Plan Afacer PENSIUNE

7/28/2019 Plan Afacer PENSIUNE

1/22

Plan afaceri

Pensiunea DeeaCuprins1. DESCRIEREA AFACERII

1.1 Identificarea agentului economic

1.2 Prezentare activitate pensiune turistica

1.3 Produse si servicii oferite

2. PIATA SI CONCURENTA

2.1 Piata

2.2 Clientii

2.3 Concurenta

3. IMPLEMENTARE AFACERII

3.1 Managementul si personalul

3.2 Investitii necesare si amenajare

3.3 Analiza SWOT

4. VANZAREA PRODUSELOR SI SERVCIILOR

4.1 Strategii de promovare a afacerii

4.2 Strategii de comercializare a produselor si serviciilor

5. PLANUL FINANCIAR

In ziua de azi cei mai multi turisti sunt dispusi sa renunte la vacantele costisitoaredin diverse statiuni ce devin din ce in ce mai aglomerate, orientandu-se la locuri catmai retrase si in acelasi timp cat mai aproape de natura. Din acest motiv o activitateoportuna si din care provin venituri mai mult decat substantiale este pensiuneaturistica, iar acestea venind daca activitatea este bine organizata si daca ofera serviciide o buna calitate.


2/22

Proiectul de fata, prezinta infiintare unei pensiuni turistice, cu o capacitate de 21locuri in localitatea Campulung Moldovenesc, judetul Suceava.

Serviciile ce vor fi puse la dispozitia clientilor sunt urmatoarele :

Gazduirea clientilor pe perioada dorita Pensiune completa (cazare + 3 mese/zi) sau demipensiune (cazare + 2 mese/zi). Servicii suplimentare : piscina, excursii montane, plimbari cu bicicleta, focuri de

tabara, participarea la diverse evenimente si sarbatori locale.

Publicul tinta pe care intentioneaza sa-l atraga aceasta pensiune sunt familii tinere cuo varsta cuprinsa intre 25-40 ani, cu venituri medii.

Concurenta luata in calcul, este cea directa, reprezentata de celelalte pensiuni dinzona, dar si cea indirecta, reprezentata de alte tipuri de unitati de cazare, din zoneapropiate dar si cele de pe litoral.

Conform normelor Ministerului Turismului, pensiunile sunt clasificate pe numere demargarete, pentru o mai buna informare si protectie a turistilor. Pentru a fi inconcordanta cu acest norme pensiunea "Deea" va fi astfel amenajata incat sacorespunda clasei de doua margarete.

Amenajarile necesita o investitie de 31611,46 lei, conform estimarilor initiale pe baza bugetului elaborat. Pe langa aceasta investitie cu amenajarea pensiunii, seadauga si costul amenajarii piscinei si a achizitionarii generatorului de valuri, costuricare se ridica la 10250 lei, si se mai adauga achizitionarea unui autoturism in valoarede 16500 lei, pentru care se va contracta un credit.

Pentru estimarile financiare din primul an s-a avut in vedere ca activitatea incepeabia in luna iulie, iar rata de ocupare va fi tot mai mica la inceput, dat fiind faptul ca

pensiunea nu este cunoscuta inca. Pentru atragerea clientilor s-au practicat preturidiferentiate, in functie de perioada, ceea ce face ca preturile sa fie mai mici decat celeale concurentei.

URMEAZAAAAAAAA

1. Descrierea afacerii

1.1 Identificarea agentului economic.

S.C. Deea S.R.L. este o societate ce a luat fiinta in anul 2008, avand drept scopinaugurarea pensiunii omonime, in localitatea Campulung Moldovenesc, judetul Suceava.

1. Numele firmei : S.C. DEEA S.R.L.

2. Data inregistrarii la Registrul Comertului : 19 iunie 2008


3/22

3. Forma juridica : S.R.L. (conform legii nr. 31/1990)

4. Adresa sediului social : orasul Campulung Moldovenesc, str. Bunesti nr. 16, judetulSuceava.

5. Data inceperii activitatii : 1 Mai 2009

6. Valoarea capitalului subscris si varsat : 1000 lei

7. Natura capitalului : privat

8. Tipuri de activitati desfasurate : Servicii de turism : cazare/pensiune, agrement;Comercializarea produselor alimentare si nealimentare.

9. Asociati : Baltariu Mihai si Rusu Andreea

1.2 Scurta descriere a activitatii de pensiune turistica

Pensiunea turistica reprezinta o structura de primire, avand o capacitate de cazarede pana la 10 camere, totalizand maximum de 30 locuri in mediul rural si pana la 20camere in mediul urban. Aceasta functioneaza in locuintele cetatenilor sau in cladiriindependente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditii de

pregatire si servire a mesei.

Pensiunea turistica este una din cele mai simple variante de practicare a serviciilor

turistice, care ofera posibilitatea de a obtine venituri bune, cu un capital si un riscmoderat.

Pensiunea "Deea" este amplasata in Campulung Moldovenesc, oras imprejmuit demasivele Rarau si Giumalau. Drumul pana la pensiune este asfaltat, si este functional petot parcursul anului. Se poate ajunge usor atat cu autoturismul cat si cu autocarul.

