Elemente de Drept Penal Special

Drept_3_DP_2

Drept penal partea special 2

MULTIPLE CHOICE

1. Subiect activ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi:

a. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal;

b. doar un functionar public;

c. atat functionarul , cat si functionarul public.

ANS: A

2. Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca:

a. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala;

b. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate;

c. faptuitorul sa fi folosit de calitatea oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate.

ANS: B

3. In cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive, participatia penala:

a. este posibila sub toate formele, inclusiv cea a coautoratului;

b. nu este posibila;

c. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii.

ANS: C

4. Subiect pasiv principal al infractiunii de ultraj este:

a. statul roman;

b. un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat;

c. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal.

ANS: A

5. Elementul material al infractiunii de ultraj consta in:

a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul functiei sau

nu;

b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul functiei;

c. orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi depaseste atributiile

de serviciu.

ANS: B

6. Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste:

a. doar printr-o actiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii;

b. doar printr-o inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii;

c. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii.

ANS: C

7. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242 C.pen. , forma de

vinovatie ceruta de lege este:

a. intentia directa, in toate cazurile;

b. culpa, in cazul alin. 2 ;

c. praeterintentia , in cazul alin. b.

ANS: B

8. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.):

a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul faptei de la alin. (2);

b. tentativa nu se pedepseste;

c. tentativa se pedepseste doar n cazul faptei prevzute la alin. (1).

ANS: C

9. Infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element material n

varianta tip:

a. retinerea sau distrugerea unui nscris emis de un organ de urmrire penal, de o instant de judecat,

sau de un alt organ de jurisdictie, ori mpiedicarea n orice mod ca un nscris destinat unuia dintre

organele mentionate s ajung la acesta;

b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt nscris care se afl n pstrarea

ori n detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unitti din cele la care se refer art.

145 C. pen.;

c. sustragerea oricrui nscris aflat n pstrarea sau detinerea unei persoane juridice de drept privat, dac

acest nscris avea o valoare stiintific deosebit pentru subiectul pasiv.

ANS: B

10. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea trebuie s:

a. s fie svrsit contra unui functionar public care nu ndeplineste o functie ce implic exercitiul

autorittii de stat, aflat n exercitiul functiunii, ori pentru fapte ndeplinite n exercitiul functiunii;

b. sa fie savarsita atat nemijlocit, cat si prin intermediul altor persoane;

c. s fie comis prin mijloace de comunicare direct.

ANS: C

11. In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1 C.pe n., subiectul

activ al infractiunii poate fi:

a. doar custodele;

b. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ;

c. numai un functionar public.

ANS: B

12. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa , obiectul

material al acesteia :

a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica;

b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat;

c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat.

ANS: A

13. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de:

a. un functionar cu atributii de conducere;

b. un functionar cu atributii de control;

c. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu.

ANS: C

14. Purtarea, fara drept, de grade sau insigne militare, constituie:

a. ofensa adusa autoritatii;

b. uzurpare de calitati oficiale;

c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.

ANS: C

15. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de

acea calitate, constituie infractiunea de:

a. ultraj;

b. uzurpare de calitati oficiale;

c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.

ANS: B

16. Lovirea unui politist aflat n exercitiul functiunii, dar care si-a depsit atributiile de serviciu, reprezint

infractiune de:

a. ultraj;

b. ultraj n concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;

c. lovire sau alte violente.

ANS: C

17. Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat n mod succesiv trei lucrtori de

politie aflati n exercitiul functiunii reprezint:

a. o singur infractiune de ultraj n variant agravat;

b. trei infractiuni de ultraj, aflate n concurs cu trei infractiuni de lovire sau al te violente;

c. trei infractiuni de ultraj aflate n concurs real;

ANS: C

18. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor

persoanelor este:

a. doar intentia direct;

b. intentia direct sau indirect;

c. intentia sau culpa.

ANS: B

19. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este:

a. numai un functionar public;

b. numai un functionar;

c. att un functionar public ct si un functionar;

ANS: C

20. Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor:

a. are caracter special n raport cu orice infractiune:

b. are caracter subiectiv numai n raport cu alte infractiuni al cror subiect activ nemijlocit este, n mod

obligatoriu, un functionar public sau functionar;

c. are caracter subsidiar n raport cu orice infractiune.

ANS: B

21. Neglijenta n serviciu (art. 249 C. pen.) se svrseste:

a. numai din culp

b. numai cu intentie

c. att cu intentie, ct si din culp

ANS: A

22. Subiect activ nemijlocit la infractiunea de neglijent n serviciu poate fi:

a. numai un functionar public;

b. orice functionar;

c. orice salariat care exercit o nsrcinare n serviciul unei persoane fizice sau juridice.

ANS: B

23. ntrebuintarea de expresii jignitoare fat de o persoan, de ctre un functionar public n exercitiul

atributiilor de serviciu reprezint:

a. infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor;

b. infractiunea de purtare abuziv;

c. infractiunea de abuz n serviciu prin ngrdirea unor drepturi.

ANS: B

24. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act

si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta, constituie:

a. abuz in serviciu ciontra intereselor persoanelor;

b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi;

c. abuz in serviciu contra intereselor publice.

ANS: C

25. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu,

constituie:

a. purtare abuziva;

b. supunere la rele tratamente;

c. ultraj.

ANS: A

26. Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca fapta este de

natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie:

a. neglijenta in serviciu;

b. neglijenta in pastrarea secretului de stat;

c. abuz in serviciu contra intereselor publice.

ANS: B

27. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori crearea

pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se cauzeaza o vatamare a intereselor

legale ale unei persoane, constituie:

a. abuz in serviciu contra interelor publice;

b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;

c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.

ANS: B

28. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar ca fapta

incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte:

a. sustragerea unui document ce constituie secret de stat;

b. contrafacerea unui document ce constituie secret de stat;

c. distrugerea cu stiinta a unui document ce constituie secret de stat.

