Penal Special Cursuri

07.10.2014Curs I Penalicesc Cioclei

PENAL – PARTEA SPECIALA I

CURS 1

Notiuni introductive

Dreptul penal reprezinta o ramura autonoma si unitara a dreptului. Din ratiuni de tehnica legislativa, in sensul ca, pentru a se cunoaste si aplica mai usor norma penala, dreptul penal a fost impartit in doua subramuri, asa cum se regasesc in Codul Penal, respectiv dreptul penal partea generala si dreptul penal partea speciala.

Generalul cuprinde norme cu caracter de principiu, care se aplica in raport cu TOT ce inseamna relatii de aparare sociala.

Specialul se refera la norme ce privesc anumite fapte pe care legiuitorul le-a incrimat, adica se refera la infractiuni.

A nu se confunda partea generala si speciala cu drept penal general (dreptul comun aplicabil in orice situatii, cu privire la orice persoana, notiune doctrinara – include ambele subramuri), pe de-o parte, si drept penal special (norme aplicabile in imprejurari deosebite, cu privire la anumite domenii sau persoane; ex.: dreptul penal din domenul fiscal, vamal, silvic; dreptul aplicabil in timp de razboi, la calamitate; dreptul aplicabil militarilor, minorilor)

Doua interpretari: odata ca ramura, odata ca stiinta. Daca obiectul ca subramura il reprezinta infractiunile, incriminarea, obiectul disciplinei drept penal – special il reprezinta intelegerea infractiunilor in scopul incadrarii juridice corecte a diverselor fapte. Ce vom face noi va fi sa pricepem infractiunile, asa incat sa facem incadrari corespunzatoare (o fapta indeplineste anumite conditii, cerute de lege, se incadreaza in tipicitatea normei, atunci poate fi incadrata la acea infractiune).

Incadrarea juridica=aplicarea unei formule legale unei situatii de viata, socotita intolerabila de catre legiuitor (in conformitate cu morala societatii) si pentru care a fost incriminata.

1

SCHEMA INFRACTIUNII

1) Obiectul juridic=valorile si relatiile sociale ce se nasc in legatura cu aceste valori, protejate prin norma penala (viata, relatiile patrimoniale, relatiile de serviciu)

-exista un obiect juridic generic (va da titlul din Pars Specialia)-exista si un obiect juridic special (un fragment din cel generic – din valorile general

protejate, prin anumite incriminari, se protejeaza un fascicol)Pe langa obiectul juridic special si principal, exista si un obiect juridic adiacent sau

subsidiar (talharie-principal, patrimoniul; subsidiar, integritatea corporala, viata victimei)

NB! Se poate intampla ca valoarea prezumata a fi protejata de incriminare si a exista sa nu existe, de fapt (Grigore impusca o patura sub care crede ca se afla Maricica, dar de fapt ea era deja moarta => valoarea sociala, viata ei, lipseste => infractiune putativa)

2) Obiectul material, atunci cand exista, e reprezentat de acea entitate care /intruchipeaza/materializeaza valoarea protejata (1) si asupra careia se indreapta elementul material (2)

-la infractiuni c. persoanei: corpul persoanei-la infractiuni c. patrimoniului: un bun mobil, imobil, mobil/imobil

Ne intereseaza pentru ca eventuala absenta a sa, atunci cand se cere, duce la inexistenta infractiunii.

3) Subiectii infractiunii=activ si pasiva) subiectul activ: persoana fizica/juridica ce comite fapta respectiva

NB: exista infractiuni cu subiect activ circumstantiat, calificat – o anumita calitate ceruta: la delapidare: functionar cu calitate de gestionar sau administrator; la abandon de familie: membru de familie)

NB: participatieNB: conditii – la persona fizica (varsta, libertate de vointa, responsabilitate) si

persoana juridica (existenta, sa nu fie exceptata de lege)b) subiectul pasiv: persoana care sufera in urma infractiuniiUneori, de calitatea subiectului pasiv depinde insasi infractiunea, alteori

varianta calificata sau agravata a infractiunii (femeia insarcinata, minorul)

4) Situatie-premisa=conditie, stare, situatie, imprejurare de care depinde infractiunea (la abuz de incredere, trebuie sa am un bun dat cu un anumit titlu unei persoane; la dezertare, trebuie sa am stare de razboi)

5) Continutul obiectiv/Latura obiectiva (element material, urmare imediata, legatura de cauzalitate)

a) elementul material: actiunea sau inactiunea cuprinsa in textul de incriminare (ce se cere sa faca sau sa nu faca faptuitorul pentru in/existenta infractiunii)

b) urmarea: rezultat/stare de pericol -la infr c. vietii: moartea-la infr c. patrimoniului: paguba, prejudiciul

2

La cele doua, daca se realizeaza rezultatul, am infractiune. Daca nu, nu (deosebire cu cele de pericol, unde reiese ex re)

c) legatura de cauzalitate: intre a si b Uneori zicem ca rezulta din materialitatea faptei (ex re). Alteori trebuie stabilit

(expertize medico-legale). Daca intervine un alt lant de cauzalitate, se intrerupe cel vechi si nu mai am infractiune.

6) Continutul subiectiv/Latura subiectiva (vinovatie, *mobil, *scop)Vinovatia. Atitudine psihica fata de fapta si urmarile sale. Cele 3 forme-intentia are 2 modalitati: directa (faptuitorul prevede rezultatul si urmareste realizare

lui) si indirecta (faptuitorul prevede rezultatul, dar nu urmareste realizarea lui, acceptand-o)-culpa are 2 modalitati: cu prevedere (faptuitorul prevede rezultatul, dar nu il

urmareste, nu il accepta, socotind fara temei ca nu se va produce) si fara prevedere (faptuitorul nu prevede rezultatul, desi trebuia si putea; aici e o raspundere obiectiva, nu subiectiva, pentru ca nu am cum sa verific ceva ce persoana nu luase in calcul)

*Mobilul*Scopul

7) Formele infractiunii-acte preparatorii-tentativa-forma consumata-forma epuizata

8) Variantele infractiunii (agravata sau atenuata; cauze de agravare sau de atenuare)

9) Sanctiunile (caracter, tip)

10) Aspecte procesuale-urmarie din oficiu/nu; cine o face; daca e de competenta procurorului sau nu; ce

instanta are competenta in judecarea faptei

SISTEMUL PARTII SPECIALE a DREPTULUI PENAL

Pentru a se asigura intelegerea, interpretarea si aplicarea coerenta si corecta a normelor referitoare la diferite incriminari, legiuitorul are obligatia de a sistematiza aceste norme. Asadar, acest sistem e reprezentat de clasificarea infractiunilor pe diferite categorii, grupe, subgrupe, luandu-se in calcul toate incriminarile din afara sau din interiorul codului (fara normele din afara codului penal – diverse acte normative nesistematizate; ar trebui sa existe un cod al legilor penale)

Structura partii speciale a codului penal are drept criteriu de baza obiectul juridic generic al infractiunilor => cele 13 titluri sunt construite avand la baza valoarea protejata. Un al doilea criteriu incearca sa regrupeze diferite infractiuni din acelasi titlu in baza unui obiect juridic special => capitolele din cadrul titlurilor (ex: primul titlu are 9 capitole). Un ultim criteriu ar fi denumirea marginala a fiecarei infractiuni, la fiecare articol.

3

14. 10. 2014Curs II Penalicesc Cioclei

TITLUL I – INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI(9 capitole)

-pe VCP, acest titlu era al doilea (+*infractiuni contra demnitatii – insulta si calomnia)

Capitolul 1 – INFRACTIUNI CONTRA VIETII (tragoedia vietii)

-5 infractiuni (art. 188-192): omorul, omorul calificat, uciderea la cererea victimei, determinarea sau inlesnirea sinuciderii, uciderea din culpa

Paralela cu VCP: acest capitol corespunde cu sectiunea 1 (omuciderea) din capitolul 1 al titlului 2 al codului vechi. Omuciderea cuprindea 6 (omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea/inlesnirea sinuciderii).

Caracterizarea capitolului:

1 obiectul juridic special: dreptul la viata (valoarea protejata fiind viata persoanei) – fragment al obiectului juridic general al titlului (persoana cu atributele sale, drepturi si libertati)

Dpdv penal, protectia se refera la intervalul cuprins intre nasterea unui copil viu si decesul unei persoane, ceea ce inseamna ca este foarte important sa ne raportam la cele doua momente esentiale (momentul aparitiei vietii si momentul instalarii mortii sau interventiei decesului).

a) aparitia vietii coincide, in principiu, cu momentul la care se instaleaza respiratia extrauterina (tipatul vietii – ne prezinta melodia => „plaman respirat”: dovada se face prin proba docimaziei = examen, proba, incercare ce consta in decuparea unei bucati din plamanul cadavrului si asezarea intr-un vas cu apa; daca pluteste, inseamna ca a respirat macar o data copilul; daca nu, se prezuma ca a s-a nascut mort

*situatii atipice:a1) dupa expulsia fatului, timp in care el „traieste” in continuare pe baza respiratiei feto-placentare (perioada e suficient de lunga pentru a se observa semne de circulatie vitala) => diagnosticul de „copil nascut viu”, pe baza circulatiei, desi nu avem plaman respirat, nu avem respiratie extrauterina

a2) ipoteza in care avem respiratie intrauterina (in cazul ruperii membranelor+combinat cu faptul ca fatul nu e extras la timp); in aceasta situatie, respiratia provoaca sufocarea, impiedicandu-se instalarea vietii => diagnosticul de „copil nascut mort”, chiar in prezenta unei respiratii (e adevarat, intra, nu extra – uterine)

4

Autopsia ne spune daca avem de-a face cu o persoana in viata sau moarta. Mai mereu e nevoie de aceasta expertiza medico-legala pentru a se constata cauzele decesului.

b) momentul mortii : pornim de la examinarea celor 3 functii vitale – respiratorie, circulatorie si cerebrala. Chiar cand „vedem” o moarte subita, ea e de fapt un proces instalat in mai multe etape

b1) agonia (etapa premergatoare): apar probleme de ordin neuropsihic, acuitatea simturilor e scazuta la maxim-ea poate lipsi: traumatismele severe asupra organelor vitale (impuscarea in cap sau in inima; zdrobirea; caderea de la inaltime)

b2) moartea clinica: spre deosebire de agonie, unde functiile vitale, desi reduse, exista, aici cele doua functii vitale (circulatia si respiratia) inceteaza, iar aceasta etapa – intermediara – poate sa dureze maximum 5 (discutii pe langa minute fara o interventia medicala, dupa care intervin niste leziuni ireversibile la nivel cerebral)-durata e data de capacitatea creierul de a-si furniza singur aerul necesar (glicoliza anaeoroba).NB: nu confundam cu moartea aparenta (situatii de revenire miraculoasa la viata)

b3) moartea biologica: survine dupa acele 5 minute – modificarile/leziunile de la nivel cerebral fac inutila suplinirea sau reluarea functiilor respiratorii sau circulatorii (ramane o leguma – „un mort frumos cu ochii vii”)

Din cauza acestor etape diferite, au fost mai multe opinii – una spune ca viata nu mai exista cand nu exista cele 2 functii (circulatorie, respiratorie); alta spune ca viata nu mai exista atunci cand nu exista nicio functie (pentru ca au fost reveniri spectaculoase din coma, atunci cand pacientul nu mai prezenta niciun semnal electric neuronal – ar fi trebuit sa fie o leguma – DAR de fapt acolo nu a fost o moarte clinica, deci creierul si-a primit la timp oxigenul; situatiile de coma nu trebuie confundate nici cu agonia, nici cu moartea clinica, ci sunt o stare fizico-patologica, in care functiile patologice raman coordonate la nivel instinctual, minimum). Acum se considera ca momentul mortii e echivalent cu acela al mortii (incetarii activitatii) cerebrale.

Relevanta: donare de organe; in penal – constatarea savarsirii unei infractiuni1. Sa retinam ca nu avem niciodata infractiune contra vietii cand nu avem o persoana

in viata (ex.: agresiunile asupra fatului in timpul sarcinii sau in timpul nasterii pot reprezenta orice alta infractiune, dar nu contra vietii). Pe VCP aveam un vid legislativ => in NCP avem vatamarea (agresiuni contra) fatului.

Ex.: Maricica naste; incepe expulzarea fatului; fie in timpul acesteia, fie dupa, dar fatul sa nu apuce sa respire, cineva il loveste; pentru asemenea fapta, nu aveam infractiune; la expertiza medico-legala se constata ca nu aveam plaman respirat; faptuitorul nu raspundea penal, ceea ce nu era tocmai normal.

2. Practic: fapta comisa asupra cadavrului nu reprezinta infractiune contra vietii (in unele cazuri e profanare de cadavre). Probleme dese apar in cazul lovirilor succesive si mai ales in cazul accidentelor de circulatie ce se soldeaza cu moartea victimei si unde se pune problema infractiunii uciderii din culpa.

Cand am mai multe loviri succesive, trebuie sa stabilesc relevanta fiecarei actiuni asupra valorii (vietii persoanei). Daca prima masina care trece peste trupul unei persoane in

5

viata o ucide, doar soferul ei raspunde, restul soferilor din celelalte masini care trec peste cadavru nu raspund; dar daca persoana nu moare de prima data, ambele persoane raspund de ucidere din culpa (al doilea pentru ca a anihilat sansele de supravietuire in raport cu prima fapta).

2 obiectul material: corpul persoanei in viata (discutii filozofice: putem spune ca viata se materializeaza in carne, in corpul persoanei?)

3 subiectii infractiunii: (1) subiectul activ nu e circumstantiat, in principiu; participatia penala e posibila sub toate aspectele; (2) subiectul pasiv e si el necircumstantiat (exceptie: art. 190 – uciderea la cererea victimei – persoana ce sufera de maladie incurabila sau de o infirmitate grava, constatata medical); totusi, calitatea persoanei poate duce la o varianta agravanta (femeia insarcinata; varsta la inlesnirea sinuciderii)

4 situatie premisa: o persoana aflata in viata (nu prea se ia in considerare, inclusa fiind aceasta situatie in obiectul juridic si in cel material)

5 continutul constitutiv:

-latura obiectiva:-elementul material: actiunea/inactiunea de ucidere

De obicei, e o actiune (lovire; impuscare; strangulare; otravire), dar nu e exclusa omisiunea (cand subiectul activ e obligat la o conduita si nu o respecta – neacordarea tratamentului de catre medic/persoana de ingrijire; nehranirea copilului de catre persoana in ingrijirea careia se afla copilul)

Exceptie – art. 191: NU e element material „uciderea”, ci „inlesnirea” sau „determinarea sinuciderii”

-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita pentru toate infractiunile din aceasta categorie (pentru aceste infractiuni, intotdeauna e nevoie de o expertiza medico-legala ce are la baza autopsia cadavrului prin care se stabileste cauza mortii si, implicit, legatura de cauzalitate)

-urmarea imediata: decesul victimei (exceptie: art. 191 – avem o dubla urmare: poate fi decesul ca urmare a sinuciderii sau, pur si simplu, incercarea de suicid – ca o „tentativa la sinucidere”)

-latura subiectiva: infractiunile din capitolul prezent sunt comise cu intentie (directa/indirecta), cu o singura exceptie, anume uciderea din culpa (cu/fara prevedere)

6 formele infractiunii: ele se consuma sau se considera a fi consumate in momentul decesului victimei (in momentul realizarii urmarii); exceptie – 191: se consuma si in momentul in care incercarea de sinucidere a avut loc (dar persoana nu a murit, neaparat)

Tentativa nu se pedepseste la uciderea cererea victimei si la inlesnirea/determinarea sinuciderii. Nu e posibila la uciderea din culpa. La celelalte 2 se pedepseste.

7 variante: omorul – varianta tip; celelalte sunt atenuante/agravante sau variante atentuate/agravate (nu e corect sa zicem „variante atenuaNte/agravaNte)

6

8 sanctiuni: pedeapsa inchisorii (uciderea la cererea victimei o are pe cea mai mica: 1-5 ani; omorul calificat are cea mai mare: detentiune pe viata, alternativ cu inchisoarea pe 15-25 de ani si interzicerea unor drepturi)

9 procesual: orice infractiune de aici se urmareste din oficiu; urmarirea penala se efectueaza de procuror; competenta judecarii in prima instanta o are tribunalul (exceptie: uciderea din culpa – procurorul doar supravegheaza; urmarirea penala o iau organele judiciare; competenta in prima instanta o are judecatoria)

1. Infractiunea de omor (art. 188/VCP art. 174) sau „omorul simplu”

-obiect juridic: dreptul la viata-obiect material: corpul persoanei-subiectii infractiunii:

(1) activ – necircumstantiat (orice persoana poate fi subiect activ, chiar si persoana juridica); participatia e posibila, cu particularitati => instigarea inseamna determinarea unei persoane sa comita infractiunea, iar modalitatea concreta poate fi materializata in rugaminti, amenintari, abuz de autoritate, promisiuni, recompense – prin una sau prin mai multe combinate: exemplu celebru al unui disident comunist care a fost ucis in penitenciar de catre un coleg de celula, la instigarea sefului de cercetari penale si a sefului arestului, instigare prin combinarea procedeelor mai sus amintite; *omorul la comanda: contra cost – angajez un „mercenar” care sa elimine un rival;=> complicitatea presupune ajutorul; ea poate fi materiala – ii da bani sau instrumentul crimei – sau morala – incurajare, dar atentie, ca simpla prezenta a unei persoane in locul comiterii nu presupune intelegere prealabila; => coautoratul: daca exista o cooperare la realizarea faptei, chiar daca pot face distinctie intre actiunea letala si celelalte actiuni, participantii, toti, vor raspunde pentru infractiunea de omor in forma coautoratului (ex.: Grigore o tine pe Maricica si Misu ii infige cutitul; Grigore nu e complice, adica „ajutorul” depaseste sfera complicitatii, facand parte din fapta propriu-zisa, asa ca va raspunde ca un coautor, ca Misu; la loviri cu pumnii si picioarele, acelasi caz)

Formele principale absorb formele secundare.

(2) pasiv – necircumstantiat (orice persoana poate fi subiect activ, NU si juridica): trebuie doar sa fie in viata (nu conteaza varsta persoanei; nici macar daca e viabil nou-nascutul, ci numai daca e viu) NU va fi subiect pasiv produsul de conceptie (fatul mort), unde am infractiunea de loviri sau violente, nici cadavrul, unde am profanare de cadavre (daca nu e fapta putativa): daca dupa ce ucide victima, faptuitorul actioneaza asupra cadavrului pentru a-l ascunde, avem concurs intre infractiuni.

