Studiu de Impact Asupra Mediului - SC Forni Prest SRL

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTIINGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICEINGINERIA MEDIULUIPROTECIA MEDIULUIStudiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUIS.C. FORNI PREST S.R.L.

IntroducereObiectiveDefiniiiFlux operaional

1. Informaii generale2. Impactul asupra factorilor de mediu2.1. Apa1. Reeaua de alimentare cu ap2. Managementul apelor uzate3. Surse de poluare a apei4. Msuri de diminuare a impactului2.2. Aerul1. Surse de poluare a aerului2. Msuri de diminuare a impactului2.3. Solul1. Surse de poluare a solului2. Msuri de diminuare a impactului2.4. Nivelul de zgomot1. Nivelul de zgomot n incint i n afara acesteia2. Msuri de diminuare a impactului2.5. Deeuri1. Generarea deeurilor2. Managementul deeurilor3. Eliminarea i reciclarea deeurilor3. Situaii de risc1. Riscuri generale2. Accidente poteniale3. Planuri pentru situaii de risc4. Rezumat far caracter tehnic

INTRODUCEREEvaluarea impactului asupra mediului este un proces menit s identifice, s descrie i s stabileasc, n funcie de fiecare caz i n conformitate cu legislaia n vigoare, efectele directe i indirecte, sinergice, cumulative, principale i secundare ale activitii asupra sntii oamenilor i a mediului precum i stabilirea de msuri privind diminuarea acestora.

OBIECTIVEPrincipalele obiective ale raportului sunt prezentate mai jos: S furnizeze informaii cu privire la impactul activitii intreprinderii asupra factorilor de mediu. S furnizeze informaii asupra caracteristicilor amplasamentului i a vulnerabilitii sale. S furnizeze informaii asupra impactului asupra biodiversitii zonei amplasamentului.

DEFINIIIMEDIU condiiile inconjurtoare/externe n care funcioneaz o organizaie, i care influeneaza existenta oamenilor, animalelor i plantelor. Mediul unei activiti comerciale se extinde de la interiorul locului de munc la ecosistemul global.IMPACT DE MEDIU reprezint orice modificare a mediului inconjurator, nefavorabil sau favorabil, rezultat integral sau parial din activitile, produsele sau serviciile unei organizaii.ACTIVITI elemente ale proceselor tehnologice sau ale serviciilor auxiliare.ASPECT DE MEDIU un element din cadrul activitilor, produselor sau serviciilor unei organizaii, care poate interaciona cu mediul.PROCES ceea ce produce fabrica. Include procesul de fabricie, precum i uzinele de tratare a apei reziduale, zonei de depozitare, etc.INTRRI pot fi considerate urmtoarele: Materii prime; Fluxuri de productie, ex: produs realizat partial; Combustibil, incluznd i energia electric; Materiale de ntreinere; Ali factori semnificativi (ex : apa de ploaie; apa de spalare; transport ). IEIRI ceea ce iese din proces. Ele includ: Produse; Emisii n aer; ap; Zgomot; vibraii; Deeuri periculoase i nepericuloase; Cldura.SERVICII AUXILIARE activitati auxiliare care pot include: Servicii administrative; Furnizare de agent termic i aer comprimat; De protecia muncii; laboratoare; Ateliere de ntreinere; Instalaie de tratatre a apei reziduale.

GRILA DE COTARE A GRAVITATII IMPACTURILOR:CriteriuCoef de pondere10p5p1p

Frecvena (F)3ZilnicMedieOcazional

Gravitatea (G)4Risc pentru om i pentru mediuRisc pentru mediuNu exist risc pentru mediu

Cantitatea (C)4Nivel semnificativNivel mediuNivel redus

Reglementri (R)5NeconformitateConformitateExist perspectiva inspririi cerinelorConformitate Cerine stabile

Opinia public, vecini (V)2Plngeri i critici sistematicePlngeri i critici sporadiceNu exist plngeri sau critici

Aplicnd aceast gril unui anumit tip de impact, se poate calcula un punctaj, conform relatiei:

P = F x 3 + G x 4 + C x 4 + R x 5 + V x 2

Unde F, G, C, R si V pot lua valorile 10; 5; 1 n funcie de importana lor.Dac se coteaza toate criteriile la valoarea de 10p se obine o valoare maxim de 180 i o valoare minim de 18 dac toate criteriile sunt cotate cu 1p. Se convine s se stabileasc urmatoarele praguri: P = 18 impact slab; 18 < P < 36 impact mediu semnificativ;P > 36 impact semnificativ.

