor de circulatie, a normelor de prevenire a incendiilor, a normelor de prim-ajutor etc.)


5

Clasa a VI-a

Obiective de referinta si exemple de activitati de învatare

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine Obiective de referinta


Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele

activitati:

1.1 sa exerseze prezentarea caracteristicilor pozitive despre sine

- joc de rol pe teme ca: „Ce îmi place (admir) în legatura cu mine/ Ce nu îmi place în legatura cu mine”; - discutii în grup despre etichetari si despre consecintele acestora;

1.2. sa observe schimbari associate diferitelor vârste - culegere de informatii si discutii în grup despre schimbarile specifice pubertatii; - vizionarea unor filme care abordeaza tema trecerii de la o etapa de vârsta la alta.

2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare în contexte variate La sfârsitul clasei a V-a elevii vor fi

capabili: Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele

activitati: 2.1. sa aplice tehnici de autocontrol - imaginarea si discutarea unor situatii care necesita

autocontrol; - exercitii de autocontrol;

2.2. sa identifice dezavantaje ale manifestarii comportamentului agresiv

- discutii în grup, pe baza experientei personale, despre dezavantajele/ avantajele comportamentului agresiv / neagresiv.

3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de învatare Obiective de referinta



activitati:

3.1. sa exerseze deprinderi de selectare a informatiilor relevante pentru învatarea eficienta

- activitati de selectare a informatiilor în raport cu diferite sarcini de învatare; - analiza unor materiale folosite în învatare: pliante, brosuri;

3.2. sa identifice caracteristici ale învatarii proprii - fise de autoevaluare si de autoobservare referitoare la propria activitate de învatare.

4. Dobândirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei Obiective de referinta



activitati:

4.1. sa utilizeze în contexte adecvate termenii de munca, ocupatie si cariera

- discutii cu privire la continuturile termenilor munca, ocupatie, cariera; - utilizarea dictionarelor (biblioteca, Internet) pentru gasirea explicatiilor cu privire la definirea termenilor de munca, ocupatie, cariera; - activitati dirijate de explorare a site-ului www.go.ise.ro

5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate Obiective de referinta



activitati:

5.1. sa identifice rolul normelor în viata grupurilor de apartenenta

- joc de rol pe tema cunoasterii si respectarii diferitelor norme; - exersarea comportamentelor de grup, în conformitate cu anumite norme;

5.2. sa exerseze abilitati de luare a deciziilor, în contexte variate

- exercitii de luare de decizii în situatii variate, relevante pentru activitatea proprie - exercitii de luare de decizii în situatii de risc sau criza (incendii, inundatii, cutremure, accidente rutiere etc.).


6

Continuturile învatarii 1. Autocunoastere si dezvoltare personala 1.1 Autocunoastere: Stima de sine. Etichetarile. Cum poate fi îmbunatatita stima de sine. 1.2 Schimbare, crestere, dezvoltare: copilarie, pubertate, adolescenta, tinerete, maturitate, batrânete – caracteristici generale, observabile. 2. Comunicare si abilitati sociale 2.1 Managementul emotiilor: importanta autocontrolului. Tehnici de autocontrol. 2.2 Comunicarea: • comportament agresiv – neagresiv. 3. Managementul informatiilor si al învatarii 3.1 Managementul informatiilor: • Tehnici de selectare a informatiilor – avantaje si limite. 3.2 Învatare eficienta: • Activitatea de învatare; Caracteristici ale învatarii eficiente. 4. Planificarea carierei 4.1 Explorarea carierei: • Munca, ocupatie, cariera: caracteristici. 5. Calitatea stilului de viata 5.1 Calitatea vietii personale: • Situatii de decizie. Rezolvarea unor probleme cu potential de risc (ex. relatii abuzive, de exploatare) si/sau de criza (accidente, catastrofe naturale etc.). • Raportarea la norma.


7

MODULUL 1

COMUNICAREA EFICIENTĂ

ACTIVITATEA 1 Tema ( numele activitatii )

Triunghiul comunicarii

Obiectiv Ascultare in cadrul comuncarii interpersonale Durata 70 min Materiale - Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Ghiceste animalul

Un elev se gandeste la un aminal. Sarcina acestuia este de a scrie pe un biletel numele animalului si il da instructorului de educatie. Dupa ce instructorul strange toate biletelele pe rand elevii vor mima respectivul animal. Elevul care va ghici primul animalul mimat va fi urmatorul care va mima. Desfasurare activitatea „Triunghiul comunicării” Li se va cere elevilor sa defineasca ce inseamna o buna comunicare. Sugerati-le sa se gandeasca la urmatoarle aspecte: cand considera ca interlocutorul a inteles ceea ce a spus, ce asteapta din partea lui? Desperindeti din ideile elevilor aspecte legate de abilitatile de ascultare. Discutati aceste aspecte cu elevii. Alegeti impreuna cu elevii 2 voluntari care vor interpreta rolul de A-povestitor si B- ascultator. Dati-le urmatoarea instructiune: -Persoana A-povestitorul va trebui sa povesteasca celuilalt coleg o intamplare recenta, impresii dintr-o calatorie sau impresiile despre un film, carte etc, timp de 2-3 minute. -Presoana B-ascultatorul va asculta ceea ce ii povesteste colegul sau isi va folosi toate mijloacele cunoscute pentru a-i transmite ca intelege mesajul sau. Restul clasei – observatorii – va urmari dialogul dintre colegii lor si vor identifica elemente ale ascultarii eficiente care au fot utilizate. Cereti sa noteze aceste elemente pe o foaie. Acest pas se repeta de 3-4 ori, schimband „povestitorul”si „ascultatorul”. Analizati impreuna cu elevii situatii traite. Desprindeti impreuna cu ei care sunt elementele cele mai eficiente in comunicarea interpersonala. Identificati modalitatile prin care acestea pot fi imbunatatite. Cum v-ati simtit in postura de povestitor? De unde ati stiut ca sunteti ascultat? Ce ar fi putut face ascultatorul pentru a va comunica faptul ca sunteti acultat?


8


Ascult pe cel cu care vorbesc?

Obiectiv Identificarea comportamentelor specifice ascultarii eficiente in procesul de comunicare

Durata 70 min Materiale Fisa de lucru „ Ascult pe cel cu acre vorbesc?” Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi

Fiecare elev trebuie să aleagă un obiect pe care să-l studieze şi să inventeze o poveste despre el. Povestea nu trebuie să fie tipică, ea trebuie să scoată în evidenŃă o nouă folosinŃă pentru respectivul obiect.

Ex: cu toate că acesta pare că este un pieptăn, de fapt este o perie de dinŃi pentru un uriaş. Deoarece nu mai există uriaşi în lume şi nici nu au mai fost în ultimul timp, mai există doar câteva perii de dinŃi din acest fel. Desfasurare activitate „Ascult pe cel cu care vorbesc?” Li se va explica elevilor ca scopul acestei activitati este acela de a identifica elementele specifice unei ascultari eficiente. Se va cere elevilor sa dea exemple de comportamente prin care aratam cuiva ca ascultam ceea ce spune si exemple de comportamente prin care transmitem ca nu suntem atenti la ceea ce ni se spune. (elevi trebuie sa fie cat mai specifici) Se impart elevii pe grupe de cate 3-4 persoane si li se cere sa completeze in grup fisa de lucru cu cat mai multe exemple de astfel de comportamente. Fiecare grup va avea un reprezentant care va prezenta comportamentele identificate. Se va analiza in ce masura apar diferente interculturale in manifestarea comportamentului de ascultare si nonascultare. Se va completa lista cu urmatoarele sugestii: „stabilirea contactului vizual cu persoana cu care vorbim, folosirea raspunsului minimal si a incurajarii, concentrarea atentiei pe ceea ce spune vorbitorul, evitarea judecarii sau interpretarii a ceea ce spune celalalt, reflectarea sentimentelor celuilalt, adresarea intrebarilor, evitarea sfaturilor, „judecarea” celuilalt, oferirea rapida de solutii”. Se vor purta discutii cu elevii cu privire la: - implicatiile acestor comportamenteasupra comunicarii si relatiilor ulterioare; - efectele ascultarii eficiente asupra comunicarii dintre oameni; - efectele ascultarii deficitare asupra relatiilor interumane; - mesaje transmise prin diverse comportamente de ascultare si nonascultare; - diferente culturale in manifestarea acestor comportamente.


9

Fisa de lucru Ascult pe cel cu care vorbesc?

Numele............................................................................................................................. Ce fac cand ascult pe cineva care imi vorbeste? Ce fac cand nu il ascult pe cel care imi vorbeste?

Fisa de lucru Ascult pe cel cu care vorbesc?

Numele............................................................................................................................. Ce fac cand ascult pe cineva care imi vorbeste? Ce fac cand nu il ascult pe cel care imi vorbeste?


10


Ce vad la televizor… (ascultare-nonascultare)

Obiectiv Identificarea comportamentelor specifice unei ascultari eficiente/deficitare si a consecintelor acestora asupra comunicarii

Durata 70 min Materiale Coli flipchart, markere

Exercitiu de energizare (3-5 min) - Stai sobru/Nu râde

Elevii formeaza 2 echipe, fiecare stând cu faŃa la celălalt. Elevii din prima echipa au la dispoziŃie un minut pentru a face oricare din membrii echipei opuse sa râdă. Elevii din prima echipa au voie sa se strâmbe, să facă gesturi caraghioase, să spună glume, însă nu au voie să-i atinga pe elevii echipei adverse. Echipele schimbă rolurile. Orice jucător care râde trebuie să iasă din rând. Echipa cu cei mai multi jucători rămaşi în joc va câstiga. Desfasurare activitate „Ce vad la televizor …” Se vor prezenta elevilor elementele unei ascultari eficiente: -stabilirea contactului vizual cu persoana cu care vorbim, -folosirea raspunsului minimal si a incurajarii, -concentrarea atentiei pe ceea ce spune vorbitorul, -evitarea judecarii sau interpretarii a ceea ce spune celalalt, -reflectarea sentimentelor celuilalt, -adresarea intrebarilor, -evitarea sfaturilor, -„judecarea” celuilalt, -oferirea rapida de solutii”, -evitarea intreruperii persoanei care vorbeste. Se vor purta discutii cu elevii privind manifestarea acestor elemente in comunicare si efectele lor asupra comunicarii.

Descriere

Se va discuta apoi pe tema unei emisiuni televizate care contine un dialog intre doua persoane care folosesc sau nu elementele unei ascultari eficiente. Elevi vor impartasi cateva impresii legate de analiza dialogurilor televizate. Se vor imparti elevii in grupe in functie de emisiunea TV urmarita. Vor avea ca sarcina sa analizeze in cadrul grupului observatiile facute legate de comportamentele care exprima ascultarea, respectiv nonascultarea si sa le scrie pe foile de flipchart. Fiecare grup va numi cate un reprezentant care va expune in fata clasei comportamentele identificate. Se vor purta discutii privind: -masura in care sunt prezente comportamentele de ascultare eficienta -diferente interculturale in ceea ce priveste manifestarea acestor comportamente; -efectele acestor diferente asupa comunicarii; -tipuri de dialog in care este mai probabila manifestarea comportamentelor de ascultare eficienta.


11


Sa invatam cum sa comunicam

Obiectiv Idenficarea tipurilor de comunicare si exersarea comunicarii asertive Durata 70 min Materiale Fise cu situatiile Descriere ExerciŃiu de energizare ( 3-5 min) - Jurnaliştii.

Grupul se aşează în perechi faŃă în faŃă. Timp de 2 minute jurnalistul A îl întreabă pe colegul B diferite lucruri legate de comportamentul la şcoală. După două minute se schimbă rolurile. La final fiecare îşi prezintă colegul în faŃa grupului. (Ex Colegul...la scoală se comportă..., îi plac următoarele materii..etc.) Desfăşurare activitate « Sa invatam cum sa comunicam » Elevii sunt solicitaŃi să se grupeze în trei echipe. Pentru acest lucru sunt solicitaŃi să aleagă câte un jeton colorat (roşu, galben, albastru) aflat pe catedră cu partea necolorată deasupra. Formarea echipelor se face după culori. Se poartă o discuŃie despre modalităŃile de comunicare existente (comunicare asertivă, comunicare agresivă şi comunicarea pasivă) şi modul în care aceste modalităŃi de comunicare contribuie la rezolvarea unor probleme de viaŃă cu care ne putem confrunta. Se dau exemple, concrete, de comunicare: asertivă ( mi-ar face plăcere să intri la timp la oră), agresivă (să-Ńi fie ruşine, iar ai întârziat la oră!), pasivă ( ocupă loc în bancă) Fiecare echipă primeşte câte o foaie de lucru (coala flipchart), iar elevii să decidă care dintre răspunsuri sunt asertive, agresive sau pasive. SituaŃia I: PărinŃii vă spun că nu vă lasă să staŃi afară mai târziu de ora 23, la sfârşit de săptămână, iar voi nu sunteŃi de acord cu această decizie şi reacŃionaŃi astfel:

a) Nu spuneŃi nimic, dar sunteŃi nervoşi şi vă gândiŃi să staŃi oricum mai târziu

b) Vă înfruntaŃi părinŃii acuzându-i că sunt răi şi de modă veche şi că urâŃi să trăiŃi în acea închisoare, numită casă şi nu înŃelegeŃi de ce vă fac viaŃa atât de amară

c) Le spuneŃi părinŃilor că , deoarece aveŃi 16 ani, v-ar plăcea să staŃi mai târziu afară, măcar din când în când, rugându-i să se gândească la propunerea voastră şi anume de a vă lăsa să staŃi mai mult afară din când în când.

Scrie ce tip de răspuns este fiecare şi alegeŃi varianta pe care o consideraŃi cea mai potrivită, motivând alegerea SituaŃia II: Prietenul sau prietena nu apare la întâlnire şi reacŃionaŃi astfel: a) îl/o sunaŃi pe un ton calm dar ferm, îi spuneŃi că sunteŃi supărat/ă pentru că nu v-a sunat şi că nu vă place să fiŃi tratat/ă astfel. Îi spuneŃi că dacă există vreo problemă în cadrul relaŃiei v-ar plăcea să o discutaŃi, dar nu vă place să fiŃi tratat/ă cu lipsă de respect. b) îl/o sunaŃi şi pe un ton nervos îi spuneŃi că este cea mai neserioasă persoană pe


12

care aŃi întâlnit-o vreodată şi nu8 vreŃi să îl/o mai vedeŃi c) nu-i spuneŃi nimic dar sunteŃi supărat/ă şi vă comportaŃi foarte rece la următoarea întâlnire, iar dacă vă întreabă de ce vă comportaŃi aşa îi spuneŃi că nu aveŃi nimic. Scrie ce tip de răspuns este fiecare şi alegeŃi varianta pe care o consideraŃi cea mai potrivită, motivând alegerea SituaŃia III: LuaŃi o notă mică la o lucrare şi sunteŃi de părere că profesorul a fost nedrept în sistemul de notare. ProcedaŃi astfel: a) Nu faceŃi nimic în această privinŃă b) Îl întrebaŃi politicos pe profesor dacă aŃi putea discuta pe marginea testului. Îi

indicaŃi faptul că sunteŃi de părere că răspunsul dat la prima întrebare este corect şi ar trebui să reconsidere nota.

c) Îi aruncaŃi nervos profesorului hârtia în faŃă şi îl acuzaŃi că a fost nedrept Scrie ce tip de răspuns este fiecare şi alegeŃi varianta pe care o consideraŃi cea mai potrivită, motivând alegerea. DiscuŃii � Care dintre răspunsuri au fost asertive? Cum v-aŃi dat seama de acest lucru? � Care este principala diferenŃă dintre cele trei tipuri de răspunsuri? � Cum anume vă comportaŃi în majoritatea situaŃiilor? � Cum v-ar plăcea să vă comportaŃi? � Ce tip de răspuns este mai eficient şi de ce? � Cum puteŃi învăŃa să fiŃi mai asertivi?