-latura obiectiva: -elementul material: uciderea unei persoane (actiunea poate fi directa: agresorul loveste cu cutitul, dar si indirecta: gardul unde se pune curent electric de o mare putere de care se prajeste victima; folosind o forta externa – instigarea unui animal spre victima; avem si varianta de inactiune: ipotezele in care faptuitorul e obligat la o conduita pe care nu o respecta – neacordarea unor ingrijiri medicale intentionata; nehranirea intentionata unei persoane aflata in imposibilitate de a se ingriji singur; acarul nu actioneaza cu buna stiinta asupra unui mecanism si astfel se produce un impact violent ce se soldeaza cu morti)

7

-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita (sunt situatii de fapte atipice, in care nu numai fapta, dar si cauza decesului e atipica – ipotezele in care exista anumite maladii anterioare peste care se produce o agresiune: e greu sa stabilesti relevanta agresiunii in masura in care maladia ar fi dus singura la deces) *nu e nevoie de o cauzalitate unica: se pot suprapune si alte cauze – anterioare, concomitente sau subsecvente -urmarea imediata: decesul victimei

-latura subiectiva: intentie (directa/indirecta) Indicii: art. 16, (4) – la culpa legiuitorul mentioneaza expres; art. 192 – vorbeste distinct de uciderea din culpa => numai uciderea unei persoane cu intentie constituie infractiune de omor. Se retine infractiunea si in caz de error in personam sau aberratio ictus.

*Distinctie fata de alte infractiuni: 1. In principal – cu loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. Mecanismul e la fel. Modalitatea e diferita: omorul se comite cu intentie, lovirile/vatamarile se comit cu praeterintentie Fapta ramane tentativa: tentativa la vatamare presupune numai punerea in pericol a victimei 2. Cu ucidere din culpa: forma vinovatiei diferentiaza

*Dincolo de chestiunile subiective, atunci cand analizam latura psihica, subiectiva, sa avem in vedere unele aspecte obiective care ne pot da o imagine exacta asupra elementelor subiective, ca sa vedem daca, in concret, a fost sau nu intentie:a) obiectul utilizat la comiterea faptei (corpus delicti) – una e sa ataci cu un pistol , alta cu o furculita b) zona vizata – una e sa lovesti in cap, alta e in genunchic) intensitatea aplicarii - cu acelasi obiect, vizand aceeasi zona, pot avea tentativa la omor sau o infractiune de loviri/vatamari, in functie de intensitated) numarul loviturilor – una e sa dai o data, alta e sa dai de 10 orie) varsta,constitutia fizica sau starea de sanatate a victimei in momentul savarsirii infractiunii – una e sa dai un pumn unui copil de 3 ani sau unei doamne foarte bolnave de 60 de ani, alta e sa dai un pumn unui barbat de 30 de ani, luptator profesionist

-formele infractiunii: tentativa e pedepsita; se consuma infractiunea cand moare victima; *cand e un decalaj intre elementul material si urmarea imediata, fapta, vremelnic, temporar, se va incadra la tentativa la omor (dupa ce moare victima, devine, desigur, infractiune consumata de omor)

-variante nu avem

-sanctiuni: 10-20 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi

-procesual: UP e de competenta procurorului; judecata in prima instanta apartine tribunalului

21.10.2014Curs III Penalicesc Cioclei

2. Infractiunea de omor calificat (art. 189/VCP art. 175) – varianta calificata a omorului tip, in circumstante pe care legiuitorul a considerat ca trebuie sa le pedepseasca mai grav.

8

La baza acestei infractiuni e infractiunea de omor si diferentele sunt (1) elementele circumstantiale (imprejurarile specifice in care se comite omorul) + (2) sanctiunile.

raman valabile toate analizele de la 188 (pct. 1 in cursul meu) de obiect juridic, material, continut constitutiv.

Precedentul legislativ

In VCP erau 2 variante agravate ale omorului – omorul deosebit de grav (7 elemente) si omorul calificat (9). Acum, omorul calificat cuprinde doar 8 elemente circumstantiale (1/2 din ceea ce aveam inainte; primele 4 provin din fostul art. 175, omorul calificat; urmatoarele 4 provin din art. 176, omorul deosebit de grav). Din varii motive, celelalte 8 elemente circumstantiale nu au mai fost retinute la omorul calificat. O parte se regasesc la o combinare intre actualul 188 si circumstantele agravante din partea generala; altele se regasesc intre 188 si diferite alte infractiuni cu variante agravate ce conduc la infractiunea de omor. Avem si ipoteze de omor care raman in forma tipica – fostul omor in public.

Problema legii penale mai favorabile in situatii tranzitorii atat pe art. 5 (fara hotarare de condamnare definitiva), cat si pe art. 6. (cu hotarare de condamnare definitiva) => se impune o comparatie intre infractiunile preluate si cele care nu se mai regasesc in omorul calificat.

1. Infractiunile preluatea) primele 4 elemente circumstantiale (ce provin de la fostul omor calificat): legea penala

mai favorabila e VCP, pentru ca acolo omorul calificat era pedepsit cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si cu interzicerea unor drepturi, pe cand pe NCP e si alternativa detentiunii pe viata)

b) ultimele 4 elemente circumstantiale (ce provin de la fostul omor deosebit de grav): nu genereaza situatii tranzitorii, pentru ca pedeapsa e identica (detentiunea pe viata, alternativ cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi).

2. Infractiunile nepreluate (ex.: omorul asupra sotului; omorul comis in public): in principiu, aici trebuie analizata incidenta legii penale mai favorabile de la caz la caz, neexistand un panaceu.

In afara de elemente circumstantiale care nu se regasesc nicaieri (unde legea mai favorabila e cea mai veche – la omorul in public), in alte cazuri vom vedea ca avem sanctiuni asimetrice. Uneori se nasc situatii in care noul minim e mai mic, iar maximul e mai mare => aici se face o operatiune de individualizare, prealabila: ma orientez spre minim, aleg pedeapsa cu minimul favorabil; ma orientez spre maxim, aleg pedeapsa cu maximul favorabil.

Elementele circumstantiale

a) cu premeditare (preluat din VCP, identic)

„Premeditarea” e o notiune desprinsa din doctrina; intr-o opinie, se considera ca trebuie indeplinite 3 conditii: (1) faptuitorul sa adopte rezolutia infractionala si sa chibzuiasca/mediteze/reflecteze/cugete asupra faptei (adica asupra consecintelor, urmarilor, modului de operare); (2) rezolutia infractionala sa se materializeze prin realizarea unor acte premergatoare (pregateste arma crimei – otrava, pistol, motor; se informeaza cu privire la locul si momentul favorabile pentru comiterea infractiunii; stabileste traseul victimei); (3) existenta unui interval de timp suficient de mare, a.i. autorul sa aiba posibilitatea atat de a

9

chibzui asupra faptei, cat si de a realiza actele necesare preparatorii, realizand concret rezolutia.

De la caz la caz se verifica daca a avut timp pentru aceasta activitate psihica si obiectiva (intervalul): ipoteza comuna – are loc un conflict intre 2 persoane, amenintari; agresorul urca in imobil, se inarmeaza cu un cutit si apoi aplica lovituri mortale victimei. Aici, desi avem rezolutie si acte preparatorii, nu avem intervalul suficient de timp pentru a avea premeditare.

Ipoteza speciala: se duce agresorul acasa; intarzie pe drum; se inarmeaza, revine, dar viitoarea victima nu mai e gasita. Agresorul o pandeste sa se intoarca, apoi ii aplica loviturile. Aici, instantele au retinut premeditarea, deoarece trecuse un timp suficient.

Este o circumstanta personala, neresfrangandu-se asupra participantilor decat in masura in care acestia cunosteau deja ca agresorul actiona cu premeditare, caz in care vor raspunde in participatie (complicitate sau instigare) la infractiunea de omor calificat, varianta a). Altminteri vor raspunde pentru omor simplu.

Atentie: daca exista premeditare, error in personam sau aberratio ictus NU inlatura elementul circumstantial!!!

b) din interes material (preluat din VCP, identic)

„Interesul material” presupune ca autorul faptei sa aiba drept scop, prin comiterea infractiunii, sa intre ulterior, pe cale aparent legala, in beneficiu material. Ex.: incasarea unei polite de asigurare: determinarea deschiderii si dobandirea unei succesiuni: evitarea unui partaj neconvenabil.

In acest caz, este necesar ca faptuitorul sa lucreze in scopul respectiv. Nu are relevanta daca scopul se si atinge au ba . Daca nu exista acest interes material (neurmarindu-se direct obtinerea acelui beneficiu), iar fapta e comisa din alte ratiuni, chiar daca indirect se va dobandi un folos, acest element circumstantial nu se retine (ex.: Grigore o ucide din patima mare, gelozie, pe Maricia; ea e sotia lui; intra si el in posesia unei parti din averea ei; daca el s-a gandit sa o ucida din gelozie nu se retine).

Distinctia intre aceasta varianta si omorul comis in scopul savarsirii/ascunderii altei infractiuni (in varianta talhariei) rezulta din aceea ca, in cazul omorului din interes material se intra ulterior in posesia unui beneficiu material si pe cale aparent legala (exista un moment, un decalaj in timp intre omor si obtinerea beneficiului – aici o omor pe Maricica si astept sa ii mostenesc bunurile); in cazul talhariei (omorului savarsit pentru a ascunde talharia) exista simultaneitate intre actiunea de ucidere si deposedarea victimei de un bun (aici o omor pe Maricica pentru a-i smulge poseta). In principiu, cele 2 se exclud. Se pot regasi in aceeasi situatie – Grigore se duce repede si o ucide pe Maricica, avand nevoie de bani (varianta a doua), dar si in virtutea constiintei ca o va mosteni (sa zicem ca e copilul ei – prima varianta) => se retin ambele circumstante (ramane o singura infractiune, dar am mai multe circumstante ce au relevanta, normal, la individualizare)

c) pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la tragere la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse [preluat din VCP, dar aici textul se referea la sustragerea de la urmarire sau arestare, ceea ce putea genera o confuzie in intelegerea sensului de „urmarire” – NU urmarire penala, ci generala): aici e

10

important acest scop in virtutea caruia e savarsita infractiunea (nu are relevanta daca se indeplineste scopul sau nu)]

In aceasta situatie, scopul nu califica intentia. Are un alt rol in latura subiectiva, in sensul ca omorul se poate comite aici si cu intentie indirecta (ex.: act de arestare pe numele lui Grigore; ca sa scape, el ii trage un ciocan intr-o zona vitala agentului care venise sa il prinda; el savarseste cu intentie indirecta fapta – a prevazut, nu a urmarit, dar a acceptat rezultatul mortii agentului).

d) pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni=intra aici inclusiv infractiunea de talharie, care in VCP era reglementata special, ca element circumstantial al omorului deosebit de grav

Si aici, latura subiectiva da particularitatea elementului circumstantial. Avem doua ipoteze distincte – (I) conexitate etiologica (Grigore o ucide pe Maricica ca sa o violeze, ca sa o fure); (II) conexitate consecventionala (Grigore o ucide pe Maricica ca sa nu se descopere ca a batut-o in fiecare zi; ca sa nu se afle ca a furat un bun).

Spete I (etiologica): Grigore a luat-o in masina pe Maricica; ii da a pricepe ca urmeaza s-o violeze; el conduce cu viteza, ea zice sa opreasca, el mareste viteza; ea se arunca si moare. Aici se pune si problema distingerii intre omor (1) si inlesnirea sinuciderii (2) – la omor avem de-a face nu cu o determinare/convingere, ci o constrangere (victima e constransa, nu deliberat decide sa isi puna capat). Un alt exemplu ar fi ca Grigore o alearga cu toporul prin casa pe Maricica, iar ea sare de pe balcon si moare. In aceste 2 cazuri nu avem inlesnire la sinucidere, ci omor prin energia victimei.

Spete I (etiologica): infractorul loveste victima, nu vrea sa o ucida (intentie indirecta); are loc violul; la un interval mai mic sau mai mare de timp, victima decedeaza => aici am infractiunea de omor calificat in scopul de a comite o alta infractiune (violul).

Spete II (consecventionala): infractorul intra in casa ca sa fure, isi da seama ca victima e in casa; pentru a nu fi prins sau denuntat, decide sa o ucida => aici am infractiunea de omor calificat in scopul de a ascunde o alta infractiune (furtul, posibil talharia daca mai am o altercatie intre cei 2).

e) de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune sau o tentativa de omor [provin, ultimele 4 elemente, de la fostul omor deosebit de grav (cu o mica diferenta: adaugarea tentativei – ratiune: desi doctrina a explicat foarte clar, unanim, ca intra in antecedenta infractorului si tentativa la omor, pentru ca prin infractiune savarsita intelegem si fapta tentata, si cea consumata, au fost controverse; legiuitorul din 2009 a inteles sa traduca o realitate a doctrinei si jurisprudentei expressis verbis)]

Omor din antecedenta: poate fi orice infractiune contra vietii comisa cu intentie (prin asta intelegem „omor” => art. 190: „uciderea la cererea victimei” nu se retine aici; la fel la art. 200: „pruncuciderea” nu se retine, ca in aceste 2 cazuri nu avem „omor”, legiuitorul excluzandu-le din antecedenta omorului calificat – vezi LPA art. 242). Tot asa, nu intra faptele comise cu praeterintentie (lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte; viol urmat de moartea victimei).

11

NB!!! Nu are relevanta la retinerea acestui element daca pentru omorul anterior s-a pronuntat sau nu vreo hotarare definitiva de condamnare, daca s-a executat sau nu pedeapsa, daca au existat sau nu circumstante atenuante (depasirea limitelor legitimei aparari; provocarea), daca a intervenit amnistia/prescriptia etc.

Tenativa din antecedenta: fapta comisa in alte imprejurari (ex.: Grigore incearca sa o ucida pe Maricica, o impusca, dar o raneste; e condamnat, executa pedeapsa; cand iese, aceeasi victima e ucisa). Nu putem vorbi de omor calificat prin lit. e cand prin aceeasi fapta are loc o tentativa din care rezulta apoi moartea – tentativa se absoarbe in rezultatul mai grav (ex.: da cu toporul, nu nimereste, dar apoi o raneste, ea sta o zi la spital Maricica, apoi moare).

f) asupra a 2 sau mai multor persoane (preluat din VCP)

Se calculeaza in functie de existenta sau inexistenta mai multor actiuni. Intr-o opinie, se considera ca avem nevoie de mai mult fapte (elemente circumstantiale); in alta, se considera ca, indiferent de numarul actelor (elementelor materiale – actiuni/inactiuni), retinem acest element circumstantial de la litera f, cu conditia ca fapta sa se fi comis in aceeasi imprejurare. Cea de-a doua opinie este corecta – ar fi si stupid sa facem distinctie intre situatia in care Grigore apasa de 3 ori pe tragaci ca sa omoare 3 oameni si situatia in care apasa o singura data si ucide tot 3 persoane care, eventual, stateau una in fata alteia. Ipoteza poate fi continuata si in cazul mitralierei, foc automat sau ucidere prin incendiere.

Probleme practice

Daca nicio persoana nu moare, se retine tentativa la infractiunea de omor calificat. Probleme au fost in cazul in care una moare, altele nu – a) la faptul consumat voi avea un omor calificat (deosebit de grav pe VCP), pe cand la faptul tentat voi avea tentativa la infractiune de omor simplu sau calificat, dar altceva decat cea de la lit. f.

g) asupra unei femei gravide (preluat de la omorul deosebit de grav)

Se distinge prin calificarea subiectului pasiv. O femeie e insarcinata din momentul conceptiei si pana la nastere, necontand etapa. Conteaza daca faptuitorul cunoaste starea femeii de a fi insarcinata. Fiind o circumstanta reala, nu se va retine decat daca se va constata existenta sarcinii. Nu se va retine elementul circumstantial nici daca cineva isi propune sa ucida o femeie insarcinata, dar din eroare sau din devierea actiunii ucide o alta, neinsarcinata.

E irelevant daca era vorba de o sarcina normala sau extrauterina, daca erau sanse de a fi dusa la final, iar copilul sa fie viabil. DAR DACA ERA MORT COPILUL – SEMINAR????

h) prin cruzimi (preluat de la omorul deosebit de grav)

„Cruzime” reprezinta, intr-un limbaj comun, producerea de suferinte deosebite unei persoane. In doctrina si in practica, s-a pus in evidenta faptul ca, pentru retinerea acestui element circumstantial, fapta trebuie comisa asa incat victimei sa ii fie produse suferinte mai mari, mai profunde decat cele ce insotesc, de regula, uciderea unei persoane – tortura, chinuire suplimentara (ex.: lovirea puternica si repetata a victimei cu obiecte contondente; lovirea repetata cu ajutorul unor arme albe – cutit – ceea ce presupune hemoragie; crucificare; ucidere cu substante inflamante, moarte prin arsuri).

12

Jurisprudenta: pentru a retine acest element, dincolo de suferintele deosebite, trebuie sa mai avem 2 elemente – spiritul de ferocitate de care da dovada faptuitorul; – sentimentul de oroare pe care fapta respectiva il produce in opinia publica.

Ex.: victima moare in urma unei prime lovituri, dupa care urmeaza mai multe lovituri – aici nu mai avem suferinte chinuitoare din moment ce victima deja murise.

In niciun caz nu trebuie sa retinem omor calificat prin cruzime in ipoteza in care victima e ucisa rapid, dupa care cadavrul este sectionat pentru a fi ascuns. Desi am ferocitate si oroare, nu am suferinte – un RIL zice ca aici am omor in concurs cu profanare de cadavre.

28.10.2014Curs IV Penalicesc Cioclei

3. Infractiunea de ucidere la cererea victimei (art. 190 NCP) – varianta atentuata a infractiunii de omor; este o noutate fata de VCP; totusi, aceasta forma a mai fost incriminata in Codul Carol al II-lea 1936 („crima de omor la rugaminte”, cu 2 variante asemanatoare cu incriminarea actualului cod).

Nu ne putem intalni cu situatii tranzitorii. Ne putem imagina, totusi, ca o fapta sub vechiul cod ar sa intruneasca toate conditiile prevazute de noul cod, asa incat noul cod ar fi legeea favorabila (pentru ca prevede limitele de pedeapsa mai mici).