ANS: A

29. In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala:

a. nu este posibila;

b. este posibila doar in modalitatea participatiei proprii;

c. este posibila doar sub forma participatiei improprii, situatie in care instigatorul sau complicele

raspunde pentru infractiunea prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen.

ANS: C

30. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile prevazute de lege,

constituie:

a. abuz in serviciu contra interelor publice;

b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;

c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.

ANS: C

31. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de purtare abuziv este:

a. intentia direct calificat prin scop

b. intentia direct sau indirect

c. intentia indirect

ANS: B

32. Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin crearea unor situatii

de inferioritate pe temei de:

a. cetatenie;

b. varsta;

c. pregatire profesionala.

ANS: B

33. n varianta agravat, luarea de mit nu poate fi svrsit dect de ctre:

a. un functionar public;

b. un functionar cu atributii de control;

c. un functionar public cu atributii de conducere.

ANS: B

34. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ:

a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani

b. bunurile care au fost promise

c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit

ANS: A

35. Cnd luarea de mit, n varianta primirii de foloase injuste, a fost svrsit n participatie, instanta

poate confisca de la unul dintre fptuitori:

a. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal)

b. ntreaga sum sau toate bunurile ori valorile ce au constituit obiectul mitei

c. doar bunurile, banii sau valorile ce au fost gsite asupra fptuitorului

ANS: A

36. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mit, n varianta tip, poate fi:

a. doar functionarul public;


c. orice persoan.

ANS: B

37. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisa constand in

aceea ca:

a. functionarul public nu are competenta participarii la luarea deciziei;

b. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material pentr concubinul sau;

c. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material.

ANS: C

38. Poate fi subiect al infractiunii de luare de mita:

a. notarul public;

b. avocatul;

c. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza tehnica, platit prin intermediul biroului local de

expertize.

ANS: C

39. Fapta medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o asista la nastere,

care era iminenta, constituie infractiunea de:

a. luare de mita;

b. nu constituie fapta prevazuta de legea penala;

c. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.

ANS: A

40. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc:

a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase;

b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor;

c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului.

ANS: A

41. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este:

a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea

unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu;

b. functionarul mituit;

c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit atributiile

functionale.

ANS: C

42. n cazul infractiunii de luare de mit, actiunea sau inactiunea concret a subiectului activ nemijlocit

trebuie s fie:

a. posterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la

ndatoririle de serviciu

b. concomitent ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la


c. anterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la


ANS: C

43. Elementul material al infractiunii de luare de mit (art. 254 C. pen.) poate consta n:

a. promisiunea sau oferirea de bani;

b. nerespingerea promisiunii unor foloase;

c. darea de bani ori alte foloase.

ANS: B

44. Constrngerea mituitorului, de ctre cel care a luat mit, de a svrsi aceast fapt este:

a. o cauz de nepedepsire;

b. o cauz special care nltur caracterul penal al faptei;

c. o cauz de reducere a pedepsei.

ANS: B

45. Pretinderea unor foloase de ctre functionar si primirea acestora dup efectuarea actului privitor la

ndeplinirea ndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse, constituie infractiunea

de:

a. luare de mit;

b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor;

c. primire de foloase necuvenite.

ANS: A

46. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l -a facut sa creada pe cel care

i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu, atunci suntem in

prezenta infractiunii de :

a. luare de mita;

b. primire de foloase necuvenite;

c. inselaciune.

ANS: C

47. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.:

a. este o infractiune contra autoritatii;

b. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mita;

c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de luare de mita.

ANS: B

48. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin intermediul altei

persoane, aceasta:

a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita;

b. nu raspunde penal;

c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin activitatea sa nu

infaptuieste actiunea incriminata.

ANS: C

49. Confiscarea speciala prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica:

a. doar in situatia in care faptuitorul este functionar;

b. in toate cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare;

c. doar in situatia in care oferta de bani sau alte foloase a fost urmata de acceptare.

ANS: B

50. Dac functionarul corupt, n scopul de a satisface solicitarea mituitorului, nu ndeplineste un act

privitor la ndatoririle lui de serviciu, iar aceast nendeplinire constituie, prin ea nssi, o infractiune:

a. luarea de mit va intra n concurs cu respectiva infractiune;

b. luarea de mit absoarbe respectiva infractiune;

c. luarea de mit se retine n variant agravat.

ANS: A

51. Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de ctre un functionar, dup ndeplinirea n parte a

unei ndatoriri de serviciu, dar nainte de finalizarea ei, constituie:

a. primire de foloase necuvenite;

b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor;

c. luare de mit.

ANS: C

52. Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit:

a. trebuie s aib un nivel mai ridicat de 200.000 lei;

b. poate s aib orice nivel, dar s nu fie bunuri de valoare simbolic, nici daruri ocazionale, sau daruri

care exprim un sentiment de recunostint ori de respect personal;

c. trebuie s aib un nivel invers proportional cu valoarea serviciului fcut prin ndeplinirea actului.

ANS: B

53. n cazul infractiunii de dare de mit:

a. bunurile pot fi confiscate de la mituitor;

b. bunurile pot fi confiscate de la autor doar dac oferta de mituire a fost acceptat de functionar;

c. bunurile pot fi confiscate de la autor chiar dac oferta de mituire nu a fost urmat de acceptare.

ANS: C

54. La infractiunea de dare de mit (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei:

a. se svrseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu;

b. se svrseste doar ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu;

c. se poate svrsi fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu.

ANS: A

55. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina functionarul :

a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu;

b. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciu;

c. sa faca un act ce depaseste atributiile sale de serviciu.

ANS: A

56. Denuntarea de ctre mituitor a faptei, mai nainte ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat

pentru acea infractiune, este:

a. o cauz special de nepedepsire;

b. o cauz ce nltur caracterul penal al faptei;

c. o cauz de reducere a pedepsei.

ANS: A

57. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mit este:

a. orice persoan fizic ce ndeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal;


c. numai un functionar public.