Fiind un oras mic Campulung Moldovenesc poate oferi turistilor zile de relaxaresi de odihna la poalele muntilor, dar si alte activitati specifice zonelor urbane : si aici

putem incadra plimbari in parc, iesiri la terasele localurilor din oras.

Amplasata la marginea orasului la poalele muntelui, pensiunea beneficiaza de un peisaj pitoresc, aer curat si liniste, elemente care sunt tot mai cautate si mai pretuite inultimii ani de catre turistii de pretutindeni.

Terenul pe care este amplasata pensiunea are o suprafata de 2300 m 2, oferindastfel posibilitatea de noi amenajari. Cladirea este in stare buna, impartita in demisol,

parter si mansarda.


4/22

Pentru inceput, asociatii se vor ocupa singuri de oaspetii lor, urmand sa angajezesi ajutoare odata cu evolutia afacerii.

1.3Produse si servicii oferite

1.3.1. Cazarea

In primul rand, rolul pensiunii este de a oferi cazare oaspetilor sai. Pentru a putea faceacest lucru in cele mai bune conditii, la dispozitia oaspetilor va fi pusa intreaga cladire,gazdele alegand sa locuiasca in curtea alaturata, spre a lasa oaspetii sa se simta cat mai inlargul lor. Singurele momente in care gazdele vor fi prezente vor fi cele in care se va

pregati si se va servi masa.

Posibilitatile de cazare constau in 5 camere cu pat dublu, 3 camere cu doua paturisi un apartament cu 2 camere ce poate gazdui 5 oaspeti. S-a optat pentru aceastastructura deoarece clientii vizati sunt familiile cu copii mici, care in general prefera sa ii

aiba in aceeasi camera in timpul calatoriilor. In cazul parintilor care vin cu mai mult deun copil, la dorinta acestora se poate adauga un pat pliant (pentru acest scop au fostachizitionate 4 paturi pliante), sau se poate inchiria una dintre camerele cu doua paturi.

Locurile de cazare se pot rezerva prin intermediul site-ului web al pensiunii,telefonic sau prin intermediul agentiilor de turism cu care pensiunea colaboreaza.

1.3.2. Servirea mesei

Pe langa oferirea serviciilor de cazare, in cadrul unei pensiuni turistilor trebuie sa li seofere si posibilitatea de a lua masa. Gazdele de la pensiunea "Deea" vor face tot posibilul

pentru a oferi oaspetilor care le trec pragul o experienta cat mai placuta. O parte dinfructele si legumele proaspete vor fi aduse din gradina proprie, urmand ca necesarul safie completat prin achizitii de la diferitii producatori locali. Tot de la acestia se vor achizitiona produse lactate proaspete. Aprovizionarea cu alimente precum mezeluri,carne congelata etc., se va face de la un supermarket o data pe saptamana.

In elaborarea meniului se va tine cont de specificul local, cat si de alimentele simancarurile specifice diferitelor sezoane. Preferintele oaspetilor vor avea de asemeneaun rol important, acestia vor fi consultati in prealabil, pentru a nu aparea surprizeneplacute.

1.3.3. Piscina de tip : strandProprietarii pensiunii au dorit sa aduca ceva special pentru acest tip de activitate,

astfel s-au gandit ca o piscina primitoare si incapatoare pentru zilele fierbinti de vara, ar atrage mai multi clienti, in plus ar putea castiga bani in plus, deoarece piscina va fideschisa pentru toti turistii din zona, dar si pentru localnici.


5/22

Pe langa faptul ca va fi singura din oras in aer liber, aceasta va fi printre singureledin tara, fiind prevazuta cu un generator de valuri si un sistem de curatare a apei petimpul noptii. Pe langa acest generator, piscina va avea si o plaja primitoare amenajatacu umbrele si sezlonguri.

1.3.4. Facilitati de petrecere a timpului liber

Nu in ultimul rand turistilor li se vor oferi si facilitati de petrecere a timpuluiliber. Printre acestea se numara cele oferite in cadrul pensiunii, unde ei pot sa joace

badminton, sa joace ping-pong, sau sa se bucure de un gratar in aer liber. Vor fiachizitionate si doua biciclete ce vor sta la dipozitia celor dornici de o plimbare, iar serile vor putea fi petrecute in jurul unui foc de tabara, chiar in curtea pensiunii.

Pentru turistii curiosi de spcificul locurilor si de felul cum se desfasoara viata in

aceasta zona, se vor organiza vizite in gospodarii tipice taranesti, prilejuri perfecte pentru ca si cei mici sa invete despre un alt stil de viata.

Pentru iubitorii naturii, se pot organiza excursiide o zi pe masivele Rarau sauGiumalau, ori pot fi indrumati spre cele mai pitoresti locuri de plimbare din zona.

Iata ca se poate gasi cate ceva de facut pentru fiecare oaspete, fie el adult saucopil, aventurier sau comod.