13

SituaŃia I: PărinŃii vă spun că nu vă lasă să staŃi afară mai târziu de ora 23, la sfârşit de săptămână, iar voi nu sunteŃi de acord cu această decizie şi reacŃionaŃi astfel:

a) Nu spuneŃi nimic, dar sunteŃi nervoşi şi vă gândiŃi să staŃi oricum mai târziu b) Vă înfruntaŃi părinŃii acuzându-i că sunt răi şi de modă veche şi că urâŃi să trăiŃi în acea

închisoare, numită casă şi nu înŃelegeŃi de ce vă fac viaŃa atât de amară c) Le spuneŃi părinŃilor că , deoarece aveŃi 16 ani, v-ar plăcea să staŃi mai târziu afară, măcar din

când în când, rugându-i să se gândească la propunerea voastră şi anume de a vă lăsa să staŃi mai mult afară din când în când.

Scrie ce tip de răspuns este fiecare şi alegeŃi varianta pe care o consideraŃi cea mai potrivită, motivând

alegerea

SituaŃia II: Prietenul sau prietena nu apare la întâlnire şi reacŃionaŃi astfel:

a) îl/o sunaŃi pe un ton calm dar ferm, îi spuneŃi că sunteŃi supărat/ă pentru că nu v-a sunat şi că nu vă place să fiŃi tratat/ă astfel. Îi spuneŃi că dacă există vreo problemă în cadrul relaŃiei v-ar plăcea să o discutaŃi, dar nu vă place să fiŃi tratat/ă cu lipsă de respect.

b) îl/o sunaŃi şi pe un ton nervos îi spuneŃi că este cea mai neserioasă persoană pe care aŃi întâlnit-o vreodată şi nu8 vreŃi să îl/o mai vedeŃi

c) nu-i spuneŃi nimic dar sunteŃi supărat/ă şi vă comportaŃi foarte rece la următoarea întâlnire, iar dacă vă întreabă de ce vă comportaŃi aşa îi spuneŃi că nu aveŃi nimic. Scrie ce tip de răspuns este fiecare şi alegeŃi varianta pe care o consideraŃi cea mai potrivită, motivând

alegerea


14

SituaŃia III: LuaŃi o notă mică la o lucrare şi sunteŃi de părere că profesorul a fost nedrept în sistemul de notare. ProcedaŃi astfel: a) Nu faceŃi nimic în această privinŃă b) Îl întrebaŃi politicos pe profesor dacă aŃi putea discuta pe marginea testului. Îi indicaŃi faptul că sunteŃi de

părere că răspunsul dat la prima întrebare este corect şi ar trebui să reconsidere nota. c) Îi aruncaŃi nervos profesorului hârtia în faŃă şi îl acuzaŃi că a fost nedrept

Scrie ce tip de răspuns este fiecare şi alegeŃi varianta pe care o consideraŃi cea mai potrivită, motivând

alegerea.

ACTIVITATEA 5

Tema ( numele activitatii )

Vorba dulce mult aduce

Obiectiv Explicarea intelesului unor proverbe; realizarea unei povesti dupa modul in care comunicam

Durata 70 min Materiale Fise cu proverbe, creioane Descriere ExerciŃiu de energizare (3-5 min) - Telefonul fără fir

Elevii vor fi aşezaŃi în semicerc. Primul va spune o propoziŃie la urechea celui din dreapta sa, iar aceasta va fi transmisă, pe rând, până la ultimul elev care va rosti cu voce tare informaŃia primită. Se verifică astfel fidelitatea informaŃiei primite.

Desfasurare activitate „Vorba dulce mult aduce” Elevii sunt împărŃiŃi în două grupe , utilizând număarea 1 si 2, 1 si 2, copii grupandu-se toti cei cu numarul 1 o grupa si toti cei cu numarul 2 a doua grupa.. Fiecare reprezentant al grupei va alege câte 4 proverbe. Proverbele vor fi citite şi fiecare echipă va explica înŃelesul fiecărui proverb, pe care apoi îl va prezenta colegilor din echipa adversă. Echipele vor crea câte o poveste despre modul în care oamenii vorbesc, utilizând proverbele date. Proverbe : Tăcerea e de aur ; A vorbi fără a gândi, înseamnă a trage fără a Ńinti ; Mai mult se păstrează amintirea jignirilor suferite decât a binefacerilor primite ; Vorbele sunt umbra faptelor ; Vorba este icoana sufletului : cum e omul aşa-i şi felul sau de a vorbi ; Rana pricinuită de săgeată se cicatrizează, pădurea doborâtă de secure creşte din nou, dar rana produsă de vorba urâtă şi rea nu se mai vindecă niciodată ; Vorba dulce mult aduce ; Vorba multă sărăcia omului. În încheiere se vor citi poveştile şi se vor face aprecieri asupra activităŃii desfăşurate.


15

MODULUL 2

NEGOCIEREA CONFLICTELOR

ACTIVITATEA 6

Exercitiul de spergerea ghetii


Imitam partenerul

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: rolul acestui joc este ca fiecare copil să reuşească

să imite cât mai exact gesturile şi mişcările făcute de către partener.

Se împart copiii în două grupe, fiecare grupă fiind aliniată pe un rând în faŃa

celeilalte. DistanŃa între grupe trebuie să fie de 5 –7 metri. Un reprezentant

dintr-o grupă va imita o mişcare pe care o vor repeta toŃi colegii de grupă.

Aceeasi mişcare trebuie să fie repetată de către echipa adversă. După aceea se vor

inversa rolurile.

ObservaŃii: mişcările realizate să fie mai întâi demonstrate, să nu fie

mişcări prea grele , să fie specifice.

ExerciŃiul 1


Cutia cu "maimuŃe"

Obiectiv Formabilii exersează abilităŃi de rezolvare a problemelor. Durata 55 minute Materiale Coli de scris, pixuri/creioane, creta de scris pe tabla Descriere • Într-un colŃ al camerei se pune o cutie pe care se scrie "Cutia cu maimuŃe" şi

participanŃii sunt informaŃi să se gîndească la o problemă pe care vor s-o rezolve o pot scrie pe o bucată de hârtie pe care o vor pune în cutie.

• Se împart foi de hârtie pe care formabilii îşi pot nota problemele care îi preocupă. Foile vor fi introduse în cutie.

• Formatorul îi va ruga pe participanŃi să se aşeze în cerc pentru a comunica mai bine.

• Se distribuie foaia intitulată "Rezolvarea problemelor". Se pune un exemplar pe perete.

• Formatorul extrage un bilet din cutie şi citeşte cu voce tare problema după care va cere grupului să ofere soluŃii.

• Se citesc toate bileŃele.


16

Fişă cu informaŃii

Rezolvarea problemelor

Dacă ai o problemă şi nu ştii cu să începi să o rezolvi, încearcă următorii paşi: 1. Identifică problema. 2. Enumeră toate soluŃiile posibile. 3. ObŃine cât mai multe informaŃii despre aceste soluŃii. 4. Evaluează soluŃiile. 5. Decide-te asupra uneia dintre ele. 6. Aplic-o


Rezolvarea problemelor

Dacă ai o problemă şi nu ştii cu să începi să o rezolvi, încearcă următorii paşi: 1. Identifică problema. 2. Enumeră toate soluŃiile posibile. 3. ObŃine cât mai multe informaŃii despre aceste soluŃii. 4. Evaluează soluŃiile. 5. Decide-te asupra uneia dintre ele. 6. Aplic-o


Rezolvarea problemelor Dacă ai o problemă şi nu ştii cu să începi să o rezolvi, încearcă următorii paşi:

1. Identifică problema. 2. Enumeră toate soluŃiile posibile. 3. ObŃine cât mai multe informaŃii despre aceste soluŃii. 4. Evaluează soluŃiile. 5. Decide-te asupra uneia dintre ele. 6. Aplic-o


Rezolvarea problemelor Dacă ai o problemă şi nu ştii cu să începi să o rezolvi, încearcă următorii paşi:

1. Identifică problema. 2. Enumeră toate soluŃiile posibile. 3. ObŃine cât mai multe informaŃii despre aceste soluŃii. 4. Evaluează soluŃiile. 5. Decide-te asupra uneia dintre ele. 6. Aplic-o


17

ACTIVITATEA 7


Bariere în comunicare

Obiectiv Elevii vor conştientiza barierele în comunicare pe cre le au Durata 70 minute Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciŃii: exerciŃiul de spargere a gheŃii „De la

mine la tine”, exerciŃiul 1 „Care este mesjul?”, exerciŃiul 2 „Crea sunt barierele în comunicare”, exerciŃiul 3. „Ascultăm şi desenăm”



De la mine la tine

Durata 3-5 minte Descriere Desfăşurarea jocului: copiii stau în cerc pe scăunele, unul aruncă mingea

către un alt elev. Cel care a aruncat mingea pune o întrebare celui care a primit-o.

Elevul care primeste mingea isi spune mai intii numele: ”Eu mă numesc…. Şi….

(răspunde la întrebare)” Ex. de întrebări „De ce te – ai îmbrăcat în gri? De ce ai

părul prins aşa ?” etc. Jocul durează până ce mingea ajunge la toŃi elevii.

ObservaŃii: instructorul poate să ajute participantii dacă este nevoie,

mingea să nu fie grea, să nu fie aruncata cu putere. Rolul jocului este de a forma o

părere despre partener.

ExerciŃiul 1


Care este mesjul ?

Obiectiv ParticipanŃii învaŃă să recunoască barierele care intervin în comunicare. Durata 10 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion Descriere Introducere

AbilităŃile de comunicare sunt acele abilităŃi de care ne folosim pentru a construi relaŃiile cu ceilalŃi oameni. Dacă ne însuşim abilităŃi de comunicare corecte, ne vom îmbunătăŃi relaŃiile cu ceilalŃi. Obiectivele comunicării : să fim receptivi, să fim înŃeleşi, să fim acceptaŃi, să provocăm o reacŃie. Desfăşurarea activităŃii (1) • ParticipanŃii sunt invitaŃi să se aşeze în cerc. • Formatorul şopteşte la urechea unuia dintre ei o frază fără sens: "Vin cal pur

ben", care la rândul lui o şopteşte la urechea următorului s.a .m.d. • În final, se discută de ce ultima persoană nu a înŃeles mesajul aşa cum a fost

transmis iniŃial. Desfăşurarea activităŃii (2) • Formatorul scrie pe o bucată de hârtie, fără să-l vadă ceilalŃi: "La la Paris e

primăvară". • Formatorul spune grupului că are 5 secunde să citească propoziŃia apoi să scrie


18

ce au văzut. • Se discută de ce majoritatea au scris "La Paris e primăvară". Notă Când primesc o informaŃie nefamiliară, oamenii au tendinŃa de a-i schimba sensul astfel încât să devină familiar.

ExerciŃiul 2


Care sunt barierele în comunicare?

Obiectiv ParticipanŃii identifică barierele care împiedică o bună comunicare. Durata 20 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă pentru scris la tablă. Descriere Desfăşurarea activităŃii

• Se împarte grupul în microgrupuri de 3-4 persoane. Se împarte fişa intitulată "Bariere în comunicare".

• Se alocă 5-10 minute pentru ca grupul să facă o listă cu toate barierele care intervin în comunicare.

• Se trec pe o listă, se numerotează şi se adaugă alte bariere care lipsesc. Lista ar trebui să cuprindă: tonul vocii, modul de folosite al limbajului (cuvinte), trunchierea cuvintelor, limbajul corporal, contactul vizual, zgomotul de fundal, mediul, factori de distragere a atenŃiei, nivelul de interes, nervozitatea. • Se discută cum pot fi îndepărtate aceste bariere. DiscuŃie Pentru a putea comunica mai bine, e necesar să fim conştienŃi de barierele potenŃiale şi să găsim moduri de a le depăşi. Ca emiŃător de mesaje, trebuie să păstrăm suficient timp pentru a gândi ceea ce avem de spus. Ca receptor, trebuie să cerem clarificarea mesajului sau să-i spunem emiŃătorului că n-am înŃeles bine. Aceste dificultăŃi de transmitere sau de receptare a mesajului se numesc bariere în comunicare.

ExerciŃiul 3


Ascultăm şi desenăm

Obiectiv ParticipanŃii vor înŃelege importanŃa comunicării pe două căi. Durata 30 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, doua fise cu desene geometrice. Descriere • Formatorul va avea pregătită o foaie de hârtie pe care se află desenate nişte

forme geometrice. • Fiecare participant va primi o foaie de hârtie goală. • Unui participant care s-a oferit voluntar, care stă în spatele grupului astfel încât

ceilalŃi să nu-l vadă i se dă foaia cu desenul geometric pe care trebuie să-l descrie în timp ce ceilalŃi încearcă să-l deseneze.

• ParticipanŃii nu pot pune întrebări. • La sfârşit, li se arată participanŃilor desenul original. • Se cere altui voluntar să repete ExerciŃiul de mai sus, numai că el va sta în faŃa

grupului, iar ceilalŃi vor putea să pună întrebări. • Formatorul va pune în final următoarele întrebări: care desen a fost mai uşor de


19

executat? De ce? Cum v-aŃi simŃit în primul caz când trebuia să desenaŃi fără să puneŃi întrebări? AŃi fost vreodată într-o situaŃie în care nu vă asculta nimeni sau nu puteaŃi să puneŃi întrebări? Primul voluntar este întrebat dacă s-a simŃit frustrat atunci când nu a putut primi feedback de la grup.

ACTIVITATEA 8


Cum comunicăm eficient

Obiectiv Elevi vor învăŃa difeite tehnici de comunicare Durata 70 minute Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciŃii: exerciŃiul de spargere a gheŃii „Din

fericire, din nefericire”, exerciŃiul 1 „Prima impresie”, exerciŃiul 2 „Emiterea unui mesaj”, exerciŃiul 3 „Folisirea persoanei I ca formulă de adresare”



Din fericire/ din nefericire

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: acest joc poate fi jucat pe perechi sau în cerc. Primul

jucător începe povestirea cu: „din fericire când m-am trezit azi dimineaŃă era frumos...”. Al doilea continuă „din nefericire, liniştea gândurilor mi-a fost tulburată de...”. Al treilea continuă „din fericire...” şi tot aşa procedează şi restul grupului.