ANS: A

58. Actul ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite n cazul infractiunii prevzut n art. 256 C.

pen. trebuie s fie:

a. att licit, ct si ilicit;

b. numai ilicit;

c. numai licit.

ANS: C

59. Elementul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite const n:

a. primirea, pretinderea, acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor astfel de foloase;

b. primirea unor foloase necuvenite;

c. pretinderea unor foloase necuvenite.

ANS: B

60. Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite:

a. foloasele pot fi primite anterior ndeplinirii actului la care functionarul era obligat n virtutea functiei

b. foloasele pot fi primite doar dup ndeplinirea actului la care functionarul era obligat n virtutea

functiei

c. foloasele necuvenite pot fi primite anterior sau dup ndeplinirea actului la care functionarul era

obligat n virtutea functiei

ANS: B

61. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra caruia faptuitorul

are sau lasa sa se creada ca are influenta:

a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta;

b. constituie o circumstanta agravanta;

c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului.

ANS: C

62. Infractiunea de trafic de influent:

a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni de daruri;

b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat;

c. se comite numai cu intentie direct calificat prin scop.

ANS: C

63

63. Tentativa la primirea de foloase necuvenite:

a. se pedepseste;

b. nu este incriminat;

c. nu este posibil.

ANS: B

64. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat drept mita in cazul cand:

a. au fost dati pentru ca un functionar sa indeplineasca un act privitor la indatoririle sale de serviciu;

b. mituitorul a fost constrans prin orice mijloacede catre cel care a luat mita;

c. mituitorul a denuntat fapta dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat pentru acea infractiune.

ANS: B

65. Elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate realiza prin:

a. nerespingere de daruri direct sau indirect;

b. oferire de daruri indirect;

c. acceptare de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul.

ANS: C

66. La infractiunea de denuntare calomnioas:

a. coautoratul este posibil;

b. obiectul juridic special adiacent se refer la relatiile sociale privind normala desfsurare a actelor de

justitie;

c. subiectul pasiv secundar este statul prin organul judiciar a crui activitate a fost periclitat.

ANS: A

67. n cazul n care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt nvinuite mincinos de aceeasi

infractiune, se va retine:

a. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta tip;

b. mai multe infractiuni de denuntare calomnioas n concurs;

c. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta agravat.

ANS: B

68. Exist varianta agravat a infractiunii de denuntare calomnioas cnd:

a. nvinuirea mincinoas a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane;

b. s-au produs ori ticluit probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte;

c. fapta a fost svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun.

ANS: B

69. n cazul infractiunii de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas:

a. se poate referi la o fapt care ar expune persoana la o sanctiune disciplinar

b. se poate referi la svrsirea unei contraventii

c. se poate referi doar la svrsirea unei infractiuni

ANS: C

70. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte reprezint:

a. infractiunea de mrturie mincinoas

b. infractiunea de denuntare calomnioas

c. nedenuntarea unor infractiuni

ANS: B

71. La infractiunea de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas poate fi fcut prin:

a. plangere;

b. autodenunt;

c. constituire de parte civila.

ANS: A

72. Declaratia fptuitorului infractiunii de denuntare calomnioas mai nainte de punerea n miscare a

actiunii penale fat de persoana n contra creia s-a fcut denuntul sau plngerea, ori mpotriva creia s-

au produs probele, c denuntul, plngerea sau probele sunt mincinoase reprezint:

a. o cauz de impunitate;

b. o cauz de reducere a pedepsei;

c. o cauz de agravare a pedepsei.

ANS: B

73. Retragerea mrturiei mincinoase nainte de arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, nainte de

pronuntarea unei hotrri, ori a unei alte solutii ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de:

a. impunitate;

b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen;

c. o cauz de nlturare a caracterului penal al faptei.

ANS: A

74. Retragerea mrturiei mincinoase dup arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, dup ce s-a

pronuntat o hotrre, ori s-a dat o alt solutie ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de:

a. impunitate;

b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.;

c. nlturare a caracterului penal al faptei.

ANS: B

75. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de mrturie mincinoas este:

a. doar martorul;

b. martorul sau persoana care ncearc s-l determine pe martor s dea declaratii mincinoase;

c. martorul, expertul sau interpretul.

ANS: C

76. La infractiunea de mrturie mincinoasa:

a. forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop;

b. nu are relevanta daca subiactul activ a fost intrebat cu privire la imprejurari esentiale;

c. afirmatia mincinoas sau omisiunea de a spune tot ce stie trebuie s priveasc mprejurri esentiale;

ANS: C

77. Infractiunea de mrturie mincinoas (art. 260 C. pen.):

a. este incriminat n forma tentativei;

b. nu poate avea forma continuat;

c. se consum n momentul n care audierea sau ascultarea a luat sfrsit, iar depozitia a fost semnat de

martor, expert sau interpret.

ANS: C

78. Infractiunea de mrturie mincinoas:

a. se refer si la afirmatii mincinoase fcute de martor asupra oricror mprejurri despre care este

ntrebat n solutionarea unei cauze;

b. se svrseste si din culp;

c. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune.

ANS: C

79. Persoana care a determinat pe o alt persoan s ncerce s determine pe un martor, expert,

interpret s svrseasc infractiunea de mrturie mincinoas, va rspunde pentru:

a. instigare la mrturie mincinoas;

b. instigare la ncercarea de a determina mrturia mincinoas;

c. instigare la mpiedicarea participrii n proces.

ANS: B

80. ncercarea de a determina mrturia mincinoas (art. 261 C. pen.):

a. se comite, potrivit prerii majoritare, cu intentie direct sau indirect;

b. se consum instantaneu n momentul n care s-a svrsit actiunea de constrngere sau corupere prin

care s-a ncercat determinarea la mrturie mincinoas;

c. nu este posibil n forma continuat.

ANS: B

81. Omisiunea de a denunta de ndat svrsirea unei fapte de omor ntruneste elementele constitutive

ale infractiunii de:

a. favorizarea infractorului (art. 264 C. pen.);

b. tinuire (art. 221 C. pen.);

c. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.).