FLUXUL OPERAIONALSchema general a fluxului operaional intr-o organizaie conine trei etape fundamentale: intrri, activitate operaional, ieiri.

1. INFORMAII GENERALEDenumirea activitii activitatea principal const n fabricarea pinii; fabricarea prajiturilor i a produselor proaspete de patiserie (cod CAEN 1071), comer cu amnuntul al pinii, produselor de patiserie i produselor zaharoase, n magazine (cod CAEN 4724). Activitatea care face obiectul studiului de impact de mediu este o activitate primar n cadrul societii i anume Fabricarea painii (cod CAEN).Amplasamentul S.C. Forni Prest S.R.L. este amplasat foarte aproape de centrul oraului Oltenia, pe strada Cuza-Vod nr. 107, la o distan de aproximativ 1km de Dunare, i la o altitudine de 50 metri de la nivelul mrii. Utilizarea anterioara a amplasamentului: cas.Descrierea societatii societatea comercial Forni Prest a fost nfiinat pe 5 Martie 2007, nregistrat la registrul comerului cu numrul: J51/146/2007, avnd codul unic de identificare: RO 21272822.Descrierea activitii societatea comercial are ca domeniu de activitate fabricarea i vnzarea pinii i cuprinde urmatoarele operaiuni: Fabricarea Distribuia i vnzarea

DOTRI1. Hal metalic nchis cu suprafaa de 800 n care sunt montate: Birouri i vestiare (barbai/femei) Camer de odihn prevzut cu televizor, canapele, calculator cu internet Duuri cu dublu sens (din zona vestiarelor se trece direct n zona efectiv de lucru i invers) Camer de depozitare a materiilor prime Camera unde se efectueaz procesele tehnologice de fabricare a pinii Camer de ambalare i depozitare a produselor finite Spaiu prevzut pentru desfaurarea proceselor de vnzare2. Alte hale/incinte: Incint special amenajat pentru cogenerarea energiei electrice necesare n cazul unei pene de curent (adpostirea i buna funcionare a generatorului de curent) Incint special amenajat pentru adpostirea instalaiei de alimentare cu ap format din bazin de 2000l i hidrofor, necesar n cazul n care se oprete apa3. Curte, destul de mic, betonat, utilizat pentru dispunerea containerelor pentru deseuri selective i pentru parcarea mainilor i a utilajelor necesare manipulrii materiilor prime .

MATERII PRIME NECESARE PROCESULUI DE FABRICAIE Materiile prime reprezint materiile necesare realizrii procesului de fabricaie. n tabelul urmator sunt prezentate cantitile de materii prime pe un proces, iar cantitile anuale sunt calculate dup formula: Can=Cpr x 30 (nr de procese/zi) x 360 (nr. de zile lucrtoare)Acest efectiv de 30 de procese/zi se efectueaz n 3 schimburi a cte 8 ore.Nr.crtDenumire materie primCantitate/procesCantitate/anMod de depozitare

1.Ap30 l324.000 lNu se stocheaz n rezervoare, ci este luata direct din reeaua de alimentare cu ap a oraului