ExerciŃiul 1 Tema ( numele activitatii )

Prima impresie

Obiectiv ÎnŃelegerea importanŃei limbajului non-verbal în reflectarea atitudinii. Durata 10 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion Descriere Introducere

La prima întâlnire cu oamenii ne formăm o opinie despre ei. Pe măsură ce-i cunoaştem, ne putem schimba sau confirma prima impresie. Când ne formăm prima impresie, luăm o decizie privind oamenii care se bazează pe ceea ce vedem. Ne uităm la aspectul general, expresia facială, poziŃia corporală. Toate acestea sunt mesaje non-verbale. Desfăşurarea activităŃii • Se folosesc 6 fotografii ale unor persoane (cu o varietate de expresii faciale şi

poziŃii corporale). • Se expune fiecare fotografie (numerotată) în faŃa grupului pe un perete, la

nivelul ochilor. • Se distribuie fişa de activitate intitulată "Prima impresie"; participanŃii sunt

rugaŃi să analizeze fiecare fotografie (cum arată persoana, ce fel de om este) pentru fiecare fotografie se alocă 30 secunde.

• Când au terminat toŃi, formatorul arată grupului fiecare fotografie şi pune următoarele întrebări: de ce aŃi răspund diferit la unele fotografii? De ce unii au reacŃionat pozitiv la anumite fotografii iar alŃii au reacŃionat negativ?


20

Fişa de activitate “Prima impresie”

El / ea arată: Cred că el / ea este: ………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …...…………………….………………………

………………………………………………… …………………………….……………………

………………………………………………… …...…………………….………………………


21


Emiterea unui mesaj

Obiectiv Recunoaşterea diferitelor moduri de a trimite un mesaj şi a modurilor variate în care oamenii îl percep.

Durata 25 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion Descriere Introducere

Oamenii răspund în mod diferit la situaŃii similare, în funcŃie de stilul de comunicare al fiecăruia şi de situaŃie. Există moduri diferite de a comunica, unele eficiente, altele ineficiente. Desfăşurarea activităŃii • Se distribuie fişa intitulată "Trimite mesajul" care este analizată cu grupul. • Se distribuie fişa de răspuns intitulată "Trimite mesajul" pe care o vor

completa individual. La fiecare scenariu din prima foaie li se cere răspunsul pe foaia de răspuns.

• Se solicită apoi răspunsuri întregului grup. • Formatorul va pune grupului următoarele întrebări: aŃi avut vreodată vreo

ocazie să fiŃi agresiv / pasiv, pasiv-agresiv? Dacă un participant dă un exemplu, i se cere grupului să-şi exprime acordul sau dezacordul. GândiŃi-vă la o situaŃie când aŃi reacŃionat în unul din următoarele moduri: pasivitate; agresivitate; pasivitate şi agresivitate; aŃi regretat ulterior. Dacă v-aŃi putea întoarce în timp, cum v-aŃi modifica răspunsul? GândiŃi-vă la un moment când cineva v-a răspuns într-un mod inadecvat. Cum v-aŃi simŃit? Cum ar fi putut să vă răspundă mai bine?

• Se continuă ExerciŃiul, incluzându-se şi mesajele non-verbale. Se împarte grupul în două, fiecărui microgrup dându-i-se câte un scenariu din cele la care au răspuns anterior.

• Fiecare va veni în faŃa grupului şi va "interpreta" răspunsurile folosindu-se de limbajul corporal şi de voce.

Exemplu: SituaŃia în care profesorul subevaluează lucrarea unui elev. Răspunsurile

elevului pot fi:

Pasiv. "Nu sunt sigur, dar nu cred că lucrarea mea a fost evaluată corect" (privire în jos, vorbeşte încet, arată speriat). Agresiv. "M-aŃi furat! Ştiu că lucrarea asta merita mai mult!" (Privire ostilă, vorbeşte tare, trânteşte lucrarea pe masă). Pasiv-agresiv. Spune altui participant: "profesorul m-a furat. O să regrete!" Asertiv. "Am urmat instrucŃiunile pe care ni le-aŃi dat în clasă şi cred că am răspuns corect. Nu cred că nota aceasta reflectă efortul meu. Aş aprecia dacă aŃi revedea lucrarea.". (Vorbeşte clar şi confidenŃial, privire înŃelegătoare). DiscuŃie A fi asertiv înseamnă că te exprimi în cel mai potrivit mod. Dacă în mod curent răspunzi unei situaŃii într-un mod sau altul (pasiv, agresiv, pasiv-agresiv), învaŃă-te să te opreşti şi să gândeşti înainte de a reacŃiona. Aceste reacŃii nu îŃi aduc de obicei răspunsul pe care îl doreşti de la ceilalŃi. Încearcă să te schimbi şi să fii asertiv.


22

Fişă cu informaŃii Trimiterea unui mesaj Stiluri: Pasiv: • Nu vorbeşte în numele lui • Nu îşi exprimă nevoile • Se consideră o victimă Agresiv: • Îi blamează pe alŃii • Abuziv, sarcastic • Se consideră "vocea puternică" Pasiv / agresiv: • Caută răzbunare • Laş, meschin Asertiv. • Comunică sentimentele onest şi deschis • Îşi satisface nevoile fără să-i afecteze pe alŃii Exemple: SituaŃia: un profesor subevaluează o lucrare. Răspunsuri: Pasiv. Elevul nu spune nimic, stă în bancă şi se gândeşte cât de nedreaptă este uneori lumea. Agresiv. Trânteşte lucrarea pe catedră şi spune că l-a furat la notă. Pasiv-agresiv. Se gândeşte că a fost furat la notă şi când profesorul părăseşte clasa îi varsă cerneală pe scaun. Asertiv. Îi spune profesorului ce simte despre nota primită şi îi cere să o reevalueze.


23

Fişă de activitate Trimiterea unui mesaj

Pentru fiecare situaŃie de mai jos, scrieŃi câte un răspuns în fiecare stil prezentat în fişa cu informaŃii: a) Prietenul tău întârzie întotdeauna. Mereu te face să aştepŃi. Începi să devii furios. Pasiv…………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

Agresiv………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

Pasiv-agresiv…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………..

Asertiv…………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………...

b) Stai de câteva ore la coadă pentru un bilet la concert. Cineva se bagă în faŃă.

Pasiv…………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

Agresiv………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

Pasiv-agresiv…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………..

Asertiv…………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………...………………………………………………

c) Te plimbi pe holul şcolii. Când treci pe lângă un grup de elevi, unul dintre ei face un comentariu

nepoliticos la adresa ta.

Pasiv…………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

Agresiv………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

Pasiv-agresiv…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………..

Asertiv…………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………...

d) Un coleg împrumută de la tine o carte şi nu Ńi-o mai dă înapoi.

Pasiv…………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….


24

Agresiv………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

Pasiv-agresiv…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………..

Asertiv…………………………………………………………………………………………………………

e) Fratele/ sora nu te ajută la întreŃinerea casei. Nu ai timp să le faci pe toate.

Pasiv…………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

Agresiv………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

Pasiv-agresiv………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

Asertiv………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

f) Cumperi un tricou şi când ajungi acasă observi că are un defect. Pe bon scrie că marfa vândută nu se mai schimbă.

Pasiv…………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

Agresiv………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

Pasiv-agresiv………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

Asertiv………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

g) Gândeşte-te la ultima dată când cineva Ńi-a cerut să faci ceva ce nu Ńi-a plăcut. Exemplifică în câte moduri ai putea să reacŃionezi. Pasiv…………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

Agresiv………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

Pasiv-agresiv………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

Asertiv………………………………………………………………………………………………………

În ce mod răspunzi de obicei? care este cel mai indicat mod de a răspunde?


25

ExerciŃiul 3


Folosirea persoanei I ca formulă de adresare.

Obiectiv ParticipanŃii se vor obişnui cu folosirea persoanei I. Durata 25 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion Descriere Introducere

Cel mai bun mod de a face pe cineva să înŃeleagă ce ne preocupă este folosirea persoanei I în vorbire, deoarece indică faptul că suntem nişte persoane deschise şi nu îndreaptă atenŃia către cel cu care vorbim. Desfăşurarea activităŃii ParticipanŃilor li se împart fişele cu informaŃii şi de activitate intitulate "Folosirea persoanei I" , solicitându-li-se răspunsuri la scenariile prezentate. DiscuŃie Folosirea persoanei I atunci când te adresezi cuiva este cel mai bun mod de a-i comunica celuilalt modul în care te simŃi fără să-l faci să creadă că dai vina pe el. Cel mai adesea, atunci când ne simŃim frustraŃi tindem să dăm vina pe cel care ne-a făcut să ne simŃim astfel. Acest mod de comunicare îl face pe celălalt să devină defensiv. Dacă folosim fraze care includ persoana I, comunicăm mai bine celuilalt modul în care acŃiunile lui ne-au afectat. Acesta este cea mai uzuală cale dea produce o modificare de comportament.

Fişă cu informaŃii - Folosirea persoanei I • Spune celuilalt că ai o problemă. • Spune celuilalt ce simŃi despre o situaŃie. • Nu acuza! • Frazele cu "eu" au trei părŃi: "(Eu) mă simt…când…pentru că… Exemplu: Fratele / sora nu te ajută deloc la întreŃinerea casei. Nu ai timp să le faci pe toate. Răspuns nepotrivit: "Eşti aşa de leneş! De ce nu faci şi tu ceva?" Răspuns potrivit: Mă supăr foarte tare când vin acasă şi trebuie să mă apuc să fac curat deoarece cred că ar trebui să facem acest lucru amândoi."

Fişă de activitate Folosirea persoanei I

ScrieŃi cele mai potrivite răspunsuri la persoana I singular pentru următoarele situaŃii: • un prieten face glume pe seama modului în care sunteŃi îmbrăcaŃi • prietenul / prietena vă spune că nu o să reuşiŃi niciodată la şcoală • profesorul nu vă acordă aceeaşi atenŃie pe care le-o acordă celorlalŃi • un coleg de clasă vă face să vă simŃiŃi ridicol pentru că se uită tot timpul peste umărul tău în timp ce scri şi

râde de greşelile pe care le faci • un coleg care lipseşte mereu de la cursuri vă cere întotdeauna cursurile să le copieze • prietenul / prietena nu vă ascultă niciodată când simŃiŃi nevoia să vorbiŃi despre ceva


26

Temă: Timp de o săptămână, participanŃii vor încerca să folosească cât mai multe fraze la persoana I plural în relaŃia cu prietenii, părinŃii, copiii, colegii. În aceste situaŃi, vor nota reacŃiile generate. ACTIVITATEA 9


Obiectiv A asculta – a comunica Durata 70 minute Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciŃii: exerciŃiul de spargere a gheŃii „Care

este părerea mea”, exerciŃiul1 „Capacitatea de a asculta”, exerciŃiul 2 „Practicarea activităŃilor de comunicare eficientă”



Care este parerea mea

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: elevii se află în centrul sălii. Lor le este prezentată

o afirmaŃie cu privire la o problema a clasei. Instructorul va prezenta patru solutii la problema, pe care le va aseza pe fiecare intr-unul din colturile salii de clasa. Elevii meditează la ea (timp de 1 minut) şi îşi precizează poziŃia faŃă de ea aşezându-se în colŃul corespunzător. Nimeni nu poate să rămână la mijloc sau să ezite între 2 poziŃii. ToŃi trebuie să ia o decizie.

ExerciŃiul 1


Capacitatea de a asculta

Obiectiv ParticipanŃii îşi vor exersa abilitatea de a asculta.

Durata 20 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion Descriere • Formatorul alege două articole din ziare pentru a fi citite grupului.

• Fără nici o introducere, le spune participanŃilor că le va citi două articole de ziar şi va începe să citească primul articol.

• Apoi, formatorul va pune întrebări specifice referitoare la conŃinutul articolelor. Probabil că puŃini participanŃi vor putea răspunde corect.

• Formatorul va anunŃa din nou grupul că va citi un articol de ziar şi la sfârşit va pune întrebări iar cel care va răspunde cel mai bine va primi un premiu.

• În acest caz, diferenŃa este că participanŃii vor lua notiŃe în timpul lecturii şi vor putea răspunde corect.

• Formatorul pune următoarele întrebări: aŃi ascultat prima lectură, totuşi puŃini dintre voi au reuşit să răspundă la întrebări. De ce? De ce s-întâmplat altfel cu al doilea articol. DiferenŃa a fost că a existat o motivaŃie pentru a asculta cu atenŃie. Ce vă motivează să ascultaŃi cu atenŃie la cursuri?

• Formatorul discută cu participanŃii următoarele lucruri: am învăŃat să transmitem eficient mesaje, dar a le reŃine corect este o altă problemă. În acest sens, trebuie exersată capacitatea de a asculta, prin câteva exerciŃii. De asemenea, trebuie acordată atenŃie şi mesajelor non-verbale, limbajului corporal, contactului vizual şi expresiei faciale.

• Se împarte fişa cu informaŃii intitulată "Cum poŃi să fii un bun ascultător"?


27

ExerciŃiul 2


Practicarea abilităŃilor de comunicare eficientă

Obiectiv ParticipanŃii vor învăŃa să folosească tehnici eficiente de comunicare. Durata 40 minue Materiale Hârtie de scris, pix/creion Descriere • Se împarte grupul în două microgrupuri. Fiecărui microgrup i se dă câte un

scenariu din foaia de informaŃii intitulată "Jocul de rol". • Se vor decide rolurile. Li se spune că persoana A comunică bine, are o voce

corespunzătoare şi un limbaj corporal adecvat. Persoana B poate alege să fie pasivă, agresivă, pasiv-agresivă sau asertivă.

• Fiecare microgrup interpretează scenariul în faŃa grupului. • După fiecare rol, observatorii (restul grupului) răspund la următoarele

întrebări: Ce stil de comunicare a fost folosit? Postura corporală s-a potrivit cu conŃinutul comunicării? Tonul vocii a corespuns cu stilul comunicării? Răspunsurile au fost deschise şi într-o manieră potrivită? Ce a fost bine? Ce ar putea fi îmbunătăŃit?


Cum poŃi să devii un bun ascultător? • MenŃine contactul vizual. Uită-te la persoana care vorbeşte. • ÎnclinaŃi-vă puŃin înainte. Aceasta arată că te interesează ce spune. • Înclină din cap ca să arăŃi că asculŃi. Foloseşte expresii ca "da", Hm", etc. • Adoptă o poziŃie deschisă şi relaxată. Nu-Ńi încrucişa picioarele sau mâinile. Acesta este o poziŃie

închisă. Cere explicaŃii dacă nu înŃelegi mesajul. Fişă cu informaŃii

Cum poŃi să devii un bun ascultător? • MenŃine contactul vizual. Uită-te la persoana care vorbeşte. • ÎnclinaŃi-vă puŃin înainte. Aceasta arată că te interesează ce spune. • Înclină din cap ca să arăŃi că asculŃi. Foloseşte expresii ca "da", Hm", etc. • Adoptă o poziŃie deschisă şi relaxată. Nu-Ńi încrucişa picioarele sau mâinile. Acesta este o poziŃie

închisă. Cere explicaŃii dacă nu înŃelegi mesajul.