ANS: C

82. Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de vedere al vinovtiei:

a. numai cu intentie;

b. numai din culp;

c. att cu intentie, ct si din culp.

ANS: C

83. mpiedicarea participrii la proces:

a. legatura de cauzalitate rezulta ex re;

b. este o infractiune cu consumare instantanee;

c. se sanctioneaz si dac actele de executare sunt ntrerupte din cauze independente de vointa

fptuitorului.

ANS: C

84. Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora nu a fost

intrebat , raspunde pentru:

a. marturie mincinoasa;

b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare;

c. omisiunea de a sesiza organele judiciare.

ANS: B

85. Elementul material al nedenuntrii unor infractiuni se poate realiza:

a. numai prin inactiune;

b. numai prin actiune;

c. att prin actiuni, ct si prin omisiuni.

ANS: C

86. n cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate acorda:

a. nainte de svrsirea infractiunii principale;

b. dup svrsirea faptei de baz;

c. n timpul svrsirii faptei.

ANS: B

87. Participatia penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni:

a. nu este posibila decat sub forma complicitatii;

b. este posibila sub forma instigarii;

c. este posibila sub toate formele.

ANS: B

88. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat coruperea

sau constrangerea, atunci:

a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala;

b. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a determina marturia mincinoasa;

c. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de marturie mincinoasa.

ANS: A

89. Infractiunea de impiedicare a participarii la proces:

a. absoarbe infractiunea de amenintare;

b. absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava;

c. absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal.

ANS: A

90. Infractiunea de favorizarea infractorului:

a. se poate svrsi numai printr-o actiune;

b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui

folos material pentru sine;

c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svrsite de infractorul

favorizat.

ANS: B

91. Mentinerea intentionat a strii de arest/detinere dup expirarea duratei mandatului de arestare

preventiv/de executare a pedepsei constituie infractiune de:

a. lipsire de libertate n mod ilegal;

b. arestare nelegal;

c. represiune nedreapt.

ANS: B

92. Infractiunea de arestare nelegal:

a. are, de regul, ca obiect material corpul persoanei mpotriva creia se svrseste actiunea incriminat;

b. se poate svrsi numai printr-o actiune;

c. este incriminat si n forma tentativei.

ANS: A

93. Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar:

a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru obtinerea de declaratii;

b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente;

c. sa fi intrebuintat santajul pentru obtinerea de declaratii.

ANS: B

94. Infractiunea de evadare:

a. poate mbrca forma infractiunii continue sau continuate;

b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei n executarea creia se afla

condamnatul;

c. este n forma agravat cnd se ntrebuinteaz anumite instrumente.

ANS: C

95. Pedeapsa n cazul infractiunii de evadare:

a. se adaug la pedeapsa ce se execut, fr a putea depsi maximul general al nchisorii;

b. se contopeste cu pedeapsa ce se execut;

c. nu poate depsi cuantumul pedepsei ce se execut la momentul evadrii.

ANS: A

96. Vinovtia n cazul svrsirii de nlesnire a evadrii de ctre o persoan ce avea ndatorirea de a pzi

pe cel ce a evadat poate mbrca:

a. doar forma intentiei directe;

b. doar forma intentiei;

c. forma intentiei sau culpei.

ANS: C

97. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai grav dac:

a. arma sau munitia nu este depus n termenul fixat de lege la organul competent, de ctre cel cruia i

s-a respins cererea pentru prelungirea valabilittii permisului;

b. se poart arme, fr drept, n localul unittilor de stat sau al altor unitti la care se refer art. 145 C.

pen., la ntruniri publice, ori n localuri de alegeri;

c. se detin, nstrineaz sau poart arme de panoplie.

ANS: B

98. Pentru existenta infractiunii de tortura, este necesar:

a. sa existe o actiune prin care sa fie provocata unei persoane o durere;

b. sa existe o actiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse doar

prin mijloace anume prevazute de lege;

c. sa existe o inactiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse

doar prin mijloace anume prevazute de lege, din culpa.

ANS: A

99. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite:

a. numai cu intentie direct

b. cu intentie direct sau indirect

c. doar cu intentie indirect

ANS: B

100. Arestarea nelegal se comite numai cu:

a. intentie direct calificat prin scop;

b. intentie direct sau indirect;

c. intentie sau culp.

ANS: B

101. Represiunea nedreapta este o fapta :

a. care impiedica infaptuirea justitiei;

b. contra integritatii corporala sau sanatatii persoanei;

c. contra libertatii persoanei.

ANS: A

102. Cercetarea abuziv este o infractiune:

a. continu;

b. intentionat;

c. de obicei.

ANS: B

103. Favorizarea infractorului este o infractiune:

a. omisiva;

b. conex corelativ;

c. praeterintentionata.

ANS: B

104. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie:

a. infractiunea de favorizare a infractorului;

b. infractiunea de inlesnire a evadarii;

c. infractiunea de evadare, prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 269 alin. 2 C.pen.

ANS: A

105. Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina pe executorul

judecatoresc la executarea unei hotarari judecatoresti, acesta:

a. raspunde pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti;

b. raspunde pentru infractiunea de ultraj;

c. raspunde pentru infractiunea amenintare.

ANS: B

106. Daca faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta bauturilor

alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand ciocnirea unui tren de

marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea mijloacelor de transport, constituie:

a. infractiunea de neglijenta in serviciu;

b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa;

c. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor defectuoasa.

ANS: B

107. Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de transport pe

caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta raspunde pentru:

a. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa;

b. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinire a lor defectuoasa.

c. infractiunea de parasire a postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate;

ANS: C

108. In cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala:

a. este posibila sub toate formele;

b. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii, deoarece obligatia instituita in textul de

inscriminare are caracter personal;

c. este posibila doar sub forma coautoratului.