2.Drojdie1,250 kg13.500 kgSe depoziteaz n camera de depozitare

3.Fin60kg648.000 kgSe depoziteaz n camera de depozitare

4.Amelioratori 0,1 kg1.080 kgSe depoziteaz n camera de depozitare

5.Sare 1kg10.800 kgSe depoziteaz n camera de depozitare

FLUXUL TEHNOLOGIC

1. Recepia materiilor prime2. Depozitarea materiilor prime n spaiile prevzute depozitrii lor n condiii optime3. Procesul de fabricaie:FrmntareaFrmntarea reprezint acea operaie tehnologica in urma creia se obine, din materiile prime si auxiliare utilizate, o masa omogena de aluat, cu o anumita structura si nsuiri reologice.Procesele care au loc n aluat, n frmntare. Procesele eseniale care au luat loc n frmntare i care alctuiesc baza principala nsuirilor lui fizice pe care trebuie sa le aib in in procesul tehnologic sunt: legarea apei si modificarea proteinelor.Legarea apei in aluat reprezint un proces complex, depinznd de propietatile coloidale ale proteinelor si amidonului - principalii componeni ai fainii.Proteinele leag apa in aluat in cea mai mare parte osmotic (75%) si in parte prin absortie. Apa legata osmotic provoac umflarea gliadinei si a gluteninei si trecera lor in stare de gluten, pe cnd apa legata prin absorbie formeaz in jurul lanurilor proteice asa-zisele pelicule de hidratare.Amidonul leag principala masa a apei, in general, prin adsortie, in microcapilare. ntruct, datorita structurii solide a amidonului, nu se pot lega osmotic cantiti inseminate de apa, granulele se mresc in mod nensemnat la frmntarea aluatului.Modificarea proteinelor din aluatse produce ca urmare a transformrilor fizice si chimice pe care le sufer in cursul procesului de frmntare.Prin frmntare se micoreaz cantitatea de gluten ce poate fi splat, ntruct, ca urmare a aciunilor mecanice, creste cantitatea de proteine solubile, deci si acelora care formeaz glutenul.Din punct de vedere chimic, proteinele din aluat isi modifica structura si compoziia prin denaturare, in principal k urmare a descompunerii pe cale hidrolitica, sub aciunea unor acizi si enzime.Regimul tehnologic al procesului de frmntare. Regimul de frmntare se refera la Ia durata frmntrii si la temperatura pe care trebuie sa o aib semifabricatul.Durata frmntrii, utiliznd malaxoare obinuite, cu doua viteze este in medie de 6-8 min la maia si 8-10 min la aluat.In cazul utilizrii malaxoarelor cu viteza rapida, durata frmntrii este de numai 2-3 min, iar la cele ultrarapide chiar de 30 sec, timp in care, sub aciunea intensa a organelor de frmntare ale mainii, se formeaz structura optima a aluatului.Temperatura semifabricatelor trebuie sa aib in vedere scopul urmrit in fiecare stadiu de preparare a aluatului. Astfel la maia temperatura de 29-31C iar la aluat, urmarindu-se si si intensificarea fermentaiei, temperatura este de 31-33 C.Controlul frmntrii aluatului se face prin stbilirea momentului in care s-au obinut nsuirile optime, ceea ce se verifica dup aspectul masei de aluat, cum si prin urmrirea duratei frmntrii si a temperaturii aluatului. Se considera aluat frmntat corespunztor aluatul care este omogen, bine format, uscat la pipaire, elastic, deprinzandu-se uor de pe braul malaxorului si peretele cu vei in care s-a frmntat.Temperatura se verifica cu ajutorul termometrului, la sfritul frmntrii.

Fermentaia aluatuluiUna din fazele principale ale procesului de fabricaie a pinii albe la tava este fermentarea aluatului. Fermentaia se face cu scopul de a se obine aluat bine afanat, din care sa rezulte un produs bine crescut. Procesele care au loc in timpul fermentaieiProcese chimice care se refera, in primul rnd la, la modificarea glucidelor -componenteAsupra proteinelor fermentaia exercita att o aciune de modificare a reelei, in sensul slbirii scheletului glutenic cat si o cretere a garadului de solubilitate.Modificrile proteinelor influeneaz favorabil capacitatea aluatului de a retine gazele de fermentaie, ntruct glutenul devin mai extensibil si elastic.Procesele enzimatice sunt reprezentate in cea mai mare parte de amiloliza amidonului si de proteoliza glutenului.Modul in care activeaz aceste enzime este de mare importanta la prepararea aluatului. Astfel, a-amilaza transforma amidonul formnd mai multe dextrine si o cantitate mica de maltoza. Dimpotriv, fi-amilam transforma amidonul in mai puine dextrine si mai multa maltoza.Procesele microbiologice care au loc in faza de fermentaie a aluatului se refera la nmulirea drojdiilor si a bacteriilor acidogene.Regimul de fermentaie se refera la temperatura, durata si acidiate finala.Temperatura la care are loc fermentaia este de 30-32C pentru aluat. burat fermentaiei este mai mare 120-150 min. la maia si 20-30 min la aluat.Prelucrarea aluatuluiOperaiile tehnologice care se executa in cazul fazei de prelucrare sunt: -divizarea aluatului, prin mprirea acestuia in bucati de masa egala, prestabilita;-premodelarea aluatului;-predospirea aluatului;-modelarea aluatului, prin care se obine forma caracteristica a produselor;-dospirea finala, care reprezint ultima etapa a fermentaiei aluatului, in timpul creia se definete structura porozitatii pe care o va avea produsul finit.

