POLITICA COMERCIALA COMUNA

Sistemul generalizat de preferinte (SGP)

1. Cadru general2. Schema comunitară SGP 2006-20083. Informatii utile

1 . Cadru general

Preferinţele comerciale urmăresc ca politica comercială comunitară să fie complementară cu politica de cooperare pentru dezvoltare, în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare.

GSP a fost introdus în anii ’70. Sistemul reglementat prin acest Regulament este o parte a planului generalizat SGP pentru o perioadă de zece ani 2006-2015, ale cărui linii directoare au fost stabilite în comunicarea Comisiei din 7 iulie 2004 denumită: Ţări în curs de dezvoltare, comerţ internaţional şi dezvoltare durabilă- funcţionarea Sistemului de Preferinţe Generalizate UE pentru o perioadă de zece ani 2006-2015 (COM 2004 – 461 final), apărută în Official Journal C 242/29.09.2004:

Liniile directoare care stau la baza reglementărilor pentru perioada 2006-2015 urmăresc îmbunătăţirea sistemului prin:

1.       Menţinerea de taxe vamale preferenţiale avantajoasePentru a obţine aceasta, Comisia a propus următoarele: extinderea SGP şi asupra altor produse decât cele deja existente în schemă; transferarea unor produse clasificate ca fiind sensibile în categoria celor nesensibile; menţinerea şi chiar îmbunătăţirea nivelului de reducere a taxelor.

2.       Îndreptarea SGP către ţările în curs de dezvoltare care au cea mai mare nevoieAstfel se stabileşte ca SGP să fie acordat ţărilor mai puţin dezvoltate şi celor mai vulnerabile dintre cele în curs de dezvoltare (ţări cu economie slabă, cu venituri mici) pentru a putea participa la comerţul internaţional.

3.       O schema SGP mai simplă şi mai accesibilăComisia a stabilit înlocuirea schemei cu cinci acorduri SGP cu una formată doar din trei acorduri: acordul general, acordul special pentru ţările mai puţin dezvoltate şi acordul pentru încurajarea dezvoltării durabile şi guvernării. 4.       Transparenţă pentru acordarea preferinţelor gradual către beneficiariPreferinţele SGP pot fi retrase ţărilor care nu mai au nevoie de acestea pentru creşterea exporturilor sale către piaţa UE la anumite produse cu preferinţe. Astfel celelalte ţări vor beneficia de o parte mai mare a beneficiilor SGP. 5.       Introducerea de noi stimulente pentru încurajarea dezvoltării durabile şi bunei

guvernăriÎn vederea obţinerii acesteia, Comisia a înlocuit cele trei acorduri speciale separate: droguri, social şi mediu, cu unul singur denumit SGP+. Acesta va asigura stimulente speciale pentru ţările care au semnat principalele convenţii internaţionale privind drepturile sociale, protecţia mediului, guvernare şi combaterea producţiei şi traficului de droguri.

6.       Îmbunătăţirea regulilor de origine

Pentru aceasta se recurge la simplificarea lor, ajustarea criteriului de origine şi a cumulării originii, precum şi a procedurilor privind formalităţile şi controlul. Sistemul poate fi îmbunătăţit prin cumularea originii pe regiuni, promovând cooperarea regională între ţările beneficiare.

7.       Reanalizarea acordurilor de retragere temporară a preferinţelor, a clauzelor de salvgardare şi anti-fraudă

Comisia propune redefinirea retragerii temporare a SGP şi luarea în considerare a noii abordări graduale, pentru obţinerea credibilităţii şi flexibilităţii.

Tarifele preferenţiale sub GSP se aplică importurilor în vămile din UE pentru produsele care fac dovada că provin din ţările beneficiare ale acestor acorduri. Pentru a face dovada că provin dintr-o anumită ţară, produsele trebuie să îndeplinească anumite cerinţe conţinute în regulile de origine. Aceste reguli sunt conţinute în Regulamentul Comisiei Nr. 980/2005, (accesabil la adresa:

•       Sistemul Generalizat de Preferinţe permite produselor industriale şi unor produse agricole exportate de ţările în curs de dezvoltare să intre pe piaţa comunitară cu o reducere de taxe vamale sau cu exceptarea acestora. UE absoarbe o cincime din exporturile acestor ţări, 40% din importurile sale provenind din aceste ţări. În 2002, jumătate din importurile preferenţiale în sistem SGP au beneficiat de exceptări şi cealaltă jumătate de reduceri de taxe vamale. SGP se bazează pe trei reguli fundamentale: preferinţele sunt generale, nereciproce şi nediscriminatorii.