ANS: B

109. Conform prerii majoritare a doctrinei de specialitate, luarea de mit se poate comite:

a. cu intentie direct sau indirect;

b. numai cu intentie direct calificat prin scop;

c. numai cu intentie indirect.

ANS: B

110. Infractiunea de favorizarea infractorului:

a. se poate svrsi numai printr-o actiune;

b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui

folos material pentru sine;

c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svrsite de infractorul

favorizat.

ANS: B

111. Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei anumite

infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala a altor vinovati pe care

ii cunostea:

a. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului;

b. savarseste infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni;

c. savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare.

ANS: A

112. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este:

a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea

unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu;

b. functionarul mituit;

c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit atributiile

functionale.

ANS: C

113. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate realiza:

a. doar prin contrafacere (plsmuire);

b. doar prin alterare (prefacere);

c. fie prin contrafacere, fie prin alterare;

ANS: C

114. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate avea ca obiect

material:

a. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea pltilor

b. monede antice din diverse metale

c. orice fel de monede sau bancnote, chiar iesite din circulatie

ANS: A

115. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art. 282 alin.2

C.pen., are ca obiect material:

a. orice monede sau valori, chiar iesite din circulatie

b. monede antice, din diverse metale

c. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie

ANS: C

116. Cnd aceeasi persoan falsific monede sau alte valori si apoi le pune n circulatie, fapta sa

constituie:

a. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori

b. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori, n form continuat

c. un concurs de infractiuni, ntre fapta de falsificare si cea de punere n circulatie a valorilor falsificate

ANS: C

117. Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar ca:

a. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost retrasa din circulatie;

b. moneda sau valoarea falsificat s fi fost emisa de o institutie competenta si sa se gaseasca in

circulatie;

c. moneda sau valoarea falsificat s nu aiba legal puterea de a circula

ANS: B

118. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare, nu se poate

comite dect cu:

a. intentie direct

b. intentie direct sau indirect

c. intentie indirect

ANS: B

119. In varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori

(art. 282 alin. 2 C. pen.), consta in:

a. contrafacere

b. alterare

c. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate

ANS: C

120. Falsificarea de monede sau de alte valori este mai grav, dac:

a. valorile falsificate au fost puse n circulatie;

b. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o pagub important sistemului financiar;

c. valorile falsificate nu se mai afla n circulatie

ANS: B

121. Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate productoare de consecinte juridice

constituie infractiunea de:

a. falsificare de monede sau de alte valori

b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport

c. fals material n nscrisuri oficiale

ANS: C

122. Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de falsificare de timbre, mrci sau de bilete

de transport, n viziunea doctrinei majoritare, este:

a. intentia direct

b. intentia direct sau indirect

c. intentia indirect

ANS: B

123. Punerea n circulatie a unor cupoane false de rspuns international constituie infractiunea de:

a. falsificare de monede sau de alte valori

b. nselciune

c. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport

ANS: C

124. Detinerea de instrumente n vederea falsificrii de valori (art. 285 C. pen.):

a. nu are obiect material;

b. are ca obiect material timbre, marci, plicuri sau carti postale;

c. are ca obiect material instrumentele sau materialele detinute in scopul aratat in art.295 C.pen.

ANS: C

125. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:

a. falsificare de monede sau de alte valori;

b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport;

c. detinere de instrumente n vederea falsificrii de valori.

ANS: A

126. Elementul material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art.288 C.pen.) consta in:

a. falsificarea unui nscris oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau mprejurri

neadevrate ori prin omisiunea inserrii unor date sau mprejurri;

b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui n orice

mod, de natura sa produca consecinte juridice;

c. folosirea unui nscris oficial n vederea producerii de consecinte juridice

ANS: B

127. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 C. pen.)

poate fi:

a. numai un functionar;

b. numai un functionar public;

c. orice persoan fizic care indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal.

ANS: C

128. Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale, este necesar:

a. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina unei unitati din cele prevazute in art.145 C.pen.

b. ca nscrisul oficial (falsificat) s apartina exclusiv unei autoritati publice;

c. ca nscrisul falsificat s emane de la o persoana fizica.

ANS: A

129. Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie:

a. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.)

b. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport (art. 289 C. pen.)

c. nu constituie infractiune.

ANS: B

130. n varianta agravat, falsul material n nscrisuri oficiale nu poate fi svrsit dect de ctre:

a. un functionar public

b. un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu

c. un functionar n exercitiul atributiilor de serviciu

ANS: C

131. Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de:

a. bilete, tichete sau imprimate productoare de consecinte juridice;

b. titluri de credit emise de institutii publice;

c. timbre, mrci postale, plicuri si crti postale. bilete si foi calatorie sau de transport, cupoane de

raspuns international

ANS: C

132. Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de:

a. fals material n nscrisuri oficiale;

b. fals n declaratii;

c. fals privind identitatea.

ANS: A

133. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi :

a. orice persoana;

b. numai un functionar public;

c. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.

ANS: C

134. n cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste:

a. materialitatea inscrisului, in forma si sursa sa;

b. continutul inscrisului;

c. atat forma, cat si continutul actului.

ANS: B

135. Infractiunea de fals intelectual se poate comite:

a. numai dupa redactarea inscrisului oficial;

b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial;

c. atat inainte, cat si dupa redactarea inscrisului oficial.

ANS: B


a. fals n nscrisuri sub semntur privat;

b. uz de fals;

c. fals intelectual.

ANS: C

137. Falsificarea unui nscris sub semntur privat si folosirea lui de ctre autorul falsului constituie:

a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat, n concurs cu infractiunea de uz de fals;

b. infractiunea de uz de fals;

c. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat.

ANS: C

138. Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in vederea ocuparii unui

post constituie:

a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat;

b. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale, n concurs cu infractiunea de uz de fals;

c. infractiunea de fals intelectual, n concurs cu infractiunea de uz de fals.