Divizarea aluatuluiDin masa de aluat fermentat trebuie sa se separe bucati din care sa se obtina, dup coacere si rcire, produse de greutate prestabilita, tinandu-se seama de scazamintele in greutate care au loc la coacere si rcire.Divizarea se realizeaz, in cazul fabricrii pinii, cu maini avnd funcionare continua. Cele mai utilizate maini de divizat sunt: maina de divizat cu camera si piston si maina cu camera de divizare.

Operaia de premodelareAluatul se mparte n dou buci, iar fiecare bucat se modeleaz rotund.

Predospirea aluatuluiAceasta opreatie se realizeaz prin meninerea in stare de repaus, in condiii corespunztoare de microclimat, a bucilor de aluat dup divizare sau premodelare.Durata predospirii este de 5-8 min, intr-o atmosfera condiionata, avnd temperatura de circa 30 C si umiditate relativa de 75%.Se folosete predospitorul cu benzi suprapuse.

Modelarea aluatuluiOperaia de modelare permite sa se obtina att forma estetica ca a produsului, cat si o structura uniforma a miezului, prin eliminarea golurilor mari formate in timpul fermentaiei.Prin modelare porii existeni in bucile de aluat se fragmenteaz, iar bulele mari de gaze se distrug, formandu-se un numr sporit de pori, astfel ca structura porozitatii pinii se mbuntete mult. fiecare bucata se modeleaz sub forma de fitil dup care cele doua fii le se mpletesc si se aseaza in tava pregtit.

Dospirea finalScopul principal al dospirii finale este acumularea de co2, care condiioneaz volumul si structura porozitatii pinii albe la tava, nsuiri influenate de intensitatea si dinamica formarii gazelor de fermentaie si capacitatea aluatului de a le retine.Dospirea finala trebuie sa se desfoare intr-un mediu cald si umed, cu temperatura de 35-40C si umiditate relativa de 75-80%. aciditatea finala a bucii de aluat 3-3.5 grade.Momentul in care aluatul a ajuns la optimul de fermentaie se stabilete att prin verficari senzoriale de ctre cocator sau maistrul de fabricaie, cat si la laborator, prin determinarea aciditii. Senzorial, se verifica volumul si propietatile fizice ale aluatului, optimul fiind considerat atunci cnd bucata este dezvoltata si moale la pipaire,elastica, iar prin apsarea uoara cu degetele pe suprafaa urmele formate dispar treptat. Pentru dospire se folosete dospitorul tip dulap.

Coacerea aluatuluiDup ce bucile de aluat au dospit corespunztor, sunt supuse coacerii in timpul creia, datorita cldurii cuptorului, aluatul se transforma in produs finit. In procesul tehnologic, coacerea reprezint cea mai importanta faza, ntruct aceasta produce schimbarea materiilor prime si auxiliare utilizate la prepararea aluatului, in produs comestibil.Regimul de coacereDup ce bucile de aluat au dospit corespunztor, sunt supuse coacerii n timpul careta, datorit cldurii cuptorului, aluatul se transform n produs finit. In procesul tehnologic, coacerea reprezint cea mai important faz, ntruct aceasta produce schimbarea materiilor utilizate la prepararea aluatului, n produs alimentar comestibil.Coacerea aluatului reprezint un proces hidrotermic complex, determinat de macanismul deplasrii cldurii i umiditii aluatului supus coacerii.Concomitent cu acest proces de baz, transformarea aluatului n produs finit comport o serie de modificri fizice, coloidale, biochimice si microbiologice, care se desfuar n cmpul de temperatur a camerei de coacere.Spoirea bucilor de aluat contribuie la formarea luciului cojii produsului, ct i la ameliorarea elasticitii suprafeei aluatului, mai ales n cazul cnd dospirea finala s-a efectuat n atmosfer insuficient de umed sau n curent de aer, care a produs uscarea suprafeei bucilor de aluat i formarea crustei.Un astfel de aluat introdus ca atare n cuptor d natere la produse cu multe crpturi la coaj i volum redus.