2 PIATA SI CONCURENTA

2.1 PIATA

Piata de servicii turistice din Romania a inceput din nou sa se dezvolte, dar inca potentialul turistic nu este insa nici pe departeindeajuns exploatat. La inceperea uneiactivitati in domeniu, nu se poate face abstractie de tendintele in dezvoltarea turismului

pe plan local, national si international. Tendinta spre dezvoltarea turismului se observain momentul actual la nivel mondial. Cresterea cererii este favorizata de dezvoltarea

posibilitatilor schimbului de informtie, precum si de scaderea dificultatilor si costurilor calatoriilor. Odata cu o mai mare accesibilitate a transportului pe plan international, totmai multi turisti se indreapta spre destinatii inedite, in cautare de experiente noi.

Odata cu cresterea cererii, oferta turistica este la randul ei din ce in ce mai vasta simai diversificata. Turismul este considerat din ce in ce mai mult un panaceu universal,capabil sa rezolve problemele economice ale localitatilor si teritoriilor. Tot mai multeregiuni realizeaza importanta sa si incep sa-si valorifice atractiile, sporind ofertaexistenta. Astfel, concurenta in domeniul turistic devine tot mai acerba.

In ultimile decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene si politicilenationale ale statelor membre au incurajat orientarea turismului catre zonele rurale,


6/22

luand in calcul efectele si implicatiile pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate deOrganizatia Mondiala a Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta intr-un ritm mairapid decat turismul international in ansamblul sau.

Interesul manifestat pentru turismul rural in Romania a crescut dupa anul 1989, cu

concentrare in zona montana a tarii, a carei populatie numara aproximativ 1,7 milioane si peste 600 mii gospodarii familiale.

Incepand cu anul 1992 Romania a beneficiat de programul PHARE pentru turism,in cadrul caruia, pentru dezvoltarea turismului rural, au fost alocate cca. 900 000 ECU,in perioada 1995-1997. In acest context si sub coordonarea autoritatii administratiei

publice centrale in domeniul turismului (permanent modificata ca forma institutionala,creand instabilitate din punct de vedere al continuitatii institutionale) s-a actionat peurmatoarele directii-cadru de dezvoltare si organizare:

Legislatie, prin crearea cadrului legal general pentru :

Desfasurare a activitatii de turism rural;

Omologare si clasificare a structurilor turistice de cazare dinturismul rural;

Sustinerea activitatii prin acordarea de facilitati si subventii.

Evaluarea patrimoniului rural si a posibilitatilor de integrare in sistemuzlturistic european prin elaborarea de studii de catre Institutul National deCercetare Dezvoltare Turism;

Sustinerea infiintarii si dezvoltarii unei retele de organizatii non-guvernamentale si a Asociasiei Nationale a Turismului Rural, Ecologicsi Cultural (A.N.T.R.E.C.) prin care s-a derulat si sectiunea dedezvoltare a turismului rural din programul PHARE.

Conform estimarilor Word Travel & Tourism Council (WTTC), turismulromanesc va avea un ritm de crestere mai mare decat statele din jur, de 6,7%. Astfel in2016 aceasta industrie va detine 5,8 din PIB-ul Romaniei, adica in jur de 7,8 miliarde dedolari.

Tot WTTC sustine ca Romania trebuie sa-si foloseasca toate avantajelecompetitive, astfel incat sa depaseasca statutul de tara cu activitate turistica sezoniera, adeclarat presedintele Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), Jean-Claude Baumgarten.

Presedintele WTTC a apreciat ca Romania poate oferi ai produse legate de patrimoniul national si cultural ale Romaniei, axate pe turismul montan de iarna si devara sau turismul rural. "Romania detine a saptea parte din siturile mostenirii culturalemondiale, incluzand manastirile pictate din Bucovina, cetatea istorica Sighisoara si


7/22

cetatile dacice din muntii Orastiei', spun autorii raportului, care fac referire si laTransilvania, asociata cu legenda lui Dracula.

O statistica a WTTC cu privire la anul trecut, estima un total de 1,5 miliarde dedolari pentru investitiile de capital din sector, tendinta fiind crescatoare si in urmatorii

10 ani. De altfel, din punctul de vedere al prognozei de crestere a investitiei de capital inturism pe perioada 2007 - 2009, plaseaza tara noastra pe locul 3 in regiune si locul 21 inlista globala.

2.2 Clientii

In urma unei cercetari efectuate in pensiunile din zona, am obsevat ca densitateamaxima a turistilor este in luna iulie, iar sezonul turistic dureaza din Mai pana inoctombrie, insa unu numar important de turisti se inregistreaza si de sarbatorileimportante : Craciunul, Anul Nou, Pastele Catolic, Pastele Ortodox.

Analiza cererii a urmarit depistarea tipurilor principale de turisti din zona, pentrua sti cui se adreseaza produsele turistice si cum pot fi acestea ajustate cat mai bine pemasura cererii. Am intampinat mari dificultati in ce priveste datele disponibile cu privirela cerere. Deoarece nu am gasit nici un studiu al situatiei, pentru a putea determinastructura cererii turistice din zona, am elaborat un chestionar, pe care l-am aplicat pe unesantion de 50 de turisti.

In urma aplicarii chestionarului, am obtinut urmatoarele rezultate :

Putem observa ca, desi turistii straini au o pondere mai mica, numarul lor crestede la an la an, si acest fapt se datoreaza imbunatatirii infrastructurii cat si a promovariizonei, de diferiele agentii de turism din tara cat si cele din strainatate.