Ratiune: se revine la o fosta incriminare, pe un cod mai vechi (traditia legiuirilor romane+traditia codurilor penale europene). Progresul stiintelor medicale a facut ca, in ultima vreme sa existe din ce in ce mai multe situatii-limita in care o persoana cu maladii sau cu afectiuni foarte grave contina sa traisca, desi nu si-ar dori-o. Aici intervine problema eutanasiei, care nu trebuie confundata cu infractiunea prezenta. (I) La noi, uciderea la cererea victimei e pedepsita, pe cand (II) in statele unde e permisa, eutanasia reprezinta un mod de a acompania persoana pe ultimul drum („eu”=eu, auto, sine; „thanatos”=moarte).

De ce a mai fost necesara aceasta incriminare? Si pentru faptul ca s-au modificat conditiile din partea generala cu privire la circumstantele atenuante. Pe VCP, pedeapsa scadea sub minimum special obligatoriu, dar acum e vorba de o diminuare a limitelor in care se poate aplica pedeapsa, ceea ce inseamna ca in cazul uciderii persoanei la cererea victimei nu se crea neaparat o situatie mai favorabila (putea instanta sa individualizeze sanctiunea tot peste minimul special, pe cand pe vechiul cod era obligata sa aplice o pedeapsa sub minimul special).

Legiuitorul nu s-a referit la infractiunea de omor, ci se vorbeste de „ucidere”, tocmai ca sa o excluda din antecedenta penala, ca sa nu fie caz de omor calificat [de catre o persoana care a comis anterior o infractiune sau o tentativa de omor – lit. e)]

Obiectul juridic: dreptul la viata.

- Obiectul juridic specific: dreptul la viata al unor persoane bolnave, infirme.

Obiectul material: corpul persoanei.

Situatie premisa: existenta unei boli incurabile sau a unei infirmitati ce produce suferinte

13

Prin boala incurabila intelegem o boala cu privire la care comunitatea medicala nu gasise/acceptase vreun remediu/tratament curativ, la momentul comiterii faptei (azi, cancer)

Prin infirmitate grava intelegem existenta unei modificari morfo-functionale ce prezinta un grad inalt de severitate (de exemplu, paralizia).

NB!!! Ambele trebuie (1) sa ii provoace suferinte fizice/psihice greu de suportat si permanente; (2) sa fie atestate medical (expertiza, tomografie, radiografie) inainte de comiterea infractiunii; (3) sa fie cunoscute de faptuitor la data comiterii infractiunii.

Subiectii – activ: necircumstantiat, oricine poate comite (in practica e mai probabil ca astfel de cazuri sa fie legate de acei subiecti activi care au o anumita legatura fie profesionala, fie de afectivitate cu victima; un medic ce ingrijeste un pacient, o asistenta, o ruda, un prieten); pasiv: circumstantiat (persoana ce sufera fie de o boala incurabila, fie de o infirmitate grava, ambele atestate medical).

Continutul constitutiv

Latura obiectiva

– elementul material: uciderea unei persoane (actiune/inactiune – la fel ca la infractiunea de omor; teoretic, ar putea intra toate modalitatile concrete de la omor; practic, insa, pentru a ne pastra in logica infractiunii, aceea de varianta atenuata, si modalitatile concrete de realizare a elementului material vor avea o anumita particularitate, si anume aceea de a provoca suferinte minime victimei => nu vom avea torturi; 20 de lovituri de topor; incendiere etc., pentru ca scopul e ca victima sa scape de suferinte; asadar, concret: folosirea unui dozaj peste cel normal al unor substante medicamentoase; desprinderea de la un aparat ce suplineste functii vitale; intreruperea unui tratament)

*conditii atasate elementului material pentru existenta infractiunii

a) relative la starea psihica a victimei si la determinarea sa de a-i fi suprimata viata: victima trebuie sa fie constienta (starea de sanatate sa nu ii altereze reprezentarea situatiei in care se afla si a faptei solicitate; sa nu delireze), care sa isi exprime explicit cererea, cerere care trebuie sa fie serioasa si repetata;

b) relative la natura maladiei, de starea de sanatate a victimei: fie o boala incurabila, fie o infirmitate grava, ambele atestate medical (subconditie), in plus ambele sa fie de natura a produce suferinte permanente si greu de suportat.

Legiuitorul a vrut ca un omor pur si simplu sa fie ascuns printr-o pretinsa „ucidere la cererea victimei”. Se refera doar la situatiile speciale, cu adevarat fara iesire si care presupun niste suferinte teribile, uneori nu doar din punctul de vedere al victimei, ci si al apropiatilor.

-urmarea imediata: decesul unei persoane (identic ca la omor)

-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita (expertiza medico-legala) si privita cu maxima atentie, mai ales atunci cand e vorba de o maladie incurabila, pentru ca e posibil ca decesul sa fie cauzat in mod direct de boala respectiva, iar eventuala actiune/inactiune prin care s-a incercat uciderea victimei fie sa ramana ineficienta, fie sa aiba un caracter tardiv.

14

Latura subiectiva: intentie directa/indirecta. In principiu, directa (autorul clar urmareste rezultatul – asta vrea, sa scape victima de chinuri). Textul, pe de alta parte, NU exclude intentia indirecta (o situatie in care faptuitorul sa actioneze fara sa fie sigur de consecintele actiunilor sale, doar pentru a alina suferintele, nu neaparat urmarind decesul – ex.: marirea dozei de morfina – nu urmareste, dar accepta). Mobilul si scopul nu au neaparat relevanta in legatura cu existenta infractiunii, nu o conditioneaza (da, ne putem gandi la un mobil altruist, dar poate fi si o detasare a profesionistului, care nu e impins de un imbold afectiv pentru a recurge la un asemenea gest).

Participatia e posibila sub toate formele, chiar si coautorat, cand conlucreaza mai multi; instigarea poate veni cand o persoana foarte legata de o victima nu are puterea/mijloacele necesara/e pentru a actiona, dar convinge medicul; complicitatea poate interveni printr-un ajutor material (bani; substante) sau moral.

Formele infractiunii: tentativa nu se pedepseste aici!; fapta se consuma in momentul in care are loc decesul persoanei. Variante nu avem, in afara celei tip. Sanctiunile: e vorba de cea mai usoara sanctiune (1-5 ani), vecina cu cea de la ucidere din culpa in forma tip. Procesual: e una din infractiunile unde urmarirea penala e in competenta procurorului, ca si omorul/omorul calificat, iar competenta in prima instanta apartine tribunalului.

4. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii (art. 191 NCP/fostul art. 179)

Aici avem de-a face cu activitati ce in mod indirect conduc la decesul unei persoane (I) sau la o incercare de sinucidere (II) – de aceea s-a vorbit in doctrina in termeni echivalenti unei participatii penale (nu e posibil, atat timp cat sinuciderea nu e la noi o fapta incriminata; participatie la ce? nu, e o infractiune separata, dar nu actul propriu-zis al persoanei ce vrea sa se omoare, ci actele celei ce o ajuta).

Avem o varianta tip, 2 agravate si una atenuata.

Precedent legislativ: fostul art. 179; cu ea se incheia sectiunea „omucidere” a capitolului I, titlului II.

Exista doua diferente fata de incriminarea anterioara: (I) in noul text, legiuitorul face o separare clara intre cele doua urmari (sinuciderea si incercarea de sinucidere, facand din ultima o varianta atenuata); (II) diferentierea in noul cod in legatura cu starea psihica a victimei, stare ce e data fie de imaturitate, fie de probleme de ordin patologic, psihic => fata de varianta tip a fostului cod (subiect pasiv necircumstantiat), aveam o singura varianta agravata (minor, oricine sub 18 ani+iresponsabil => legiuitorul nu tinea cont de doua ipoteze super diferite, adica a minorului de 4 ani si a majorului de 17,5 ani).

Aceste modificari pot crea situatii tranzitorii. Exemple: (I) daca avem de-a face cu o persoana majora, responsabila, iar sinuciderea a avut loc, legea penala veche e legea mai favorabila (art. 5 – o limita minima mai mica: 2 in loc de 3 ani); (II) daca avem de-a face tot cu o persoana majora, responsabila, dar a avut loc doar o incercare de sinucidere, legea penala noua e mai favorabila (caci o considera varianta atenuata).

Obiectul juridic: dreptul la viata, cu precizarea ca aici e protejat inclusiv fata de acele actiuni ce indirect pot produce decesul persoanei prin sinucidere sau incercare de suicid.

15

Obiectul material: corpul persoanei; totusi, aici nu se actioneaza deloc asupra corpului persoanei, ci asupra psihicului [determinarea sinuciderii se indreapta contra libertatii persoanei; nici la inlesnirea sinuciderii nu vorbim de o actiune/inactiune contra corpului persoanei, ci de o sprijinire indirecta (actiunile/inactiunile autorului acestei infractiuni NU pot reprezenta o cooperare directa, ca ar fi omor/omor calificat => una e sa determini o alta persoana sa se sinucida si alta e sa ii dai tu cu mana ta otrava, caz in care ar fi omor, clar)].

Subiectii: activ – necircumstantiat; pasiv – necircumstantiat in varianta tip; circumstantiat in formele agravate (minor 13-18; sub 13 sau iresponsabil). Participatia e posibila sub toate formele.


Latura obiectiva

-elementul material nu mai e reprezentat de uciderea victimei, ci avem doua modalitati alternative (oricare se realizeaza, infractiunea exista, iar daca se realizeaza ambele, nu avem concurs, ci unitate naturala simpla): determinare la sinucidere (I) si inlesnirea sinuciderii (II).

Determinarea presupune convingerea unei persoane de a se sinucide (e folosit acelasi termen ca la instigare) prin rugaminti, promisiuni, indemnuri, violente, amenintari (trebuie sa avem in vedere mereu granita intre constrangere si convingere; la constrangere, vom avea un omor comis cu energia fizica a victimei: ipoteza in care Grigore o urmareste cu un cutit printr-un bloc si Maricica se arunca ca sa scape, dar moare; aici nu o convinge, o constrange sa se arunce).

Inlesnirea reprezinta orice act de sprijinire a victimei in vederea suprimarii propriei vieti. Actele de sprijinire nu trebuie sa reprezinte o cooperare directa la realizarea faptei, altminteri ar fi infractiunea de omor (ex.: am inlesnire daca i se aduce Maricicai otrava pentru suicid, DAR daca ea nu poate, ii tremura mana si eu ii duc paharul la gura, atunci am omor).

Poate fi realizat elementul material si prin inactiune (ex.: Grigore stie ca Maricica vrea sa se ucida si ii lasa in camera cheile de la un depozit cu substante chimice; doctorul lasa nesupravegheate medicamente fata de pacientul ce vrea sa se sinucida)

-urmarea imediata: 2 variante – decesul victimei; incercarea de sinucidere (varianta atenuata – „tentativa de sinucidere”)

-legatura de cauzalitate trebuie dovedita (expertiza medico-legala) cu maxima atentie, deoarece e posibil ca o actiune de convingere sa ramana ineficienta, dar din alte ratiuni victima sa se sinucida; la fel cum e posibil ca o actiune de inlesnire sa piarda legatura de cauzalitate cu sinuciderea/incercarea (ii duc otrava Maricicai si ea se impusca cu un pistol pe care il avea).

Latura subiectiva: vinovatia sub forma intentiei directe/indirecte. Mobilul, scopul nu au relevanta pentru existenta infractiunii.

Formele: tentativa nu se pedepseste; consumarea are loc fie in momentul decesului, fie in momentul incercarii de sinucidere.

Variante: -o prima varianta agravata se distinge prin calitatea subiectului pasiv (discernamant diminuat sau minor intre 13-18 ani);

16

-a doua varianta agravata se distinge tot prin calitatea subiectului pasiv (iresponsabil sau minor sub 13 ani – aici se trateaza ca un omor comis cu energia fizica a victimei, pedeapsa fiind identica cu cea de la omor, de la 10 la 20 ani, desi calificarea juridica e distincta)

-varianta atenuata se distinge prin prisma urmarii (nu are loc decat tentativa)

Sanctiunile sunt gradate in functie de varianta/variantele tip, agravate si atenuata.

Procesual: se urmareste din oficiu, urmarirea efecutandu-se de procuror, iar judecata in prima instanta e in competenta tribunalului.

5. Uciderea din culpa (art. 192 NCP/fostul 178) e fapta ce rupe sirul infractiunilor intentionate contra vietii (in rest, tot omucidere este, conform calificarii vechi).


Din art. 178 s-a pastrat varianta tip, o prima varianta agravata [alin. (2) – culpa profesionala => 192, alin(2)] si varianta agravata [alin. (5) – pluralitatea de victime]. Celelalte 2 agravate au fost inlaturate in noul cod.

Situatii tranzitorii: daca e vorba de varianta tip sau de culpa profesionala (fara a fi vorba de un concurs de infractiuni), nu avem situatii tranzitorii, pentru ca sunt aceleasi sanctiunile; daca luam celelalte variante agravate sau disparute SAU concursul, situatia tranzitorie exista.

Alin (2) cuprinde si fostul alin (3) al art. 178 – accidentele rutiere (conducator beat peste limita legala) => Vom avea mereu concurs de infractiuni intre 192 si 336 pe noul cod sau orice alte infractiuni

Nu mai ramane valabil un RIL pronuntat pe legislatia anterioara, in care se mergea pe teza infractiunii complexe si a absorbtiei (accident de circulatie soldat cu deces, produs de un sofer cu imbibatie alcoolica: se absorbea circulatia pe drumuri publice in stare de ebrietate in infractiunea de omucidere).

Obiect juridic: dreptul la viata, cu specificul ca este protejat in acest caz si fata de actiunile/inactiunile imprudente.

Obiect material: corpul persoanei

Subiectii: activ – necircumstantiat in varianta tip; la varianta agravata (culpa profesionala), el TOT NU e calificat, fiind suficient ca autorul sa exercite o profesie/meserie, chiar daca nu are calitatea necesara (nu se poate prevala ca „nu e meserias” – la conducerea fara permis – aici poti avea concurs); pasiv – circumstantiere la pluralitate [alin (3)].

La subiectul activ avem si participatie improprie (unul raspunde pentru omor, cu intentie; altul raspunde pentru ucidere din culpa). E si posibilitatea coautoratului (doi conducatori auto, fiecare are culpa din care rezulta decesul persoanei; doi muncitori pun fire electrice, iar Maricica vine si se sprijina de ele).

17


Latura obiectiva

-elementul material: uciderea unei persoane, dar modalitatile concrete sunt diferite de cele fata de omor

*pe alin (1) prin actiuni: se deschide o usa puternic si se loveste o persoana; se loveste o persoana in aglomeratie la metrou si cade in fata lui; cade de sus un ghiveci sau un laptop etc. Ideea e ca actiunea nu se indreapta clar impotriva obiectului juridic, nemijlocit impotriva victimei. altminteri ar fi omor.

*pe alin (1) prin inactiuni: Maricica uita ferestrele deschise la dormitorul unde doarme bebelusul, afara fiind -30 de grade; nu supravegheaza focul si arde casa etc.

*pe alin (2): medicul ce opereaza prost si moare pacientul; constructorii carora le cad caramizi

-urmarea imediata: decesul persoanei

-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita (expertiza medico-legala)

Latura subiectiva: culpa cu/fara prevedere (criterii obiective ce ne ajuta sa particularizam, distingand fata de lovituri cauzatoare de moarte, de ex.). Tentativa nu e posibila.

Variante: la alin (2) e culpa profesionala (accidente de circulatie, de munca, „accidente” in exercitarea altor profesii – culpele medicale); la alin (3) e varianta agravata (indiferent cate victime am, nu am concurs, ci o singura infractiune)

Sanctiuni: pedeapsa de la varianta tip e de la 1 la 5 ani.

Procesual: in faza de urmarire penala nu apartine competenta procurorului; restul aspectelor sunt identice cu cele ale capitolului.

Curs V Penalicesc Cioclei

04.11.2014

Capitolul 2 – INFRACTIUNI CONTRA INTEGRITATII CORPORALE SAU SANATATII

-6 infractiuni: art. 193 lovirea sau alte violente; art. 194 vatamarea corporala; art. 195 lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte; art. 196 vatamarea corporala din culpa; art. 197 rele tratamente aplicate minorului; art. 198 incaierarea (rixul)

Precedent legislativ: acest capitol e coresondentul sectiunii a 2-a din capitolul 1, din titlul II al vechiului cod – sectiune ce venea dupa „omucidere” – si care se numea „lovirea/vatamarea integritatii corporale” (erau 5 infractiun i).

18

Nu mai sunt 5, sunt 6 infractiuni. Una dispare, dar apar 2 noi (197 si 198), noi in partea asta (ele provin din fostul titlu IX al fostului Cod – „infractiuni privind convietuirea sociala”, aduse aici prin reconsiderarea obiectului juridic al infractiunii).

Obiectul juridic: relatiile privind integritatea corporala si sanatatea persoanei

Obiect material: corpul persoanei (fara nicio rezerva, ca la „contra vietii”)

Subiectii:

-activ – necircumstantiat (la minor 197, e exceptie: activul nu poate fi decat un parinte sau o persoana careia ii e incredintat copilul minor).

*Poate fi si o persoana juridica subiect activ (mai ales la vatamarea corporala din culpa).

-pasiv – necircumstantiat (la minor 197, e exceptie)

*Subiect pasiv circumstantiat => agravare: art. 194, in varianta in care se produce avortul, unde subiect pasiv nu poate fi decat femeia insarcinata

Latura obiectiva

-elementul material: violente fizice sau psihice; poate consta in actiuni, dar si inactiuni; actiunile pot fi directe, dar si indirecte; se poate folosi si o energie fizica straina (indemnarea unui caine la atac); exista si varianta omisiunii, atunci cand exista o obligatie de a actiona si, din culpa sau intentie, nu se actioneaza

*Situatie particulara la cele doua infractiuni nou aduse: la rele tratamente aplicate minorului – elementul material constand in masuri sau tratamente de orice fel (element material mai larg); (II) la incaierare – elementul material constand in participarea propriu-zisa la incaierare (element material mai larg – actiuni de indemnare sau de inlesnire a violentelor, nu doar aplicarea sau participarea activa la violente)

-urmarea imediata: suferintele fizice sau vatamarea sanatatii subiectului pasiv

*197 relele tratamente aplicate minorului – acolo urmarea imediata e o stare de pericol (punerea in primejdie grava a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului)

*195 deces (echivalenta de omor)

-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita [exceptie: art. 193 (1); art. 197 – legatura intre lovire/violenta si suferintele fizice rezulta in mod direct, nemaitrebuind dovedita]

Latura subiectiva: toate formele de vinovatie

-193, 197, 198: intentia directa/indirecta

-194: intentie indirecta, praeterintentie (varianta tip); intentie directa (varianta agravata – femeia insarcinata)

-195: praeterintentie

19

-196: culpa

Mobilul si scopul nu au importanta, nu exceptia variantei agravate a art. 194, unde scopul califica intentia => intentie directa (fapta se realizeaza tocmai pentru a se produce rezultatul urmarit).