28

Fişă cu informaŃii Roluri

1. Un prieten apropiat te invită la o cină cu o ocazie specială. Comanzi o friptură şi când o tai observi că nu e

bine făcută. Chelnerul vine la masă. Persoana A.: subiectul Persoana B: chelnerul 2. ÎŃi duci claculatorul defect la service pentru a schimba DVD-ul stricat. Când iei calculatorul, constaŃi că

electronistul nu a făcut ceea ce trebuia. Persoana A.: subiectul Persoana B: mecanicul de la service 3. Te simŃi singur şi nebăgat în seamă. Prietenul / prietena îşi petrece toată seara cu ochii la televizor. Persoana A.: subiectul Persoana B: prietenul / prietena 4. La uşă sună un sectant care încearcă te convingă să aderi la secta lui. Nu te interesează. Persoana A.: subiectul Persoana B: sectantul 5. Te afli în cofetărie la o masă de nefumători. Persoana de lângă tine de la masa apropiată aprinde o Ńigară. Persoana A.: subiectul Persoana B: fumătorul 6. Te-ai lăsat de jocuri pe calculator. Un prieten insistă să mergi cu el la sală să vă mai jucaŃi. Persoana A.: subiectul Persoana B: prietenul 1. Medicul tău face glume pe care le consideri jignitoare. Persoana A.: subiectul Persoana B: medicul 2. Joci tenis cu un prieten. El te critică tot timpul şi îŃi spune să joci corect. Persoana A.: subiectul Persoana B: prietenul 9. Profesorul fratelui/surioarei te-a sunat astăzi să îŃi spună că acesta s-a purtat urât la şcoală. łi-a mai spus că are mereu probleme cu copiii care provin dintr-o familie monoparentală. Persoana A.: subiectul Persoana B: profesorul 10. ConstaŃi că cel mai bun coleg de clasă te ignoră. Mai mult, afli că se plânge de tine altora. Persoana A.: subiectul Persoana B: prietenul

11. Medicul tău face glume pe care le consideri jignitoare. Persoana A.: subiectul Persoana B: medicul

12. Joci tenis cu un prieten. El te critică tot timpul şi îŃi spune să joci corect. Persoana A.: subiectul Persoana B: prietenul 13. Profesorul fratelui/surioarei te-a sunat astăzi să îŃi spună că acesta s-a purtat urât la şcoală. łi-a mai spus că are mereu probleme cu copiii care provin dintr-o familie monoparentală. Persoana A.: subiectul Persoana B: profesorul

14. ConstaŃi că cel mai bun coleg de clasă te ignoră. Mai mult, afli că se plânge de tine altora. Persoana A.: subiectul Persoana B: prietenul


29


Auto aprecierea

Obiectiv Elevii vor învăŃa rolul autoaprecierii în relaŃiile interumane Durata 70 minute Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciŃii: exerciŃiul de spargere a gheŃii „Eu

mă mândresc cu … şi mi-e ruşine … ”, exerciŃiul 1 „Construirea autoaprecierii”, exerciŃiul 2 „Autoaprecierea înaltă şi joasă”



"Eu ma mandresc" ŞI "mi-e rusine"

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: elevii trebuie să scrie pe o foaie pe care nu o

semnează cel puŃin 3 calităŃi care le trezesc sentimentul de mândrie pentru

apartenenŃa lor naŃională şi 3 motive pentru care se simt jenaŃi de apartenenŃa

lor naŃională. Instructorul notează pe o coală mare calităŃile şi motivele apărute

pe hârtiile individuale şi elevii le comentează (aparŃin ele neamului respectiv

sau unor persoane care fac parte din acel popor/acea etnie; sunt ele pozitive

respectiv negative indiferent de circumstanŃe.

ExerciŃiul 1


Construirea autoaprecierii

Obiectiv ParticipanŃii învaŃă să-şi identifice propriile calităŃi pozitive , să facă şi să primească complimente.

Durata 20 minute Materiale - Descriere • ParticipanŃii se aşează în cerc . formatorul se include şi el ca membru al

grupului. • Se începe prin a-şi stabili fiecare o calitate pe care o apreciază la el însuşi.

Aceasta se va referi la calităŃi interioare, nu la trăsături exterioare ca zâmbetul, părul, ochii etc.

• Apoi se reia ExerciŃiul. Fiecare va atribui persoanei din stânga o calitate pe care o admiră cel mai mult la aceasta. Cel care este complimentat răspunde simplu cu "mulŃumesc".

• Se continuă până se închide cercul. ObservaŃie: acesta Activitate ar trebui repetat la începutul fiecărei sesiuni , deoarece contribuie la consolidarea grupului şi crearea unei atmosfere pozitive.


30

ExerciŃiul 2


Autoaprecierea înaltă şi joasă

Obiectiv ParticipanŃii învaŃă să recunoască acele calităŃi asociate cu autoestimarea înaltă, respectiv joasă.

Durata 40 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă. Descriere Introducere: autoaprecierea este ceea ce simŃim despre noi înşine. Ea este o

măsură a cât de mult ne apr4eciem şi aprobăm pe noi înşine. MulŃi oameni au un grad redus autoapreciere şi se simt nesiguri, vinovaŃi. Aceste sentimente afectează negativ comportamentul, relaŃia cu alŃii şi modul în care luăm deciziile. O autoapreciere înaltă presupune să ne simŃim bine în propria piele, să fim convinşi că suntem capabili să încercăm şi lucruri noi şi să câştigăm . oamenii de acest gen se aprobă pe ei înşişi în ciuda unor slăbiciuni inerente. Desfăşurarea activităŃii • Cu întregul grup, se face o listă a calităŃilor unui individ cu autoapreciere

joasă, respectiv înaltă. Se alcătuiesc astfel două tabele. • Se împarte apoi participanŃilor foaia cu informaŃii intitulată "autoaprecierea

înaltă şi joasă". Se compară calităŃile găsite de grup cu cele de pe foaia cu informaŃii şi se discută diferenŃele.


31

Foaie cu informaŃii Autoaprecierea înaltă şi joasă

Un grad înalt de autoapreciere presupune: • Să fii asertiv • CredinŃa că eşti capabil să iei decizii bune • Capacitatea de a recunoaşte şi de a accepta propriile slăbiciuni • Să te simŃi bine / relaxat în societate • Să te bucuri că întâlneşti oameni noi • Să te simŃi în siguranŃă şi confortabil cu tine însuŃi • Să nu-Ńi fie frică să-Ńi asumi riscuri • Să-I apreciezi pe ceilalŃi în ciuda defectelor lor • Să nu te compari cu alŃii • Să fii preocupat să-Ńi menŃii o autoapreciere înaltă • Să ai grijă de tine • Să-Ńi placă schimbările • Să fii interdependent şi independent • Să ai contribuŃia ta faŃă de societate • Să ai relaŃii bune cu ceilalŃi Un grad redus de autoapreciere presupune: • Să dai vina pe alŃii • Să nu ai încredere în oameni • Să nu-Ńi asumi riscuri sau să nu încerci situaŃii noi • Să fii dependent • Să fii suspicios, neîncrezător, invidios • Să fii lăudăros, şi să încerci să fii ceea cec nu eşti • Să fii foarte preocupat de tine însuŃi • Să nu aştepŃi mult de la tine • Să simŃi că greşeşti mereu • Să găseşti mereu scuze pentru greşelile tale • Să eviŃi situaŃiile sociale • Să eviŃi luarea unor decizii • Să fii agresiv sau pasiv • Să depinzi d alte lucruri ca să fii fericit, ca: alcoolul, supraalimentaŃia, droguri • Să te comporŃi ca şi cum eşti mai bun decât ceilalŃi • Să fii perfecŃionist • Să fii rigid şi inflexibil


32

MODULUL 3

ÎNVĂłAREA EFICIENTĂ

ACTIVITATEA 11

Tema (numele activitatii )

Cum invat?

Obiectiv Identificarea metodelor de invatare specifice pentru diferite tipuri de materii Durata 70 min Materiale Fisa de lucru „ Cum invat?” Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Cartea de bucate

Elevii stau in cerc si le sunt atribuite denumiri de legume (ceapa, rosie, etc) . Instructorul incepe sa spuna ingredientele care trebuie sa fie puse in ciorba. In timp ce instructorul spune ingredientele, fiecare se ridica si-l urmeaza. Cand instructorul striga Ciorba este gata – fiecare elev incearca sa-si ocupe un loc pe scaun. Elevul care ramane fara scaun este cel care iesi din joc. Desfasurare

Se va cere elevilor sa realizeze o lista cu tipuri de sarcini de invatare pe care le au de realizat la urmatoarele materii: limba romana,matematica, geografie si istorie. Incurajati elevii sa specifice atat sarcinile comuneacestor materii (ex: eseuri argumentative la limba roamana, eseuri descriptive la istorie etc.) Se vor confectiona 4 biletele pe care se vor trce materiile mentionate. Se imparte clasa in 4 grupe si reprezentantii grupelor vor extrage cate un biletel. Elevii vor treui sa gaseasca sarcini specifice si strategii de invatare pentru materia mentionata pe biletelul extras. Elevii vor nota informatiile in fisa de lucru. Se acorda 10-15 min pentru aceasta etapa. Se copiaza pe tabla tabelul din fisa de lucru si se vor purta cu elevii discutii pe ceea ce au completat in fisa. Li se va da elevilor ca sarcina sa aplice cateva din metodele identificate la una dintre materii si vor fi intrebati in urmatoarea ora cat de eficienta a fost metoda aplicata.

Discutii – de urmarit: *care sunt asemanarile si deosebirile dintre metodele utilizate pentru diferite materii *cum isi pot imbunatati strategiile de invatare? *care sunt avantajele utilizarii unor astfel de strategii?


33

Fisa de lucru Cum invat?

Numele.............................................................................................................................

Materii Lb. Romana Matematica Geografie Istorie Sarcini

Strategii de Invatare


34

ACTIVITATEA 12


Cum imi utilizez timpul?

Obiectiv Constientizarea modului in care este utilizat timpul Durata 70 min Materiale Fisa de lucru „ Cum imi utilizez timpul?” Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Ghiceste animalul

Un elev se gandeste la un aminal. Sarcina acestuia este de a scrie pe un biletel numele animalului si il da instructorului de educatie. Dupa ce instructorul strange toate biletelele pe rand elevii vor mima respectivul animal. Elevul care va ghici primul animalul mimat va fi urmatorul care va mima. Desfasurare Se vor purta discutii cu elevii in ce masura reusesc sa se incadreze in timp sau au dificultati in realizarea activitatilor cotidiene. Se imparte elevilor fisa de lucru in care vor avea de trecut fiecare activitate si timpul real consumat din programul zilnic, inclusiv dormit (24 ore) Se organizeaza o discutie despre lucrurile pe care le-au observat elevii realizand aceasta fisa. Se impart in grupe de cate 3-5 si li se solicita sa analizeze modul de utilizare a timpului luandu-se in calcul ata aspectele pozitive cat si cele negative si ce anume se poate imbunatati. Se vor identifica impreuna cu elevii cateva dificultati pe care le au in organizarea timpului si exemple de modalitati de imbunatatire a organizarii timpului. Se discuta aceste modalitati si aplicarea lor. Discutii – de urmarit *care sunt avantajele automonitorizarii modului de utilizare a timpului? *ce dificultati intalnesc in organizarea activitatilor zilnice? *ce rol are stabilirea de prioritati in organizarea activitatilor?

Fisa de lucru Cum imi utilizez timpul?

Numele.............................................................................................................................

Data Activitatea Timpul alocat


35

ACTIVITATEA 13


Inteleg ce citesc?

Obiectiv Deprinderea unui mod eficient de citire Durata 70 min Materiale Fisa de lucu „Inteleg ce citesc?”

Un text dintr-un manual Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - De ce m-am prins?

Se aşează grupul în formă de cerc. Instructorul va porni jocul. Acesta se va prinde de o parte a corpului şi va spune alta (Ex: te prinzi de ureche şi spui genunchi). La rândul său cel chemat va trebui să se prindă de acea parte a corpului şi să zică o alta (Ex: se prinde de genunchi şi zice nas). Jocul va continua din ce în ce mai repede. În momentul când se greşeşte, cel care a greşit va iesi din joc. Desfasurare Li se va cere elevilor sa parcurga textul pregatit. Se va da urmatoarea instructiune: „Timp de 5 min, treceti in revista textul si incercati sa va formati o imagine de ansamblu asupra lui ( la ce se refera?; cum este structurat?; care sunt partile principale si cum relationeaza unele cu altele. Li se va cere elevilor sa spuna care sunt cunostintele pe care le au despre acest subiect si care sunt intrebarile la care ar vrea sa raspunda referitor la textul pe care il vor parcurge. Intrebarile se scriu pe tabla. Se va sugera elevilor sa citeasca textul avand in minte lucrurile pe care deja le stiu si intrebariel formulate. Se va da urmatoarea instructiune: „Cititi intregul text cu atentie. Va rog sa fiti atenti la urmatoarele trei lucruri: care este ideea principala atextului?; care este ideea principala a fiecarui paragraf?; sunt clare ideile prezentate? Li se va permite elevilor sa ia notite atunci cand doresc. Se vor purta discutii cu elevii privind experienta de citire pe care au avut-o, apoi vor trebui sa descrie etapele e fisa de lucru pentru a putea face apel la ele si cu alte ocazii.


36

Fisa de lucru Inteleg ce citesc? Numele.............................................................................................................................

Etape Descriere Survolarea

Intrebari preliminare

Parcurgerea textului

Clarificarea ideilor

Sumarizarea


37

ACTIVITATEA 14


Cum sa caut eficient informatia?

Obiectiv Dezvoltarea strategiilor de cautare a informatiei Durata 70 min Materiale Fisa de lucru „ Cum sa caut eficient informatia?” Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Tricoul magic

Grupul se imparte in 2 echipe a cate 5 participanti. In fata fiecarei echipe, jos, se pune un un covoras. La startul instructorului fiecare echipa trebuie sa se aseze pe el, astfel incat nici un membru al echipei sa nu calce in afara, sa nu atinga pamantul. Pierde echipa care in timp de 10 secunde va ramane cu un membru pe afara. Desfasurare Se vor purta discutii cu elevii cu privire la cautarea eficienta a informatiilor, a surselor de cautare formale si/sau informale. Elevii vor trebui sa prezinte procesul de cautare a informatiilor pentru realizarea unui eseu cu ajutorul fisei de lucru. Li se va cere elevilor sa evalueze masura in care „tehnica celor 6 pasi” este utila in cautarea informatiilor pentru realizarea unui eseu. Se vor consemna ideile vehiculate si se vor trage concluziile referitoare la utilitatea surselor de informare si a unei tehnici de cautare a informatiilor.


38

Fisa de lucru Cum sa caut eficient informatia?

Numele.............................................................................................................................

PASUL DETALIERE A ACTIVITATILOR DE CATRE ELEV Care este sarcina mea propriu-zisa?

Pasul 1: Definirea problemei si identificarea in linii mari a timpului de informatie cautat

Ce tip de informatie imi este utila pentru aceasta sarcina?

Ce surse posibile mi-ar fi de ajutor in rezolvarea acestei sarcini?

Ce surse sunt disponibile si care ar fi mai potrivite pentru a le folosi?

Aceasta este o lista de carti care mi-ar fi de folos:

Aceasta este o lista cu alte surse de informatie pe care le-as putea utiliza:

Pasul 2: Identificarea tuturor surselor disponibile, selectarea celor mai potrivite sau mai usor accesibile

Care dintre acestea imi este oare cea mai utila?

Acum ca am decis ce fel de surse utilizez, unde le gasesc si cum le folosesc?

Dupa ce am localizat sursele posibile, am multe sau putine surse?

