Marinica Stefan AlexandruMaster MAPN, An IA: Date de identificare a companiei1. Numele societatii: S.C. JellyProd S.R.L.2. Numar de inregistrare La oficiul Registrului Comertului: J-40/27864/1995 Cod fiscal/cod unic de inregistrare: R24752133. Forma juridical de constituire: S.R.L.4. Adresa: Str. Caraba Rosie nr. 12, comuna Jilava, judetul Ilfov5. Tipul activitatii: Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase6. Cod CAEN: 15847. Natura capitalului: privat8. Scurt istoric al societatiiJellyProd S.R.L. este o societate cu capital integral autohton , infiintata la inceputul anului 1995, al carei obiectiv principal este obtinerea unui produs finit de cea mai inalta calitate, in vederea satisfacerii clientilor, potentiali si existenti. In gama de produse a societatii se afla cunoscutele jeleuri BearJellyObiectul de activitate JellyProd a patruns pe piata produselor zaharoase in anul 1995, avand drept obiect de activitate fabricarea produselor zaharoase, cu diferite arome de o calitate exceptionala.

B. Analiza pietei de desfacere1. Produse:Gama de produse a firmei cuprinde: Jeleuri cu fructe Jeleuri asortate Jeleuri ursuleti cu multivitamine Jeleuri cu fructe si ciocolata Jeleuri cu cola Jeleuri cu frisca Jeleuri pizzaUtilaje folosite la fabricarea jeleurilor: Masini ambalat Masini sortat Masini de mixare Masini de gelatizare Masini de dat forma2. Tehnologia utilizataMATERIA PRIMAJeleurile sunt produse cu o consistenta gelatinoasa, translucide, compuse din conserve de fructe, sirop de zahar si sirop de glucoza aromatizat colorat, acidulat si un material glifiat care poate fi agar-agar, pectina sau gelatina.Jeleurile trebuie sa corespunda N.I.D 24-69 adica sai ndeplineasca urmatoareleprincipale caracteristici:- aspect gelificat, transparent;- culoarea uniforma in toata masa, caracteristica sucului din care provine;- gustul-aroma, dulce acrisor, caracteristic fructului din care provine;- grad refractometric % 67-69- aciditate(in malic) % 0,70 1,3- SO2 liber max % 0,002- Staniu mg. max% 100In afara de grija pentru un suc de calitate la fabricarea jeleurilor este foarte importanta alegerea tipului si calitatii de peectina care trebuie adaugataFructele, principala materie prima , pentru fabricarea jeleurilor ,dulceturilor, gemurilor etc. sunt din puct de vedere botanic ,organele de reproducere , comestibile, aleplantelor. Sunt sau pot fi utilizate, in special, acelea care prezinta o anumita valoare alimentara, aroma si gust placut, culoare atragatoare. Apreciate in mod deosebit sunt acelea caror operatiuni de prelucrare pot fi mecanizate si eficiente din punct de vedere economic.Caracterele produselor finite, la inceput realizate exclusiv dupa aprecierea fabricatului, actualmente sunt din ce in ce mai stict incadrate in norme si standarde. Factorii principali ai acestei evolutii pozitive sunt progresele tehnologice si calitatea produsului Definitia Calitatii are o interpretare foarte vasta si nu s-au stabilit inca norme internationale , unificate in acest sens. Cert ramane faptul ca numai dintr-o materie prima proaspata, de buna calitate se poate obtine un produs corespunzator. Ideea ca prelucrarea poate ,eventual, remedia sau repara defectele unei materii prime , nu apar decat ca o conceptie eronata cu privire la misiunea pe care o are un proces tehnologic.CONDITII DE CALITATECalitatea materiei prime este determinanta in asigurarea calitatii produselor finite.La fabricarea jeleurilor de fructe se folosesc fructe proaspete sau preconservate corespunzatoare calitativ conditiilor impuse de normativele tehnice de produs.Aprecierea calitatii materiei prime folosite in industria conservelor se face tinand seama de conditiile impuse prin procesul tehnologic de prelucrare, calitatea fructelor proaspete fiind definita prin indicatori generali si individuali ai speciei si soiului.In cadrul aceluiasi soi, proprietatile organoleptice si fizico-chimice difera si ele in functie de factori ca: perioada de recoltare, gradul de maturitate, conditiile de sol si clima, agrotehnica aplicata, etapele de recoltare, conditiile de transport si stocare temporara, starea igienico-sanitara si capacitatea de pastrare in stare proaspata a fructelor.3. FurnizoriiFurnizorii selectati de JellyProd sunt urmatorii: S.C. Mavrexim S.R.L., Tropical Sun Ltd., Demonic Flavour Gmbh si Hoola Hoop Co.4. Clientii Principalul segment de piata vizat este reprezentat de magazine, supermarket-uri si hypermarket-uri. Printre REAL Hypermarket, Metro Cash&Carry, Carrefour Romania, Penny Market, Billa, Auchan, Angst Romania etc.5. ConcurentiiPrincipalii cinci concurenti ai JellyProd sunt urmatorii: Kraft, Supreme Group, Cadbury, Ferrero si Heidi Chocolat.6. Activitatea de promovare a produselorPentru a realiza contracte si pentru a se face cunoscuti participa la toate expozitiile importante de profil din Bucuresti si din tara. De asemenea, societatea este mereu in atentia potentialilor clienti prin prezentarea firmei in presa, prin publicitatea pe internet si prin propriul site.