Formele infractiunii

Tentativa se pedepseste doar la 194 (2), cu referire la (3). In alte cazuri nu se pedepseste, desi e posibila (193), fie din cauza formei de vinovatie, tentativa nu e posibila (195 – praeterintentie; 196 – culpa).

Consumare: fapta se consuma in momentul producerii consecintei specifice fiecarei infractiuni/variante. Caracteristica lor (cel putin pana la 196) este caracterul lor progresiv, in sensul ca rezultatul se poate agrava. Din aceasta perspectiva, incadrarea juridica a faptei se va face in raport cu momentul consumarii (epuizarea rezultatului). Atentie: momentul savarsirii infractiunii e momentul realizarii elementului material (de aici au relevanta prescriptia, minoritatea).

Variante: 195 si 197 – cunosc doar forma tip; toate celelalte au si variante agravate (e de bun-simt, fiind infractiuni progresive, iar consecintele finale neproducandu-se imediat, in momentul consumarii infractiunii – se dau pumni, dar victima sta 10 zile in spital, 20, 90, apoi moare ).

Sanctiuni: inchisoarea alternativ cu amenda/inchisoarea

Procesual: o parte din infractiuni se urmaresc la plangerea prealabila [193 (3); 196]; 195 e de competenta procurorului, prima instanta Tribunalul.

1. Infractiunea de loviri sau alte violente (art. 193 acopera integral fostul 180, 181): lovirea/orice acte de violenta cauzatoare de violente fizice; fapta prin care se produc leziuni traumatice sau e afectata sanatatea unei persoana a carei gravitate e evaluata prin ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile [...]; actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Din punctul de vedere al criteriului de zile de spitalizare, articolul prezent contine partial un anumit numar de zile din fostul 182 (vatamarea corporala grava – tot ce presupunea atunci peste 60 de zile si pana la 90) => regrupare.

(1): varianta tip [ca precedent legislativ retinem fix fostul art. 180 (1)]. In codul actual avem 3 luni la 2 ani sau amenda, atunci aveam o luna la 3 luni sau amenda => strict la alineatul (1), legea mai favorabila e cea veche. Pentru varianta agravata (de la actualul 193) situatiile difera

Obiectul juridic: relatiile privind integritatea fizica/sanatatea persoanei; aici avem specificul integritatii fizice – inclusiv simple suferinte fizice (doar ca ii da Misu o palma peste ochi Maricicai??) SEMINAR

20

Obiectul material: corpul persoanei in viata

Subiectii infractiunii: -activ – necircumstantiat; merg toate formele de complicitate, instigare, coautorat (in

ipoteza in care se exercita actiuni directe asupra victimei voi avea coautorat, nu complicitate, desi actiunile respective nu sunt in sine violente – acelasi exemplu ca la omor: Grigore o tine pe Maricica, iar Misu o palmuieste; Grigore comite si el infractiunea tip de loviri, NU o complicitate)

-pasiv – necircumstantiat (la pluralitate de subiecti pasivi avem pluralitate de infractiuni, contrar a ceea ce se intampla la 196, unde pluralitatea de subiecti pasivi da o varianta agravata SI NU concurs)

Deci: Grigore da in cap cu o bata spre 3 femei, am 3 infractiuni; Grigore loveste din greseala cu o roaba 3 oameni, am o varianta agravata la infractiunea de la 196, deci unitate de infractiune, nu pluralitate (concurs)

Latura obiectiva-elementul material: lovirea sau alte violente (actiuni directe – da cu piciorul; actiuni

indirecte – tragi scaunul; folosirea unei alte energii – folosirea cainelui; manarea unei turme de animale peste corpul unei persoane; inactiunea – trebuia acoperita o groapa si nu s-a acoperit; trebuia sa se asigure un obiect si acesta a cazut; aici trebuie sa am intentie, altminteri incadram pe 196)

-urmarea imediata e diferita, in functie de varianta tip sau ce agravata. La varianta tip, urmarea consta doar in producerea de suferinte fizice (legatura de cauzalitate nu trebuie dovedita). La varianta agravata de la alin (2), urmarea consta in existenta unui numar de zile de ingrijiri medicale pana in 90 de zile, inclusiv. Diferenta intre cele doua alineate sta in existenta/inexistenta zilelor de ingrjiri medicale [fix din momentul in care pe certificatul medical scrie „o zi de ingrijire medicala”, de atunci pot incadra pe varianta agravata de la alin (2)].

Ideea principala care a stat la baza modificarilor in noul cod penal cu privire la zilele de ingrijire medicala (numarul lor) a fost de a nu mai lasa la indemana medicului legist incadrarea juridica a faptei (in vechiul sistem erau limite foarte stranse de zile de ingrijiri medicale, iar incadrarea la un anumit numar de zile de ingrijiri ce ducea la incadrarea faptei intr-o varianta sau alta era foarte relativa. La art. 180 aveam „pana la 20 de zile”, tot ce insemna peste se ducea la art. 181, vatamare corporala, pana la 60. Tot ce era peste 60 se ducea la 182, vatamare corporala grava.

(Numarul de) Zile de ingrijiri medicale=(numarul de) tratamentul prescris de medic pentru vindecare => nu coincide cu numarul de zile de spitalizare (poate sa stea in spital 50 de zile si sa mai aiba nevoie acasa de tratament inca 50, retinandu-se 100, nu 50) , nu se suprapune nici peste zilele de incapacitate de munca, nici cu concediul medical.

Numarul de zile (pragul de 90) nu a fost ales aleatoriu; dezbateri intre juristi in comisiile parlamentare si medicii legisti.

-legatura de cauzalitate nu trebuie dovedita pentru (1), dar pentru (2) da.

Latura subiectiva: in opinia lui Valerian avem intentie directa/indirecta; nu considera ca se poate retine si praeterintentia (prevad/accept o leziune corporala, NU pot sa apreciez eu, faptuitor, din momentul comiterii, cate zile de ingrijiri vor fi necesare). Ce ar insemna? Sa

21

prevad si sa urmaresc un rezultat (direct, imediat), care sa se agraveze, rezultat (indirect, final) pe care sa fi trebuit sa il prevad sau sa il accept (nu am cum sa stiu dinainte cate zile de ingrijiri medicale vor fi necesare)

Mobilul si scopul nu au relevanta.

Formele infractiunii. Tentativa e posibila, dar nu se pedepseste. Consumarea are loc in momentul producerii rezultatului, dar avem si un moment al epuizarii (asteptam sa vedem cate zile de ingrijiri vor fi)

Variante. Diferenta intre cele doua (alineate, variante) e data de existenta/numarul zilelor de ingrijiri medicale.

Sanctiuni: inchisoarea alternativ cu amendaProcesual, actiunea penala se pne in miscare la plangerea prealabila; retragerea plangerii

inlatura raspunderea penala.

2. Infractiunea de vatamare corporala (194) – varianta tip si agravata: (1) fapta de la 193, ce a provocat una din consecintele urmatoare (infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane cu mai mult de 90 de zile; un prejudiciu estetic grav si permanent; avortul; punerea in primejdie a vietii); (2) cand fapta a fost savarsita in scopul producerii uneia din consecintele de la lit. a, b si c (infirmitate, leziuni si prejudiciu); tentativa se pedepseste.

Precedentul legislativArticolul prezent nu acopera fostul 181, ci acopera o parte din fostul 182 (pe litera b –

leziunile ce depasesc 90 de zile, de la 91 mai incolo) si tot 182 (pe celelalte consecinte ce se refera la natura leziunilor – infirmitate, avort etc.).

Situatii tranzitorii:-pe litera b (criteriul: numarul de zile de ingrijiri medicale): daca fapta, sub codul vechi, ar

fi depasit 90 de zile, nu am situatie tranzitorie, pedeapsa fiind la fel-daca suntem in celelalte ipoteze (leziunile de la varianta tip; cat si varianta agravata –

fapta comisa cu intentie), codul nou e legea mai favorabila

Analiza corespunde cu cea de la 193 (punctul 1, mai sus). Singura diferenta rezida in consecinte. Astfel, 194 putea fi foarte bine o varianta agravata a art. 193.

Urmarea imediata (elementul circumstantial).

a) Infirmitatea : dpdv medico-legal, prin „infirmitate” intelegem o leziune care produce un prejudiciu fie morfologic (lipseste o parte din corp – mi-a taiat o parte din ureche), fie functional (nu mai functioneaza cum trebuie – nu mai aud cum trebuie pentru ca m-ai lovit) fie morfofunctional (combinatie – mi-a taiat o bucatica de ureche si nici nu mai aud bine) ce presupune un handicap fizic sau psihic si un caracter de permanenta, ireversibil; criteriul material (natura urmarilor)

-pe VCPen: pierderea unui organ, simt sau incetarea functionarii acestora – prost formulat; se suprapune fix peste infirmitate; formula inutila-separat, aveam o alta consecinta: infirmitate fizica/psihica permanenta – or noi tocmai am stabilit ca dpdv medical infirmitatea presupune si caracterul de permanenta (era redundant)

22

b) Leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane care a necesitat, pentru vindecare, mai ult de 90 de zile de ingrijiri medicale: criteriul formal (numarul de zile)

c) Prejudiciu estetic grav si permanent (corespondent in fostul 182 in „slutire”): legiuitorul s-a adaptat noii formulari, caci in jurisprudenta deja se vorbea de „prejudiciu estetic”, cand in legea veche ramasese termenul „slutire”; modernizare

Inseamna ca nu se poate recupera pe cale naturala => orice lucrare de protezare, general, nu duce la schimbarea acestei calificari. Cu alte cuvinte, daca Grigore o tunde pe Maricica si ii rade sprancenele, nu e slutire/prejudiciu estetic, nu e permanent (creste parul la loc). Alta e situatia celebra a scoaterii dintilor din fata – e prejudiciu estetic grav si permanent (dintii nu cresc la loc, iar o lucrare de protezare ascunde, dar nu inlatura acest prejudiciu; poate ca dintii pusi sunt mai frumosi decat ce dinti cariati avea ea , dar nu conteaza, atat timp cat nu se mai poate folosi de dintii ei naturali, cazuti, si e nevoita sa suporte actiunea medicala, artificiala, de protezare cu „dinti falsi” )

d) Avortul : trebuie sa stie ca persoana e insarcinata sau macar sa isi fi putut da seama, rezonabil (aspectul fizic al femeii)

e) Punerea in primejdie a vietii persoanei : leziunea sa fie apta a duce la decesul persoanei in lipsa unui tratament, a unei interventii rapide

Varianta agravata de la alin (2): sa fie savarsita cu intentie (scopul califica intentia) – sa produca rezultatele de la alin (1), mai putin avortul si punerea in primejdie a vietii persoanei.

E ilogic sa pui in primejdie viata fara sa accepti macar rezultatul (moartea) – as fi avut o tentativa la infractiunea de omor => nu se retine si varianta agravata pentru punerea in primejdie.

11.11.2014Curs VI Penalicesc Cioclei

3. Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte (195)

Este o infractiune construita pe cele de la 193 si 194 => vom discuta numai elementul circumstantial.

Elementul circumstantial, pe latura obiectiva, este urmarea imediata, respectiv decesul persoanei.

Raportul de cauzalitate trebuie stabilit si dovedit in acest caz. Trebuie sa existe legatura intre violentele exercitate si decesul persoanei.

Exemplul clasic este lovirea victimei cu pumnul sau cu un obiect contondent, inapt, in mod normal, sa provoace decesul, lovire, insa, urmata de cazatura si lovirea de un obiect dur, care a condus la deces. In practica, exista multe alte variante.

Cea mai dificila problema este cand se suprapun alte cauze. In general, cauza care se suprapune este starea subreda de sanatate si, in acest caz, chiar daca loviturile sunt minore, chiar si multiple, pot conduce la deces, desi, raportate la o persoana sanatoasa, acestea nu sunt apte sa conduca la deces. Vom retine si in acest caz legatura de cauzalitate.

Latura subiectivaAceasta infractiune se comite cu praeterintentie (intentie depasita). Avem intentie cu

privire la aplicarea violentelor, fara insa sa se urmareasca si chiar sa se accepte decesul

23

persoanei, acesta din urma producandu-se din culpa. Si in acest caz, forma de vinovatie, ca in cazul infractiunii de omor, se deduce mai ales dintr-o analiza obiectiva a unor elemente concrete ce au stat la baza faptei. Este vorba despre (a) obiectul, (b) zona vizata, (c) numarul loviturilor si (d) intensitatea acestora; eventual (e) starea de sanatate sau constitutia fizica a persoanei.

Speta clasica: Grigore ii aplica o corectie Maricicai, fiindca nu a prajit bine cartofii, batand-o cu coada de la matura in zona fesiera si a gambei, cu multiple lovituri, astfel producandu-se decesul. Coada de matura, zona vizata si intensitatea loviturilor nu sunt apte sa produca omor. Dar, toate acestea s-au combinat cu starea de sanatate a Maricicai, conducand la deces.

Formele infractiuniiTentativa nu este posibila, intrucat este vorba despre o infractiune praeterintentionata

(regula nu este valabila si in cazul infractiunilor complexe, cum ar fi talharia). Fapta se consuma in momentul cand se produce rezultatul – decesul victimei – indiferent daca acesta se produce concomitent sau la scurt timp dupa exercitarea violentelor, ori dupa o mai mare perioada de timp. Cu toate acestea, in astfel de cazuri, desi fapta se consuma in momentul decesului, savarsirea faptei nu coincide cu consumarea, ci cu realizarea elementului material (se consuma cand moare Maricica, dar se savarseste cand Grigore o loveste). Institutiile din partea generala se raporteaza la momentul savarsirii faptei (incidenta unui act de clementa, calcularea termenului de prescriptie a raspunderii penale).

4. Vatamarea corporala din culpa (196)

Aceasta infractiune corespunde cu art 184 din VCPen, fiind o varianta mult simplificata a acestuia.

Aceasta incriminare cuprinde

=> O varianta speciala in alin (1)=> O varianta tip in alin (2)=> O varianta agravata in alin (3) => O varianta agravata in alin (4)

24

(1) Varianta speciala se raporteaza la art 193 alin (2), trebuind sa am un numar de zile de ingrijiri medicale, pana in 90, fiind insa si anumite conditii atasate: (a) trebuie sa avem de a face cu o persoana intoxicata ori (b) cu o persoana care se afla in desfasurarea unei activitati care constituie ea insasi infractiune.

Spre deosebire de vechea reglementare, in conditiile in care am sub 10 zile de ingrijiri medicale, noul cod sanctioneaza.

Referitor la persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice - trebuie sa iesim din obsesia potrivit careia aceasta fapta este valabila numai in cazul accidentelor de circulatie. Aceasta fapta se poate produce si in alte conditii.

Exemplu: Grigore, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, face o miscare nedibace si rastoarna oala cu ciorba peste piciorul Maricicai. In acest caz, voi avea infractiune daca si numai daca vom constata ca Grigore era sub influenta bauturilor alcoolice. Nefiind vorba de un accident de circulatie, nu va veni nimeni cu fiola. Dar, prin alte mijloace de proba, cum ar fi martori, putem dovedi starea de ebrietate.

In cazul unui accident de circulatie, in mod normal se recolteaza probe sau se face etilotestul. In masura in care constat ca imbibatia alcoolica nu depaseste limita legala de 0.80 la mie, vom putea retine aceasta infractiune. Daca va avea alcoolemia peste 0.80 la mie vom avea un concurs de infractiuni cu art 366, asa cum prevede si alin (5).

In legatura cu desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea insasi o infractiune (ex. circulatia pe drumurile publice fara permis ori cu numere false sau chiar in cazul unui furt de masina urmat de accident): in aceste cazuri, putem avea de a face si cu alte infractiuni.

(2) Varianta tipTrebuie sa avem consecintele de la art 194 (1), adica

(a) fie infirmitate, (b) fie peste 90 zile de ingrijire medicala, (c) fie cu slutire, (d) fie avort,(e) fie punerea in primejdie a vietii.

Nu mai este nevoie de alte conditii, ca in cazul alin (1). Exemplu: Grigore impinge cu putere usa batanta si ii sparge Maricicai 5 dinti din fata.

(3) Prima varianta agravata - culpa profesionala in cazul variantei tip

(4) A doua varianta agravata - daca urmarile prevazute in alin (1)-(3) se produc fata de mai multe persoane, vom avea o singura infractiune, iar nu o pluralitate, caz in care limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.

25

In cazul alin (5), vor fi aplicabile regulile de la concursul de infractiuni, fara a fi vorba de absorbtie.

5. Rele tratamente aplicate minorului (197)

Are corespondent in VCPen la art. 306

Obiectul juridic este integritatea corporala sau sanatatea, la care putem adauga dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a minorului.

Obiectul material este corpul minorului

Subiectii infractiuniiSubiectul activ este circumstantiat, neputand fi decat parintii sau orice persoana in grija

careia se afla minorul. Pote fi chiar si o persoana juridica, spre exemplu o institutie de ocrotire.

Situatia premisa este fie raportul parinte-minor, fie situatia de ingrijire ori incredintare a minorului.

Subiectul pasiv este circumstantiat, respectiv minorul.

Latura obiectiva-elementul material: masuri sau tratamente de orice fel, putand consta atat intr-o actiune,

cat si intr-o inactiune (ex.: las copilul sa moara de foame). Specificul infractiunii nu consta in violente. Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului poate intra in concurs cu lipsirea de libertate, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala etc. Cu omorul este mai delicat sa intre in concurs, intrucat violentele exercitate sunt absorbite in infractiunea de omor in general, dar este posibil (ex.: minorul este tinut intr-un grajd si la un moment dat este omorat).

-urmarea imediata este o stare de pericol pentru dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului. NU este o infractiune de rezultat.

-legatura de cauzalitate se prezuma, in general.