ANS: B

139. La infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat:

a. tentativa este posibil si se pedepseste;

b. tentativa este posibil, dar nu se pedepseste;

c. tentativa nu este posibil.

ANS: A

140. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi:

a. doar un nscris oficial;

b. doar un nscris sub semntur privat;

c. un nscris oficial sau un nscris sub semntur privat.

ANS: C

141. Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea de:

a. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat;

b. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare, spre a fi folosit fara drept;

c. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals.

ANS: C

142. Uzul de fals se svrseste, sub aspect subiectiv, cu:

a. intentie direct sau indirect

b. intentie direct calificat prin scop

c. intentie indirect

ANS: B

143. La infractiunea de uz de fals, obiectul material:

a. poate fi doar un inscris sub semntur privat;

b. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privata;

c. poate fi doar un inscris oficial.

ANS: B

144. Infractiunea de fals n declaratii se svrseste numai cu:

a. intentie direct calificat prin scop;

b. intentie indirect;

c. intentie direct sau indirect.

ANS: A

145. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals n declaratii este:

a. martorul, expertul sau interpretul;

b. persoana care face n public declaratii calomnioase;

c. orice persoan, care are capacitatea de a face declaratii productoare de consecinte juridice.

ANS: C

146. La infractiunea de fals n declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea de:

a. prezentare sub o identitate falsa;

b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals;

c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ.

ANS: C

147. ncredintarea unui nscris care serveste pentru dovedirea strii civile ori pentru legitimare sau

identificare, spre a fi folosit fr drept, constituie infractiunea de:

a. fals n declaratii

b. fals privind identitatea

c. uz de fals

ANS: B

148. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea sub o identitate fals

trebuie fcut:

a. exclusiv in fata unui organ sau a unei institutii de stat;

b. in fata unei unitti dintre cele la care se refer art. 145 C. pen;

c. in fata oricarei persoane fizice sau juridice.

ANS: B

149. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals privind identitatea se

realizeaza prin urmatoarele actiuni:

a. falsificarea unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare;

b. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane;

c. folosirea unui inscris, cunoscand ca este fals.

ANS: B

150. In sensul art.286 C.pen., prin Falsificarea instrumentelor oficiale se intelege:

a. falsificarea titlurilor de orice fel pentru efectuarea platilor;

b. falsificarea imprimatelor producatoare de consecinte juridice;

c. falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare .

ANS: C

151. Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2 C.pen.), atunci

cand priveste:

a. sigiliul sau stampila unei institutii publice;

b. un instrument de marcare apartinand unei unitti dintre cele la care se refer art.145 C. pen;

c. un sigiliu sau o stampila cu stema tarii.

ANS: C

152. Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material:

a. numai bunuri individual determinate;

b. numai bunuri care se determina prin numarare;

c. numai bunuri care se determina prin masurare.

ANS: C

153. La infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:

a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor;


c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.

ANS: C

154. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se consuma:

a. in momentul aparitiei pagubei in patrimonial victimei;

b. in momentul in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse spre vanzare sau

vandute;

c. in momentul in care victima a achitat pretul.

ANS: B

155. La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:

a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor;

b. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii care nu sunt

destinate publicitatii;

c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.

ANS: B

156. Infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma:

a. In momentul aparitiei unei pagube in patrimonial unitatii;

b. In momentul divulgarii datelor sau informatiilor care nu erau destinate publicitatii;

c. In momentul divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube.

ANS: C

157. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si atunci cand:

a. durata brevetului a expirat;

b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta totusi unele

deosebiri de detaliu;

c. brevetul este lovit de nulitate.

ANS: B

158. La infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect activ nemijlocit

poate fi:

a. titularul de brevet;

b. persoana care foloseste inventia in temeiul unei prevederi legale;

c. numai persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii.

ANS: C

159. Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.) subzista si atunci

cand:

a. produsele contrafacute au fost date in gaj;

b. produsele contrafacute au fost donate unui tert;

c. produsele contrafacute au fost expuse spre vanzare sau oferite la schimb.

ANS: C

160. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv, cu:

a. intentie indirecta;

b. intentie directa sau indirecta;

c. intentie directa calificata prin scop.

ANS: C

161. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din urmatoarele

modalitati alternative:

a. efectuarea, fara autorizatie, de operatiuni de import, export sau tranzit;

b. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;

c. divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii.

ANS: B

162. La infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi comis in scopul:

a. de a obtine un folos material necuvenit;

b. de a revinde produsele;

c. de a induce in eroare pe beneficiari.

ANS: C

163. Infractiunea de nerespectare a dispoziti ilor privind operatii de import sau export (art.302 C.pen.) se

consuma in momentul:

a. efectuarii, fara autorizatie, a oricarei operatiuni de import, export sau tranzit;

b. aplicarii pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;

c. punerii in circulatie a produselor contrafacute.

ANS: A


a. concurenta neloiala;

b. specula;

c. inselaciune la masuratoare.

ANS: C

165. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 C.pen.), elementul material consta intr-o actiune

de:

a. folosire a unor nume comerciale sau denumiri ale organizatiilor de comert ori industriale;

b. schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale;

c. cumpararea de produse, in scop de prelucrare.

ANS: B

166. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.1C.pen.), urmarea secundara consta intr-o:

a. stare de pericol;

b. vatamare a intereselor legale ale unei persoane;

c. perturbare a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre cele la care

refera art.145.

ANS: C

167. In varianta agravata (art.302 alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are ca urmare:

a. o perturbare a activitatii economico-financiare;

b. o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145;

c. consecinte deosebit de grave.

ANS: C

168. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302

C.pen.) este mai grava, atunci cand:

a. a avut ca urmare vatamarea corporala a unei persoane;

b. a avut ca urmare infectarea apei;

c. a avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba materiala

importanta.

ANS: C


C.pen.) subzista si atunci cand:

a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine;

b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;

c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine.

ANS: C


C.pen.) subzista si atunci cand:

a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine;

b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;

c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine.