•       SGP este un sistem de preferinţe tarifare acordat unilateral de către UE unor produse originare din ţările în curs de dezvoltare.

•       Sistemul generalizat de preferinţe (GSP) a apărut în 1968 când UNCTAD a recomandat ţărilor dezvoltate să acorde tarife preferenţiale ţărilor în curs de dezvoltare. Acest sistem a fost special creat pentru a impulsiona creşterea exporturilor, industrializarea şi accelerarea creşterii economice.

•       Acordul privind instituirea SGP prevede că «  tratamentul tarifar special trebuie să fie aplicat exporturilor tuturor ţărilor, teritoriilor sau regiunilor care pretind, de bună credinţă, statutul de ‘mai puţin dezvoltat’ ».

•       În cadrul acestui sistem produsele originare din ţările în curs de dezvoltare beneficiază de taxe vamale reduse sau zero, iar produsele originare din ţările cel mai puţin avansate au acces liber la exportul pe piaţa UE.

•       UE oferă în cadrul SGP taxe vamale scăzute sau scutiri de taxe pentru 178 de ţări şi teritorii. Sistemul UE acordă beneficii speciale către cele mai slab dezvoltate 50 de ţări şi către ţările care aplică standarde de protecţie a muncii şi a mediului (produsele care primesc acest tratament pot diferi de la o ţară beneficiară la alta);

•       SGP a UE acoperă 6900 produse, care sunt clasificate în 2 categorii: normale şi sensibile. Produsele sensibile sunt cele care concurează producţia autohtonă din UE şi pentru care se impune un anumit nivel tarifar de protecţie. Pentru ele nu se poate oferi decât o reducere a taxei vamale. În schimb, produsele normale nu afectează economia UE şi drept urmare beneficiază de scutire de taxe vamale.

•       În momentul în care România va deveni membră a UE, România va fi parte la SGP (ca donator de preferinţe), obţinându-se următoarele avantaje pentru operatorii economici români:

–         eficientizarea exportului prin efectuarea de importuri convenabile de materii prime şi materiale care nu se realizează în ţară şi care stau la baza producţiei de export;

–         obţinerea avantajoasă de materii prime şi materiale necesare producţiei interne;

–         completarea resurselor interne prin importuri de materii prime şi materiale;

–         realizarea importurilor de utilaje şi echipamente necesare retehnologizării sau menţinerii în funcţiune a capacităţilor de producţie existente.

•       La data aderării la UE, România va deveni donator de preferinţe din beneficiar, prin retragerea din:

–         Sistemul generalizat de preferinţe vamale (SGP), în baza căruia ţările dezvoltate acordă României reduceri sau scutiri de taxe vamale la importul anumitor produse originare din România. Ţările dezvoltate care acordă unilateral României asemenea preferinţe, sunt: SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Japonia şi Federaţia Rusă, Belarus şi Kazahstan;

–         Sistemul global de preferinţe comerciale între ţările în curs de dezvoltare (SGPC), negociat sub egida UNCTAD, în virtutea căruia România a acordat şi a primit o serie de concesii tarifare pentru produsele ce fac obiectul schimburilor comerciale între anumite ţări în curs de dezvoltare;

–         Protocolul celor 16 (P16), negociat sub egida GATT, având ca obiectiv acordarea de preferinţe vamale în comerţului dintre ţările în curs de dezvoltare, membre ale acestui sistem preferenţial.

2 . Schema comunitară SGP 2006 – 2008

2.1. Regimul general2.2. Regimul special (SGP+)2.3. Regimul special pentru ţările mai puţin dezvoltate2.4. Retragere provizorie2.5. Clauza de salvgardare

Schema comunitară SGP 2006-2008 este reglementată prin : Regulamentul (EC) No. 980/2005 din 27 iunie 2005, apărut în Official Journal L169/30.06.2005 (accesabil la adresa:

Regulamentul privind aplicarea schemei generalizate de preferinţe tarifare stabileşte Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP) pentru perioada 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2008. Acesta simplifică importul preferenţial pentru produsele provenind din ţările în curs de dezvoltare, stabilind acordurile preferenţiale tarifare pentru acestea.

Astfel, SGP se aplică pentru ţările şi teritoriile cuprinse în Anexa I la Regulament, iar schema produselor ce beneficiază de SGP se regăseşte în Anexa II la acelaşi Regulament.

Produsele SGP se împart în două categorii: sensibile şi ne-sensibile. Produsele sensibile sunt cele care prin importul în Comunitatea Europeană (CE) pot avea o influenţă asupra celor produse în CE. Pentru acestea se stabilesc taxe vamale specifice sau ad valorem cuprinse în Tariful Vamal Comunitar. Acestea sunt suspendate în cazul în care nivelul taxei vamale ad valorem redusă în conformitate cu prevederile SGP este de 1% sau mai puţin, precum şi dacă nivelul taxei specifice este de 2 Euro sau mai puţin.