Forma de vinovatie poate fi intentia, directa sau indirecta. Nu avem tentativa, fapta se consuma cand se realizeaza elementul material. De regula are

o forma continuata sau chiar continua (tinerea intr-un spatiu insalubru).

6. Incaierarea (198), fostul rix

26

Obiectul juridic principal integritatea corporala sau sanatatea persoanei. Obiectul juridic secundar ar putea fi relatiile de convietuire sociala.

Obiectul material: corpul persoanei.

SubiectiiSubiectul activ: avem o pluralitate naturala, caci entru a avea de a face cu o incaierare, ne

trebuie mai multe persoane.Subiectul pasiv nu este circumstantiat.

Latura obiectiva-elementul material il reprezinta participarea la o incaierare.Incaierarea reprezinta un conflict spontan intre mai multe persoane, in principiu

presupunand 2 tabere, trebuind sa produca o stare de confuzie, astfel incat actiunile individuale sa fie greu de identificat. Prin participarea la incaierare, intelegem orice actiune concreta, violenta sau de sustinere materiala sau morala a unor violente, realizate intre cele 2 tabere.

*Putem avea elementul material de la lovire si alte violente, dar putem avea si o activitate tipica „instigarii si complicitatii, dar in interiorul incaierarii”.

-urmarea imediata este fie cea de la art 193, in varianta tip, fie cea de la art 194, in varianta agravata de la alin (2), fie cele de la art 195, in varianta agravata de la alin (3), ori consecinta omorului calificat de la alin (3), teza a II-a.

Producerea unei vatamari corporale, in masura in care nu se cunoaste autorul. Victima va raspunde in temeiul alin (1).In masura in care se stie cine a pricinuit vatamarea corporala, acela va raspunde pentru

vatamarea corporala in concurs cu incaierarea, iar ceilalti pentru incaierare. La fel se intampla si in cazul alin (2).

Cand nu se stie cine a produs rezultatul, toti primesc aceasta pedeapsa. NB!!! Cand se stie cine a produs rezultatul, in cazul omorului, avem un concurs de

infractiuni intre incaierare si omor, intrucat dincolo de fapta de omor, a mai impartit si alti pumni etc.

*La ultimul alineat avem o cauza de nepedepsire.

Capitolul 3 – INFRACTIUNI SAVARSITE ASUPRA UNUI MEMBRU DE FAMILIE

1. Violente in familie (art. 199)

27

In realitate, aceasta nu este o infractiune autonoma, ci o norma de trimitere, reprezentand o varianta agravata pentru infractiunile la care se raporteaza (188, 189, 193, 194, 195). Analiza se confunda cu cea infractiunilor respective.

In cazul infractiunilor prevazute de art 193 si de art 196, actiunea penala poate fi pusa in miscare si din oficiu, desi impacarea inlatura, totusi, raspunderea penala.

Notiunea de membru de familie este definita de art. 177.

2. Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama (art. 200)

Corespondentul pruncuciderii din VCPen.Reprezinta o varianta atenuata a infractiunii de omor si a fost adusa in acest capitol,

fiindca are un subiect activ circumstantiat, precum si un subiect pasiv circumstantiat, existand o legatura directe intre cei 2.

Obiectul juridic este viata copilului nou-nascut.

Obiectul material este corpul copilului nou-nascut.

SubiectiiSubiectul activ este circumstantiat, acesta putand fi numai mama copilului. *Nu poate exista coautorat in acest caz. Cel care inlesneste sau ajuta, va fi complice sau

instigator la infractiunea de omor!!! (nu de vatamare/ucidere a nou-nascutului)Situatie premisa - nu trebuie sa treaca mai mult de 24 ore de la nastere. Acest termen a

aparut din necesitatea de a mentine o legatura intre nasterea recenta si fapta respectiva, comisa in starea de tulburare psihica.Acest termen de 24 ore s-a stabilit impreuna cu medicii legisti, care au convenit, pe baza experientei medico-legale ca acest termen de 24 ore corespunde atat cu ideea de nou-nascut in termeni medicali, cat si cu perioada in care starile psihice ce insotesc nasterea pot afecta discernamantul.

Subiectul pasiv este circumstantiat, respectiv copilul nou-nascut. De aceea ne ajuta termenul de 24 ore.

28

Continutul constitutivLatura obiectiva-elementul material este acelasi ca la infractiunea de omor, respectiv uciderea. Poate fi

vorba de sufocari, strangulari, lasarea copilului intr-un mediu neprielnic etc.-urmarea imediata este decesul copilului nou-nascut.-legatura de cauzalitate trebuie foarte clar stabilita, intrucat putem avea de a face cu

nasteri neasistate si sa nu aiba neaparata legatura cu faptele mamei.

Latura subiectivaFapta se comite cu intentie directa sau indirecta, dar de catre o persoana aflata intr-o stare

de tulburare psihica. Fara starea de tulburare psihica, vom avea de a aface cu infractiunea de omor. Aceasta stare poate sa fie preexistenta. La aceasta stare de tulburare psihica pot contribui si conditiile sociale (copil din afara casatoriei, copil nascut de o persoana tanara) sau materiale.

***Eroare materiala: reducere la jumatate” ar fi normal (nu „de la” – „pana la”): total atipic si gresit - comparand cu 193 (1), la varianta atenuata, limita maxima e mai mare decat la varianta tip; e mai mare pedeapsa de la atenuata decat cea de la variata agravata (fapta comisa asupra unui membru de familie) => eroare a legiuitorului ce trebuie indreptata

18.11.2014Cursul VII Penalicesc Cioclei

Capitolul 4 – AGRESIUNI CONTRA FATULUI

Inovatie: se protejeaza produsul de conceptie (viitorul copil, om)

1. Intreruperea cursului sarcinii (art. 201 – corespondent art. 185: provocarea ilegala a avortului)

Precedentul legislativ: art. 185 din VCPen era un articol ce reprezenta per se o sectiune (a 3a din capitolul I al titlului II), prin efectul abrogarii celorlalte articole din sectiune.

Obiectul juridic: complex, pentru ca avem mai multe valori aparate: (I) se protejeaza fatul, ca viata in devenire; (II) se protejeaza si integritatea fizica, sanatatea si chiar viata femeii insarcinate; libertatea ei de a duce la bun sfarsit o sarcina; (III) se protejeaza si sanatatea, integritatea si viata copiilor nou-nascuti (prin manoperele de avort, se pot naste ulterior copii cu malformatii)

Obiect material: produsul de conceptie, corpul fatului (varianta tip) + corpul femeii insarcinate (variantele agravate)

Subiectii infractiunii

29

Subiectul activ: necircumstantiat, in principiu poate fi orice persoana (inclusiv medicul de specialitate, daca realizeaza intreruperea sarcinii in alte conditii decat cele stabilite de text)

*Exceptia (noua, pe vechiul cod nu exista) e data de femeia insarcinata, care NU poate fi subiect activ aici, pentru ca avem o cauza de nepedepsire in (7) – daca femeia insarcinata e instigata sau ajutata, ei vor raspunde => infractiunea subzista, dar nu se pedepseste mama insarcinata

*Controverse pe vechiul cod: femeia insarcinata poate sau nu sa fie subiect activ al infractiunii? In opinia lui Valerian, nu era nicio indoiala ca legiuitorul a exclus femeia insarcinata din aria subiectilor activi, pentru motivul ca in 1966, la reincriminarea avortului, legiuitorul ar fi adus, pe langa art. 185, si art. 186, care incrimina fapta femeii insarcinate => nu a vut sa incrimineze fapta femeii insarcinate nici atunci (problema era ca nu se prevedea negru pe alb) Subiectul pasiv: mama insarcinata (mai greu vorbim de produsul de conceptie, pentru ca subiectul pasiv trebuie sa fie o persoana – cu titlu de exceptie il consideram si pe el, dar mai ales pentru ipotezele in care se naste si, in urma manoperelor, fie are traumatisme fizice, fie moare) => pe langa femeia insarcinata e subiect pasiv indirect si copilul ce se va naste

Situatia premisa: existenta unei sarcini; art. 201 (1) lit. c: restransa la ipoteza in care varsta sarcinii depaseste 14 saptamani; pentru toate celelalte ipoteze nu e nevoie de 14 saptamani; oricum, daca nu e sarcina, NU e infractiune

Continutul constitutiv Latura obiectiva-elementul material: actiunea de intrerupere a cursului sarcinii (fie prin proceduri

medicale –chiuretaj uterin, interventie chirurgicala, in conditiile prohibite, fie prin manopere empirice si sigur ca tipic pentru aceste actiuni e realizarea intreruperii cursului sarcinii in afara unitatilor medicale: introducerea unei sonde)

-in varianta tip, avem conditii atasate elementului material (nu cumulative, alternative; daca se realizeaza 2 nu avem concurs, ci tot unitate)

(a) in afara institutiilor/cabinetelor medicale autorizate in acest scop (in aceste conditii, viata/sanatatea femeii ar fi puse in pericol – textul nu trebuie gandit ca unul prohibitiv sau numai din acest punct de vedere; femeia insarcinata are dreptul de a-si exprima optiunea daca vrea sa aduca pe lume un copil sau nu in cele 14 saptamani si nimeni nu o impiedica sa aiba o intrerupere legala; incriminarea a aparut din necesitatea de a proteja si mama, si produsul, dupa ce se scurge un timp care le-ar pune in pericol viata)

(b) intreruperea sarcinii se face de catre o persoana ce nu e medic de specialitate (diferenta fata de vechiul text, care nu stipula expres ca trebuie sa fie vorba de specialitatea de ginecologie, cu drept de libera practica)

(c) intreruperea cursului sarcinii sa se faca dupa cele 14 saptamani [dupa aceasta varsta a sarcinii – 3 ½ luni – orice interventie e periculoasa fie pentru fat (se poate naste, totusi, cu malformatii), fie pentru mama (sa nu mai poata naste vreodata sau chiar sa moara) fie pentru amandoi]

-in varianta agravata: conditia atasata elementului material e si lipsa consimtamantului femeii

-urmarea imediata: oprirea evolutiei sarcinii cu sau fara expulzarea produsului de conceptie (s-ar putea sustine ca avem o identitate intre elementul material si urmarea imediata; de fapt, elementul material e actiunea de a intrerupe cursul sarcinii, iar urmarea e pur si simplu oprirea/stoparea evolutiei sarcinii – „moartea produsului de conceptie”). „Cu sau

30

fara expulzare”: uneori se intrerupe cursul, dar copilul ramane in uter – asta nu inseamna ca fapta nu s-a consumat (odata cu stoparea evolutiei sarcinii, fapta e consumata)

-legatura de cauzalitate trebuie dovedita (mai ales la sarcinile atipice)

Latura subiectivaFapta se comite cu intentie directa. E susceptibila de tentativa [sanctionata in (5)] –

atunci cand se exercita manoperele avortive, dar nu se opreste cursul sarcinii. Consumarea infractiunii are loc in momentul stoparii sarcinii (al producerii urmarii imediate)

Variante(2) Varianta atipica: poate fi considerata agravata in raport cu (1), dar poate fi

considerata varianta de sine statatoare (asimilata) in masura in care (a) nu exista consimtamantul mamei, dar (b) nu sunt incalcate nici dispozitiile de la (1)

Deci, pot sa am (2) – mama nu isi da consimtamantul – in ipoteza in care se realizeaza in afara institutiilor medicale/nu e realizata intreruperea cursului sarcinii de o persoana autorizata/daca varsta sarcinii a depasit 14 saptamani (aici am varianta agravata)

Dar pot sa am o intrerupere a cursului sarcinii fara vointa mamei, dar cu indeplinirea celorlalte conditii – intr-o institutie medicala autorizata, de un specialist si pana in 14 saptamani (aici am varianta asimilata, de sine statatoare)

(3) Varianta agravata: se distinge prin urmarea imediata specifica (2 ipoteze): (a) vatamarea corporala – 194; (b) decesul femeii insarcinate – 195 si prin forma specifica a vinovatiei (praeterintentie)

SanctiuniCauza de nepedepsire [alin(7)]Cauza de excludere a infractiunii: intreruperea cursului sarcinii se face in scop

terapeutic de catre un medic de specialitate, in principiu pana la varsta sarcinii de 24 de saptamani (6 luni). Exista si posibilitatea intreruperii cursului sarcinii ulterioara celor 24 de saptamani, ceea ce echivaleaza cu provocarea nasterii premature (tot in scop terapeutic). Alin (4) zice si de pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.

ProceduraDe fiecare data cand avem o infractiune praeterintentionata soldata cu moartea

victimei fapta va fi de competenta procurorului – alin (3), teza a II-a (UP de procuror)

2. Vatamarea fatului (art. 202)

Nu are corespondent in vechiul cod. Se protejeaza viata fatului ca viata in devenire si se acopera un vid legislativ al vehiului

cod.Protectia aceasta are 2 ipoteze (I) de la declansarea nasterii si pana la finalizare (pe vechiul cod nu era nicio reglementare – nu se mai putea vorbi de avort, dar nici inca de vreo infractiune cotnra vietii); (II) in cursul sarcinii, pana la nastere (pot fi agresiuni care sa aiba repercusiuni asupra copilului, care se va naste cu malformatii) => subiectul activ e necircumstantiat (infractiunea nu a fost conceputa contra breslei medicilor ginecologi. Jurisprudenta relevanta: Vo c. Franta

31

Subiectii infractiunii Subiectul activ: necircumstantiat (inclusiv mama! in situatia premisa „in timpul nasterii”)

Situatia premisa are 2 ipotezea) „in timpul nasterii” [valabila pentru (1) si (2) si, prin raportare, (4)]b) „in timpul sarcinii”, perioada sarcinii [valabila la (3) si, prin raportare, (5)]

Continutul constitutiv Latura obiectiva -element material: vatamarea fatului (pe toate variantele) care poate fi reprezentata atat de actiune, cat si de inactiune (in principiu, „vatamarea” presupune aceleasi modalitati ca cele de la infractiunea de loviri sau alte violente – 193, 194 = violente exercitate asupra fatului); concret, el va avea un specific, in functie de situatia premisa:

(a) daca e vorba de „in timpul nasterii”, -actiuni: aici avem operatiuni de lovire, sugrumare, strangulare – fapte cu intentie; avem fie un comportament neglijent din partea mamei sau a altei persoane, la nastere neasistata, fie o culpa profesionala a medicului sau a asistentei – fapte din culpa-inactiuni: mai repede pe culpa

(b) daca e vorba de „in cursul sarcinii”-actiuni: prin intermediul mamei (loviri); administrarea unui tratament gresit, a unor substante nocive pentru fat etc – fapte cu intentie; cazul Vo/accidente de circulatie – fapte din culpa-inactiuni: mai repede pe culpa

-urmarea imediata: avem 3 urmari posibile in continutul acestei infractiuni (alternative)a) alin (1) impiedicarea instalarii vietii extrauterine (ceea ce coincide in termeni populari cu „moartea fatului”, DAR de fapt el nu moare, ca nu s-a putut naste in primul rand)b) alin (2) vatamarea corporala (cu referire la 194)c) alin (2) moartea/decesul copilului

In cazul ultimelor doua urmari imediate, exista o agresiune contra fatului, copilul se naste viu, DAR in urma acelor agresiuni, violente, el fie are o vatamare a integritatii corporale (un ochi lipsa, un picior rupt), fie moare, dar dupa ce se nascuse viu (nu neaparat viabil, nu e o conditie necesara)

-legatura de cauzalitate trebuie stabilita

Latura subiectivaAvem atat fapta comisa cu intentie, cat si fapta comisa din culpa [alin (5)].Formele infractiuniiFapta se consuma in momentul producerii uneia dintre cele 3 urmari imediate.

Tentativa nu se pedepseste (si nici nu poate fi posibila la faptele din culpa).

Variante (deja am facut referire la elementul material si la urmarea imediata)*Alin (3): situatia premisa e aceea a „timpului nasterii”, cuprinzand doar 2 din

urmarile posibile, adica vatamarea fatului si decesul copilului nascut viu. Lipseste urmarea de la alin (1), adica impiedicarea instalarii vietii extrauterine (ceea ce e o eroare grava pentru

32

Valerian, caci una dintre ratiunile ce au stat la baza crearii acestei infractiuni se refera tocmai la aceasta ipoteza – cazul vietnamezei Vo!!!).

*Alin (6) nu are nicio valoare, de fapt, pentru ca oricum in conditiile acelea, fapta nu putea fi considerata infractiune pentru ca lipsea vinovatia.

*Alin (4) cu alin (1) duce la retinerea unui minim de 1 an si 6 luni, ceea ce e mai mult decat la pruncucidere.

Capitolul 5 – INFRACTIUNI PRIVIND OBLIGATIA DE ASISTENTA A CELOR IN PRIMEJDIE

E nou introdus. Infractiunile sunt aduse aici prin reevaluarea obiectului juridic (in principal, se protejeaza integritatea fizica si chiar viata persoanei).

Art. 203 are totusi corespondenta in art. 315+316 in vechiul cod („lasarea fara ajutor”).

Art. 204 nu are corespondenta in codul anterior; e un text de inspiratie franceza (origine indirecta in textul de la „distrugere”).

25.11.2014Curs VIII Penalicesc Cioclei

Capitolul 6 – INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII PERSOANEI

Precedentul legislativ Capitolul 2 al titlului II al vechiului cod – denumire identica (189 lipsirea de libertate; 190 sclavia – o avem la capitolul VII azi; 191 supunerea la munca fortata sau obligatorie – o avem la capitolul VII azi; 192 violarea de domiciliu – o avem la capitolul IX azi; 193 amenintarea; 194 santajul; 195 violarea corespondentei – o avem la infractiunile de serviciu; 196 violarea secretului profesional – o avem tot la capitolul IX azi)

1. Lipsirea de libertate in mod ilegal (205 – corespondent vechiul art. 189; nu s-au mai preluat forme sau variante care au devenit infractiuni de sine statatoare azi)

In ce priveste variantele agravate, legea noua e cea mai favorabila (atat pe art. 5, cat si pe 6 – situatii tranzitorii).