Procesele care au loc in aluatul supus coacerii:Coacerea aluatului reprezint un proces hidrotermic complex, determinat de mecanismul deplasrii cldurii si umiditii aluatului supus coacerii.-nclzirea aluatului. Datorita temperaturii ridicate din camera decoacere a cuptorului se produce schimbul de cldura intre bucile de aluat sielementele nclzite ale cuptorului. nclzirea aluatului este procesul carereprezint principala cauza a tuturor celorlalte procese si modificri care au locia coacerea produsului. Modificarea amidonului. In procesul de coacere amidonul din aluat sufer cele mai mari transformri, principalele fiind degradarea termica si degradarea enzimatica. Gelifierea constituie un fenomen endotermic, cosumul de cldura folosit la distrugerea structurii micelare interioare a granulelor si divizarea acestora in micele singulare sau grupe de micele mai mult sau mai puin mari. Prin gelif iere amidonul absoarbe att apa de hidratare proprie cat si apa de hidratare pusa in libertate prin coagularea proteinelor. Modificarea proteinelor. In timpul coacerii, datorita nclzirii, proteinele din aluat sufer modificri prin denaturare, care sunt profunde in momentul cnd incepe formarea miezului produsului. S-a determinat ca la aceasta temperatura se reduce brusc solubilitatea proteinelor si anume cu peste 37%, in comparaie cu solubilitatea la 30C. Formarea culorii cojii, ca rezultat al interaciunii de oxidoreducere a zaharurilor nefermentate din aluat si a produselor de desconpunere a proteinelor, formandu-se prin reacia Maillard, produse numite melanoidine. Faina cu putere redusa de fermentaie conduce la obinerea de produse avnd culoare deschisa. Pentru corectarea acestui defect se adaug la prepararea aluatului zahr.Formarea aromei si a gustului, ca urmare a continurii unor transformri chimice petrecute inca din faza de fermentaie a aluatului, in urma crora rezulta, pe langa alcool etilic, o serie foarte mare de substane. Formarea unei cantiti suficiente de substane aromatice este condiionata de stadiulanterior de fermentaie a aluatului, coacerea corecta, forma si mrimea produselor. Pentru obinerea cojii rumene si crocante restul procesului de coacere trebuie sa se desfoare in mediul uscat, o astfel de coaja reprezentnd garania unei arome complete a produsului. Modificarea activitii microf lorei fermentative si a drojdiei din aluat.

Umezirea (spoirea) aluatuluiUmezirea bucilor de aluat contribuie la formarea luciului cojii pinii albe la tava, cat si la ameliorarea elasticitii suprafeei aluatului, mai ales in cazul cnd dospirea finala s-a efectuat in atmosfera insuficient de umeda sau in curent de aer, care a produs uscarea suprafeei bucilor de aluat si formarea crustei.Felierea piniiAceasta operatie se realizeaza cu utilaje speciale in urma caruia rezulta felii de paine egale ca si grosime , dupa care painea feliata este ambalata pentru a fii pastrata si depozitata in conditii igienice.Depozitarea piniiDepozitarea urmrete doua scopuri principale: rcirea produselor in condiii optime si pstrarea calitii lor pe o anumita durata, pana ce sunt livrate in reeaua comerciala.Principalele condiii pentru pstrarea produselor in depozite sunt urmtoarele; temperatura de 18-20C, cat mai uniforma, fara a fi influenat de sursele de cldura din interiorul unitii de producie sau sau de cele din exterior ventilaie suficienta, lumina si umiditate relativa a aerului 65-70%. igiena corespunztoare pentru produsele alimentare

2. IMPACTUL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

2.1. APA2.1.1 Reeaua de alimentare cu apAlimentarea cu ap se face n scop igienico-sanitar, tehnologic, igienizat platform i stropit spaii verzi, din reeaua oraului.Cerina total de ap este: Pentru desfurarea a 30 de cicluri de producie pe zi este necesar o cantitate de 1mc ap/zi. Tinnd cont c se mai utilizeaz ap pentru: consum, rcirea platformei, igienizat platforma, stropit spaiile verzi se mai adauga aproximativ 2.5mc/zi. Toate acestea duc la o cantitate maxima de 3mc/zi i o cantitate medie de 1.75mc/zi.