SGP cuprinde trei acorduri, pentru care preferinţele vamale tarifare diferă în funcţie de regimul aplicat ţării beneficiare:

-          regimul general;

-          regimul special pentru încurajarea dezvoltării durabile şi guvernării, destinat ţărilor vulnerabile;

-          regimul special pentru ţările mai puţin dezvoltate.

2.1. Regimul general stabileşte regulile generale pentru SGP şi se aplică pentru 113 ţări beneficiare. Pentru produsele considerate ne-sensibile se aplică principiul suspendării complete a taxei vamale din Tariful Vamal Comunitar, excepţie făcând produsele agricole.

Pentru produsele sensibile, taxa vamală se reduce cu 3,5 puncte procentuale. Această reducere se limitează la 20% pentru textile şi îmbrăcăminte. Taxele vamale specifice se reduc cu 30%. Pentru produsele definite ca produse sensibile cuprinse în Anexa II, dacă Tariful Vamal Comunitar cuprinde taxă ad valorem şi taxă specifică, aceasta din urmă nu se reduce.

Produsele agricole fac subiectul unui mecanism de monitorizare special pentru a evita turbulenţele pe piaţa comunitară. Aceste produse continuă să constituie subiectul unor clauze de salvgardare aplicate în cadrul politicii agricole comune.

2.2. Regimul special (SGP+) pentru încurajarea dezvoltării durabile şi a bunei guvernări asigură pentru ţările vulnerabile suspendarea taxelor vamale ad valorem pentru produsele listate în Anexa II. Taxele specifice sunt de asemenea suspendate, cu excepţia cazurilor unde există şi o taxă ad valorem.

Acest acord, denumit şi “SGP+”, acordă beneficii pentru ţările vulnerabile (reprezentând sub 1% din importurile UE în regim SGP) care acceptă principiile convenţiilor internaţionale privind drepturile sociale, protecţia mediului şi buna guvernare, inclusiv cele privind lupta împotriva producţiei şi traficului de droguri.

Ţările beneficiare ale acestui acord sunt cele considerate vulnerabile datorită lipsei diversificării şi a integrării insuficiente în sistemul de comerţ internaţional. Acordul se aplică ţărilor care nu sunt clasificate de către Banca Mondială ca ţări cu venituri mari pentru trei ani consecutiv. Aceste ţări sunt cuprinse în Anexa I la Regulament (coloana E – cuprinde 15 ţări).

Pentru perioada 2006-2008, ţările care beneficiază de Acordul special pentru încurajarea dezvoltării durabile şi guvernării sunt: Bolivia, Columbia, Costa Rica, Ecuador, Georgia, Guatemala, Honduras, Sri Lanka, Republica Moldova, Mongolia, Nicaragua, Panama, Peru, El Salvador şi Venezuela. Documentul adoptat: Decizia Comisiei 2005/924/EC din 21.12.2005 privind lista ţărilor beneficiare de Acordul special pentru încurajarea dezvoltării durabile şi guvernării:

Pentru a beneficia de acest acord, fiecare ţară are obligaţia de a ratifica şi implementa convenţiile internaţionale cuprinse în Anexa III la Regulament, grupate astfel:

-          17 convenţii privind drepturile omului şi dreptul la muncă (partea A din Anexa III). Ratificarea acestora este obligatorie de la început, cu excepţia cazului când o ţară se confruntată cu anumite incompatibilităţi constituţionale şi termenul se prelungeşte până la 31.12.2006.

-          11 convenţii privind principiile guvernării şi mediului înconjurător (partea B din Anexa III). De la început este necesară ratificarea şi implementarea a cel puţin şapte convenţii de acest tip, iar restul până la 31.12.2008.

Comisia Europeană monitorizează îndeaproape aceste obligaţii pentru a se asigura că acestea sunt respectate.

2.3. Regimul special pentru ţările mai puţin dezvoltate

Ţările mai puţin dezvoltate sunt cuprinse în Anexa I , coloana D (momentan cuprinde 50 ţări) din Regulamentul (EC) No. 980/2005, informaţii suplimentare la adresa:

Pentru acestea, taxele vamale sunt suspendate în întregime pentru toate produsele, excepţie făcând armele şi muniţia. Pentru anumite produse, cum ar fi orezul, zahărul şi bananele, se practică reducerea graduală a taxelor până la suspendarea lor totală. În acest timp există anumite cote cantitative pentru care taxa vamală practicată este zero. Cotele sunt cu atenţie administrate de Comisie împreună cu comitetele responsabile.