Pasul 3: Localizarea surselor (atat sursa de informatie, cat si a informatiei dorite in cadrul acesteia) Stiu exact unde sa gasesc informatia care ma intereseaza in cadrul fiecarei surse de

informare? Ce pot sa folosesc din aceste surse?

Pasul 4: Extragerea informatiei relevante dintr-o sursa

Cum sa ma asigur ca valorific din plin ceea ce utilizez? In ce forma va trebui sa finalizez sarcina?

Sub ce forma o sa prezint informatia?

Pasul 5: Organizarea informatiei din multiple surse si prezentarea rezultatelor

Care sunt etapele pe care trebuie sa le parcurg ca sa realizezceea ce mi-am propus? Am indeplinit toate cerintele sarcinii? Am facut o planificare buna in vederea prezentarii finale?

Pasul 6: Avaluarea rezultatelor. Evaluarea eficientei procesului de rezolvare a problemei

Cum as putea imbunanati procesul de cautare pe viitor?


39

ACTIVITATEA 15


Prelucrarea informatiilor

Obiectiv Identificarea aspectelor care influenteaza prelucrarea informatiei Durata 70 min Materiale Fisa de lucru „Prelucrarea informatiei” Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Sfoara

Se formeaza doua echipe. Echipele se aseaza in sir indian fata in fata. Cel din capatul fiecarui sir primeste o bucata de sfoara (4 metri). Cand se da startul, sfoara trebuie sa treaca de la om la om pe sub hainele sale. Cei ce termina primii castiga . Desfasurare Se va initia o discutie privind rolul pe care il are informatia in viata unui om dar si importanta prelucrarii acesteia inaintea utilizarii. Se impart elevii in grupe de cate 3-5 peroane si li se imparte fisa de lucru. Li se cere sa evalueze in grup prin prisma aspectelor mentionate in fisa de lucru si sa completeze observatiile lor in coloana „ziar”. Se citeste elevilor o stie prezentata intr-un cotidian de interes national. Se solicita grupelor sa prezinte in fata clasei rezultatul analizei efectuate si se discuta influenta diverselor aspecte mentionate in fisa asupra prelucrarii informatiei. Se analizeaza comparativ cele trei tipuri de abordare a informatiei 9radio, ziar, televiziune). Se formuleaza impreuna cu elevii concluzii referitoare la rolul factorilor identificati in prelucrarea informatiei.


40

Fisa de lucru Prelucrarea informatiei

Numele.............................................................................................................................

Aspecte care influenteaza prelucrarea informatiei Ziar Radio Televiziune

Credibilitatea sursei

Atractivitatea sursei

Lungimea mesajului

Este diferit sau nu de parerea noastra initiala

Contine aspecte negative/pozitive

Determina trairi pozitive/negative

Foloseste argumente poreferate de noi

Este in concordanta cu valorile noastre


41

MODULUL 4

CREATIVITATEA


Analogia

Obiectiv Elevii vor fi capabili să înŃeleagă importanŃa creativităŃii în viaŃa noastră şi să facă analogii

Durata 70 minute Descriere Activitatea este formată din următoarele exerciŃii: exerciŃiul de spargerea gheŃii

„Cum te cheamă?”, exerciŃiul 1 „Ce poŃi face cu …”, exerciŃiul 2 „Ce nu poŃi face cu …?”, exerciŃiul 3 „Cu ce seamănă …?”



Cum te cheama?

Durata 3- 5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: copiii vor fi aşezaŃi în cerc pe scăunele, un copil va

fi legat la ochi şi va fi rotit de 3 ori, până atunci ceilalŃi îşi vor schimba locurile.

Va găsi un copil pe care îl va „pipăi” şi în acelaşi timp îi va pune întrebări ca

„Alo? Ce faci? Ce culoare au papucii tăi? etc” şi va trebui să-l recunoască (elevul

poate să-şi schimbe glasul „subŃieze, îngroaşe, etc.”). Dacă va fi recunoscut acesta

va lua locul celui legat, dacă nu va merge la altul până ce va recunoaşte pe cineva.

ObservaŃii: copilul legat la ochi nu va pipăi colegul in locurile nepermise

şi nu va pune întrebări de tipul „Cum te cheamă?” iar ceilalŃi copii nu vor şopti.

Instructorul poate interveni în ajutorul celor care nu se descurcă.

ExerciŃiul 1


Utilizarea ,,Ce poti face cu…?”

Obiectiv Elevii se familiarizează cu ideea creativităŃii pornind de la funcŃionalitatea obiectelor.

Durata 20 minute Materiale Fişă de lucru, creion/pix hârtie Descriere li se cere copiilor sa enumere cât mai multe utilizari ,,neobisnuite” pentru diverse

obiecte . Exemplu: ,, Ce poti face cu un cui? ” (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o piatra, sa desfac un nod, sa-l încalzesc si apoi sa-l tin în mâini, când acestea sun reci, sa-l pun semn de tinut minte, sa-l pun într-un muzeu, sa cânt cu el la chitara etc). Se discută cu fiecare elev, cerând să explice modul de folosinŃă.


42

Fişă de lucru

Utilizarea ,,Ce poti face cu…?” Ce poŃi face cu un creion? …………………………………………………………….………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….…………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………....

…………………………………………………………….………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….…………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………....

Ce poti face cu un burete? …………………………………………………………….………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….…………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………....

…………………………………………………………….………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….…………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………....

Ce pot face cu o mătură ? …………………………………………………………….………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….…………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………....

…………………………………………………………….………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….…………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………....


43


Utilizarea ,,Ce nu poate sa fie…?”

Obiectiv Elevii conştientizează importanŃa creativităŃii în viaŃa unui om. Durata 20 minute Materiale Fişă de lucru, creion/pix hârtie Descriere Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat, de

exemplu ,,Ce nu poate fi un umeras?”. Exercitiul seamana cu primul descris mai sus, dar este mai accesibil si se pot obtine mult mai multe raspunsuri, într-un timp mult mai scurt. Din toate raspunsurile date, li se cere ulterior celorlalti sa numeasca pe cele care nu le-au ,,trecut prin cap” si se face o selectie a celor mai neasteptate, deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare. De exemplu: un umeras nu poate fi oglinda, soare, pantofi, pâine.

Fisă de lucru Ce nu poate sa fie …?

Ce nu poate să fie farfuria? ………………………………………………………………………………………………………….……………………………..

……………………………………………………………………………………………..…………………………………………

………………………………………………………………………………………………..…………………………………..… Ce nu poate să fie cuiul? ………………………………………………………………………………………………………….……………………………..

……………………………………………………………………………………………..…………………………………………

………………………………………………………………………………………………..…………………………………..… Ce nu poate să fie scaunul? ………………………………………………………………………………………………………….……………………………..

……………………………………………………………………………………………..…………………………………………

………………………………………………………………………………………………..…………………………………..… Ce nu poate să fie mărul? ………………………………………………………………………………………………………….……………………………..

……………………………………………………………………………………………..…………………………………………

………………………………………………………………………………………………..…………………………………..…


44

ExerciŃiul 3


Analogia: ,,Cu ce seamana…?”

Obiectiv Elevii vor fi capabili să facă analogii, Durata 20 minute Materiale Creion/pix hârtie, o bucată de sfoară groasă (şnur), planşe desenate cu: o

trompetă, un scaun, ochelari, Descriere Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si, fara

explicatii, se cere copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante, animale seamana. Exemplu: se arata o sfoara groasa, asezata ondulat. (Posibile raspunsuri: cu un sarpe, cu un pârâu, cu un tren, cu coada pisicii). Se prezintă cele 3 planşe şi se solicită elevilor să scrie pe o coala de hârtie cât mai multe asemănări, apoi se prezintă în clasă.

Plansa 1

Plansa 2

Plansa 3


45

ACTIVITATEA 17


Creativitatea este în mâinile noastre

Obiectiv Elevii vor fi capabili pe baya analogiilor să îşi dezvolte spiritul creativ, aplicabilitatea în viaŃa ecologică.

Durata 70 minute Descriere Activitatea este formată din următoarele exerciŃii: exerciŃiul de spargerea gheŃii

„Imităm partenerul”, exerciŃiul 1 „Surpriza petelor”, exerciŃiul 2 „Ce putem face din …?”



Imitam partenerul

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: rolul acestui joc este ca fiecare copil să reuşească să

imite cât mai exact gesturile şi mişcările făcute de către partener.


celeilalte. DistanŃa între grupe trebuie să fie de 5 –7 metri. Un reprezentant dintr-o

grupă va imita o mişcare pe care o vor repeta toŃi colegii de grupă. Aceeasi mişcare

trebuie să fie repetată de către echipa adversă. După aceea se vor inversa rolurile.

ObservaŃii: mişcările realizate să fie mai întâi demonstrate, să nu fie

mişcări prea grele , să fie specifice.

ExerciŃiul 1


Analogia: ,,Surpriza petelor”

Obiectiv Elevii îşi vor dezvolta capacitatea de interpretare şi înŃelegere analogică. Durata 55 minute Materiale Creion, hârtie, acoarele Descriere Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa îndoaie în două o o coală de desen

, profesorul trece pe la fiecare elev şi pică în interiorul colii diverse culori (acoarele cu apă). Dupa terminarea acestei sarcini, le se cere sa-si priveasca foarte atent lucrarea, si, cu ajutorul unui creion, sa dea petelor contur, în asa fel încât lucrarea sa devina o compozitie figurativa. Li se cre elevilor să facă descrierea figurilor pe o coală de scris. Se vor analiza şi dicuta toate plansele.

ExerciŃiul 2 – Temă pentru acasă:


Modificarea/reciclarea: ,, Ce putem face din…?”

Obiectiv EducaŃia ecologică a copiilor Descriere Pentru o buna educatie ecologica, copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a

unor materiale mai mult sau mai putin refolosibile. Astfel de exercitii sunt: cum putem refolosi cutiile metalice de conserve? (suport de creioane, cutie pentru nasturi, jucarii muzicale) sau ce putem face frumos


46

din peturi? (papusi decorative, oameni de zapada, vase pentru flori de interior). ACTIVITATEA 18 Se prezintă obiectele din tema precedentă activităŃii 5 şi se aleg cele mai reuşite lucrări prin vot dechis (timp de lucru 15 minute).



De la mine la tine

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: copiii stau în cerc pe scăunele, unul aruncă

mingea către un alt elev. Cel care a aruncat mingea pune o întrebare celui care a

primit-o. Elevul care primeste mingea isi spune mai intii numele: ”Eu mă

numesc…. Şi…. (răspunde la întrebare)” Ex. de întrebări „De ce te – ai îmbrăcat

în gri? De ce ai părul prins aşa ?” etc. Jocul durează până ce mingea ajunge la toŃi

elevii.




ExerciŃiul 1


Diversitatea prin asemanare: ,,Ce e rotund?”

Obiectiv Elevii îşi vor exersa analogia şi vor învăŃa importanŃa clasificăriilor obiectelor şi fenomenelor în viaŃa noastră.

Durata 25 minute Materiale Fişă de lucru, creion, hârtie, Descriere Desfasurare: într-un interval de timp anuntat de la început (8-10 minute) se cere

copiilor sa scrie numele a cât mai multe forme rotunde. Se precizeaza ca aceste forme pot fi orice, singura conditie e ca forma lor sa fie aproximativ rotunda. Dupa expirarea timpului, se citesc raspunsurile, apoi, o a doua sarcina este gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. Creativitatea gândirii este cu atât mai mare cu cât, prin grupare se obtine un numar mare de categorii.


47

Făşă de lucru Diversitatea prin asemanare: ,,Ce e rotund?” Obiecte: …………………………………………………………………………….…………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………….

1.categorie de obiecte: ……………………………………………………………………………………….

Obiectele din aceasată categorie ………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………….……………………………

………………………………………………………………………………………………..…………………………….

2. categorie de obiecte: ……………………………………………………………………………………….

Obiectele din aceasată categorie …………………………………….…………………………………

…………………………………………………………………………………………….…………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………….

3. categorie de obiecte: ……………………………………………..……………………………………….


………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………….……………………………….

4. categorie de obiecte: ……………………………………………………….……….……………………

Obiectele din aceasată categorie …………………………………..…………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………..……………………………….

5. categorie de obiecte: …………………………………………………..………………………………….


………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………….

6. categorie de obiecte: ……………………………………………………………………………………….

Obiectele din aceasată categorie ……………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….


48

ACTIVITATEA 19 Exercitiul de spergerea ghetii


Ce am construit?

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: se aşează toŃi copiii pe scaune, în formă de cerc.

Instructorul alege o bucata de plastilina cu care construieşte diferite forme. Apoi

el o aruncă unui elev care procedează la fel (construind o formă). Jocul Ńine până

când toŃi copii au avut plastilina. La sfârşit vor spune în ordinea in care au primit

plastilina, ce figură au înŃeles că le-a aruncat colegul şi ce figura au construit ei.


Creativitate procesuala:,, Jocul figurilor geometrice”

Obiectiv Copii îşi dezvoltă creativitatea procesuală Durata 45 minute Materiale Mape cu figuri geometruice de diverse culori şi mărimi (40 de figurine /

mapă), lipici, coală de scris. Sau copiii sunt rugati din timp sa-si decupeze cu foarfeca folosind coli glasate cate 40 de figure geometriuce de dimensiuni diferite si culori diferite.

Descriere Copiii primesc câte zece figuri geometrice de acelasi tip, dar de marimi si culori diferite (rotunduri, patrate, triunghiuri, dreptunghiuri). Din acestea li se cere sa creeze o compozitie figurativa, lipindu-le. Cele patruzeci de figuri trebuie sa creeze împreuna o imagine inspirata din realitate, pe care copilul o va prezenta, descriind-o asa cum a vazut-o el. Sunt acceptate si interpretarile fanteziste. Pe lânga realizare, mai importante sunt explicatiile copilului, care poate dezvalui un mod particular de a interpreta lumea.


49

Se decupează figurinele, fiecare copil va primii câte un set de figurine decupate (40 de fuguri geometrice).


50

ACTIVITATEA 20

Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii )

Mimeaza cum te-ai simtit ieri si cum te simti astazi!

Durata 3- 5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: fiecare elev va trebui sa mimeze doua expresii pentru

starile lor emotionale prin care au tecut ieri si prin care trec astazi. Jocul se termina cind toti elevii au mimat starile lor.


Adaptarea: ,,ce s-ar întâmpla daca…?”

Obiectiv Elevii ăşi vor forma şi conştientiya nevoia de adaptare la mediu. Durata 45 minute Materiale Făşă de lucru, creon / pix, Descriere Desfasurare: li se da copiilor câte o fisa de lucru pe care sunt scrise întrebari de

tipul: - Ce s-ar întâmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data, într-o zi? - Ce s-ar întâmpla daca toata lumea s-ar îmbraca la fel? - Ce s-ar întâmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamânt? - Ce s-ar întâmpla daca apa ar avea culoarea rosie? Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate, conteaza ideea principala a raspunsurilor, care sunt din cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni surprinzatoare din partea copiilor. Se pun în discuŃie toate ideile elaborate de elevi şi analizate.


51

Făşă de lucru:

Adaptarea: ,,ce s-ar întâmpla daca…?” - Ce s-ar întâmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data, într-o zi? …………………………………………………………………………………………….……………………………………………

……………………………………………………………………………………………….………..………………………………

………………………………………………………………………………………………….………..……………………………

…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..