7. Segmentarea pieteiPiata este formata din cumparatori care difera intre ei in privinta dorintelor lor, a puterii de cumparare, a localizarii geografice, a comportamentului si a practicilor de cumparare.In vederea alegerii acelui segment de piata pe care firma sa-l poata deservi cel mai bine, INFOSTAT a tinut cont de caracteristiciile geografice, demografice si psihografice ale consumatorilor, cat si de posibilile reactii ale acestora fata de avantajele oferite de produs, ori de posibilitatile de utilizare a acestuia (caracteristicile de comportament).

8. Piaa intPrincipalul segment de pia vizat l reprezint magazinele, supermarket-urile i hypermarket-urile.

9. Politica de preStabilirea preului depinde de : factorii interni care sunt costul, marja de profit stabilit i factorii externi - cererea, concurena, preul pe care clienii sunt dispui s-l plteasc.Preul se stabilete prin negocierea dintre productor i clieni acestea fiind persoane juridice. Indiferent de gradul de unicitate al produsului, preul su trebuie s fie acceptabil pentru clienii poteniali ai firmei.Scopul esenial n stabilirea preurilor l constituie descoperirea acelei combinaii de costuri privind preul de vnzare i volumul vnzrilor care va acoperi costurile variabile ale realizrii unui produs i va contribui la acoperirea costurilor fixe i la obinerea unui profit.Tehnica de determinare a preurilor va fi cea de determinare a preului de vnzare prin adugarea unei cote marginale fixe la costuri (adaos). Folosind aceast metod, ntreprinderea va stabili un pre format din costul materialelor directe, a muncii directe, cheltuielile de fabricaie, costurile administrative i de vnzare, plus o marj de profit dorit, innd cont i de preurile existente pe pia.Politicile de pre duse de ctre ntreprindere vor fi: preului orientat ctre concureni i preului orientat dup cerere.Strategia preului orientat ctre cerere se caracterizeaz prin dependena preului de elasticitatea cererii, de comportamentul cumprtorilor la variaia preului, de relaiile pre-calitate i pre-ciclu de via al produselor, precum i de alte aspecte ale cererii.Strategia preului orientat ctre concureni- se caracterizeaz prin stabilirea preurilor n dependen de a concurenilor existeni, dar totodat innd seama i de costuri, astfel vom tinde s face ct mai dificil compararea preurilor prin diferenierea unitilor de msur folosite, diversificarea produselor cu ajutorul unor inovaii minore. n cel de-al doilea rnd vom recurge la publicitate, care reprezint o form mai puin vizibil i mai greu de emitat.Vom interpreta preul astfel nct s ne asigure meninerea cotei de pia pe msur ce crete concurena. Dac produsele vor avea succes, concurenii vor ptrunde pe pia, iar ntreprinderea va trebui s fac eforturi pentru extinderea sau cel puin meninerea prii sale de pia. Prin reevaluarea continu a preului produsului, coroborat cu folosirea unei reclame speciale i a unor tehnici de promovare adecvate, partea de pia va putea fi nu numai meninut, ci i mrit.