Lista ţărilor mai puţin dezvoltate este întocmită de Organizaţia Naţiunilor Unite, care poate decide şi eliminarea acestora din listă. În acest caz, Comisia va retrage ţării respective dreptul de a beneficia de acest acord. Aceasta se va face progresiv, pe parcursul unei perioade de tranziţie de cel puţin trei ani.

2.4. Retragerea provizorie

U.E. poate decide retragerea temporară a preferinţelor pentru o ţară, ceea ce poate afecta unul sau toate produsele importate în sistem SGP din această ţară. Aceasta poate fi consecinţa unora din cauzele următoare:

- încălcarea serioasă şi sistematică a convenţiilor internaţionale cuprinse în partea A din Anexa III;

- utilizarea sistematică de practici comerciale incorecte;

- implicarea în comerţul cu droguri, respectiv spălare de bani;

- încălcarea sistematică a regulilor privind pescuitul;

- încălcarea prevederilor în domeniul regulilor de origine sau cooperării administrative;

- exportarea de bunuri obţinute prin muncă ilegală.

SGP-ul va fi retras numai pentru anumite grupe de produse, pentru una sau mai multe ţări, atunci când acestea devin competitive pe piaţa comunitară. Principiul gradualităţii se va baza pe urmatorul criteriu: se va aplica unei grupe de produse dintr-o ţară beneficiară ale cărei exporturi pe piaţa UE depaşesc 15% din totalul importurilor europene la grupa respectivă, în regim SGP, timp de 3 ani consecutiv.

Dacă există suficiente dovezi de încălcare a regulilor, Comisia împreună cu Comitetul GSP vor deschide o investigaţie în urma căreia, Consiliul poate decide retragerea provizorie. În principiu, aceasta intră în vigoare la 6 luni după adoptare.

Ţările beneficiare pot fi eliminate din schema de preferinţe (principiul gradualităţii) dacă Banca Mondială le include în categoria ţărilor cu venituri mari.

Preferinţele tarifare pot fi eliminate de asemenea pentru toate produsele provenind din ţările ce beneficiază de Acordul general şi Acordul special pentru încurajarea dezvoltării durabile şi bunei guvernări. Această decizie poate fi justificată de volumul importurilor în Comunitate a produselor respective din ţările beneficiare, atunci când acesta atinge 15% din volumul total al importurilor comunitare pentru acel produs din ţările beneficiare de unul dintre acorduri.

2.5. Clauza de salvgardare

Aceasta se aplică în situaţia când importul unui produs creează serioase dificultăţi sau o competiţie directă cu produse similare din producţia comunitară. Investigaţiile se deschid la solicitarea Comunităţii Europene sau a unui stat membru UE şi durează în principiu 6 luni. În privinţa procedurii de retragere, decizia Comisiei este luată în urma unei întâlniri informale pentru stabilirea faptelor şi schimbarea informaţiilor între părţile implicate.

3 . Informaţii utile pentru exportatorii din ţările beneficiare de SGP

Cum beneficiază un exportator dintr-o ţară terţă de sistemul SGP din partea Uniunii Europene:

Pasul 1- Stabilirea clasificării produsului şi a nivelului taxei vamaleStabileşte codul produsului de 8 cifre conform Nomenclatorului Combinat al UE şi taxa

vamală preferenţială pentru produs folosind baza de date TARIC a UE.

Pasul 2- Verifică faptul că produsul corespunde criteriilor de origine a UE

Pasul 3- Se asigură că modalitatea de transport a produselor către piaţa UE corespunde prevederilor din regulile de origine.

Pasul 4- Pregăteşte documentele de evidenţă. Completează certificatul de origine Forma A sau factura curentă. Aceste documente trebuie prezentate la intrarea în vama UE.

Pasul 5- Trimite produsul însoţit de documentele justificatoare către autorităţile vamale ale UE.

Exemplu de calcul al taxei vamale preferenţiale:

Pentru a stabili taxa vamală percepută în cadrul Acordului general, se stabileşte mai întâi codul tarifar al produsului (conform Nomenclaturii Combinate), de exemplu 0703 90 00 (praz şi alte legume aliacee), produs considerat sensibil conform schemei SGP. Pentru acest produs, taxa vamală normală pentru terţi este de 10,4%. La aceasta, conform Acordului general se aplică o reducere de 3,5%, rezultând o taxă preferenţială de 6,9%. Aceasta este taxa care se aplică pentru importul acestui produs în UE, conform acordului general.