8/22

Majoritatea turistilor, in proportie de 59 %, o reprezinta persoanele cu varsta cuprinsaintre 30 si 50 de ani. In mare parte acestia vin aici insotiti de familie, pentru a se bucurade liniste in pensiunile agroturistice. Un alt segment important in cadrul acestei grupe devarsta il reprezinta cei care vin aici insotiti de prieteni, pentru plimbare sau relaxare.

Dupa durata sederii, se poate observa ca, in proportie de 86%, aceasta nudepaseste 3 nopti. O pondere mare o au turistii care petrec doar o noapte, acest tip desedere fiind specific turistilor straini, care vin cu autocarul, in excursii organizate printara.


9/22

Doar 14 % dintre turisti isi prelungesc sederea peste 3 nopti (in general pana la 6-7, dar ajungand uneori si pana la 2 saptamani). In mare parte acest segment este formatdin familii cu copii, care doresc sa petreaca un concediu linistit.

Dupa cum se poate observa, sumele alocate de turisti se situeaza in jurul valoriide 130 lei/zi, majoritatea (55%) avand cheltuieli zilnice chiar sub 90 de lei. Acest fapteste explicabil, avand in vedere nivelul preturilor. Pretul mediu pentru masa si cazare,

pentru o zi, este de 80 lei. Restul cheltuielilor se fac cu achizitia de produse dingospodariile agroturistice (legume, fructe), obeicte de artizanat, imbracamintetraditionala. O alta parte o constituie cheltuielile cu agrementul ( excursii la Manastiriledin zona, piscina).

In urma acestui studiu, cat si a afinitatilor celor doi asociati, s-a hotarat ca tipul declientela vizat este cel al familiei tinere cu copii, care isi doresc sa-si ofere o micavacanta. Pentru a primi o astfel de clientela in cele mai bune conditii, s-a pus accent

pentru facilitatile pentru copii, curtea pensiunii, de dimensiuni generoase, fiindamenajata pentru distractia micutilor. In acest scop vor fi achizitionate balansoare,leagane, porti de fotbal de mici dimensiuni, mingi, rachete de badminton.

2.3 Concurenta

In ultimii ani turismul si amenajarile turistice au inceput sa ia amploare in zona.In mare parte, toata aceasta evolutie s-a facut in afara unui cadru organizat, iar pentru odezvoltare adecvata va fi nevoie de armonizarea tuturor facilitatilor si crearea unei bazede date cuprinzatoare si coerente, care in momentul de fata nu exista. Datele ce urmeazaau fost culese de pe site-urile pensiunilor si cele ale hotelurilor din CampulungMoldovenesc.


10/22

Facilitatile de cazare sunt concentrate in zona urbana. In urma cumularii tutror datelor disponibile, structura de cazare in orasul Campulung Moldovenesc se prezintaastfel :

Nr.

Crt.

Unitati de cazare

concurente

Categoria unitatii Nr. camere Nr. locuriLocalizare

1 Dor de Munte Pensiune **** 10 20 Sadova2 Casa Lates Pensiune 7 14 Campulung3 Steaua Nordului Pensiune 14 33 Sadova4 Bucovina Pensiune *** 8 16 Campulung5 Grota Azura Complex Turistic

***10 20 Campulung

6 Floare de Colt Pensiune 16 32 Pojorata7 Casa Ileana Pensiune *** 3 6 Campulung8 Veronica Pensiune *** 5 10 Campulung9 Dor de Bucovina Pensiune ** 17 37-50 Campulung

10 Casa Angela Pensiune *** 13 28 Campulung11 Gentiana Pensiune 9 18 Campulung12 Alex Pensiune *** 10 28 Sadova13 Alunis Pensiune *** 6 12 Sadova14 Vermesan Pensiune *** 9 18 Sadova15 Eden Hotel *** 15 40 Campulung16 Cosmos Hotel *** 20 40 Campulung17 Zimbru Hotel ** 65 161 Campulung18 Casa Gianina Pensiune ** 8 16 Campulung19 Izvorul Alb Motel ** 8 16 Campulung

20 Hai Hui Cabana ** 12 22 Campulung21 Casa Ela Pensiune ** 12 25 Campulung22 Casa Alba Pensiune *** 32 64 Campulung23 Manoir Mignon Pensiune **** 17 30 Campulung24 Flori de Bucovina Pensiune *** 9 18 Campulung

Municipiul Campulung Moldovenesc si imprejurimile sale pune la dispozitiaturistilor un numar de 780 locuri de cazare repartizate in 3 hoteluri (328 locuri), 2cabane (106 locuri), 28 pensiuni turistice (336 locuri).

Din totalul pensiunilor turistice, 5 (cu 91 locuri) sunt in mediul urban, 5 (cu 78locuri) in mediul rural si 18 (cu 333 locuri) sunt pensiuni agro-turistice.

Structurile de primire au confortul incadrat intre 1 si 4 stele, ponderea cea mai marefiind ale celor cu 2 stele - 83,3%, urmata de cea a structurilor de primire incadrate la 3stele - 9,7 % si cele cu 1 stea - 4,6%. Locurile de cazare in structurile de primire de 4stele reprezinta 2,4 % din total.