10. Politica de produsn cadrul mixului de marketing produsul ocupa locul central, deoarece el este cel ce satisface direct cerinele de consum i prin vnzarea lui se realizeaz legtura cu piaa i eficiena economic a firmelor. Scopul esenial al politicii de produs l constituie crearea de bunuri care s corespund cerinelor, preferinelor consumatorilor i s asigure un profit pe toat durata de via a lor. Realizarea acestui obiectiv presupune abordarea produsului din perspectiva de marketing.Componentele principale ce definesc un produs n viziunea marketingului sunt: componentele corporale, ,acorporale, comunicaiile privind produsul, imaginea produsului.Componentele acorporale devin tot fregvent elemente hotrtoare ale deciziei de cumprare a produsului, de aceea realizns pungi din hrtie vom pune un mare accent anume pe componentele acorporale, care sunt determinate de culoarea i mrimea solicitat, calitatea i aspectul suprafeei materialului.

C. Analiza strategiei adoptateObiectivul strategiei firmei Jellyprod este de a identifica nevoile specifice ale consumatorilor care pot fi satisfacute de posibilitatile si resursele firmei si pe aceasta baza sa se dezvolte un mix de produse care sa satisfaca aceste nevoi dar si sa aduca ntreprinderii un avantaj competitiv sustinut (profituri pentru o perioada ct mai ndelungata de timp).La crearea noului produs se tine seama de faptul ca avantajele solicitate de consumatori pot fi oferite de mai multe categorii de produse. Se considera ca o strategie de succes in domeniul produsului este cea care "ajuta" consumatorul sa aleaga produsul ntreprinderii respective si nu pe cel al concurentei.TopAqua poate avea mai multe optiuni strategice n legatura cu produsul, si anume:- mentinerea actualului mix de produse- modificarea produsului- extinderea liniei de produse- simplificarea liniei de produse- abandonarea liniei/produsului

Mentinerea mixului de produseProdusele realizate de firm este una din optiunile preferate de ntreprindere, att timp ct exista profituri satisfacatoare. Exista trei modalitati de obtinere a cresterii economice pe baza mentinerii actualului mix de produse: cresterea consumului actualilor consumatori, identificarea de noi consumatori si descoperirea unor noi utilizari pentru produsele respective.

Modificarea produsului este cea mai sigura si usoara modalitate de adaptare la noile cerinte ale consumatorilor, raspunznd n acelasi timp noilor tehnologii si provocarilor concurentei. Vnzarile unui produs pot fi revigorate si ca urmare a unor modificari minore ale continutului acestuia sau chiar a modalitatii de prezentare.

Extinderea liniei de produse presupune lansarea unui nou produs dar care sa difere n mica masura de cele existente n linia respectiva de produse. Aceasta optiune implica riscuri mai mici pentru ntreprindere comparativ cu lansarea unui produs complet nou.

S.C. Jellyprod S.R.L. va adopta, in principiu, strategia de diversificare a produselor prin introducerea pe piaa de desfacere a unui nou produs i anume paharele din jeleu.Strategia de diversificare presupune stabilirea unor obiective prin care se urmareasc largirea gamei de produse fabricate sau de componente ale produselor care se vor fabrica in cadrul firmei.Adoptarea unei astfel de strategii presupune ca firma dispune de un potential material, financiar, dar mai ales uman considerabil, care sa constituie premisa pentru largirea gamei de activitati ce se vor desfasura in cadrul acesteia. Totodata, o astfel de strategie presupune si un potential creativ deosebit sau cel putin accesul la cele mai noi realizari in domeniul producerii de noi idei in domeniul in care functioneaza firma. La rndul ei, diversificarea sortimental a gamei de produse poate mbrca trei forme: diversificarea orizontal, care se realizeaz prin mrirea numrului liniilor de produse din cadrul gamei; diversificarea vertical ce are loc prin prelungirea n amonte sau n aval a unei linii de produse, incluznd n nomenclatorul de fabricaie i unele bunuri anterior achiziionate ca materii prime sau altele care folosesc actualele produse ale firmei drept elemente constructive; diversificarea lateral, care constituie o dezvoltare a gamei de produse n direciile conexe structurii de baz.