Obiectul juridic: relatiile privind libertatea persoanei (libertatea fizica)

Obiectul material: exista (corpul persoanei) doar cdaca se actioneaza impotriva sa

Subiectii: activ – necircumstantiat; participatia penala e posibila; pasiv – necircumstantiat, in principiu (la prima varianta agravata avem fapta comisa asupra unui minor, deci acolo e circumstantiat)

Continutul constitutiv Latura obiectiva

33

-elementul material: lipsirea de libertate a unei persoane (se poate realiza atat prin actiune, cat si prin inactiune). Actiunea presupune ingradirea libertatii de miscare a persoanei si ea se poate realiza in modalitati concrete diferite – persoana poate fi tinuta, pur si simplu, dar poate fi si transportata dintr-un loc sau altul, incuiata intr-un spatiu etc. Poate fi o actiune directa asupra corpului, dar si indirecta (incui persoana undeva). Se poate actiona indirect si asupra unor mijloace de deplasare folosite de victima (se deconecteaza fisele de alimentare de la masina; se fura rotile) Inactiunea presupune ca faptuitorul sa aiba obligatia de a elibera o persoana dintr-o stare de lipsire de libertate legala, normala pana la un anumit moment. Ex.: refuzul de a elibera persoana din arest sau dintr-o institutie medicala Conditie esentiala atasata elementului material: lipsirea de libertata sa fie realizata in mod ilegal. Nu avem infractiune cand e ingaduita (ingradirea libertatii copilului de parini – nu iesi cu masina in oras ca ai note mici) sau ceruta de lege (mandatul de arestare).

*In economia obiectiva a infractiunii (elementul material), o importanta in practica o are durata in timp a privarii de libertate, in sensul ca ea trebuie sa aiba o durata semnificativa, asa incat sa lezeze libertatea de miscare. Nu avem un etalon absolut – trebuie judecata fapta in intregul ei context. Poate fi si o durata extreme de redusa – secunde – cu conditia ca in acea perioada scurta, intr-adevar sa se fi lezat libertatea de miscare (sa fi fost impiedicata persoana sa participe la un examen, la concurs, sa piarda trenul sau avionul).

*O alta problema in practica s-a pus in legatura cu delimitarea intre infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal si unele infractiuni cu care ar putea coexista (3 infractiuni):

a) Violul realizat prin constrangerea victimei include o lipsire de libertate Avem sau nu concurs? Ori de cate ori perioada de lipsire de libertate este “necesara” sau folosita pentru realizarea actului sexual, lipsirea de libertate se absoarbe in viol. Daca depaseste in mod semnificativ timpul necesar violului va fi concurs. Vom avea concurs ori de cate ori lipsirea de libertate nu (mai) are legatura cu violul (dupa actul sexual, Grigore o mai tine legata de pat pe Maricica inca 4 ore; daca pe Maricica o ia de pe strada si o violeaza, apoi o lasa in pace, nu avem concurs). NU am absorbtie daca victima e dusa intr-un apartament si tinuta acolo 3 zile si violata repetat.

b) Talharia: de cele mai multe ori se absoarbe; talharia e un furt cu violente – dar violentele se pot exercita fie anterior, fie ulterior sustragerii bunurilor. Desi dupa realizarea talhariei victima continua sa fie privata de libertate, nu opereaza concursul, pentru ca lipsirea de libertate intra in continutul talhariei, asigurand infractorului scapare *Situatii de concurs: victima e lipsita o perioada de libertate anterior talhariei (o zi, doua), apoi e agresata, deposedata de bunuri, dupa care e eliberata; aici am deja consumata lipsirea de libertate inainte de talharie => am concurs. La fel e si situatia in care dupa talharie, victima e transportata intr-un loc si tinuta acolo o perioada.

c) Omor: ca la viol Daca victima e imobilizata de un copac pentru a i se aplica loviturile, lipsirea de libertate se absoarbe in mod natural in omor. DAR daca victima e lovita si i se produc leziuni grave, dar nu imediat se produce decesul, si dupa ce e lovita e imobilizata, legata de copac si abia dupa 10, 20, 24 de ore decedeaza, voi avea un concurs intre cele 2 infractiuni

34

-urmarea imediata: lezarea libertatii fizice a persoanei

-legatura de cauzalitate rezulta, in principiu, din materialitatea faptei (ex re)

Latura subiectiva: intentie directa/indirecta

Forme: se consuma in momentul ingradirii. E de esenta infractiunii sa fie infractiune continua => va avea si un moment al epuizarii. Tentativa e posibila, cu exceptia (4), forma praeterintentionata.

Variante (2) varianta asimilata, prin rapirea unei persoane ce nu isi poate exprima vointa sau nu se poate apara (nu are corespondent in vechiul cod), dar ratiunea e foarte buna – pe vechiul cod nu puteam vorbi de lipsire de libertate ilegala a unui bebelus, ca nu avea vointa si nu se putea apara, iar legea nu prevedea varianta asimilata (acum se retine). (3) prima varianta agravata a) fapta savarsita de o persoana inarmata – aici ne referim si la art. 179 [doua categorii de arme: (I) cele propriu-zise+legea armelor de foc, unde intra inclusiv o arma alba, precum un cutit; (II) obiecte ce sunt asimilate armelor – aici e necesar ca acele obiecte, orice ar fi ele, sa fie folosite in atac] b) asupra unui minor – poate intra in concurs cu relele tratamente aplicate minorului-elementul circumstantial e dat de calitatea subiectului pasiv c) punand in pericol sanatatea sau viata victimei – forma de vinovatie e praeterintentia aici (cel putin in ce priveste punerea in pericol, altminteri am avea o tentativa la omor!!!) (4) a doua varianta agravata: elementul e dat de decesul persoanei (forma de vinovatie va fi praeterintentia); aici, decesul trebuie sa survina in urma conditiilor neadecvate in care se realizeaza moartea persoanei (e tinuta Maricica in mediu insalubru, intr-un subsol *daca se exercita violente, am (a) fie concurs cu omor (Grigore ii da trei pari in cap, apoi moare peste 6 ore ea, am concurs intre omor si lipsirea de libertate) SAU am (b) fie concurs cu violente sau loviri cauzatoare de moarte (daca din culpa Maricica e ucisa: Grigore o impinge din greseala pe scari, se loveste in piept, dar moare peste 6 ore, timp in care e tinuta in subsolul casei lui Grigore)

2. Amenintarea [206 – fostul art. 193: diferente (a) poate fi savarsita de oricine, pe vechiul cod, daca era impotriva unui membru de familie, aveam conditii suplimentare; (b) provoaca o stare de temere, pe vechiul cod provocand o stare de tulburare]

Situatii tranzitorii nu avem

Obiectul juridic: relatiile sociale privind libertatea psihica

Obiect material nu avem (infractiune de pericol)

Subiectii sunt necircumstantiati

Continutul constitutiv Latura obiectiva

35

-elementul material: actiuni de amenintare (transmiterea unui mesaj de pericol catre o persoana poate consta in amenintari verbale, scrise, mesaje sau desene, semne grafice, gesturi, atitudini!!!)

*Conditii atasate elementului material: a) amenintarea priveste (i) fie comiterea unei infractiuni (Grigore o ameninta pe Maricica ca o omoara), (ii) fie un prejudiciu (Grigore o ameninta pe Maricica ca va trimite la carciuma ei clienti beti, care sa ii alunge pe ceilalti)

b) amenintarea sa fie indreptata impotriva subiectului pasiv sau a altei persoane (ca sa transmita o temere si sa fie serioasa, conditia urmatoare, trebuie sa fie contra unei persoane apropiate – daca Grigore o ameninta pe Maricica ca va ucide un copil din Polonia, nu prea e amenintare, ci doar exteriorizarea rezolutiei – faza orala a actelor preparatorii)

c) amenintarea sa aiba un potential real intimidant (nu se va realiza conditia aceasta daca amenintarea se refera la o cale legala de urmat contra altei persoane – te dau in judecata!; o sa ma duc la DNA)

-urmarea imediata e o stare de pericol pentru libertatea psihica a persoanei (discutii doctrinare ce ziceau ca e o infractiune de rezultat – erau gresite: nu conditionam existent infractiunii de curajul victimei; daca, in ciuda unor amenintari serioase, Maricica nu se lasa intimidata, tot avem infractiune – de aia s-a si schimbat formularea “stare de alarmare”, ce presupunea exteriorizarea temerii, cu “stare de temere”, ce presupune mai mult un zbucium interior)

-legatura de cauzalitate nu se probeaza

Latura subiectiva: intentie directa (clara)/indirecta (se poate crea o amenintare, dar V Cioclei e minoritar in opinia asta – ex.: Grigore o ameninta pe Maricica ca da foc la bloc, iar vecinul Misu aude si el => fata de Misu am intentie indirecta)

3. Santajul (art. 207 – corespondent art. 194: diferenta – art. 194 avea o formulare pleonastica „constrangere prin violenta sau amenintare”; - art. 207 face distinctie intre scopul urmarit, acela de a obtine un folos patrimonial sau nepatrimonial)

Situatiile tranzitoriiPe varianta tip, codul vechi e legea mai favorabil.Pe varianta asimilata [alin (2)], codul actual e mai favorabil (vechiul cod o retinuse ca

agravata)

Obiectul juridic: relatiile privind libertatea psihica a persoanei (ca la amenintare)

Obiect material exista doar daca se actioneaza direct asupra corpului persoanei (violente)

Subiectii sunt necircumstantiati

Continutul constitutivLatura obiectiva

36

-elementul material: actiunea de constrangere (prin violenta fizica – constrangere fizica sau prin violenta morala – constrangere morala). In primul caz, avem o suprapunere intre elementul material de la loviri/vatamari si elemental material de la santaj, iar in al doilea caz avem o suprapunere intre elementul material de la amenintare si de la santaj.

*scopul: persoana (a) sa dea; (b) sa faca; (c) sa nu faca sau (d) sa sufere cevaDaca am violente, dar FARA aceasta conditie a scopului, pot avea alta infractiune, dar nu

santaj (pot avea amenintare sau loviri, violente)

-urmarea imediata: stare de pericol (infractiune de pericol)

-legatura de cauzalitate nu trebuie dovedita

Latura subiectiva: intentie directa/indirecta. In doctrina se zice ca e doar directa, calificata de scopul dobandirii in mod injust a unui foloss. V Cioclei zice ca fapta se poate comite si cu intentie indirecta, scopul dobandirii fiind o conditie atasata elementului subiectiv, dar care nu face din intentie o intentie directa. *Nu conteaza daca scopul e atins sau nu.

Forme: fapta se consuma in momentul crearii starii de pericol (nu conteaza daca scopul se realizaza au ba; ca la amenintare, nu conteaza daca victima se lasa au ba influentata, daca intra sau nu in starea de temere – ex.: o persoana e santajata, i se zice ca va fi omorata daca nu indeplineste o sarcina; persoana reclama la politie; santajul e realizat, in ciuda cedarii presiunilor). Tentativa nu se pedepseste.

Variante(2) asimilata – cu o arie mai larga (si contra unui membru de familie)(3) agravata – le reia pe cele doua anterioare (tip si asimilata) si le transforma, pe baza

unui element circumstantial al urmaririi unui folos patrimonial

4. Hartuirea (art. 208 – e noua, fara coresondenta)E o infractiune care a fost inspirata din realitate – o amenintare specifica, insidioasa.

Incriminarea are la baza fapte concrete, ce nu putusera primi incadrare juridica pe vechiul cod.

Obiectul juridic: libertatea psihica a persoanei

Obiectul material lipseste si aici

Subiectii sunt necircumstantiati si aici

Variante(1) Tip

-elementul material: urmarirea sau supravegherea unei persoane a locuintei, a locului de munca sau a altor locuri frecventate de acea persoana; e un element material ce trebuie sa se repete, sa arate naravirea faptasului, cum zice Mitrache, deci e o infractiune de obicei

Conditie suplimentara: urmarirea sau supravegherea sa se faca fara drept (fara temei legal – urmarirea penala) sau fara interes legitim (sa nu fie cazul in care e un interes public – un jurnalist urmareste, e atent, supravegheaza lucrarile unei firme pentru a strange probe despre ilegalitatea actiunilor sale

-urmarea imediata: mesajul de pericol e transmis in mod insidios; nu orice urmarire/supraveghere ne duce cu gandul la hartuire; trebuie sa fie un complex de fapte

37

(2) Speciala – nici asimilata (nu are aceeasi pedeapsa), nici atenuata [nu se raporteaza la alin (1)]

-elementul material: efectuarea de apeluri telefonice sau de comunicari prin mijloace de transmitere la distanta (facebook, skype, whatsapp, mail, alte retele)

Conditie a elementului material: aceste acte sa aiba o anumita frecventa sau un anumit continut care sa creeze temere persoanei

Si aici e vorba de transmiterea insidioasa a unui mesaj – daca Grigore o suna pe Maricica si ii zice “te omor”, atunci e amenintare. De aceea ultima teza a alineatului (3) prevede “daca fapta nu constituie o infractiune mai grava” (gen amenintare sau santaj)

02.12.2014Curs IX Penalicesc Cioclei

Capitolul 7 –TRAFICUL SI EXPLOATAREA PERSOANELOR VULNERABILE

Structra: -debuteaza cu art. 209 sclavia – articol important al vechiului cod (art. 190); -urmeaza 2 infractiuni la 210, traficul de persoane si 211, traficul de minori – care nu

au corespondent in vechiul cod (ci in legi, 768/2001); -art. 212 supunerea la unca fortata sau obligatorie) corespondent al vechiului 191; -art. 213 proxenetismul – e o infractiune cu corespondent in art. 329 (titlul IX)-art. 214 exploatarea cersetoriei-art.215 folosirea unui minor insop de cersetorie-art. 216 folosirea serviciilor unei persoane exploatate-art. 217 sanctionarea tentativei

1. Traficul de persoane (e o forma moderna a sclaviei; sclavia ramane o infractiune mai mult simbolica azi)

Obiect juridic: relatiile privind libertatea si demnitatea persoanelor vulnerabile (obiect juridic comun tuturor infractiunilor acestui capitol)

Obiectul material poate fi reprezentat de corpul persoanei, in varianta in care se exercita violente asupra acesteia (e o conditie atasata elementului material – constrangerea, care poate fi fizica)

Subiectii: in principiu, sunt necircumstantiati

Continutul constitutivLatura obiectiva

-elementul material: 5 variante, anumerecrutarea (=ademenirea unei persoane si selectarea ei pentru o anumita activitate din

cele care reprezinta „exploatare”: se duce Grigore intr-un loc de unde racoleaza victima, poarta discutii si ii propune sa presteze o munca, sa se prostitueze, sa cerseasca); transportarea (=deplasarea unei persoane dintr-un loc in altul; trafic; de obicei, pentru „exploatare” pe alte plaiuri);

38

transferarea (=deplasarea persoanei dintr-un loc in altul, DAR aici la momentul la care e preluata, persoana se afla deja sub autoritatea altei persoane; la transport persoana era „libera” inca; ex.: victima traficului de persoane e mutata dintr-un oras in altul, dar sub autoritatea aceluiasi traficant; e posibil sa se modifice si traficantul, adica persoana sa fie pasata de la unul la altul)

adapostirea (=asigurarea unui loc temporar unde sa locuiasca – locuinta clasica, dar si alte spatii)

primirea unei persoane (=intrarea in contact fizic cu persoana, preluarea persoanei, concomitent cu impunerea autoritatii asupra persoanei respective; ex.: primirea inseamna si cumpararea efectiva a unei persoane – vine Misu la Grigore si ii preda persoanea, pe Maricica, dar contra unei sume sau altei prestatii)

Conditii alternative atasate elementului material, fara de care latura obiectiva nu e indeplinita: elementul material trebuit realizat intr-una din ipotezele de la a-c, adica prin

A. -constrangere (fizica, morala): traficul de persoane va absorbi aici violentele sau alte vatamari (fizica) si/sau amenintarea (morala)

-rapire: deplasarea fara vointa persoanei dintr-un loc sau altul: traficul de persoane va absorbi lipsirea de libertate

-inducere in eroare: coincide cu elementul material de la inselaciune (e preferata sintagma „inducere in eroare” celei de „inselaciune” – insemna sa am o alta infractiune separata, „inselaciunea”, ca preexistenta infractiunii de trafic de persoane; DAR inselaciunea presupunea si o paguba, ceea ce nu se poate retine la trafic de persoane mereu, asa ca s-a renuntat la acea exprimare)

-abuz de autoritate: folosirea unei situatii de superioritate, de „control” asupra victimei

B. profitand de imposibilitatea victimei de a se apara (imposibilitate fizica) sau de a-si exprima vointa (imposibilitate psihica – stare pasagera de intoxicatie) ori de starea de vadita vulnerabilitate a acelei persoane (persoana nu e in masura sa ia o atitudine, sa riposteze)

C. oferirarea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase in schimbul consimtamantului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane (se asemeana aceste actiuni cu cele de la luarea de mita – stimulente financiare: „se comercializeaza” persoana traficata)

-urmarea imediata: o stare de pericol pentru victima

-legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei (ex re)

Latura subiectiva: infractiunea se comite cu intentie (Cioclei zice doar cu intentie directa, calificata prin scopul exploatarii persoanei vulnerabile). Spre deosebire de inselaciune, aici e unul din cazurile ce transforma intentia si o califica prin scop.

Explicatie: art. 182 partea generala – „exploatare”: activitati solicitate persoanei respective, care prin sine presupun o restrangere a libertatii fizice/psihice sau o incalcare a demnitatii sale => din aceasta perspectiva, urmarind exploatarea, e clar ca autorul urmareste punerea in primejdie a acelor valori (libertatea persoanei etc); nu e posibila varianta intentiei indirecte (gen ca doar accepta punerea in primejdie a libertatii) – v. a) „munca fortata”; b) „tinerea in stare de sclavie”; c) „obligarea la practicarea prostitutiei”; d) „obligarea la practicarea cersetoriei”; e) „prelevarea de tesuturi si organe in mod ilegal” (toate releva o intentie directa a faptasului, care clar urmareste rezultatul)

39

Forme: fapta se consuma oricand se petrece/indeplineste vreuna din variantele elementului material (v. conditiile alternative atasate elementului material – A, B, C: 11 posibile); poate avea caracter continuu, dar si continuat (varianta adapostirii – acolo e continua); tentativa e posibila si se pedepseste (v. art. 217)

Variante: una singura agravata – traficul de persoane savarsit de un functionar public in exercitarea atributiilor de serviciu

2. Traficul de minori (art. 211): se distinge prin subiectul pasiv circumstantiat

3. Supunerea la munca fortata sau obligatorie (e si ea o infractiune semisimbolica, pentru ca, de fapt, ipotezele de obligare la munca intra sub incidenta traficului de persoane)

S-a furat prostitutia din Codul Penal

4. Proxenetimsul (art. 213) – preluat din vechiul cod, unde coexista cu prostitutia

Capitolul 8 – INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII SI INTEGRITATI (adaugare freudiana) SEXUALE

Structura: 6 infractiuni-art. 218 violul (fostu 197)-art. 219 agresiunea sexuala (creatie noua a codului)-art. 220 actul sexual cu un minor (fostul 198)-art. 221 coruperea (nu coruptia! ) sexuala a minorilor-art. 222 racolarea minorilor in scopuri sexuale-art. 223 hartuirea sexuala (fostul 2031)

Corespondentul acestui capitol era capitolul 3 din vechiul cod (neizbutit capitol): cuprindea infractiuni ce nu se mai regasesc azi – perversiunea sexuala (e adevarat ca unele variante agravate se regasesc acum la viol sau la agresiunea sexuala); seductia; incestul (acum a trecut la un alt titlu, prin reconsiderarea obiectului juridic).