2.1.2 Cogenerarea apeiSURSA: subteran alcatuit din 16 puuri forate la adncimea de 73-82mVOLUME I DEBITE DE AP AUTORIZATE: Q zi max = 3,5 mc = 0,46 l/s;anual 14,60 mii mc; Q zi med = 1,22 mc = 0,17 l/s;anual 5,548 mii mc; Q zi minim = 1,02 mc = 0,17l/s;anual 5,548 mii mc; Funcionarea este permanent: 365 zile/an, 24 ore/zi.INSTALAII DE CAPTARE: Forajele nr. 1-16 sunt echipate cu electropompe submersibile tip HEBE tip 65 X 6 Forajul 17 este echipat cu o pomp de tip LOWARAINSTALAII DE TRATARE: Staie de desufizare pentru inlaturarea hidrogenului sulfurat, diminuarea substanelor organice, a amoniacului i a azotiilor pe care apa i conine; Staie de clorinare pentru corectarea parametrilor fizico-chimici i bacterilogici ai apei,care este amplasat la parterul staiei de desulfizare;INSTALAII DE DISTRIBUIE I NMAGAZINARE: Aducerea apei de la foraje la gospodria de ap se face prin conducta de font cu Dn=400 i lungimea de 7,8Km nmagazinarea se face cu ajutorul a 2 rezervoare semingropate din beton armat monolit, advnd un volum de 1000 mc capacitate fiecare Distribuia apei la consumatorii interni i la teri se realizeaz prin pompare pe conducte Dn= 200mm i lungimea de 6500mAPA PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Volum intangibil 1000 mc Debitul suplimentar pentru refacere din sursa subterana proprie = 12 l/sVOLUME DE APA ASIGURAT N SURSE Volume de ap n regim nominal- 6849 mc/zi Volume de ap n regim minim- 2740 mc/ziNECESARUL TOTAL DE APA Maxim zilnic = 3,5mc/zi Mediu zilnic = 1,75 mc/zi Minim zilnic = 1 mc/ziGRADUL DE RECIRCULARE este de 63,8% n cadrul: Seciei de extracie unde exist 4 turnuri de rcire i o staie de pompare echipat cu 4 pompe Seciei de rafinrie unde exist 2 turnuri de rcire i o staie de pompare echipat cu 3 pompe Volumul de mas recirculat la cele dou secii este de 3,5 mc/zi

2.1.2 Managementul apelor uzateApele uzate menajere i tehnologice sunt colectate ntr-un decantor cu site pentru nlaturarea resturilor de aluat, iar apoi sunt evacuate n reeaua de deversare a apelor uzate aferent oraului.

EVACUAREA APELOR UZATEApele menajere i tehnologice care nu necesit epurare sunt evacuate n rul Ialomia: Q max/zi 3,5 mc Qmed/zi 1,75 mc Qmin/zi 1 mc Qanuala 630 mc Lungimea total sipml a reelei de canalizare din incinta SC Forni Prest SRL Punct de lucru Oltenita este de circa 150. Colectorul de evacuare a apelor uzate de la SP3 la reteaua de calarizare estede 600mm i o lungime de 200m.2.1.3 Surse de poluare a apeiSurse de poluare a apei sunt, chiar dac nu polueaz n cantiti exagerate sau foarte mari, trebuie mcar amintite: aluatul, finaF=1; G=5 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ;P= 34 acest coeficient reprezint un impact mediu semnificativ