D. Analiza produsului

Firma S.C. Jellyprod S.R.L. , producatoare de jeleuri, a realizat succesul unui eventual produs nou: pahare comestibile, realizate pe baza de jeleu. Succesul acestui produs este mai mult ca sigur, deoarece ar fi ceva nou pe piata din Romania.Produsele ce vor fi realizate:Pahare comestibile pe baza de jeleu, de diferite arome: capsuni, kiwi, mere, portocale, lamaie, coacazeCaracteristici: Paharele vor fi realizate in totalitate din jeleu, la care se va aplica pe fundul acestora o folie de plastic, detasabila. Paharul va fi transparent si in plus fata de jeleul obisnuit, i se va adauga un agent chimic de intarire.Pret: 1.5 leiDimensiuni: Inaltime: 9 cmDiametru: 4 cm (partea inferioara) 5 cm (partea superioara)Greutate: 25 gPentru realizarea acestor pahare, trebuie achizitionat un utilaj nou, programabil pentru realizarea acestui produs nou.Avantaje: - Utilajul este fabricat in Germania- Fiabilitate ridicata- Unitate de comanda computerizata usor de utilizat- Consum redus de energie- Productivitate mareParametrii:- Productivitate: maxim 500 bucati/ora;- Parametrii electrici: 3x400V, 10 A;- Dimensiuni de gabarit: 300 x 180 x 160 cm;-greutate: cca.800 kg.Pret: 11.000 euro2. Necesarul de personalViitoarea linie de productie va necesita 3 operatori, la care se adauga un manager de productie si un angajat responsabil cu controlul calitatii produsului finit.3. FonduriInvestitia va necesita un total de 40000 de euro, din care 11000 de euro reprezinta costul achizitionarii utilajului, 25000 de euro reprezinta costul promovarii produsului si 4000 de euro reprezinta costurile cu transportul si integrarea utilajului in facilitatile de productie; finantarea va fi asigurata din fonduri proprii.

E. Analiza modului de lansare pe piata a produsului1. Date privind concurentiiPe piata produselor zaharoase ambalate branded, dropsurile detin cea mai mare pondere, ajungand la 9,2 milioane euro in anul 2009, in crestere cu 25% fata de 2008. Potentialul de crestere al subsectorului a fost bine speculat de Wrigley, compania intrand pe piata cu doua branduri - "Solano" si "Juicy Fruit". In anul 2009, jeleurile si bomboanele gumate au atins un volum de 4.300 tone, in crestere cu 140% fata de 2008. Pastilele detin circa 9% din acest subsector. Dar cel mai mare segment din piata totala a produselor zaharoase este reprezentat de halva, rahat si alte produse zaharoase similare ce au ajuns la 50 mii tone in 2009. Piata este dominata de Kraft Foods, Kandia - Excelent, Wrigley si Perffeti Van Melle, ce detin impreuna 68% din piata produselor zaharoase ambalate branded. In sectorul de produse zaharoase, companiile au investit sume importante in dezvoltarea si marketingul gamei de produse destinate copiilor. Cu toate acestea, din cauza ratei scazute a natalitatii, producatorii de dulciuri zaharoase au fost obligati sa-si indrepte atentia spre populatia adulta pentru a obtine profit. Dulciurile "medicinale" si cele puternic mentolate se adreseaza in special adultilor care urmaresc remedii comode pentru calmarea durerilor de gat si improspatarea respiratiei.In ciuda contradictiei inerente (produse zaharoase fara zahar), sortimentele alternative cu un continut scazut de grasimi si fara zahar vor capata o importanta deosebita in perioada avuta in vedere. In special alternativele fara zahar sunt importante deoarece parintii apreciaza produsele care nu pun in pericol dantura copiilor. De asemenea, in special femeile vor prefera dulciurile fara zahar si cu un continut scazut de grasimi, pentru a-si proteja sanatatea. In anumite zone, o dinamica deosebita vor inregistra dulciurile cu ingrediente medicinale datorita avantajelor pentru sanatate.2. Promovarea- prin intermediul radioului, televiziunii, panourilor stradale etc;- organizarea unor concursuri online;- participarea la targuri si expozitii.3. DistributiaNoile produse Jellyprod vor fi distribuite la nivel national, in retelele Hypermarketurilor Cora, Carrefour, Metro, Selgros etc. cat si in cadrul magazinelor mai mici, de cartier.