Probleme de exprimare: pe vechiul cod se intitula „infractiuni privitoare la viata sexuala”, pentru ca nu cuprindea acest titlu numai infractiuni contra libertatii (cum ar fi perversiunea – acolo erau acte sexuale consimtite); acum avem numai contra libertatii (si integritatii), desi la anumite infractiuni e discutabil (actul sexual cu un minor/coruperea sexuala a minorilor – tot contra libertatii e, fiind mica persoana, e lipsita de libertatea de a alege).

1. Violul (art. 218, fotul 197)

Situatii tranzitorii: la varianta tip nu pune probleme (pe ambele coduri avem aceleasi pedepse); la variantele agravate, preluate – legea noua e mitior (pedepse mai reduse, logic).

1

40

Obiectul juridic: libertatea sexuala a persoanei, indiferent de sex si varsta; dreptul acesteia de a decide in mod liber, neinfluentat, cand, cum si cu cine isi desfasoara viata sexuala

Obiectul material: corpul persoanei (chiar si cand avem constrangeri psihice – amenintari).

Subiectii sunt necircumstantiati, indiferent de sex si varsta [diferenta la varianta agravata – subiect pasiv: minorul mai mic de 16 ani; pe vechiul cod, sub 15 ani => s-a largit sfera protectiei pe noul cod – alin (3), lit. c)].

Continutul constitutivLatura obiectiva-elementul material: consta intr-o actiune in 3 modalitati tip: (a) raportul sexual, (b)

actul sexual oral; (c) actul sexual anal cu o persoana; *caracter de noutate: modalitate asimilata de la alin (2): (d) orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise in conditiile alin(1).

Problema interpretarii „actului sexual” – si actele nefiresti, de perversiune sexuala (pe vechiul cod, de exemplu, inainte de 2001 relatiile homosexuale erau incriminate). A fost si un RIL prin care Curtea Suprema incerca sa defineasca ce se intelege prin „act sexual de orice natura” (totusi, el inseamna => raport sexual: conjunctia intre cele doua organe sexuale diferite; „amorul clasic, istoric”; => act sexual oral: conjunctia intre organe sexuale si cavitatea bucala; => act sexual anal: conjunctia intre organul sexual barbatesc si cavitatea anala a unei alte persoane, fie feminine, fie masculine; => varianta asimilata: aduce in prim-plan ca si actele din varianta tip sunt de penetrare; aceste „alte acte de penetrare” se pot referi fie la penetrarea cu parti ale corpului, fie la acte de penetrare cu alte obiecte)

Conditia atasata elementului material (in ambele variante): fie (a) prin constrangere, fie (b) prin punerea victimei in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa (ca la traficul de persoane, vulnerabilitate fizica sau psihica) fie (c) profitand de aceasta stare.

In doctrina veche, a existat o dezbatere cu privire la posibilitatea existentei sau inexistentei coautoratului la aceasta infractiune. Elementul material la vremea aia era doar raportul sexual => doctrina si jurisprudenta au zis ca nu. In actuala configuratie, actiunile sunt alternative (pot sa am o singura varianta realizata, dar si mai multe), iar daca am mai multe, unitatea infractionala se pastreaza => poate exista coautorat – v. si varianta agravata de la alin(3), lit. f).

Cioclei considera ca nu pot vorbi de coautorat NICI cand se pot realiza doua sau mai multe variante ale elementului material, nu ca fizic nu se poate, DAR avand in vedere obiectul juridic incalcat, nu se poate vorbi de o unitate; fiecare infractor, autor ce realizeaza un act sexual, desi e vorba de acte simultane, comite o infractiune distincta de viol (si din ratiuni morale). Explicatia poate fi si in lasarea, pastrarea intentionata a legiuitorului a variantei agravate de la alin(3), lit. f) DOAR aici (la toate celelalte infractiuni, e circumstanta agravanta generala). Motivul ar fi ca se lezeaza libertatea sexuala a persoanei mai mult si ca trebuie retinute doua sau mai multe infractiuni distincte.

-urmarea imediata: lezarea libertatii sexuale a persoanei

Latura subiectiva: Cioclei zice ca se poate comite atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta.

41

Ne uitam la celelalte ipoteze, in afara de constrangere – punerea victimei in imposibilitate de a se apara/de a-si exprima consimtamantul si profitarea de aceasta situatie => daca autorul profita de intoxicatia/somnul/lesinul victimei, intotdeauna daca am admite numai intentia directa, el s-ar putea, ar putea invoca ideea ca nu a urmarit sa lezeze integritatea sexuala a persoanei respective si ar putea dovedi aceasta, in absenta unei riposte a victimei; daca admitem si posibilitatea intentiei indirecte, argumentele lui pot fi rasturnate cu ideea ca nu ai urmarit, dar ai acceptat.

Forme: se consuma odata cu actul de penetrare (care nu trebuie sa se consume). Tentativa e posibila si se sanctioneaza (ea exista din momentul violentelor sau actelor pentru penetrare, care nu are loc).

Variante: (1); (2) asimilata.

(3) Prima agravata: a) victima se af in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitoruluib) doar cand am raport sexual voi avea o infractiune complexa – violul absoarbe si

incestul; daca are loc un act sexual anal sau oral cu o ruda in linie directa sau sora, am varianta agravata, dar nu se absoarbe incestul ca nu exista incest

c) victima nu are 16 ani: circumstantierea subiectului pasivd) in scopul producerii de materiale pornograficee) fapta a avut ca urmare vatamarea corporala (violentele fizice vatamesc sfera lui 193

si intra la vatamare corporala; nu o sa am concurs, ci o varianta agravata; daca violentele nu depasesc sfera lui 193, violentele se absorb in infractiunea de viol varianta tip)

f) fapta savarsita de doua sau mai multe persoane („coautorat” cu 2/mai multi; complice si autor; instigator si autor; putem aveai si doi autori si 2 victime => fiecare e complice pentru violul comis de celalalt)

(4) A doua agravata: diferenta pe urmarea imediata (rezultatul mai grav, neurmarit si neacceptat de faptuitor – decesul victimei) => infractiune praeterintentionata (atentie: faptuitorul trebuie sa fie in culpa cu privire la rezultatul mai grav, ca daca prevede si accepta sau nu accepta, din greseala, am concurs intre omor calificat si viol/tentativa la viol).

Tentativa: la primele 3 alineate se pedepseste. La (4) nu mai e reluata ideea, pentru ca e text in partea generala, art. 36 (3), cand tentativa se sanctioneaza ca o infractiune consumata.

09.12.2014Curs X Penalicesc Cioclei

2. Agresiunea sexuala (sedes materiae: art. 219) – un „altfel de viol”

Elementul material e dat de actul de natura sexuala, oricare altul decat cel de la violAct de agresiune sexuala=orice act ce are legatura direct sau indirect cu organele

genitale si/sau cu activitatile acestora, DAR alt act decat cel ce ar putea intra la elementul material al violului – raportul sexual, act sexual anal sau oral; orice alte acte de penetrare vaginala sau anala

La acest element material se ataseaza conditiile esentiale (ca la viol) – fie prin constrangere; punere in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa; profitand de imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul sau de a se apara.

42

Variantele agravate coincid cu cele de la viol.

Alin (4): raportul dintre agresiunea sexuala si violulLa violul in forma consumata legiuitorul a optat pentru absorbtia agresiunii sexuale.

Tentativa la viol absoarbe agresiunea sexuala? Nu – daca legiuitorul ar fi vrut sa includa si tentativa care sa absoarba, ar fi folosit

expresia „comiterea/savarsirea unei infractiuni sau a unei tentative de viol”.Nu – el se refera la faptul in sine, la savarsire (deci la faptul consumat)Nu – argument de coerenta sanctionatorie: daca o tentativa la viol ar absorbi agresiunea

sexuala, as avea o pedeapsa mai mica decat la agresiunea sexuala, adica cea de la viol, redusa la ½) => am concurs intre tentativa la viol si agresiuni sexuale.

O fapta mai grava nu poate fi absorbita de o fapta mai putin grava => agresiunea nu absoarbe violul

3. Actul sexual cu un minor (fotul 198, acum 220)

Singura diferenta intre viol si act sexual cu un minor dpdv obiectiv e data de lipsa conditiei atasate elementului material in cazul actului sexual cu un minor (constrangerea/punerea victimei in imposibilitate etc.). In alte cuvinte, aici e vorba de un at voluntar, cu acordul minorului (ca elementul material e la fel ca la viol – penetrare, raport sexual, act sexual oral sau anal).

Variante(1) tip: subiect pasiv – minorul intre 13 si 15 ani(2) agravata: subiect pasiv – minorul sub 13 ani (dar pana cat? Coboram in limitele

„bunului-simt” si ale logicii elementare; daca varsta e prea mica, o sa am viol, pentru ca varsta prea frageda nu permite un consimtamant valabil; conteaza gradul de dezvoltare psiho-fizica a persoanei, ca sa vedem daca nu exista deloc consimtamantul – viol sau daca exista, dar e diminuat2 – caz in care avem doar un act sexual cu un minor)

(3) asimilata celei agravate: subiect pasiv – intre 13 si 18 ani (urca peste 15 ani), doar in conditiile in care exista o relatie de autoritate asupra victimei

(4) agravata 2: subiect pasiv – minor, dar

a) minorul e ruda in linie directa, frate/sora: doar in modalitatea raportului sexual – aici absoarbe incestul; daca se realizeaza celelalte acte sexuale (penetrare orala, vaginala) – nu am absorbtia incestului pentru ca incestul se realizeaza doar prin raport sexual

b) minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptasuluic) fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice

(5) cauza de nepedepsire: ipotezele in care diferenta de varsta intre partenerii actului sexual nu depaseste 3 ani (fapta minorului nu se pedepseste, dar daca am o persoana majora care instiga sau e complice, acea persoana va fi pedepsita)

4. Coruperea sexuala a minorilor (art. 221)

2 Asta e si ratiunea pentru care se incrimineaza fapta asta, logic prezumandu-se ca minorul, desi are discernamant, el e redus si mai usor influentabil

43

Variante(1) Tip: dpdv al laturii obiective, avem doua modalitati ale elementului material:a) Comiterea unui act de natura sexuala, altul decat cel de la 220 – act sexual cu

minor – aici nu mai am conditia atasata a constrangerii, ca as avea agresiuni sexuale (se exclude actul de penetrare, la fel ca la agresiunea sexuala, cu diferenta mai sus precizeaza)

b) Determinarea minorului sa suporte/efectueze un astfel de act – ceea ce echivaleaaza cu o instigare la acte de antura sexuala pe care sa le realizeze sau se lae fsufere minorul (subiectul activ nu e cel ce in mod direct are contactul sexual, ca am avea prima modalitate; subiectul activ e cel ce il impinge pe minor in gla un contact sexual cu alta persoana )

(2) Agravataa) Minorul e ruda in linie directa, frate/sora – niciodata varianta aceasta de la a)

nu va absorbi incestul pentru ca nu vom avea incest, pentru ca el presupune numai raport sexual si la varianta asta nu avem raport sexual

b) Si c) sunt la fel ca la varianta agravata de la viol

(3) Varianta speciala – actul sexual de orice natura, savarsit de un major in prezenta unui minor (minorul e spectator, numaiș oricum, trebuie sa fie diferenta de 3 aniș actul sexual poate fi de orice natura intre cele doua persoane; totusi, poate si una din cele 2 persoane sa fie minor – caz in care am si o alta infractiune – act sexual cu un minor => in sarcina majorului adult se va retine un concurs)

-aici avem acte sexuale de penetrare ale violului + actele de natura sexuala specifice agresiunii sexuale

(4) Varianta speciala (atenuata)Doua modalitati de realizare a elementului material alternative.

a) Instigare: „determinarea” minorului de a asista la o gama relativ larga (acte cu caracter exhibitionist – expuneri, reprezentatii, spectacole)

b) Punerea la dispozitie de materiale cu caracter porno(5) Cauza de nepedepsire: daca diferenta de varsta intre subiectul pasiv si activ nu e

mai mare de 3 ani, fapta nu se sanctioneaza – desi se fce referire la (1)

5. Racolarea minorilor in scopuri sexuale (sedes materiae: art. 222)

Sursa de inspiratie: realitatea (faptele de aceasta natura nu puteau fi sanctionate pe vechiul cod) + conventia din 2007 cu privire la protectia minorilor fata de exploatarea si abuzul sexual (art. 23 – statele sa ia masuri cotnra acostarii minorilor prin intermediul mijloacelor de comunicare, internet)

Precedent legislativ nu avem. Nu avem nici situatii tranzitorii.

Subiectii infractiunii: activ – persoana majora, din start (protectia trebuie oferita vis-a-vis de o persoana ce are un plus de maturitate, ca la coruperea sexuala a minorilor; nu se protejeaza un minor fata de un alt minor cu varsta apropiata, dar mai mare)

pasiv – minorul ce nu a implinit 13 ani

44

Elementul material: actiune – propunerea de intalniri de catre major adresata minorului (ea se poate face direct sau indirect).

In incriminarea noastra, legiuitorul a lasat deschisa si calea racolarii directe (au fost cazuri in care persoanele majore in mod direct, nu doar prin internet, au racolat minori – iesirea din scoli, de la antrenamente, de la locurile de joaca, din parcuri, de la gogoserii si patiserii, shaormerii) => sfera trebuie extinsa.

Conditie atasata laturii obiective: notiune inselatoare, „scopul”, care ar duce cu gandul catre latura subiectiva; de fapt, e vorba de o conditie a laturii obiective, adica propunerea de intalnire sa fie insotita de detalii explicite in legatura cu ce urmeaza a se intampla, adica fie un act sexual cu minorul (220), fie o corupere sexuala (221), in acest sens spunem ca scopul e o conditie a laturii obiective.

Daca nu exista aceasta prezentare detaliata nu am infractiune. Nu doar in mintea faptuitorului trebuie sa rezulte scopul, ci si in manifestarile obiective (sigur, subliminal, indirect, dar „dovedibil”). Scopul nu califica intentia, nu antreneaza intentie directa => fapta se poate comite atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta.

6. Hartuirea sexuala (sedes materiae: art. 223, fostul 203 indice 1 al VCP, dar corespondenta se limiteaza la denumirea marginala, ca textul a fost total reformulat => nici aici nu avem situatii tranzitorii, ca practic avem o noua infractiune)

Subiectii sunt circumstantiati de relatia de munca sau similara dintre ei.In ceea ce priveste latura obiectiva, -elementul material consta intr-o actiune: pretinderea in mod repetat de favoruri de

natura sexuala (infractiune de obicei => e nevoie de repetarea actelor3, unul nu are relevanta penala ca sa ateste naravirea faptasului)

Favoruri de natura sexuala: se refera la actele de natura sexuala, lato sensu (fie acte sexuale, pur si simplu – raport sexual; fie acte de natura sexuala – ce intra in sfera agresiunii sexuale).

Relatie de munca = orice relatie bazata pe un raport juridic pe baza caruia o persoana presteaza o anumita activitate contra unei remuneratii (mari, familii mici, zice Ghita). Relatiile similare = se stabilesc intre membrii unui grup ce participa impreuna la realizarea unei activitati (ONG, colegi) – diferenta fata de vechiul cod, unde acolo era nevoie de o relatie de subordonare (sa fie un sef si un subaltern); acum, e suficienta relatia de colegialitate.

-urmarea imediata a faptei e un dublu rezultat: fie victima a fost intimidata (1), fie a fost pusa intr-o situatie umilitoare (2)

-legatura de cauzalitate trebuie dovedita

Capitolul 9 – INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE DOMICILIULUI SI VIETII PRIVATE

1. Violarea de domiciliu (art. 224, fostul 192)

Obiectul juridic: relatiile privind inviolabilitatea domiciliului3 Valerian zice ca doua acte sunt suficiente pentru a rezulta o infractiune de obicei. Motivul e ca la momentul respectiv, al vechiului cod, altfel erau reglementate infractiunile de obicei – cel putin 3 acte – era vorba de o cerinta a repetarii, a duratei indelungate.

45

Obiect material: NU EXISTA (casa persoanei poate fi obiect material la distrugere; aici, ea nu obiectiveaza decat un drept, dar nu e sinonima, asa ca se aduce atingere unui drept care nu se materializeaza in spatiul pe care il simte persoana vatamata ca un domiciliu)

Domiciliul (in sensul legii penale!!!) = nu se suprapune notiunii din civil, adica nu e locuinta statornica – locuinta, resedinta sau pur si simplu un spatiu locuit vremelnic, inclusiv camera de hotel (fara un titlu juridic).

-locuinta tipica-locuinte vremelnice: cort, camere de camin, rulota-incapere: spatiul in care o persoana locuieste (inclusiv camera de la hotel, asigurandu-

se protectie inclusiv contra proprietarului, care nu are voie oricum sa patrunda in acea camera)-dependinta: prelungire, anexa a spatiului de locuit-loc imprejmuit: gradina din jurul casei, cata vreme e delimitata prin gard de protectie

Latura obiectiva-elementul material: actiune (patrunderea fara drept in „domiciliu”) sau inactiune

(refuzul de a parasi „domiciliul” la cererea unei persoane).Exista o conditie generala ce se ataseaza elementului material (valabila atat

actiunii, cat si inactiunii): acestea sa se faca fara drept, adica sa nu fie o situatie care sa permita in mod legal patrunderea in domiciliu sau ramanerea acolo (pompierul ce stinge un incendiu).