2.4 Principalii furnizori


11/22

Pentru achizitiile aferente lansarii afacerii, constand in mare parte din mobilier sialte bunuri aferente, se va apela atat la mesteri locali (pentru un mobilier cu aspectsimplu, ce ofera si avantaje legate de costuri), cat si la supermarketuri, pentru produsecum sunt combina frigorifica, lenjeriile, prosoape etc.

Achizitiile necesare pe parcursul desfasurarii activitatii sunt in mare de douatipuri: alimente si consumabile pentru igiena si curatenie. Pentru necesarul de alimentese va colabora cu mai multi furnizori. Parte din fructele si legumele proaspete vor fiaduse din gradina proprie, urmand ca necesarul sa fie completat prin achizitii de la

producatorii locali. Tot de la acestia se pot achizitiona si produsele lactate proaspete.Aprovizionarea cu alimente de tip mezeluri, carne congelata, etc. Se va face de la unmagazin de tip supermarket, o data pe saptamana. In cadrul aprovizionarii ce se face odata pe saptamana, se vor achizitiona si consumabile necesare pentru curatenie si igiena.

Pentru inceput aceste achizitii se vor face de la Metro, din Suceava, incercandu-seapoi varianta achizitiei de la supermarketul Plus din Campulung Moldovenesc, urmand a

se compara rezultatele pe parcursul activitatii si a se alege varianta cea maisatisfacatoare.

3.Implementarea Afacerii

3.1. Managementul si personalul

Data fiind talia redusa de pornire a afacerii, cele doua ipostaze seconfunda deocamdata in acest caz, cel putin pentru primul an.

Cei doi asociati locuiesc la momentul actual in Botosani. Pentru a-si putea

administra eficient viitoarea afacere, ei urmeaza sa se mute la inceputul anului 2009 inCampulung Moldovenesc, intr-o casa aflata in imediata apropiere a pensiunii, casamostenita de la bunici.

Baltariu Mihai, unul dintre asociati, tocmai termina Facultatea deBusiness, la sectia Managementul Afracerilor in Industria Hoteliera. Pe perioada acesteifacultati, acesta a acumulat suficiente cunostinte in a conduce si intreprinde o afacere deacest gen. Ba mai mult a invatat sa adapteze o afacere de la un mediu la altul, tinand contde obiectivele afacerii.

Rusu Andreea, celalalt asociat, finalizeaza Facultatea de Administratie

Publica, la sectia Comunicare si Relatii Publice, cunostinte ce vor fi foarte folositoare pe partea de comunicare cu turistii. Insa aceasta va urma si un curs de "Manager inTurism", curs ce se va desfasura pe o perioada de 6 luni. Acest curs va veni in sprijinulcunostintelor deja dobandite si le va specializa pe domeniul turismului.

In cazul in care asociatii vor avea nevoie de ajutor, acestia vor cauta o persoana care sa ii ajute cu menajul si curatenia, in perioada in care pensiunea va fi maiaglomerata.


12/22

3.2. Investitii necesare si amenajare

Constructia se prezinta astfel : regimul parter + mansarda cu demisol partial, suprafata construita Ac = 173,5 mp + terasa de 60 mp, aria desfasurata Ad = 438mp. Inaltimea maxima a constructiei este de 11, 10 m la fatada posterioara (in partea cu

demisol) si de 9,00 m la fatada principala. Inaltimea interioara a demisolului este de 2,2m, inaltimea interioara a parterului este de 2,7 m, iar cea a mansardei este de 2,55m.Volumul constructiei este de 968 mc.

Principalele elemente functionale :

Demisol :

Centrala termica = 19 mp

Depozit zarzavat = 10,9 mp

Depozit vin = 10,45 mp

Spalatorie, uscatorie, calcatorie = 22,00 mp

Parter :

Hol + Receptie = 22,60 mp

Sala de mese = 30, 6 mp

Bucatarie = 23,61 mp

Camara = 4,3 mp

Coridor = 13,00 mp

Terasa si balcon = 63,00 mp

Birou = 11,38

Grup sanitar femei = 2,94 mp

Grup sanitar barbati = 2,94 mp

Vestiar angajati = 4,50 mp

Camera cu grup sanitar = 13,02 + 3,05 mp


13/22



Mansarda :

7 camere cu 2 paturi cu grupuri sanitare incluse = 2 camere cu 14,04 mpcu grup sanitar cu 3,0 mp fiecare;

3 camere cu 13,02 mp cu grup sanitar cu suprafata de 3,5 mp fiecare ;

1 camera cu suprafata de 16,64 mp si grup sanitar de 3,5 mp + balcon de7,5 mp;

1 camera cu suprafata de 16,79 mp si grup sanitar de 3,0 mp + balcon de7,5 mp;

Coridor = 9,5 mp

Depozit lenjerie = 7,98 mp

Depozit mijloace de curatire = 3,15 mp

Centrala termica proprie s-a proiectat la demisolul cladirii si va fi echipat cucazan Celsius din tabla de otel cu grosimea 5 mm, pentru apa calda de 90/70 C,utilizand combustibil solid, contor de apa si debimetre.