F: Analiza ciclului de viata al produsuluiIn ceea ce priveste ciclul de viata al noului produs,acesta este un concept care ncearca sa descrie vnzarile si profiturile produsului, consumatorii, competitia si actiunile specifice de marketing ntreprinse de la aparitia acestuia si pna la nlaturarea sa de pe piata, sau, mai precis, intervalul de timp cuprins ntre momentul lansarii unui produs pe o piata data si cel al retragerii sale definitive de pe piata respectiva.n esenta, etapele unui ciclu de viata sunt: lansarea, cresterea, maturitatea si declinul.

n etapa de lansare a produsului, principalul obiectiv al firmei este sa informeze consumatorii n legatura cu aparitia noului produs; cheltuielile n aceasta etapa sunt mari, vnzarile mici iar profiturile neglijabile, chiar negative.Prin introducerea unui nou produs pe piata a SC JELLYPROD SRL, firma urmareste dezvoltarea portofoliului sau de produse si cresterea cifrei de afaceri. Fiind un concept unic pe piata din Romania, se asteapta o imbunatatire a cotei de piata si conturarea unui brand national avand posibilitati de dezvoltare si pe pietele vecine. Pentru atingerea acestor obiective este necesara o investitie initiala considerabila pentru achizitionarea utilajelor specifice si pentru promovarea intensiva a paharelor din jeleu.Cheltuielile in aceasta perioada vor fi ridicate, dar se estimeaza totusi un profit satisfacator pentru aceasta etapa printr-o campanie de marketing agresiva ce va da notorietate noului produs si printr-o retea diversificata de distributie (lanturi cunoscute de hypermarketuri).Un studiu sociologic a evidentiat comportamentul cumparatorilor din hypermarketuri care sunt tentati sa incerce noi produse zaharoase ce sunt la un pret accesibil. Etapa de crestere este caracterizata de o crestere rapida a vnzarilor si a profitului; Firma urmareste sa-si maximizeze cota de piata si sa-si creeze o marca puternica. Consumatorii sunt numerosi dar apar si multi concurenti si imitatori, iar societatea trebuie sa-si diversifice gama de produse i sa-si extinda distributia.n etapa de maturitate volumul vnzarilor se stabilizeaza. n aceasta etapa,firma ncearca sa- si mentina avantajul competitiv prin mbunatatirea caracteristicilor produsului, extinderea garantiei si a serviciilor post-vnzare, reduceri de preturi. Se realizeaza un consum de masa dar si competitia se afla la cel mai nalt nivel. Promovarea este foarte intensiva si competitiva.In eventualitatea in care apare etapa de declin in cadrul produsului, intreprinderea verifica daca mai sunt posibilitati de a realiza profit si urmareste momentul optim de abandonare a produsului. Linia de produse este restrnsa la modelele cele mai cautate, distributia devine din nou selectiva iar actiunile promotionale se limiteaza la reclama de reamintire a produsului.

ObiectiveStrategiceLANSAREInformarea consumatorilorCRESTERERealizarea unei marci puternice; maximizarea cotei de piataMATURITATEMentinerea cotei de piata si maximizarea profituluiDECLINValorificarea tuturor posibilitatilor de a obtine profit

VanzariNivel scazutCrestere rapidaNivel maxim,urmat de usor declinIn scadere

ProfitScazut, aproape nulCrestere rapidaNivel maxim, urmat de un usor declinScad spre zero

CompetitiaNu exista In crestere, apar imitatoriConcurenta semnificativaConcurenta limitata

ConsumatoriInovatoriPiata de masaPiata de masa Concurenta limitata

Mixul produsuluiNumar limitat de modeleExtinderea liniei de produseLinie completa de produseEliminarea articolelor neprofitabile

PretulPret promotionalPreturi pentru toate categoriile de consumatoriLa nivelul concurenteiReducerea preturilor

DistributiaSelectivaIntensiva si extensivaIntensiva si extensivaSelectiva

PromovareaInformativaPersuasivaCompetitivaInformativa

Structura mixului promotionalPublicitate; promovarea orientata spre dealeriMass media; promovarea vanzarilor; publicitate; dealeriMass media; promovarea orientata spre dealeriMass media

Planul financiar

1. Calculul cheltuielilor salarialeSalarizarea personalului administrativ si specialistii sectiei de productieNr crtDenumirea functieiSalariul lunar lei/persPrime coresp. produsului proiectat, leiRemunerarea, leiTotal chelt. salarii, lei

1Manager productie35005004000

2Controlor CTC20003002300

3Personal direct productiv (3 pers)36003003900

Total1020010200

2. Calculul cheltuielilor pentru energia electricaCe= Te*Cut*Ft*Kc/*KpCut= (15*1.8)+(22+0,4)= 35,85Ce= 1,3*35,8*240*0.8/0.9*1= 9942,4 leiTe- tariful pentru 1 kWh.lei;Cut-capacitatea utilajului instalat, ore;Ft- fondul de timp de lucru a utilajului, ore;Kc- coeficientul activitii concomitente a utilajului; - randamentul utilajului;Kp coeficientul pierderilor n reea