ANS: C

171. In varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.2 C.pen.) pretinde ca fapta

sa fi avut consecinte deosebit de grave formula prin care se intelege:

a. o paguba adusa unei unitati dintre acelea la care refera art.145;

b. punerea in pericol a sanatatii unui mare numar de persoane;

c. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii unei

unitati dintre cele la care se refera art.145.

ANS: C

172. In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta in actiunea de:

a. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara drept;

b. prezentare sub o identitate falsa sau de atribuire a unei asemenea identitati altei persoane;

c. achizitionare de documente de identitate false.

ANS: B

173. Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii (art.294

alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta:

a. sa fi cauzat pagube materiale;

b. sa se fi comis in timp de razboi;

c. sa fi avut consecinte deosebit de grave.

ANS: B

174. Cine poate fi subiect activ al infraciunii de bigamie prev. de art. 303 din Codul penal?

a. orice persoan de sex opus care intr n alian cu o alt persoan;

b. numai persoana cstorit, care incheie o nou cstorie fr ca prima s fie desfcut prin divor;

c. sotul nevinovat din prima casatorie.

ANS: B

175. Consumarea infraciunea de bigamie survine:

a. n momentul depunerii declaraiei la starea civil;

b. n momentul ncheierii noii cstorii fr ca prima s fie desfcut prin divor;

c. n momentul declrii lipsei impedimentelor la cstorie.

ANS: B

.

176. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este:

a. o infraciune instantanee;

b. o infraciune continuat, consumarea avnd loc n momentul cnd cel ndreptit la ntreinere este

prsit;

c. o infraciune continu care se consum n momentul de pasivitate al fptuitorului i se epuizeaz cnd

acesta pune capt infraciunii.

ANS: C

177. Punerea n micare a aciunii penale n cazul infraciunii de abandon de familie se face:

a. din oficiu de ctre procuror;

b. la plngerea persoanei vtmate;

c. la sesizarea fcut de so sau rud apropiat.

ANS: B

178. Cerina esenial a elementului material al laturii obiective a infraciunii de rele tratamente

aplicate minorului const n:

a. msura sau tratamentul s nu aib un caracter ru;

b. s pun n primejdie grav dezvoltarea fizic sau moral a minorului;

c. s pun n pericol numai integritatea fizic a minorului.

ANS: B

179. Care sunt subiecii activi ai infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea

minorului, prev. de art. 307 din Codul penal?

a. persoana care are calitatea de rud a minorului;

b. persoana creia i s-a ncredinat minorul spre cretere i educare;

c. orice persoan n calitate de coautor.

ANS: B

180. Aciunea penal n cazul infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului se

pune n micare:

a. din oficiu de autoritatea tutelar sau procuror;

b. la plngerea persoanei vtmate;

c. din oficiu sau la plngerea persoanei vtmate, n funcie de interesul superior al minorului.

ANS: B

181. Infraciunea de zdrnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 308 din Codul penal se consum:

a. n momentul cnd fptuitorul nu a luat unele msuri de combatere a bolilor;

b. n momentul cnd se produce rspndirea bolii molipsitoare;

c. n momentul cnd s-au pregtit mijoacele necesare zdrnicirii combaterii bolilor.

ANS: B

182. Dac fapta de nerespectare a msurilor privitoare la prevenirea i combaterea bolilor molipsitoare

are ca urmare mbolnvirea sau moartea unei persoane, se aplic regula:

a. fptuitorul rspunde numai pentru infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor;

b. infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor intr n concurs cu vtmarea corporal din culp sau

cu infraciunea de ucidere din culp.

c. fapta de nerespectare a msurilor privind combaterea bolilor molipsitoare se absoarbe n infraciunea

mai grav.

ANS: B

183. Sub aspect subiectiv infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor se comite:

a. numai cu intenie direct;

b. numai din culp;

c. cu intenie direct sau indirect.

ANS: C

184. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de contaminare veneric i transmiterea

sindromului imunodeficitar dobndit, prev. de art. 309 din Codul penal se realizeaz prin:

a. aciunea de transmitere a unei boli venerice prin: raport sexual, relaii sexuale ntre persoane de

acelai sex;

b. aciunea de transmitere nu se face prin acte de perversiune sexual;

c. numai prin relaii sexuale ntre persoane de acelai sex.

ANS: A

185. Infraciunea de contaminare veneric i de transmiterea sindromului imunodeficitar (SIDA) se

svrete cu:

a. intenie direct sau indirect;

b. din culp.

c. cu praeterintenie.

ANS: A

186. Dac prtile nu s-au impcat, dar in cursul judectii, pentru svarsirea infractiunii de abandon de

familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta determin:

a. condamnarea inculpatului la o pedeaps cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei

b. reducerea pedepsei la jumtate

c. nepedepsirea inculpatului

ANS: A

187. Sub aspect subiectiv infraciunea de sustragere de la tratament medical se comite:

a. cu intenie direct sau indirect;

b. din culp;


ANS: A

188. La infractiunea de abandon de familie in modalitatea normativ a lsrii fr sprijin, elemental

subiectiv il constituie vinovtia:

a. sub forma intentiei;

b. numai sub forma intentiei directe;

c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei

ANS: C

189. Infraciunea de infectarea apei, prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice mijloace dac este

duntoare sntii oamenilor, animalelor i plantelor, se comite prin:


b. din culp;


ANS: A

.

190. Forma de vinovie a infraciunilor de punere n primejdie a unei persoane n neputina de a se

ngriji, prev. de art. 314 din Codul penal ct i al infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din

Codul penal, este:

a. intenia direct sau indirect;

b. culpa;

c. att cu intenia, ct i din culpa.