Iluminatul va fi incasdencent in camere, si fluorescent in rest. Se prevede oinstalatie R+TV si un circuit telefonic de la doza de racord la camere, birou, receptie sihol pentru telefon public.

Va fi prevazuta si cu instalatie de paratrasnet, care va avea 4 varfuri de 1,5 minaltime cu varf de inox in punctele inalte.

Pensiunea va fi dotata cu urmatoarele :

Nr.

Crt.

Denumirea U/M Cantitate Valoare

unitaraTotal Valoare Furnizor

1. Covor 115X160 cm Buc 20 71,85 1437 Metro2. Pat 90 x 200 Buc 20 135 2700 Producator local3. Saltea Relaxa Buc 20 89.99 1799,8 Metro4. Somniera Buc 20 100 20005. Plapuma 140 x 200 cm Buc 20 44,99 899,8 Metro


14/22

6. Perne mari Buc 20 18.48 369,6 Metro7. Set 2 lenjerii pat 1

persoanaBuc 20 66,99 1339.8 Metro

8. Cuvertura paturi Buc 20 22,93 458,6 Metro9. Masa 1,20x0,80m Buc 5 100 500

10. Scaune Buc 20 95 190011. Dulap dublu Buc 10 125 125012. Cuier simplu Buc 10 50 50013. Oglinda Buc 10 100 100014. Veioza Buc 20 47 94015. Prosop fata Buc 40 5,99 239,6 Metro16. Prosop baie Buc 40 11,99 479,6 Metro17. Perdele transparente Ml 40 22 88018. Perdele obturante Ml 30 18 54019. Perii pentru haine si

pantofi

Buc 10 3 30 Metro

20. Scrumiere Buc 10 3 30 Metro21. Pahare Buc 40 3 120 Metro22. Vaze cu flori Buc 10 12 120 Metro23. Televizor CTV 2009 Buc 10 269 2690 Metro24. Aparat de radio Buc 10 56 560 Metro25. Masuta 0,8x0,5m Buc 11 205 225526. Fotolii Buc 22 230 506027. Set pahare Buc 4 83,99 335,96 Metro28. Masa birou Buc 2 100,84 201,68 Metro29. Plita electrica Buc 1 299,9 299,9 Metro30. Vase de bucatarie Set 4 37 148 Metro31. Serviciu masa 44 piese Set 4 74.99 299,96 Metro32. Set 24 tacamuri Set 4 54,99 219,96 Metro

TOTAL 31611,46

Pentru amenajarea intregii pensiuni se vor cheltui 31611,46 lei, la care se adauga16500 lei, pentru achizitionarea masinii de care au nevoie pentru aprovizionare.

3.3 Analiza SWOT

Pentru a avea o privire de ansamblu asupra afacerii si a aspectelor care oavantajeaza, cat si a unor aspecte negative cu care s-ar putea confrunta, este nevoie caacestea sa fie cit mai bine cunoscute si constientizate.

Puncte Tari


15/22

Amplasarea pensiunii intr-o zona ferita de trafic si de vecinii imediati,

Dotarea pensiunii cu multe facilitati de petrecere a timpului liber,

Suprafata mare a terenului care va perimite extinderea ulterioara,

Studiile in domeniu ale unuia dintre asociati,

Manastirile din zona Moldovei.

Puncte Slabe

Lipsa efectiva a experientei in domeniu.

Oportunitati

Asezare in imediata apropiere a Masivelor Rarau si Giumalau,

Asezarea in imediata apropiere a drumului European E58,

De asemenea se afla la o distanta relativ mica de Suceava ( 90 km ), Bistrita ( 115km ), Vatra Dornei ( 42 km ),

Prezenta arhitecturii traditionale in zona.

Amenintari

Lipsa amenajarilor destinate sporturilor de iarna,

Experienta in domeniu a concurentei.

4. VANZAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

4.1 Strategia de promovare a afacerii

Dat fiind ca mediul Internet este din ce in ce mai popular si mai populat in ultimiiani, acesta reprezinta un mijloc de promovare la indemana si accesibil ca pret. In acest

sens, se va actiona in doua directii. In primul rand se va crea un site al pensiunii, care saofere informatii complete si detaliate. Site-ul va contine poye ale pensiunii, descriereaserviciilor oferite si a zonei in care este amplasata, datele de contact, informatii despre

preturi, reduceri si promotii, precum si posibilitatea de a rezerva camere on-line. In aldoilea rand pensiunea va fi inscrisa pe alte pagini care promoveaza turismul in Romania,cum sunt: www.tourism-guide.ro , www.romturism.ro , www.worldhotlinks.com si alte paginisimilare.
http://www.romturism.ro/http://www.worldhotlinks.com/http://www.worldhotlinks.com/http://www.romturism.ro/http://www.worldhotlinks.com/


16/22

Pentru a ajunge mai usor la segmentul tinta, se va cumpara spatiu de reclama inrevistele destinate tinerilor parinti, cum sunt "Copilul Meu", "Draga mea", sau gama dereviste "Practic" al caror pret redus si continut util le-a castigat locul in casa multor familii cu venituri medii, facandu-le astfel ideale pentru promovarea unei afaceri ce seadreseaza acestei categorii a populatiei.