…………………………………………………………………………………………………….…………..………………………

…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..

- Ce s-ar întâmpla daca toata lumea s-ar îmbraca la fel?

…………………………………………………………………………………………….……………………………………………

……………………………………………………………………………………………….………..………………………………

………………………………………………………………………………………………….………..……………………………

…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..

…………………………………………………………………………………………………….…………..………………………

…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..

- Ce s-ar întâmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamânt? …………………………………………………………………………………………….……………………………………………

……………………………………………………………………………………………….………..………………………………

………………………………………………………………………………………………….………..……………………………

…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..

…………………………………………………………………………………………………….…………..………………………

…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..

- Ce s-ar întâmpla daca apa ar avea culoarea rosie?

…………………………………………………………………………………………….……………………………………………

……………………………………………………………………………………………….………..………………………………

………………………………………………………………………………………………….………..……………………………

…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..

…………………………………………………………………………………………………….…………..………………………

…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..


52

MODULUL 5

CUNOSTEREA DE SINE SI DEZVOLTARE PERSONALĂ

ACTIVITATEA 21


Să începem să ne cunoştem

Obiectiv Elevii învaŃă să se cunoască si să işi fixese anumite scopuri pentru viitorul lor.

Durata 70 minute Descriere Activitatea cuprinde: exercitiul de spargerea ghetii, exercitiul 1 privind

gestionarea programului, exercitiul 2 „Să începem să ne cunoaştem”, exerciŃiul 3 „łinerea unui jurnal” şi exerciŃiul 4 „Scopurile mele”.



Bate de doua ori

Durata 3-5 minute Descriere copiii sunt aşezaŃi în cerc pe scaune. Fiecare elev primeste cite un numar ,in

functie de locul unde este asezat. Instructorul va verifica pe sărite dacă numerele au fost reŃinute. Cel care va spune primul numărul va bate de 2 ori cu palmele de picior zicând numărul său şi apoi va bate de 2 ori din palme rostind un alt număr. Elevul care isi aude numarul vine in mijloc. Cel care nu este atent şi greşeşte numărul iese din joc.

Exercitiul 1


Gestionarea programului

Obiectiv Informarea participanŃilor asupra regulilor de bază ale sesiunilor (program, pauze etc.).

Durata 5 minute Materiale - Descriere Se face o prezentare a intregului modul

Exercitiul 2


Să începem să ne cunoaştem!

Obiectiv ParticipanŃii încep să se cunoască unii pe alŃii. Durata 20 minute Materiale Creion / pix, foaie de scris Descriere • Se grupează participanŃii în perechi şi li se spune că au la dispoziŃie câte 5

minute pentru a afla cât mai multe lucruri unul despre celălalt. • Pe o foaie de hârtie se notează următoarele întrebări: Care este Exercitiul ta

ideals pentru tine? Ce te indispune cel mai mult? Ce ai face dacă ai câştiga 100 milioane lei?

• Se lasă timp suficient pentru cunoaşterea reciprocă. Fiecare partener trebuie


53

să obŃină de la celălalt răspunsurile la întrebările de mai sus. • După ce formabilii s-au cunoscut suficient, fiecare îl va prezenta pe celălalt

grupului, povestind ce a aflat de spre partener. Exercitiul 3


łinerea unui jurnal

Obiectiv ParticipanŃii vor învăŃa să Ńină un jurnal. Durata 5 minute Materiale Creion / pix, foaie de scris Descriere ParticipanŃii îşi vor nota în jurnal la sfârşitul fiecărei sesiuni câteva idei, gânduri,

sentimente, preocupări etc. Acest mod de lucru este util pentru că le permite formabililor să-şi exprime ideile, să-şi dezvolte abilităŃile de comunicare în scris şi le oferă o recapitulare a activităŃilor de peste zi. Formatorul va anunŃa la început dacă va citi sau nu aceste jurnale şi va discuta structura jurnalului. La sfârşitul zilei, persoanele care doresc pot înmâna formatorului jurnalul pentru a le răspunde verbal sau în scris, păstrându-se astfel nota personală. Desfăşurarea activităŃii este utilă deoarece oferă formatorului feedback. • Formatorul va propune o structură pentru jurnal şi va preciza modul în care

va răspunde la observaŃii. • Formatorul îi va informa pe participanŃi că se aşteaptă ca ei să Ńină un jurnal şi va preciza cine mai are acces la el.

• Se vor împărŃi caiete pentru Ńinerea jurnalului

Exercitiul 4 Tema ( numele activitatii )

Scopurile personale

Obiectiv ParticipanŃii îşi vor defini scopurile pentru care participă la acest program. Durata 25 minute Materiale Creion / pix, foaie de scris, plic Descriere • Fiecărui participant i se dau o foaie de hârtie şi un plic.

• ParticipanŃii vor scrie cel puŃin trei motive pentru care vor să participe la acest program.

• Se colectează plicuri pe care fiecare şi-a scris numele şi li se spune că plicurile le vor fi înapoiate la sfârşitul programului.


54

ACTIVITATEA 22



Cum te cheama?

Durata 3-5 minute Materiale un batic, scaune Descriere copiii vor fi aşezaŃi în cerc pe scăunele, un copil va fi legat la ochi şi va fi

rotit de 3 ori, până atunci ceilalŃi îşi vor schimba locurile. Va găsi un copil pe care

îl va „pipăi” şi în acelaşi timp îi va pune întrebări ca „Alo? Ce faci? Ce culoare au

papucii tăi? etc” şi va trebui să-l recunoască (elevul poate să-şi schimbe glasul

„subŃieze, îngroaşe, etc.”). Dacă va fi recunoscut acesta va lua locul celui legat,

dacă nu va merge la altul până ce va recunoaşte pe cineva.

ObservaŃii: copilul legat la ochi nu va pipăi colegul in locurile nepermise şi nu va pune întrebări de tipul „Cum te cheamă?” iar ceilalŃi copii nu vor şopti. Instructorul poate interveni în ajutorul celor care nu se descurcă.

Exercitiul 1


De unde provine autoaprecierea?

Obiectiv ParticipanŃii identifică sursa autoaprecierii şi explorează mesajele pe care le-au primit în copilărie.

Durata 60 minute Materiale Creion / pix, foaie de scris Descriere Introducere: autoaprecierea nu este predeterminată la naştere. Sensul propriei

noastre fiinŃe provine dintr-o varietate de surse care joacă un rol major în construirea autoaprecierii. Mesajele pe care le primim în copilărie pot fi false sau neadecvate, totuşi noi le interiorizăm şi le acceptăm ca adevăruri. Ca adulŃi, este important să examinăm aceste mesaje ca posibili factori cu efect negativ asupra concepŃiei despre noi înşine pe care o avem acum. • Grupul alcătuieşte o listă cu toŃi factorii care influenŃează autoaprecierea în

copilărie. • Formatorul solicită participanŃilor să dea exemple. • Se distribuie foaia cu informaŃii "Surse care influenŃează autoaprecierea". • Se discută cu grupul despre: mesajele din copilărie care ajută la edificarea

autoaprecierii; mesajele din copilărie care distrug sau subminează autoaprecierea; cum continuă să ne influenŃeze la maturitate aceste mesaje, de obicei în mod negativ.

ObservaŃie: pentru participanŃii care au dificultăŃi în a schimba o imagine de sine negativă, formatorul le sugerează descărcarea emoŃiilor negative prin consemnarea lor într-un jurnal, o discuŃie cu cineva de încredere, sport, muncă fizică etc.


55

Foaie cu informaŃii

Surse care influenŃează autoaprecierea în copilărie: • PărinŃii, bunicii, rudele, vecinii, profesorii, comunitatea, biserica, naŃionalitatea,

rasa, sexul, ordinea naşterii, situaŃia financiară a familiei, handicapuri, probleme de familie (alcool, droguri, boli psihice etc.) un copil nedorit, înfăŃişarea, mass media, structura familiei (un părinte, doi părinŃi, părinŃi vitregi).

Mesaje pozitive care construiesc autoaprecierea în copilărie: • Te iubesc • Sunt mândru de tine • MulŃumesc că m-ai ajutat • Ai făcut o treabă foarte bună • Ai simŃul umorului • Nu e vina ta, e a mea • Sunt fericit că te am • Nu e nici o problemă să te enervezi • S-ar putea ca uneori să nu-mi placă cum te porŃi, dar tot te iubesc • Cred că te-ai descurcat foarte bine în situaŃia respectivă • Eşti foarte original /originală • Ai luat o decizie bună • Mai bucur că ai încercat • Mă distrez bine cu tine • Este bine să plângi şi mie mi se întâmplă uneori Mesaje negative care subminează sau distrug autoaprecierea în copilărie

• Să-Ńi fie ruşine • Este rău ceea ceai făcut • Maturizează-te şi fii bărbat / femeie • Nu fii aşa de prost / proastă • Este numai vina ta • Mă înnebuneşti • Dacă nu eşti deştept / deşteaptă, plec • O să mă omori • Mai bine nu te năşteai • Taci din gură • Nu Ńi-a cerut nimeni părerea • S-a întâmplat din cauza ta • Nu fii copil • Nu poŃi să faci nimic ca lumea? • BăieŃii /fetele mari nu plâng • Ce ai mai făcut de data asta? • Nu fi aşa …


56

ACTIVITATEA 23


Imitam partenerul

Durata 3-5 minute Descriere rolul acestui joc este ca fiecare copil să reuşească să imite cât mai exact

gesturile şi mişcările făcute de către partener.


celeilalte. DistanŃa între grupe trebuie să fie de 5 –7 metri. Un reprezentant

dintr-o grupă va imita o mişcare pe care o vor repeta toŃi colegii de grupă.

Aceeasi mişcare trebuie să fie repetată de către echipa adversă. După aceea se vor

inversa rolurile.

ObservaŃii: mişcările realizate să fie mai întâi demonstrate, să nu fie mişcări prea

grele , să fie specifice.


Autoaprecierea - atunci şi acum

Obiectiv ParticipanŃii explorează mesajele pe care le-au primit în copilărie şi examinează autoaprecierea lor ca adulŃi.

Durata 60 minte Materiale Creion / pix, foaie de scris Descriere Introducere: în copilărie am primit multe mesaje despre noi înşine de la alŃi

oameni, care ne-au afectat pozitiv sau negativ autoaprecierea. Modul în care gândim despre noi ca adulŃi poate afecta foarte mult modul în care alŃii se raportează la noi . • Se împarte foaia de –Activitate numită „autoestimarea atunci şi acum”. • ParticipanŃii răspund în scris la întrebări. Ei sunt informaŃi în prealabil că

răspunsurile sunt confidenŃiale şi nu sunt nevoiŃi să le împartă cu ceilalŃi.


57

Fişă de activitate

Autoaprecierea atunci şi acum

RăspundeŃi la următoarele întrebări referitoare la experienŃele pe care le-aŃi avut în copilărie. Dacă nu aŃi fost crescuŃi de părinŃi, scrieŃi în numele persoanelor care v-au crescut.

1. Ce mesaje pozitive aŃi primit în copilărie de la mama şi /sau tata? ……………………………………………….………………………………………………………………………………

………………………………………………………………..…………………………………………………………..…

……………………………………………….………………………………………………………………………………

………………………………………………………………..…………………………………………………………..…

2. Ce mesaje negative aŃi primit în copilărie de la mama şi / sau tata?

……………………………………………………………………………………………………………………….………

……………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………….………………………………………………………………………………

………………………………………………………………..…………………………………………………………..…

3. Ce mesaje referitoare la propria persoană aŃi primit în şcoală?

…………………………………………………………………………………………………………………….…………

………………………………………………………………………………………………………….……………………

……………………………………………….………………………………………………………………………………

………………………………………………………………..…………………………………………………………..…

4. ce factori v-au ajutat să vă dezvoltaŃi autoaprecierea? ………………………….……………………………………………………………………………………………………

……………………………….………………………………………………………………………………………………

……………………….………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………….………………………………………………………………………………

………………………………………………………………..…………………………………………………………..…

5. ce alŃi factori v-au afectat negativ autoaprecierea?


58

………………………..……………………………………………………………………………………………………

…………………………..…………………………………………………………………………..……………………

……………………………………………….………………………………………………………………………………

………………………………………………………………..…………………………………………………………..…

6. ce mesaje negative vă mai influenŃează şi astăzi? ……………………….………………………………………………………………………………..……………………

………………………..…………………………………………………………………………..………………………

……………………………………………….………………………………………………………………………………

………………………………………………………………..…………………………………………………………..…

7. ce mesaje pozitive vă mai influenŃează şi astăzi? ……………………………………………………………………………………………………………..………………

………………………………………………………….…………………………………………………………………

……………………………………………….………………………………………………………………………………

………………………………………………………………..…………………………………………………………..…

CompletaŃi următoarele fraze: Ca elev, autoaprecierea mea este ………..………………………………..……………………………

…………………………………………………………………………………………………………………….…………

Cinci lucruri care îmi plac la mine sunt: 1. ……………………………………..

2. ……………………………………..

3. …………………………………….

4. …………………………………….

5. ………………………………………

Cinci lucruri pe care le-am realizat sunt:

1. ………………………………………

2. ……………………………………..


59

3. …………………………………….

4. ………………………………………..

5. ………………………………………..

Cinci moduri în care am grijă de propria mea persoană sunt:

1. …………………………………………..

2. ………………………………………….

3. …………………………………………….

4. ………………………………………….

5. ………………………………………….

Cele mai bune calităŃi ale mele sunt: ……………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………..………………………………………..………………………..

……………………………………………….……………………………………………………………………………

………………………………………………………………..…………………………………………………………..

Câteva moduri în care pot să-mi îmbunătăŃesc autoaprecierea sunt:

………………………………………………………………………………………………….…………………….…..

……………………………………………………………..…………………………….……………………………….

………………………………………………………………..……………………………….…………………………

……………………………………………….……………………………………………………………………………

………………………………………………………………..…………………………………………………………..

ÎmbunătăŃirea autoaprecierii ar presupune: …………………………..…………………………

…………………………………………….………………………………………….…………………………..………

…………………………………………………………………………………………..………………………………..

…………………………………………………………………………………………………….……………………….

…………………………………………………………………………………………………….……………………….

…………………………………………….………………………………………….…………………………..………

…………………………………………………………………………………………..………………………………..


60

…………………………………………………………………………………………………….……………………….

…………………………………………………………………………………………………….……………………….

…………………………………………………………………………………………………………


Cum îmi îmbunatăŃesc imaginea de sine

Obiectiv Elevii vor învăŃa săŃi îmbunătăŃească imagine de sine Durata 70 minute Descriere Activitatea este formată din următoarele exerciŃii: exerciŃiu de sprgerea gheŃii,

exerciŃiul 1 „O imagine a autoiaprecierii”, exerciŃiul 2 „ÎmbunătăŃirea autoaprecierii”.



De la mine la tine

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: copiii stau în cerc pe scăunele, unul aruncă

mingea către un alt elev. Cel care a aruncat mingea pune o întrebare celui care a

primit-o. Elevul care primeste mingea isi spune mai intii numele: ”Eu mă

numesc…. Şi…. (răspunde la întrebare)” Ex. de întrebări „De ce te – ai îmbrăcat

în gri? De ce ai părul prins aşa ?” etc. Jocul durează până ce mingea ajunge la toŃi

elevii.