3. Diagnosticul financiar (date luate din bilant si contul de profit si pierdere din anii 2008-2010)

3.1 Indicatori de volum ai activitatii economico- financiare

Productia exercitiuluiIndicatorAnul 2008Anul 2009Anul 2010

Productia exercitiului (lei)1.893.2611.529.7582.349.108

Evolutia productiei exercitiului inregistreaza o scadere in anul 2009 fata de anul 2008 cu aproximativ 21% pe fondul scaderilor vanzarilor datorate crizei economice., iar in anul 2010 se inregistreaza o crestere pe fondul revenirii pietei. Aceasta crestere se datoreaza in special cresterii productiei vandute, cat si a productiei de imobilizari (investitii realizate in productie proprie).

Cifra de afaceriIndicatorAnul 2008Anul 2009Anul 2010

Cifra de afaceri (lei)17.462.17214.793.10921.638.531

Din datele furnizate de tabelul de mai sus se constata o scadere absoluta a cifrei de afaceri in anul 2009 fata de anul 2008 cu 2.669.063 lei respectiv cu aproximativ 15%. Aceasta scadere este datorata scaderii vanzarilor, piata zaharoaselor fiind in declin. In anul 2010 se poate observa o crestere a vanzarilor in baza revenirii pietei, procentul de crestere a cifrei de afaceri fiind direct proportionala cu trendul pietei.

Venituri totaleIndicatori (lei)Anul 2008Anul 2009 Anul 2010

Venituri totale din care:19.400.06517.646.69025.282.702

Venituri de exploatare19.213.01217.491.31224.538.892

Venituri financiare187.053155.378743.810

Venituri extraordinare000

Venituri totale inregistreaza o scadere de 10% in anul 2009, iar in anul 2010 o crestere de 42%. La aceste modificari contributia majoritara o au veniturile de exploatare care cresc in acelasi ritm.Veniturile financiare au o evolutie neregulata, pe seama investitiilor efectuate si a diferentelor favorabile de curs valutar.Ca pondere, structura veniturilor nu suporta modificari, ponderea ,majoritara o detin veniturile din exploatare.

Cheltuieli totaleIndicatori (lei)Anul 2008Anul 2009Anul 2010

Cheltuieli totale din care:17.214.93115.786.42721.527.685

Cheltuieli de exploatare17.023.85215.349.48120.781.998

Chletuieli financiare191.079436.946745.687

Cheltuieli extraordinare000

Cheltuielile urmeaza acelasi trend ca si veniturile, avand o scadere in anul 2009 de 9%, urmata de o crestere in anul 2010 de 36%.Cheltuielile financiare in crestere indica o politica de finantare bazata si pe credite, atingand in anul 2010 un maxim de 745.687 lei.

Profit brutIndicatori (lei)Anul 2008Anul 2009Anul 2010

Profit brut din care:2.185.1341.860.2633.754.704

Rezultat din exploatare2.189.1602.141.8313.756.894

Rezultat financiar-4.026-281.568-1.877

Rezultat extraordinar000

Profitul brut s-a diminuat in anul 2009 fata de anul 2008 cu 15%, dar a crescut in anul 2010, ajungand la 3.754.704 lei.Activitatea de exploatare a condus la un rezultat in scadere in anul 2009 fata de anul 2008 atingand un nivel maxim in anul 2010 in valoare de 3.756.894. In conditiile in care investitiile efectuate nu vor aduce economii de costuri in perioada urmatoare, corelata cu preocuparea managementului pentru definirea unei strategii de reducere a costurilor, societatea nu va putea obtine marja de profit propusa.

3.2 Rate de structura a pasivului

Aceste rate reflecta ponderea diferitlor elemente de pasiv, permitand aprecierea originii resurselor intreprinderii. Cunoasterea acestor rate este indispensabila pentru aprecierea echilibrului financiar prin modalitatile diverse de alocare a resurselor la nevoi.

Rata stabilitatii financiare

Rsf= (Capital permanent / Pasiv total) *100

IndicatoriAnul 2008Anul 2009Anul 2010

Capital permanent (lei)19.573.87520.183.91822.467.291

Pasiv total18.843.23120.002.56321.584.321

Rata stabilitatii financiare (%)96%100%97%

Capital permanent= Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung

Rata stabilitatii financiare inregistreaza valori ridicate ceea ce ii confera societatii credibilitate in raport cu bancile pentru acordarea creditelor.