Agentiile de turism cu care se colaboreaza vor face la randul lor cunoscuta pensiunea, pe baza unui comision din vanzarile realizate.

Tot pentru promovare se va folosi Minicardul. Este vorba de un proiectinternational ce se bucura de succes in peste 60 de tari. In Romania este prezent in oraselemari, astfel Pensiunea Deea va fi promovata in Cluj, Bucuresti, Constanta si Iasi.Minicardul este un produs publicitar de marimea unui card bancar ce contine toatedetaliile de contact, o poza reprezentativa, dar si o harta care sa ajute clientii in cautarealocatiei. Macheta va arata ca cea de mai jos :

Fata

Verso


17/22

Dar fiindca cea mai buna reclama este un client multumit, si o recomandare de lacineva cunoscut este intotdeauna mai convingatoare decat un afis orarecare, se va face tot

posibilul ca turistii ce vin la pensiune sa aiba o sedere cat mai placuta si sa plece relaxatisi multumiti, pentru a recomanda mai departe pensiunea. De aceea, fiecare turist va primila plecare brosuri ale pensiunii, prezentand poze ale acesteia, dar si cateva minicarduri

care vor fi similare unei carti de vizita.

4.2 Strategii de comercializare a produselor si serviciilor

Pentru ca pensiunea sa fie cat mai accesibila segmentului de clienti vizat se va proceda la o esalonare a preturilor in functie de sezon, practica frecvent intalnita launitatile de cazare mai ales pe litoral, dar care nu este folosita inca in randul pensiunilor din zona.

Deoarece majoritatea clientilor vizati isi vor aduce copiii cu ei, pentru acestia vor fi practicate preturi speciale, cu o reducere de 15%.

Tot o reducere de 15 % li se va oferi si clientilor care se intorc in anul urmator la pensiune, urmarindu-se astfel fidelizarea lor si castigarea de noi clienti din randul prietenilor acestora.

Deoarece vanzarea serviciilor pensiunii se va realiza nu numai de catre aceasta,cat si de agenttiile de turism cu care aceasta colaboreaza, ele vor fi accesibile si celor carenu au aflat inca de existenta pensiunii, marindu-i astfel popularitatea.

5. PLANUL FINANCIAR

5.1 Informatii cu caracter financiar

In elaborarea planului si a previziunilor financiare am pornit de la urmatoareleipoteze :

Firma are un capital social subscris si varsat de 1.000 lei

Claadirea in care va fi amenajata pensiunea este pusa la dispozitie de catre proprietari (asociati) in mod gratuit, pe o perioada nelimitata, impreuna cuspatiile adiacente (teren, parcare).

Pentru a respecta standardele de calitate cerute de legislatia in vigoare, firmatrebuie sa achizitioneze dotarile necesare si sa amenajeze in mod corespunzator cladirea in care va functiona pensiunea.

Pentru amenajarea ineriorului pensiunii este nevoie de o suma importanta de bani egala cu 31611,64 lei. In acest pret sunt incluse toate dotarile camerelor, areceptiei, a bucatariei si a salii de mese.


18/22

Costul alimentelor ce trebuie cumparate pentru asigurarea mesei turistilor a foststabilit intre 23 si 25 lei pentru un turist/zi, iar costurile cu produsele de igiena sicuratenie la 5 lei pentru un turist/zi.

Deoarece in primul an pensiunea nu va avea angajati nu vor fi platite salarii.

Pentru construirea site-ului web al firmei, cu costul de 500 lei, va fi contractata ofirma, iar pentru gazduirea lui se va semna un contract cu un provider de internet,costul gazduirii fiind de 10 lei/luna.

De asemenea se contracteaza acelasi provider de internet pentru furnizareinternet lunar cu un cost de 75 lei/luna.

Pentru restul activitatilor de promovare, bugetul este in medie de 1000 lei /luna.

Pentru asigurarea aprovizionarii, eventualele cazuri cand trebuie asigurattransportul turistilor la sau de la ce mai apropiata gara, situata la 2 km distanta, seva achizitiona un automobil in valoare de 16500 lei, prin intermediul unui credit

pe 5 ani cu dobanda de 12 %.

Cheltuieli cu benzina au fost estimate in medie la 300 lei pe luna.

Comisionul agentiilor cu care colaboreaza firma este de 8 % din vanzarileefectuate prin intermediul acestora.

Conform legii pentru societatile cu raspundere limitata, firma plateste impozit pe profit de 16 %.

Capacitatea de cazare este de 20 + 3 persoane - in conditii normale de ocupare20 persoane, in caz de nevoie, putandu-se adauga 3 paturi pliante pentru copii.

Pretul unei nopti de cazare difera de la o luna la alta si este de 60 lei in luna Mai,65 lei in luna Iunie, 70 lei in lunile Iulie si August, 65 lei in septembrie, 60 inoctombrie si noiembrie, urcand la 70 in decembrie.

Preturile pentru copii, precum si preturile promotionale pentru o a doua vizitasunt reduse cu 15 %.