Conditii speciale-la actiune: patrunderea fara drept trebuie sa se faca fara consimtamantul persoanei

vatamate-la inactiune: refuzul trebuie sa intervina in urma unei cereri exprese a persoanei care

domiciliaza sau foloseste spatiul respectiv (nu e nevoie sa fie proprietarul! – ex.: bona, servitoarea poate sa impuna unei persoane care a venit fara drept sa plece din casa proprietarilor care au angajat-o, care sunt plecati la acel moment in oras)

Varianta agravata cu 3 ipoteze-prima ipoteza: fapta e savarsita de o persoana inarmata (arma asimilata), cu

necesitatea folosirii acelei arme pentru a patrunde sau a ramane acolo-a doua ipoteza: in timpul noptii [perioada ce incepe cu instalarea intunericului, pana

cand reapare lumina naturala – criteriul realitatii: (a) in functie de anotimp, ca in decembrie la 4-6 vine noaptea, pe cand in iunie la 8-9; (b) in functie de relief, ca in oras cu multe blocuri vine noaptea mai devreme fata de campii, pajisti fara blocuri si alte constructii]

-a treia ipoteza: folosirea de calitati mincinase, apte sa ii permita patrunderea sau ramanerea fara drept acolo (o minte pe Maricica Grigore ca e de la lumina/gaze/unchiul matusii vecinului nasei din copilaria mamei bunicii Maricicai)

2. Violarea sediului profesional (sedes materiae: art. 225) – ca la 1.

3. Violarea vietii private (sedes materiae: art. 226)

4. Divulgarea secretului profesional (sedes materiae: art. 227)

16.12.2014Curs XI Penalicesc Cioclei

46

Last tango, then ChristmasSomnul ratiunii naste monstri

TITLUL II – INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI


Pe vechiul cod aveam 2 titluri ce protejau patrimoniul – titlul III (infractiuni contra avutului personal) si titlul IV (infractiuni contra avutului obstesc).

In noul cod penal se revine la o impartire pe capitole a acestui titlu (titlul III nu aveau capitole, fara o alta structura). Codul din 2009 revine la impartirea din 1936 (Codul Carol II), sistem care era avut in vedere si dupa intrarea in vigoare a codului 1968.

Acest titlu cuprinde 5 capitole(1) furtul; (2) pirateria si talharia; (3) infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea

increderii; (4) fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice; (5) distrugerea si tulberarea de posesie

*Diferente: tainuirea a trecut la titlul de infractiuni contra justitiei; delapidarea a trecut la titlul de infractiuni de serviciu

Capitolul I – Furtul

Are in structura 3 infractiuni – (i) furtul; (ii) furtul calificat; (iii) furtul in scop de folosinta (fosta varianta a furtului simplu pe vechiul cod) si 5 articole – pe langa cele 3, (iv) plangerea prealabila si impacarea; (v) sanctionarea tentativei

Unul din scopurile reasezarii

1. Furtul (sedes materiae: art. 228 – fostul art. 208)

Diferenta majora consta in diminuarea pedepselor, cu includerea pedepsei alternative a amenzii; unul din scopurile acestei modificari rezida in pedepsele stranii ale furtului in vechiul cod (pentru o varianta, limitele erau intre 1 an si 12 ani, 12 ani fiind mai mari decat limita minima de la omor, de 10 ani). Totodata, apare si posibilitatea impacarii partilor (deci nu se urmareste infractiunea doar la plangere prealabila, DAR partile se pot totusi impaca ulterior, in cursul procesului penal) => si pe art. 5, si pe art. 6, noul cod e lex mitior.

Obiect juridic=relatiile privind posesia sau detentia unui bun; mai concret, se protejeaza stapanirea de fapt a bunului (deci nu neaparat proprietatea).

Un prim aspect legat de posesie: posesia de buna-credinta, legitima, este protejata chiar impotriva proprietarului (imprumutul de bun mobil – o masina; se lasa in detentie, la o casa de amanet, un bun; proprietarul se supara si vrea inapoi bunul; aici el comite infractiune)

Al doilea aspect: posesia de rea-credinta, ilegitima, nu e protejata fata de proprietar (daca Maricica i-a furat televizorul lui Grigore, daca Grigore se duce si ia inapoi televizorul el nu comite infractiunea de furt)

47

Al treilea aspect: posesia de rea-credinta, ilegitima, este aparata in orice situatie si contra oricui, mai putin in situatia in care faptuitorul e insusi proprietarul (reprezinta infractiune si furtul de la hot; hotul ce fura de la hot comite si el infractiunea de furt; Maricica fura un geamantan de la un pasager; Grigore vine si fura la randul lui geamantanul). Aici, niciunul nu are titlu valabil, dar ratiunea sta in protectia sigurantei circuitului civil

Obiect material=de regula, un bun mobil

Exista exceptii, pornindu-se de la semnificatia notiunii de „bun mobil” in sens civil. Noul cod civil defineste bunul mobil prin excludere – sunt bunuri mobile acelea care nu sunt imobile.

*Categorii atipice: bunuri mobile sunt si energia de orice fel, undele etc. + bunuri mobile prin anticipatie (fructe).

**Bunurile imobile prin natura lor sunt definite la fel ca pe vechiul cod, DAR problema e aceea a bunurilor care raman (materialele de constructie scoase din imobil; instalatiile de la un imobil – scoase si depozitate pentru a fi repuse dupa reparatii) sau devin imobile (aduse pentru a fi incorporate – instalatii electrice, geamuri, usi – odata puse langa casa si au acea destinatie, ele sunt socotite bunuri imobile).

***Problema accesiunii

Toate aceste bunuri POT constitui obiect material al furtului, pentru ca:-ele de fapt sunt bunuri mobile prin natura lor, doar printr-o fictiune sunt considerate

imobile-acest caracter se justifica in raporturile civile, dar care nu se impun in legatura cu cele

penale-dreptul penal opereaza cu notiuni autonome; nu trebuie sa fie identitate intre notiunea

de bun imobil din civil cu cea din penal-ar fi vid legislativ, faptele nu ar fi infractiuni (argument de politica represiva)-vechea doctrina, indiferent de denumire, considera aceste bunuri ca facand obiect

material al infractiunii de furtPoate fi orice inscris (nu neaparat cu valoare patrimoniala, ci utile patrimoniului celui

ce le poseda) sau energie (care trebuie sa aiba o valoare economica (energia electrica)/

Subiectii infractiunii: necircumstantiati; participatia e posibila sub toate formele. ActivCoautoratul poate exista la varianta tip (furtul simplu), spre deosebire de vechiul cod,

unde fapta comisa de doua sau mai multe persoane impreuna era furt calificat automat (deci nu puteam avea coautorat la furt simplu). Daca sunt 3 sau mai multe persoane, se aplica art. 77 (partea generala – individualizare: fapta e savarsita de 3 sau mai multe persoane impreuna).

Instigarea: X il determina pe Y sa comita un furt, intelegandu-se ca ulterior sa cumpere bunul respectiv. Problema: doar instigare sau e si tainuire? Tainuirea presupune primirea, transformarea, inlesnirea valorificarii unui bun provenit dintr-o infractiune.

Aici avem doar instigare la furt, NU si tainuire in concurs, caci pentru tainuire trebuie sa avem o intelegere posterioara actului; la noi, intelegerea era anterioara, mai mult, fiind o determinare, inculcare a ideii => nu pot fi tainuitor la propria infractiune.

Complicitate daca am o promisiune anterioara de valorificare a bunului; e complicitate si cand nu se respecta promisiunea facuta si ramane complicitate la actele repetate, chiar

48

implicite, nu exprese (vine Maricica si ii da lui Grigore un bun furat; ea ii da banii pe el; apoi el vine, ea ii da banii etc – fara sa fie intelegere). Problema calificarii primului act (cand nu era intelegere nici macar tacita). Un RIL zice ca se retine concurs intre tainuire (pentru prima fapta) si complicitate la furt continuat/complicitate la mai multe infractiuni de furt.

PasivPluralitatea de subiecti pasivi nu duce la pluralitatea de infractiuni, in masura in care

sustragerile au loc cu aceeasi ocazie (Grigore se duce la Maricica si fura 10 lucruri din casa ei, dar 4 erau ale ei, 5 ale sotului si 1 al copilului => am o singura deposedare, caci posesiile nu sunt individualizate).

Continut constitutiv

Situatia premisa: apartenenta bunului la un patrimoniu si aflarea acestuia in posesia sau detentia unei persoane, in principiu alta decat faptuitorul.

Astfel definita situatia premisa, NU constituie infractiune de furt pentru ca nu se realizeaza premisa ipoteza in care o persoana sustrage un bun fara sa stie ca intre timp proprietarul bunului respectiv decedase si ii lasase mostenire bunul cu pricinare (era autorul lui cel ce decedase).

Tot la situatia premisa, NU constituie infractiune de furt pentru ca nu se realizeaza premisa ipoteza bunurilor abandonate (res derelictae) sau care nu apartin nimanui, unui patrimoniu (res nullius), nici bunurile pierdute (daca sunt indeplinite celelalte conditii, am insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor).

NB: pierderea vremelnica a contactului cu bunul NU valoreaza pierderea posesiei: Maricicai ii cade portofelul la magazin la coada; Grigore e in spatele ei, vede si ia de pe jos portofelul; aici persista posesia, asa ca fapta lui ramane furt.

Daca faptuitorul are un contact vremelnic cu bunul, aflandu-se in posibilitatea de a manevra anumite bunuri, asta NU inseamna ca s-a pierdut posesia si va fi in continuare furt (exemplu clar al femeii de serviciu ce face curat intr-o casa; daca ea sustrage un bun, ramane furt fapta ei, ca nu se intrerupe posesia initiala a proprietarului).

a) Latura obiectiva

Element material=actiune (luarea unui bun mobil); in legatura cu semnificatia notiunii de „luare” au fost mai multe teorii in doctrina formulate

-teoria1: contractatiunea (e de ajuns sa atingi/apuci bunul)-teoria2: movatiunii (e de ajuns sa muti bunul)-teoria3: ablatiunii (e de ajuns sa duci intr-un loc sigur bunul)-teoria4: ilatiunii (e de ajuns sa

Teoria5 – apropriatiunea – s-a impus: avem 2 etape: (i) deposedarea posesorului de bun (scoaterea lui din sfera de stapanire a bunului) si (ii) imposedarea (trecerea bunului in sfera de stapanire a hotului).

Deposedarea presupune ca bunul sa se afle la victima (cu exceptiile – femeia de serviciu; muncitorul). Imposedarea presupune trecerea fizica in sfera de stapanire a faptuitorului, fara a fi necesar ca el sa dispuna de/foloseasca bunul, fara sa fie nevoie sa ramana bunul o perioada mare de timp la el. Chiar daca e suprins imediat cu bunul si e deposedat si el, chiar daca abandoneaza imediat bunul, tot avem deposedare (deci infractiune).

49

Avem deposedare chiar cand posesorul nu are cunostinta de posesia bunului – longa manu traditio – scrisoarea din cutia postala; eu nu stiu ca am primit-o; mi se sustrage; nu inseamna ca nu e deposedare doar pentru ca nu stiam eu la data comiterii faptei de hot.

*Element material exceptional=inactiuneExemple din doctrina: faptuitorul avea obligatia de a da nu bun; faptuitorul are

obligatia de a da o multitudine de bunuri si opreste o parte din ele). Ele sunt discutabile, ca la primul caz ar fi un abuz de incredere, iar la al doilea mai degraba inselaciune.

Exemplu fortat: Maricica are 2 valize grele; urca in tren; la scara il roaga pe Grigore sa ii dea valizele; fara sa existe o intentie anterioara din partea lui Grigore (nu statea acolo sa pandeasca – ca acolo e inselaciune mai degraba); ii da un geamantan, dar il pastreaza pe al doilea si pleaca trenul => ar fi o inactiune.

***Elementul material al laturii obiective e acompaniat de o conditie esentiala atasata, care intregeste latura obiectiva, si anume ca luarea sa se faca fara consimtamantul posesorului.

Opinii din doctrina: (i) una zice ca se adauga scopului insusirii pe nedrept (deci ar fi o conditie atasata elementului subiectiv); (ii) in alta, la Dongoroz, deso se accepta ca e o conditie atasata elementului obiectiv, se acrediteaza ideea inutilitatii acestei conditii, de vreme ce pe latura subiectiva am scopul insusirii pe nedrept (ceea ce ar acoperi si lipsa consimtamantului).

(iii) A treia opinie singulara, a lui Cioclei, zice ca ambele opinii anterioare gresesc: lipsa consimtamantului e o conditie a elementului material si are un rol foarte mare, caci ea caracterizeaza luarea; face ca luarea bunului sa aiba anumite particularitati. Nu poate fi vorba de luare, in sensul furtului, decat daca am de-a face cu o actiune fie (a) ascunsa (Grigore asteapta sa plece Maricica de acasa si ii fura de acolo ceasul; de obicei, victima nu e de fata), fie (b) vicleana (in prezenta victimei, dar prin detunrarea atentiei victimei – Grigore: ia uite ce gandac, Maricico! Pac, a furat ceasul), fie (c) abuziva (deposedarea se face in prezenta victimei, CU sau FARA consimtamantul acesteia – daca victima isi exprima lipsa acordului, latura obiectiva se intregeste, pot sa ma duc pe latura subiectiva; – daca nu zice nimic, ramane poker face victima, consimtamantul se prezuma si fapta nu e prevazuta de legea penala, dpdv obiectiv furtul nu mai exista, nici nu mai am voie sa ma duc pe latura obiectiva).

Urmare imediata=schimbarea starii de fapt a bunului prin scoaterea acestuia din sfera de stapanire a victimei, ceea ce o face pe aceasta sa nu mai poata dispuna de/se mai poata folosi de bun.

De regula, aceasta schimbare a starii de fapt duce la o paguba (echivalentul valorii bunului). Numai ca, uneori, paguba poate fi nesemnificativa: daca un angajat ia un bun de la persoana juridica unde lucra, dar il ascunde in aceeasi incinta – acolo tot furt e, desi paguba e practic inexistenta sau redusa, daca avem in vedere ca persoana juridica (societatea) avea mii de alte bunuri la dispozitie

=> la furt e mult sa zic ca urmarea imediata e o paguba (spre deosebire de inselaciune, unde e nevoie neaparat de paguba).

Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei, pentru ca daca am o actiune de luare (de deposedare), e clar ca voi avea schimbarea starii de fapt (nu trebuie dovedita).

b) Latura subiectiva (forma de vinovatie)Opinie1: intentie directa/indirecta (codul comentat)

50

Opinie2: intentie directa, dol determinat, dar *subsidiar si indirect, posibil (daca se fura un palton in care erau bani in buzunar – la palton e directa, dar cu privire la bani e indirecta).

Opinia separata, lui Cioclei e ca am un singur furt, chiar daca in palton se aflau mii de alte lucruri. Ne-ar interesa cu ce intentie s-a comis furtul paltonului doar in ipoteza in care, printre obiecte, ar fi un bun ce ar face din infractiune furt calificat (Grigore fura paltonul stiind sigur ca acolo se afla un cec de mare valoare; un bun de patrimoniu cultural).

=> In opinia lui, furtul nu se comite decat cu intentie directa.Cand stabilim forma de vinovatie, ne raportam la atitudinea psihica a faptuitorului fata

de fapta si fata de urmari => la fapta (la deposedare): e clar intentie directa => si la urmari (schimbarea starii de fapt) tot directa e.

Daca iau un bun, si cu scopul insusirii pe nedrept, e clar ca nu doar accept, ci si urmaresc schimbarea starii de fapt a bunului; nu pot avea imposedare fara deposedare (nu zic ca doar am acceptat ca ii iau geamantanul/paltonul, ca doar am acceptat urmarea, ca de fapt eu asta vreau, sa schimb starea de fapt si sa plec acasa cu geamantanul/paltonul).

In acest caz, scopul califica intentia si o face sa fie intentie directa. De intelegerea si existenta scopului poate depinde existenta sau inexistenta infractiunii.

***Probleme in ipoteza in care faptuitorul ia un bun de la victima cu intentia declarata ca, in schimbul redobandirii bunului, victima sa aiba o anumita conduita . E cazul concret al debitorului si creditorului: Grigore ii da 1000 de ore Maricicai; ea nu ii da banii, asa ca el merge in casa femeii si ia un bun de la ea (un televizor) si ii zice ca i-l da inapoi cand ii restituie banii.

Opinia1: aici se spune ca nu exista infractiune, pentru ca nu ar fi scopul insusirii pe nedrept, pe motiv ca faptasul are intentia de a restitui bunul daca victima se conformeaza cererii.

Opinia2, imbratisata de Cioclei: am retine infractiune, fiindca autorul intentioneaza sa dispuna de bun in momentul in care victima nu isi executa obligatia (implicit, per a contrario); nu conteaza ca nu dispune, in concret, ca victima chiar se supune si executa ceea ce i s-a cerut.

Argument a fortiori: daca legiuitorul sanctioneaza chiar fapta proprietarului ce ia un bun din posesia sau detentia legitima a altei persoane (Gigore ii imprumuta televizorul Maricicai si apoi i-l fura), cu atat mai mult trebuie sanctionat cel ce ia un bun care nu ii apartine cuiva dintr-o posesie asa-zisa legitima, desi motiveaza ca exista un raport obligational anterior, o datorie din partea victimei

Argument de bun-simt: haos in societate – fiecare ar putea sa sustraga bunuri, in virtutea unor creante.

=> Cioclei nu crede ca lipsa consimtamantului e o conditie atasata laturii subiective, ci laturii obiective (cum am si vazut mai sus).

Participatia e posibila sub toate formele.

Forme: fapta se consuma la momentul realizarii elementului material – deposedare si imposedare (se consuma si cand la fata locului e prins faptasul care pusese in anumite mijloace de transport bunurile, in saci/vagoane; tot consumata e fapta si cand faptasul e suprins langa un autoturism cu bunuri sustrase de acolo, din autoturism.

Fapta e tentata cand actiunea incepe, dar nu e dusa pana la capat (faptuitorul e prins cu mana in buzunarul sau in geanta unei persoane, apucand/nu un obiect; e prins in locuinta unei persoane, existand vadita intentie de a manevra obiecte mobile de acolo si de a le

51

sustrage; tot se retine tentata daca faptuitorul e prins in curtea magazinului de unde voia sa fure, cu saci etc).

Infractiunea continuata – un singur subiect pasiv. Infractiunea poate fi si continua – furt de curent electric.

Sanctiuni: pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda. Impacarea e posibila

52

Penal Special Cursuri

Documents

Transcript of Penal Special Cursuri