2.1.4 Msuri de diminuare a impactuluiDeoarece fabrica este prevzut cu un decantor cu site pentru ndeprtarea resturilor de aluat provenit n urma igienizrii platformei i prin faptul c nu trateaz cu nicio alt substan apele uzate, se poate spune c a fost adoptate cteva msuri de diminuare a impactului. Modul de epurare i evacuare a apelor uzate rezultate pe amplasament, precum i valorile limit admise la evacuare pn la data de 31.12.2007, sunt prezentate n tabelul de mai jos:

Nr.Crt.Categoria apeiModul de epurare, evacuare n receptori autorizaiCaracteristici de calitate normateValori limit de emisie

1Menajere i tehnologice care necesit epurarePreepurare i evacuare n rul ArgespH6.5-8.5

CBO5100 mg/l

Azot amoniacal8 mg/l

Azotai35 mg/l

Azotii2 mg/l

Reziduu filtrat la 105C2000 mg/l

Detergeni biodegradabili0.5 mg/l

Fosfor total4 mg/l

Cloruri500 mg/l

Apa freatic

Societatea nu evacueaz poluani n pnza freatic.Calitatea apei pentru potanilizare preluat din foraje va urmri ncadrarea indicatorilor fizico-chimici i microbiologici n limitele prevzute de Legea Nr. 311/2004, privind calitatea apei potabile.

Nr. Crt.IndicatoriUnitate de msurValoarea admis conform Lg. 458/2002 modificat i completat cu Lg.311/2004

1Amoniumg/l0.50

2pHunit. pH6.5-9.5

3Clor rezidualmg/l0.50

4Escherichia coliNr./2500

5Nitriimg/l5.0

6Nr. colonii dezvoltate 22CNr./ml100

7Nr. colonii dezvoltate 37CNr./ml20

8Sulfuri i hidrogen sulfuratg/l100

9Bacterii coliformenr/100 ml0

10OxidabilitatemgO2/l5.0

11TurbiditateUnit.5

12EnterocociNr./ 100 ml0

2.2. AERUL2.2.1. Surse de poluare a aeruluiCa surse de poluare a aerului putem aminti: particulele de fin, emisiile de dioxid de carbon, urme de metan, generat de procesul de coacere i aburul, care este nlturat din interiorul cuptorului cu un autosistem de protecie. Emisiile poluante sunt evacuate prin niste fumuri.F=10; G=5 ; C=5 ; R=1 ; V=1 ;P= 77 acest coeficient reprezint un impact semnificativ

2.2.2. Msuri de diminuare a impactuluiPentru diminuare impactului asupra aerului sunt necesare filtre pentru depoluarea atmosferic. Filtru de aer compact cu tehnologia clasic HEPA sunt cele mai indicate pentru purificare aerului cu un randament de 90%.

2.3. Solul2.3.1. Surse de poluare a soluluiDatorit faptului ca societatea comercial se afl situat pe o platform betonat, se reduce semnificativ poluarea solului.F=1; G=1 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ;P= 18 acest coeficient reprezint un impact slab

Element/ poluant Valori normale mg/kg substan uscatPraguri de alert mg/kg substan uscat Praguri de intervenie mg/kg substan uscat

Folosin sensibil a terenuluiFolosin mai puin sensibil a terenuluiFolosin sensibil a terenuluiFolosin mai puin sensibil a terenului

Produse petroliere10020010005002000

Sulfai-200050001000050000

2.3.2. Msuri de diminuare a impactuluiNu este cazul.

2.4. Nivelul de zgomot2.4.1. Nivelul de zgomot n incint i n afara incintein cadrul procesului tehnologic exist utilaje care sunt surse de zgomot dar, imisiile msurate pe perimetrul incintei demonstreaz c nu sunt depite limitele cuprinse n STAS 10009/1988, i anume pentru zona industriala 65 dB.Drumurile i aleile din incint vor fi intreinute corespunztor.Instalaiile care produc zgomot i/sau vibraii vor fi echipate i exploatate astfel ncat funcionarea lor s nu poat cauza zgomote transmise pe calea aerului sau prin medii solide susceptibile s afecteze sntatea sau sigurana populaiei.Este interzis folosirea oricrui tip de aparat de comunicare pe cale acustic ( sirene, alarme, difuzoare, etc.) care s jeneze zonele nvecinate, cu excepia cazurilor excepionale de folosire a lor pentru prevenirea i/sau semnalarea incidentelor grave sau accidentelor.F=1; G=1 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ;P= 18 acest coeficient reprezint un impact slab

2.4.2. Msuri de diminuare a impactuluiDeoarece nivelul de zgomot att din incint ct i din interiorul acesteia nu depete valoarea maxim admis prin STAS, se poate afirma ca nu este cazul adoptrii unei msuri de diminuare a impactului.