O imagine a autoaprecierii

Obiectiv ParticipanŃii învaŃă să-şi exprime vizual autoaprecierea Durata 20 minute Materiale Creion / pix, foaie de scris Descriere • participanŃii vor desena două imagini. Una a autoaprecierii lor în copilărie şi

una a autoaprecierii lor ca elevi. Exemplu: o sticlă de bere pentru o autoapreciere joasă; o rachetă de tenis pentru o autoaprecieze înaltă. • După ce grupul a terminat, fiecare participant va explica întregului grup

semnificaŃia desenelor făcute .


61

Exercitiul 2


ÎmbunătăŃirea autoaprecierii

Obiectiv ParticipanŃii conştientizează modalităŃi de a-şi îmbunătăŃi autoapreciarea. Durata 40 minute Materiale Creion / pix, foaie de scris, coli de flipchart Descriere • Se împarte grupul în microgrupuri de câte 4 persoane.

• Fiecare microgrup alege câte un vorbitor şi un "înregistrator" care va nota pe o foaie răspunsurile.

• Fiecare microgrup face o listă cu modurile în care poate fi îmbunătăŃită autoaprecierea.

• După ce au terminat, se adună toŃi şi discută modalităŃile descoperite. • Se împarte foaia de informaŃii numită "moduri de îmbunătăŃire a

autoaprecierii". Se adaugă la acestea unele din exemplele găsite de microgrupuri.

Foaie cu informaŃii

Moduri de îmbunătăŃire a autoaprecierii: 1. Înconjoară-te de oameni care gândesc pozitiv.

2. MenŃineŃi-vă simŃul umorului.

3. ÎnvăŃaŃi să vă recunoaşteŃi şi să împărtăşişi realizările şi talentele.

4. AsumaŃi-vă riscuri şi încercaŃi lucruri noi.

5. ÎnvăŃaŃi să vă iertaŃi pe dvs. înşivă şi pe alŃii.

6. ImplicaŃi-vă în activităŃi care vă fac să vă simŃiŃi realizat.

7. ÎnvăŃaŃi să acceptaŃi complimente.

8. DistraŃi-vă.

9. Nu vă comparaŃi cu alŃii.

10. ÎnvăŃaŃi-vă să fiŃi mulŃumit şi să apreciaŃi ceea ce aveŃi.

11. FaceŃi-vă un cerc de prieteni buni.

12. ÎnvăŃaŃi să vă iubiŃi corpul şi trataŃi-l cu respect.

13. VorbiŃi în numele dvs. opinia dvs. este importantă.

14. Abordează o singură problemă odată.

15. AlegeŃi învingători după care să vă modelaŃi comportamentul.

16. ÎnvăŃaŃi din greşelile dvs.

17. AdresaŃi-vă dvs. înşivă într-un mod pozitiv.

18. SpuneŃi-vă în fiecare zi un lucru pozitiv despre dvs. înşivă

19. FaceŃi activităŃi fizice.


62


Mi-am construit o autoapreciere pozitivă

Obiectiv Elevii îşi vor construit o autoapreciere proprie şi pozitivă Durata 70 minute Descriere Actiuvitatea este formată dun următoarele exerciŃii: exerciŃiul de spargerea gheŃii

„Ce am construit”, exerciŃiul 1 „ Construirea autoaprecierii” şi exerciŃiul 2 „Ce am realizat până acum”


Ce am construit?

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: se aşează toŃi copiii pe scaune, în formă de cerc.

Instructorul alege o bucata de plastilina cu care construieşte diferite forme. Apoi

el o aruncă unui elev care procedează la fel (construind o formă). Jocul Ńine până

când toŃi copii au avut plastilina. La sfârşit vor spune în ordinea in care au primit

plastilina, ce figură au înŃeles că le-a aruncat colegul şi ce figura au construit ei.

Exercitiul 1


Construirea autoaprecierii

Obiectiv ParticipanŃii învaŃă să-şi construiască autoaprecierea Durata 25 minute Materiale Creion / pix, foaie de scris Descriere Introducere : dezvoltarea unei autoaprecieri înalte presupune repetarea zilnică a

unor exerciŃii până când ne intră în sânge, ceea ce necesită timp şi efort. O atitudine pozitivă ne va îmbunătăŃi raporturile cu ceilalŃi. Putem să învăŃăm să ne autoapreciem în ciuda slăbiciunilor şi defectelor noastre. O modalitate foarte bună este aceea de a ne îmbunătăŃi imaginea de sine este de a folosi zilnic cât mai multe afirmaŃii pozitive. În discuŃie interioare noi înşine trebuie să evităm exprimările sarcastice sau ironice. • Se distribuie foaia de -Activitate intitulată "AfirmaŃii". • În timp ce scriu afirmaŃiile, participanŃii se ghidează după următoarele:

afirmaŃiile trebuie să fie persoane, adresate propriei persoane; asiguraŃi-vă că sunt pozitive; trebuie să fie exprimate la timpul prezent, ca şi cum tocmai v-aŃi îndeplinit un scop sau a avut loc o schimbare.

• Lista astfel completată va fi citită în fiecare dimineaŃă înainte de a începe ziua de lucru şi seara înainte de culcare.


63

Fişă de activitate AfirmaŃii

1. Îmi folosesc timpul personal pentru a-mi îmbunătăŃi educaŃia. 2. DeŃin controlul asupra vieŃii mele. 3. Am înfăŃişare pozitivă şi ştiu că voi avea succes. 4. Sunt un tânăr/tânără iubitor/oare şi întotdeauna acŃionez cu răbdare. 5. Tratez oamenii cu respect. 6. AcŃionez cu responsabilitate şi mă trezesc la timp dimineaŃa. 7. ÎnvăŃ serios şi orice nereuşită e doar temporară.

ScrieŃi şase afirmaŃii proprii: 1. ………………………………………………………………………………………………….…………………………………

2. …………………………………………………………………………………………………………….………………………

3. ………………………………………………………………………………………………………………….…………………

4. ………………………………………………………………………………………………………………….…………………

5. ……………………………………………………………………………………………………………….……………………

6. ……………………………………………………………………………………………………………………………………

Fişă de activitate AfirmaŃii 1. Îmi folosesc timpul personal pentru a-mi îmbunătăŃi educaŃia. 2. DeŃin controlul asupra vieŃii mele. 3. Am înfăŃişare pozitivă şi ştiu că voi avea succes. 4. Sunt un tânăr/tânără iubitor/oare şi întotdeauna acŃionez cu răbdare. 5. Tratez oamenii cu respect. 6. AcŃionez cu responsabilitate şi mă trezesc la timp dimineaŃa. 7. ÎnvăŃ serios şi orice nereuşită e doar temporară. ScrieŃi şase afirmaŃii proprii: 1. ………………………………………………………………………………………………….…………………………………

2. …………………………………………………………………………………………………………….………………………

3. ………………………………………………………………………………………………………………….…………………

4. ………………………………………………………………………………………………………………….…………………

5. ……………………………………………………………………………………………………………….……………………

6. ……………………………………………………………………………………………………………………………………


64

Exercitiul 2


Ce am realizat până acum?

Obiectiv ParticipanŃii identifică realizările de până acum din viaŃa lor. Durata 35 minute Materiale Creion / pix, foaie de scris Descriere • Se distribuie foaia de -Activitate intitulată "Ce am realizat până acum?"

• Fiecare face o listă cu realizările din viaŃa lui. Acestea pot fi mari sau mici, terminate sau neterminate.

• Dacă unii consideră că nu au realizat nimic, formatorul îi va ajuta.

Foaia de Activitate

Ce am realizat până în prezent? Lista realizărilor mele:

……………………………………………………………………………………………………………………………….………

…………………………………………………………………………………………………………………………….…………

………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………..………………

……………………………………………………………………………………………………………………………….………

…………………………………………………………………………………………………………………………….…………

………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………..………………

……………………………………………………………………………………………………………………………….………

…………………………………………………………………………………………………………………………….…………

………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………..………………

……………………………………………………………………………………………………………………………….………

…………………………………………………………………………………………………………………………….…………

………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………


65

Fişă de activitate

O scrisoare de apreciere

• ParticipanŃii îşi scriu lor înşişi o scrisoare de apreciere. • În această scrisoare vor descrie acele lucruri pe care le apreciază la ei înşişi:

aptitudini, îndemânare, aspect fizic, trăsături de personalitate • Formatorul citeşte următorul exemplu: Dragă Ionele, Cel mai important lucru pe care îl apreciez la tine este capacitatea ta de a face faŃă problemelor. Ştiu că uneori este foarte dificil pentru tine, dar dai dovadă de mult curaj. Deşi nu întotdeauna ai succes, faci tot posibilul . de asemenea, apreciez atitudinea ta pozitivă. Încerci să le faci pe toate cel mai bine posibil în fiecare zi. Că oamenii am văzut că te porŃi corect. CeilalŃi ştiu întotdeauna care este raportul lor cu tine. Dacă stau şi mă gândesc., chiar îmi placi foarte mult. Eşti o persoană ordonată, şi vreau să învăŃ să am grijă de tine. ……………………………., …………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………….………….…………………

…………………………………………………………………………………………………………………..……………………

………………………………………………………………………………………….………………………..……………………

…………………………………………………………………………………………………………………….……………………

…………………………………………………………………………………………………………………..….…………………

…………………………………………………………………………………………………………………...……………………

………………………………………………………………………………………….………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………….……………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………….…………………

…………………………………………………………………………………………………………………….……………………

……………………………………………………………………………………………………….……………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………


66

MODULUL 6

STIL DE VIATA SANATOASA

ACTIVITATEA 26 Tema ( numele ctivitatii )

Cum acordam primul ajutor?

Obiectiv Cunoasterea notiunilor elementare de aplicare si utilizare a diferitelor tehnici de interventie in cazul acordarii primului ajutor

Durata 70 minute Materiale Coli, carioca, trusa medicala Descriere Exercitiu de spargerea ghetii.

Bate de doua ori

Desfăşurarea jocului: copiii sunt aşezaŃi în cerc pe scaune. Fiecare elev

primeste cite un numar ,in functie de locul unde este asezat. Instructorul va verifica

pe sărite dacă numerele au fost reŃinute. Cel care va spune primul numărul va bate de

2 ori cu palmele de picior zicând numărul său şi apoi va bate de 2 ori din palme

rostind un alt număr. Elevul care isi aude numarul vine in mijloc. Cel care nu este

atent şi greşeşte numărul iese din joc.

Elevii sunt rugati sa formeze echipe doi cate doi, astfel incat in aceasta

formula vor desfasura interventia de prim ajutor; unul dintre ei va fi victima iar cealalt persoana care trebuie sa realizeze interventia;

Se vor prezenta pe rand cinci cazuri de accidente iar impreuna vom invata cum trebuie sa intervenim daca ne vom confrunta pe viitor cu astfel de situatii:

Cazul nr 1. Elevul accidentat de o bicicleta Interventia se va realiza prin intermediul metodei jocului de rol ! Primul lucru pe care il facem este sa verificam daca subiectul nostru are sau nu puls; Acest lucru se face prin palparea la gat (artera carotida) partea laterala a marului lui Adam cu degetul aratator si cel mijlociu. Un alt aspect foarte important este inlatutrarea din gura a oricarui obiect sau corp strain care impiedica caile de acces ale aerului. Limba se va trage in sus si calea pentru accesul aerului va fi deschisa. Nu se aseaza nimic sub capul unei personae lipsite de cunostinta; Urmatorul pas pe care trebuie sa il facem in astfel de cazuri este sa realizam reaspiratia artificiala (gura la gura); Nu o vom realiza deoarece putem urgent sa apelam 112 serviciul de urgenta, unde vom anunta accidentul (in cazul in care este vorba despre unul mai grav). Cazul nr. 2. Elevul accidentat de un geam (aparitia sangerarii) Interventia se va realiza prin intermediul metodei jocului de rol ! Primul lucru pe care trebuie sa il facem este sa exercitam presiune asupra punctului hemoragic – se va folosi o compresa sau orice material textile curat;

Apoi vom ridica zona cu hemoragie se va aseza persoana accidentata astfel incat rana sa fie mai sus decat planul corpului; aplicati un bandaj compresiv, astfel incat hemoragia se se opreasca. Linistiti acidentatul si calmati-i durerea.


67

Urmatorul pas este transportul acestuia la spital sau la medic. Cazul nr. 3. Elevul accidentat prin oparirea cu apa fiarta (aparitia

arsurii) Interventia se va realiza prin intermediul metodei jocului de rol !Primul lucru pe care trebuie sa il facem este sa racim zona rapid cu apa rece; racirea se poate efectua pana cand la scoaterea zonei arse de sub apa, durerea dispare; Apoi vom acoperii rana prin bandajare cu comprese sterile sau prosoape curate. Este important sa mentinem zona arsa curate; Urmatorul pas este transportul acestuia la spital sau la medic.

Cazul nr. 4. Elevul accidentat prin contactul cu firele electrice (electrocutare) Interventia se va realiza prin intermediul metodei jocului de rol Accidentele cauzate de curentul alternative determina mai multe tipuri de traumatisme: Arsuri prin contact – loclizate pe brate sip e picioare Arsuri in forma de arc – cauzata de o scanteie produsa intre doua fire; Combinatia contact – arc – se produce cand o persoana in contact cu pamantul interactioneaza cu o alta persoana care sufera de un soc electric. Primul pas este acela de a scoate victima de sub influenta crentului electric; intrerupeti curentul, iar daca nu este posibil, scoateti victima, tragand-o de haine; Stingeti focul; daca accidentatul are hainele in flacari, stingeti-le cu apa, sau prin asezarea unei paturi peste el; Atentie! Nu aruncati apa peste instalatiile electrice fara sa fi intrerupt curentul electric. Scadeti rapid temperatura victimei folosind apa rece. Bandajati ranile prin aplicarea de comprese sau prosoape curate, pentru a preveni infectarea lor. Urmatorul pas este transportul acestuia la spital sau la medic.

Cazul nr. 5. Elevul accidentat datorita consumului involuntar de substante nocive (otravitoare) Interventia se va realiza prin intermediul metodei jocului de rol Un exemplu ar fi consumul fara sa stim de diverse plante, ciuperci care pot fi otravitoare. Inghitirea acestora provoaca simptome imediate, de la cateva minute la cateva ore(greata, dificultati de respiratie); ! Primul lucru pe care trebuie sa il facem este de a provoca voma (numai daca victima este constienta); dupa care ii vom da sa bea foarte multa apa; Vom asigura o pozitie laterala stabile a victimei. Se va observa tot timpul respiratia si pulsul. Urmatorul pas este transportul acestuia la spital sau la medic. DISCUTII:

- Reactii pe care trebuie sa le avem intr-o situatie care reclama acordarea primului ajutor – calm, optimism, sprijin, initiative etc.

- Cum putem preveni producerea de diverse accidente la domiciliu? - Importanta trusei medicale pentru fiecare dintre noi.


68


Alege un camin sanatos – sarcini si responsabilitati in familie

Obiectiv Identificarea sarcinilor si responsabilitatilor din casă, constientizarea importantei impartirii acestora in familie.