Ratele de ocupare sunt : 35 % in luna Mai, 45 % in luna Iunie, 58 % in lunaIulie, 63 % in luna August, 35 % in luna septembrie, 25 % in lunile Octombrie si

Noiembrie, 45 % in Decembrie.

Pentru mese, se considera ca mai bine de 60 % dintre turisti vor lua masa la pensiune.


19/22

Pretul a trei mese pe zi este de 35 lei/turist.

In cea mai mare parte incasarile vor fi in numerar, pensiunea punand insa ladispozitia clientilor si posibilitatea platii cu cardul.

5.2 Calcule preliminare

Conform datelor cu caracter financiar prezentate mai sus, s-au calculat incasarileaferente fiecarei luni de functionare.

Calculul numarului de nopti de cazare vandute in fiecare luna.

Luna Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombire Noiembrie DecembrieNr. Zile alelunii 31 30 31 31 30 31 30 31Nr. maximnopticazare(Nr zile x20turisti/noapte) 620 600 620 620 600 620 600 620Grad deocupare 35% 45% 58% 63% 35% 25% 25% 45%Nr. Noptivandute 217 270 360 391 210 155 150 279

Calculul veniturilor din cazare

Luna Mai Iunie Iulie August Sept. Oct. Noi. Dec. Nopti decazare vandute 217 270 360 391 210 155 150 279Pretcazare/noapte

60 65 70 70 65 60 60 70

Pret 15%reducere copii,

promotii

51 55.25 59.5 59.5 55.25 51 51 59.5

Nr. Nopti cu pret intreg

163 202 270 293 157 116 112 200

Nr. Nopti cu pret redus

54 68 90 98 53 39 38 70

Incasari pret -intreg 9780 13130 18900 20510 10205 6960 6720 14000Incasari pret -redus

2754 3757 5355 5831 2928 1989 1938 4165

Total incasari 12534 16887 24255 26341 13133 8949 8658 18165

Scenariu grad optimist


20/22

Calculul numarului de pachete a 3 mese/zi vandute in fiecare luna :

Luna Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombire Noiembrie DecembrieNr. Zile alelunii 31 30 31 31 30 31 30 31Nr. maximnopticazare(Nr zile x20turisti/noapte) 620 600 620 620 600 620 600 620Grad deocupare 35% 45% 58% 63% 35% 25% 25% 45%Ptocentulturistilor careservescmasa 65% 69% 75% 75% 60% 55% 45% 75%Nr. Pachete

de 3mese/zivandute 141 186 270 294 126 85 68 210

Calculul veniturilor din servirea mesei :

Luna Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombire Noiembrie DecembrieNr.Pachete de 3mese/zivandut

e 141 186 270 294 126 85 68 210Pretpachet 35 35 35 35 35 35 35 35

Totalincasar i

4935

6510 9450 10290 4410 2975 2380 7350

Calculul incasarilor totale

Luna Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi DecIncasariCazare

12534 16887 24255 26341 13133 8949 8658 18165

Incasariservire 3ese/zi 4935 6510 9450 10290 4410 2975 2380 7350Totalincasari 17469 23397 33705 36631 17543 11924 11038 25515


21/22

Putem observa din grafic puternica fluctuatie a incasarilor, acestea fiind directlegate de evolutia sezonului turistic. Se presupune ca acestea sunt mai mici la inceputcorelate cu gradul de ocupare.

Cresterea se produce odata cu atingerea varfului de sezon turistic, atat ca efect alcererii mari pe piata, cat si ca urmare a preturilor practicate si a reducerilor practicate

pentru copii si pentru cei care revin la pensiune. Lunile octombrie si noiembrie prezintaun declin puternic, odata ce sfarsitul ceoncediilor si a vacantei lasa libere turistilor doar zilele din weekend-uri. O noua crestere apare in Decembrie, odata cu sarbatorile de iarna,turistii fiind atrasi in zona de cantitatea de zapada si posibilitatile de ski si sanie de pemasivele Rarau si Giumalau. Dat fiind faptul ca si copii sunt in vacanta in aceasta

perioada, efectul cumulat este un grad mai mare de ocupare.

Dupa o previziune a incasarilor, se dovedeste necesara si o previziune a costurilor, pentru a putea determina daca exercitiul financiar aferent primului an se va solda cu profit sau pierdere. Costurile implicate de desfasurarea activitatii sunt, dupa cum urmeaza:

Luna Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Noi DecCosturi cualimente 3525 4650 6210 6762 2898 2125 1700 5250

Costuri cuigiena 1085 1350 1800 1955 1050 775 750 1395


22/22

Costuri cucombustibil

i

955 975 1035 1035 1085 1105 1195 1635

Costuri cu promovarea

1929,25 1758,7 2088,56 2182,19 1501,2 1343,87 1319,06 1724,42

TOTALCOSTURI

7494 8734 11134 11934 6534 5349 4964 10005

Evolutia Costurilor

Se poate observa ca cea mai mare pondere in costurile totale o au costurilealimentelor, urmate, de costurile cu promovarea pe care s-a pus mare accent. Se poateobserva si dependenta de evolutia sezonului turistic, ele fiind strans legate de gradul deocupare.

Plan Afacer PENSIUNE

Documents

Transcript of Plan Afacer PENSIUNE