2.5. Deeuri2.5.1. Generarea deeurilorDeoarece majoritatea aparaturii fiind de natur electric i pe gaz, de ultim generaie, din procesul de fabricaie nu reiese niciun fel de deeu, rebuturile rezultate procesului de fabricaie nu se ncadreaz n aceast categorie, ele nefiind aruncate, ci donate unor azile de batrni sau unor oameni nevoiai.Ca deeuri putem aminti: deeurile menajere rezultate din procesul de igienizare a incintei, deeuri de ambalare.Deeurile menajere sunt alctuite din materiale precum hrtie, carton, textile, organice(resturi alimentare i de grdin) i lemn. Dup cum se poate vedea, cel mai mare procentaj il are cartonul, hrtia i textilele 75% din fluxul de deeuri, urmat de materialele organice biodegradabile cu 24% i materialele anorganice care nu sunt biodegradabile 1%.Deeurile de ambalare reprezint procentul de 75% generat din hrtii, cartoane i textile.F=5; G=1 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ;P= 18 acest coeficient reprezint un impact slab

2.5.2. Managementul deeurilorDeeurile sunt depozitate n containere selective de deeuri, ele avand rolul sortrii deeurilor n vederea reciclarii. Acestea sunt ridicate de firma de salubritate o data la 2 zile, tot selectiv.

2.5.3. Eliminarea i reciclarea deeurilorDat fiind procentajul deeurilor de ambalare de 75%, n prim instan s-a recurs la arderea acestora, dar s-a observat o cretere substanial a cantitilor de emisii poluante n atmosfer, aa c s-a recurs la sortarea i trimiterea acestora ctre un centru de reciclare, sau dac sunt n stare acceptabil (uzur sub 15%) se pot reutiliza pentru ambalare.

3. SITUAII DE RISC

3.1. Riscuri generaleMunca ntr-o astfel de societate implic anumite riscuri cum ar fi: inhalarea particulelor de fin, posibile arsuri cu abur, accidentrilor, datorit greutilor ce necesit ridicarea.

3.2. Accidente potenialeIncendii, cu un puternic efect asupra mediului, datorit emisiilor de dioxid de carbon, a particulelor de cenu i a fumului.Explozii, n cazul unei fisuri a conductei de gaz, avnd aceleai consecine asupra mediului ca i incendiul.Inundaii, n cazul unei fisuri a bazinului de 2000l de ap prevzut n instalaia de rezerva n cazul n care se oprete apa.

3.3. Planuri pentru situaii de riscCa planuri pentru situaiile de risc putem aminti: instructajul primit, expunerea n locurile vizibile a unor afie cu regulile i ieirile de urgen n caz de incendiu, instinctoare i uneltele necesare n cazul incendiilor i exploziilor.

4. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

Nr. crt.Factor de mediuPUNCTAJObservaii

1.Ap34Dei se ncadreaz n cadrul impactului mediu semnificativ, aceast ponder este aproape de limit i sunt necesare niste msuri antipoluante.

2.Aer77Cea mai mare punctaj;Adoptarea unor masuri de diminuare a impactului prin amplasarea filtrelor pentru reducerea emisiilor poluante

3.Sol18Aceast punctaj de 18 reprezint un impact foarte slab asupra mediului, nu sunt necesare msuri de diminuare a impactului

4.Nivelul de zgomot18Nu sunt necesare msuri de diminuare a impactului

5.Deeuri18Nu sunt necesare msuri de diminuare a impactului

Calculnd ponderea medie rezult o pondere, Pm=33, ceea ce reprezint c societatea comercial SC FORNI PREST SRL are un impact mediu semnificativ asupra mediului.

ANUL DE STUDIU: II (2012 2013)

2

3