Durata 70 minute Materiale Coli, creioane colorate/pixuri, fisa de lucru **Sarcini si responsabilitati pentru

un mediu sanatos**, imagini cu diverse activitati desfasurate intr-o familie. Descriere Exercitiu de spargerea ghetii

Cum te cheama?

Desfăşurarea jocului: copiii vor fi aşezaŃi în cerc pe scăunele, un copil va fi legat la ochi şi va fi rotit de 3 ori, până atunci ceilalŃi îşi vor schimba locurile. Va găsi un copil pe care îl va „pipăi” şi în acelaşi timp îi va pune întrebări ca „Alo? Ce faci? Ce culoare au papucii tăi? etc” şi va trebui să-l recunoască (elevul poate să-şi schimbe glasul „subŃieze, îngroaşe, etc.”). Dacă va fi recunoscut acesta va lua locul celui legat, dacă nu va merge la altul până ce va recunoaşte pe cineva.

Materiale: un batic, scaune;

ObservaŃii: copilul legat la ochi nu va pipăi colegul in locurile nepermise şi nu va pune întrebări de tipul „Cum te cheamă?” iar ceilalŃi copii nu vor şopti. Instructorul poate interveni în ajutorul celor care nu se descurcă.

Descrierea activitatii „Alege un camin sanatos – sarcini si responsabilitati in familie” Cât de mult este afectată sănătatea noastră de mediul în care trăim? Se va distribui elevilor fisa de lucru **Sarcini si responsabilitati pentru un mediu sanatos**. Elevii vor completa timp de 7-8 minute fisa dupa care o vor prezenta fiecare in fata grupului. Scopul este de a-i face pe acestia sa inteleaga ca intr-o familie trebuie sa participam toti la activitatile care se realizeazam in fiecare zi. In urmatoarea etapa elevii vor avea expuse in fata lor pe un panou imagini cu diverse roluri si sarcini pe care le au unii membri ai familiei lor. In paralel cu prezentarea acestor imagini instructorul va da elevilor urmatoarele sarcini:

1. cineva sa vina in fata grupului si sa noteze pe o coala mare de hartie ce sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru mama.

2. cineva sa vina in fata grupului si sa noteze pe o coala mare de hartie ce sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru tata.

3. cineva sa vina in fata grupului si sa noteze pe o coala mare de hartie ce sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru mine.

Dupa realizarea acestor liste fiecare se va uita in fisa de lucru pe care a completat-o la inceputul activitatii si va sublinia folosind culoarea rosie daca anumite sarcini din lista se regasesc si in fisa lor pentru (mama, tata si eu) si culoarea verde o vor folosi pentru acele sarcini care sunt trecute in lista dar nu sunt in fisa lor (mama, tata si eu). In ultima parte a activitatii se vor purta discutii cu elevii despre sarcinile si responsabilitatiile lor in familie. Intrebari: Vi se pare echitabila impartirea

sarcinilor in familie? Ce sarcini din cele pe care le indepliniti vi se par dificile?De

ce? Este important pentru toti membri familiei sa respectam fiecare sarcinile pe


69

care le avem? Considerati ca puteti de acum inainte sa va ajutati familia mai mult

decat o faceti acum? Va rog precizati cum? In ce fel?

Fisa de lucru Alege un camin sanatos – sarcini si responsabilitati in familie

**Sarcini si responsabilitati pentru un mediu sanatos**

1. Ce sarcini are mama in casa?

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

2.Ce sarcini indeplineste tata in familie?

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

3.Ce obligatii au fratii mei in cadrul familiei?

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

4.Ce obligati am eu in cadrul familiei mele?

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

5. Sarcini indeplinite de alti membri din fmilia mea cu care locuiesc

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................


70

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................


Corpul meu - reguli de igiena corporala

Obiective - Cunoaşterea propriului corp prin intermediul acŃiunilor de explorare senzorială

- Cunoasterea modului în care corpul trebuie îngrijit - Crearea unor deprinderi practice privitoare la îngrijirea corectă a corpului - Crearea unui program de dezvoltare a abilitatilor de viată

Durata 80 de minute Materiale Pasta de dinti, apa, săpun, scaun , masă, vase de bucătarie de unica folosintă (

farfurii plastic, furculite plastic, linguri plastic Descriere Exercitiu de spargerea ghetii

Imitam partenerul

Desfăşurarea jocului: rolul acestui joc este ca fiecare copil să reuşească să

imite cât mai exact gesturile şi mişcările făcute de către partener. Se împart copiii în

două grupe, fiecare grupă fiind aliniată pe un rând în faŃa celeilalte. DistanŃa între

grupe trebuie să fie de 5 –7 metri. Un reprezentant dintr-o grupă va imita o mişcare

pe care o vor repeta toŃi colegii de grupă. Aceeasi mişcare trebuie să fie repetată de

către echipa adversă. După aceea se vor inversa rolurile.

Se fac echipe de cate doi.Fiecare trebuie sa recunoască partile corpului despre care se vorbeste în activitatea propriu-zisă:

- Cap - Trunchi - Membre

Deasemenea vor trebui să-si însusească modul de îngrijire: - spalatul pe fată - spalatul pe dinti - folosirea corectă a produselor dezinfectante (săpunul)

Comportament adecvat la masă, în familie si societate - înainte de a ne aseza la masă spalam mainile si ne pregatim tinuta

vestimentară pentru a mânca - stăm drepti dar nu întepeniti - nu punem picioare sub scaun dar nici prea departe în fată - la începutul mesei punem servetul pe genunchi dar nu-l desfăsurăm in

totalitate - pozitia mainilor: bratele si mai ales coatele nu trebuie să stea pe masă - cand bem păstrăm tacâmul în farfurie: furculita la stânga cu dintii în sus si

cutitul la dreapta - să nu bem si să nu vorbim cu gura plină


71

- trebuie să fim atenti ca buzele sa fie mereu închise în timpul mestecatului Exemple de întrebări adresate copilului Cum ne spălăm pe dinti?

- Cum folosim cât mai corect periuta? - Cum ne protejăm de carii? Sunt bune dulciurile în exces? - De cate ori pe an trebuie să mergem la dentist? (din 6 în 6 luni sau la nevoie) - De căte ori ne spălăm pe mâini? (Spălatul pe maini trebuie sa devină o rutină pentru orice copil)

Inainte de a gati si de a manca; Dupa ce folosesti baia; Dupa ce faci curat in casa; Dupa ce mangai animalele, inclusiv animalele pe care le cresti in casa; Dupa ce ai vizitat un prieten bolnav; Dupa ce ai stat alaturi de o persoana care a tusit, a stranutat sau si-a suflat

nasul; Dupa ce ai fost afara (pentru joaca. Pentru gradinarit, pentru plimbarea

cainelui etc).

- Cum ne spălăm pe maini? Cum ne ferim de germeni? (spala-te cu apă căldută, săpuneste-te între 10-15 secunde, freacă bine spatiile dintre degete si locurile de sub unghii unde germenilor le place să se ascundă. Nu uita nici de incheietura mîinilor. Clăteste-te si usucă-ti mainile cu un prosop curat) - Cum ne spălăm pe fată? - Cum folosim apa si săpunul? - Când ne spălăm pe fată? - De câte ori trebuie sa ne spălam corpul pe săptămănă? Jocul de rol

- Unul să fie mămica care să-l învete pe copil cum să se spele

- Unul sa fie parintele care aranjează masa si altul copilul care manâncă.

Acrtivitătăti practice


72

- Copilul manancă la scoală

- Spălatul pe maini (se spală înainte si după masă)

- Spălatul pe dinti (regula spalatului pe dinti)

Pozitia corectă la masă


Stiu ce mananc?

Obiectiv Sa inteleaga cit este de important pentru ei ca si consumatori sa se informeze asupra unui produs inainte de a si-l cumpara.

Durata 70 minute Materiale Coli flipchart, creioane colorate/pixuri, coli. Descriere Exercitiu de spargerea ghetii.

Ce am construit?

Desfăşurarea jocului: se aşează toŃi copiii pe scaune, în formă de cerc. Instructorul alege o bucata de plastilina cu care construieşte diferite forme. Apoi el o aruncă unui elev care procedează la fel (construind o formă). Jocul Ńine până când toŃi copii au avut plastilina. La sfârşit vor spune în ordinea in care au primit plastilina, ce figură au înŃeles că le-a aruncat colegul şi ce figura au construit ei.

Descrierea activitatii „Stiu ce mananc?”

Anuntam elevii ca la activitatea de astazi vom discuta despre importanta informarii asupra unui produs inainte sa-l achizitionam. Elevii vor fi impartiti in 5 echipe a cite 2 elevi. Fiecare echipa va primi un set de etichete pentru a putea fi analizate. In prima parte a acestei activitati elevii vor avea de rezolvat 2 sarcini. Sarcina 1.Fiecare echipa va trebui sa-si noteze pe coli ce informatii sunt furnizate pe acele etichete. Sarcina 2.Dupa ce au analizat aceste etichete sa incerce sa defineasca ce este eticheta unui produs. Dupa rezolvare instructorul de educatie va sintetiza si nota pe coli informatiile impreuna cu elevii. Etichetele produselor alimentare trebuie sa contina urmatoarele informatii: ingredientele, data fabricatiei, data expirarii, conditiile de pastare,gramajul, modul de preparare (acolo unde este cazul),adresa de contact (pentru informatii suplimentare sau pentru a putea face reclamatii), informatii nutritionale(valoare energetica,cantitatea de proteine, carbohidrati,grasimi, fibre, vitamine, minerale din alimente), daca produsul prezinta apa si aditivi alimentari, daca produsul prezinta ingrediente ce ar putea determina alergii. Eticheta reprezinta o bucata de hirtie, de carton, sau de alt material, care se lipeste pe articole(sticla, borcane, pachete...)pentru a le indica continutul, destinatia, pretul, precum si alte informatii necesare). Sarcina 3. Instructorul propune spre rezolvare urmatoarea sarcina celor 5 echipe. Maria este eleva in clasa a VI a .Ii place sa o ajute pe mama la treburile gospodaresti.De aceasta data mama o roaga sa mearga la cumparaturi.Ea are de cumparat urmatoarele produse:2 piini, 1kg.carne tocata, 2kg.peste, o cutie de


73

smintina. De ce anume trebuie sa tina Maria seama cind cumpara aceste produse? Instructorul asculta parereri copiilor si intervine acolo unde este cazul. Sarcina 4.Elevilor li se propune spre rezolvare urmatoare situatie.Cum procedam daca cumparam un produs expirat?Stim cui sa ne adresam? Instructorul asculta parereri copiilor si intervine acolo unde este cazul. Sarcina 5.La finalul activitatii echipele sunt rugate sa-si imagineze un poster prin care sa-i indemne pe oameni sa acorde mai multa atentie etichetelor alimentare. Echipele cu cel mai inspirat poster primesc aplauze si felicitari .


Eu sunt micul pieton

Motto “Fi prevazator!” Paza buna trece primejdia rea!

Obiectiv Cunoasterea si respectarea regulilor de circulatie si de securitate rutiera de catre elevi

Durata 70 minute Materiale Coli, creioane/pixuri, panoul cu indicatori de circulatie pentru pietoni. Descriere Exercitiu de spargerea ghetii.

Numele meu !

Desfăşurarea jocului: elevii se aseaza in cerc. Pe rand, fiecare isi spune numele insotit de o caracteristica ce incepe cu litera numelui (ex: Cristina curioasa, Andrei ametitul, Viorel vesel, Maria mancacioasa...etc)

Atentie! Al doilea elev din joc va spune mai intai numele si o caracteristica a primului coleg, apoi pe ale sale. Al treilea, va spune numele o caracteristica a primului coleg, apoi ale celui de-al doilea, apoi pe ale sale.... si tot asa pana la ultimul care va trebui sa spuna numele si caracteristicile celor din grup. Succes !

Descrierea activitatii «Eu sunt micul pieton «

Pentru inceput, elevii vor fi rugati sa formeze 3 echipe de lucru. Fiecare echipa va purta un nume cu referire la activitatea pe care o desfasuram astazi. Fiecare echipa va extrage dintr-un bol un biletel cu sarcina pe care o vor avea de realizat. Cele trei teme majore de lucru pentru fiecare echipa au ca subiect:

1. Cum trebuie sa circule pietonii?

2. Cum se traverseaza corect?

3. Care sunt indicatorii de circulatie pentru pietoni?

In rezolvarea temelor de lucru, elevii vor colabora intre ei iar raspunsurile lor vor fi notate pe foaia de flipchart denmita cu numele de echipa ales de ei.

Pentru prima tema: Cum trebuie sa circule pietonii?, se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: masuri de siguranta pe care trebuie sa le aibe pietonii in ceea ce priveste deplasarea lor pe strada, atat in timpul zilei cat si pe timpul noptii, locuri pentru stationarea pietonilor, transformarea partii carosabile a drumului in locuri de joaca, distractie, odihna, conversatie etc. Pentru cea de a doua tema: Cum se traverseaza corect?, se vor avea in vedere


74

urmatoarele aspecte: locuri permise pe unde putem sa traversam strada, locuri nepermise pe unde este interzisa traversarea pietonilor, reguli pe care trebuie sa le respectam atunci cand ne angajam in traversarea strazii prin locuri unde nu avem semafor, ci doar marcaje de trecere, traversarea strazii in situatiile cand suntem mai multi in grup , consecinte ale neatentie in travesrsarea strazii. Pentru cea de a treia tema: Care sunt indicatoarele de circulatie pentru pietoni?, elevii vor avea acces la panoul cu indicatoarele de circulatie. Cele 5 indicatoare sunt: Presemnalizarea trecerii pentru pietoni, Accesul interzis pietonilor, Drum obligatoriu pentru pietoni, Trecere pentru pietoni, Trecere subterana pentru pietoni. Pentru fiecare semn, elevii vor fi antrenati in a analiza si prezenta ulterior sensul acestor indicatoare si locurile unde ar putea fi amplasate. La sfarsitul prezentarilor, elevii impreuna cu instructorul de educatie vor discuta depre atitudinea pe care trebuie sa o avem ca pieton. In ultima parte a activitatii elevii sunt rugati sa se gandeasca 3 minute sis a prezinte o problema de circulatie pe care au identificat-o pe traseele din jurul scolii lor. Rolul acestei discutii este de a enumera si analiza abaterile cele mai frecvente de la regulile de circulatie si apartinatatea lor.

Tema de lucru pentru acasa: Studiu de caz

“Un biciclist se delaseaza pet imp de noapte, pe un drum neluminat. Bicicleta sa

are montat in partea din spate un !Ochi de pisica!, care este insa inefficient, pentru

ca …..este foarte murdar.”

“Un al doilea biciclist se deplaseaza in aceleasi conditii, dar far dispozitivul

reflectorizant la bicicleta; el tine intr-o mana o lanterna, conducand astfel

imprudent(cu o singura man ape ghidon).”

Cei doi biciclisti se considera in siguranta. Analizati si raspundeti:

1. Vor fi ei vazuti de conducatorii autovehiculelor?

2. Care sunt pericolele la care se expun biciclistii?

3. Ce ii puteti sfatui?

Portofoliu Dirigentie Cls. Vvi

Documents

Transcript of Portofoliu Dirigentie Cls. Vvi