Rata autonomiei financiare globale

Raf= (Capital propriu / Pasiv total) *100

Indicatori (lei)Anul 2008Anul 2009Anul 2010

Capital propriu19.872.21820.193.49122.312.873

Pasiv total18.843.23120.002.56321.584.321

Rata autonomiei financiare globale (%)105%100%103%

Rata autonomiei financiare globale arata gradul de independenta financiara a societatii. Se considera ca existenta unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii. Arata cat din patrimoniul firmei este finantat pe baza resurselor proprii.Rata globala de indatorare

Rig= (Datorii totale/Pasiv total)*100

Indicatori (lei)Anul 2008Anul 2009Anul 2010

Datorii totale (lei)3.194.3414.219.5743.875.432

Pasiv total (lei)18.843.23120.002.56321.584.321

Rata globala de indatorare (%)17%21%18%

Rata globala de indatorare inregistreaza o crestere cu 4 puncte procentuale in anul 2009 fata de 2008 si descreste cu 3 puncte procentuale in anul 2010. Cresterea se datoreaza sporirii nevoilor de finantare in perioada respectivam , ca urmare a contractarii unor credite. Scaderea din anul 2010 provine din platirea creditelor si ne contractarea altora noi.

3.3 Rate de structura a pasivului

Lichiditate generala

Lg= Active circulante/Datorii curente

Indicatori (lei)Anul 2008Anul 2009Anul 2010

Active circulante (lei)8.932.7549.359.34212.549.341

Datorii pe termen scurt (lei)2.948.5433.928.7312.594.731

Lichiditate generala3.032.384.83

Situatia lichiditatii generale este satisfacatoare in conditiile incadrarii in intervalul 1,8 si 2.Valoarea acestui indicator este peste norme in toti cei 3 ani analizati ceea ce denota ca organizatia isi poate acoperi datoriile exigibile, important pentru obtinerea unui eventual nou credit.

Lichiditate imediata

Li= Active de trezorerie/Datorii pe termen scurtIndicatori (lei)Anul 2008Anul 2009Anul 2010

Active de trezorerie (lei)1.576.4521.245.8412.458.965

Datorii pe termen scurt (lei)2.948.5433.928.7312.594.731

Lichiditata imediata (%)0.530.310,9

Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa afie mai mare de 0,3. In cazul societatii noastre, rata lichiditatii imediate este foarte buna si nu afecteaza echilibrul financiar daca organizatia si-a plasat resursele financiare in titluri de valoare sau dispune de creante usor de recuperat.

Solvabilitate generala

Sg= Activ total/Datorii totaleIndicatori (lei)Anul 2008Anul 2009Anul 2010

Activ total (lei)19.431.65520.541.57623.651.763

Datorii totale3.194.3414.219.5743.875.432

Solvabilitate generala6,14,96,1

Cu cat valoarea ratei solvabilitatii generale este mai mare decat 1, cu atat situatia financiara de ansamblu a intreprinderii este mai buna. Valorile inregistrate de acest indicator arata ca societatea se bucura de o marja de securitate fata de banci. Aceasta evidentiaza ca societatea nu va intra in incapacitate de plata, deoarece se bucura de o imagine buna in randul partenerilor de afaceri si pe piata.

3.4 Indicatori de eficienta

Analiza rentabilitatii se bazeaza pe formula clasica: Rezultate= Venituri Cheltuieli.Prin intermediul unor aspecte cantitative si structurale referitoare la rezultatele economice se ajunge la analiza ratelor rentabilitatii, importanti indicatori de eficienta economica (indicatori calitativi).

Rata rentabilitatii comercialeRrc= Profit brut/ CA * 100Indicatori (lei)Anul 2008Anul 2009Anul 2010

Rrc12.5 %12,5 %17,3 %

Rata rentabilitatii financiareRrf= Profit net/ Capital permanent * 100Indicatori (lei)Anul 2008Anul 2009Anul 2010

Rrf9.4 %7,7 %14,1 %

Rata rentabilitatii economiceRre= Profit brut/Capital permanent * 100Indicatori (lei)Anul 2008Anul 2009Anul 2010

Rre11.1 %9,2 %16,7 %