ANS: A

191. Infraciunea de punere n primejdie a unei persoane n neputin de a se ngriji, prev. de art. 314

din Codul penal, se consum:

a. n momentul n care se pune n primejdie n mod efectiv prin oricare dintre modalitile normative:

viaa, sntatea sau integritatea persoanei;

b. numai atunci cnd sunt realizate efectiv, cumulativ cele trei modali ti normative;

c. n momentul n care se ntrevede n perspectiv un pericol pentru viaa, sntatea sau integritatea

unei persoane.

ANS: A

192. Pentru existena infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul penal, se impune:

a. ca fptuitorul s gseasc o persoan;

b. ca persoana gsit de fptuitor s fie n primejdie de a-i pierde viaa, ori a suferi o vtmare a

integritii corporale i s fie n neputin de a se apra;

c. ca persoana gsit de fptuitor s fi primit ajutor i din partea altora.

ANS: B

193. Lsarea fr ajutor prin omisiune de ntiinare, prev. de art. 316 din Codul penal se svrete sub

aspect subiectiv:

a. numai cu intenie;

b. numai din culp;

c. cu intenie sau din culp.

ANS: C

194. Pentru existena infraciunii de mpiedicare a existenei cultelor, prev. de art. 318 din Codul penal,

este necesar:

a. ca aciunea care mpiedic, deci care face imposibil exercitarea cultului s vizeze orice cult sau sect

religioas;

b. aciunea fptuitorului s vizeze un cult religios organizat i care funcioneaz legal;

c. s se realizeze ambele variante normative de ctre acelai fptuitor

ANS: B

195. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de profanare de morminte, prev. de art. 319

din Codul penal, presupune doar:

a. o aciune panic, care duce la distrugerea mormntului, monumentului sau urnei funerare;

b. acte prin care fptuitorul i exprim lipsa de respect fa de memoria celui disprut (desenarea unor

scene obscene, scrierea unor cuvinte injurioase, etc.);

c. n momentul constrngerii unei persoane s participe la serviciile religioase ale unui alt cult.

ANS: B

196. Consumarea infraciunii de profanare de morminte are loc n momentul cnd:

a. aciunea de profanare a fost svrit i s-au produs semnele materiale ale profanrii;

b. autorul infraciunii a fost descoperit;

c. rudele defunctului au sesizat autoritile.

ANS: A

197. Tulburarea folosinei locuinei, prev. de art. 320 din Codul penal, n modalitatea normativ de

tulburare repetat a folosinei const n:

a. svrirea unui singur act de producere de zgomote excesive, violene verbale, etc.;

b. manifestrile de tulburare s fie repetate indiferent dac acestea constituie infraciune prin ele nsele;

c. tulburarea folosirii unor spaii destinate a servi ca ateliere, depozite, magazii.

ANS: B

198. mpiedicarea normalei folosine a locuinei, ca o alt modalitate normativ, de tulburare a folosinei

locuinei, presupune:

a. mpiedicarea accesului n locuin sau ntr-o camer;

b. nentreruperea apei, gazului, a curentului electric;

c. ca faptele exterioare s provin din exteriorul locuinei.

ANS: A

199. n cazul n care faptele de tulburare a folosinei locuinei constituie infraciuni de sine stttoare se

aplic regula:

a. unitii infracionale;

b. concursului de infraciuni;

c. infraciunii de obicei.

ANS: B

200. Care din variantele de mai jos sunt manifestri de natur a provoca scandal public, element material

al laturii obiective al infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice:

a. indignarea izolat a unei persoane;

b. revolta cu caracter singular;

c. acostarea, lovirea pe strad, fr nici un motiv a unor persoane.

ANS: C

201. Pentru existena infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice este

necesar ca:

a. actele, gesturile, cuvintele i expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor moravuri sau s

produc scandal public, ori s tulbure grav ordinea public, trebuie s fie fcute n public;

b. actele care aduc atingere bunelor moravuri s nu contravin obiceiurilor bazate pe respectul reciproc;

c. actele s nu vizeze pstrarea demnitii umane cu observarea decenei n cuvinte i atitudini.

ANS: A

202. Infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se consum:

a. n momentul cnd se svresc aciunile care aduc atingere bunelor moravuri;

b. n momentul n care se comite aciunea prin care se aduce atingere bunelor moravuri se produce

scandal public, ori se tulbur grav linitea i ordinea public;

c. n momentul realizrii aciunii de lovire sau distrugere.

ANS: B

203. Sub aspect subiectiv, infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se

comite cu:


b. se poate svri din culp;

c. att cu intenei, ct i din culp.

ANS: A

204. Pentru existena infraciunii de ncierare, prev. de art. 322 din Codul penal, se cere:

a. toi cei care au participat la ciocnirile violente s fi desfurat aciuni care s dureze de la nceput pn

la sfrit;

b. sunt considerai participani la ncierare att subiecii care au nceput altercaia ct i cei care au

intervenit pe parcurs, precum i cei care s-au retras nainte ca ea s fi luat sfrit;

c. s se poat stabili contribuia fiecrui participant.

ANS: B

205. ncierarea se consum:

a. atunci cnd ncepe participaia la ncierarea mai multor persoane, cu activiti determinate;

b. atunci cnd mai multe persoane sunt angajate ntr-un conflict violent, n aa fel nct aciunile lor se

mpletesc i sunt greu de delimitat;

c. n momentul realizrii actelor de lovire au alte violene.

ANS: B

206. Sub aspect subiectiv, ncierarea se comite:


b. din culp sub forma uurinei;

c. culpa sub forma neglijenei.

ANS: A

207. Infraciunea de ncierare nu se pedepsete:

a. cnd participantul a renunat la aciune, dei el a fost implicat n aciunea violent;

b. dac a fost prins n ncierare cu voia sa;

c. dac a ncercat s despart pe alii.

ANS: C

208. Subiecii activi ai infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciuni, prev. de art. 323 din

Codul penal, sunt:

a. subiectul activ este determinat;

b. subiectul activ este nedeterminat (pluralitate constituit, pluralitate ocazional);

c. orice persoane care rspund penal n calitate de coautor.

ANS: B

209. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciunii se

caracterizeaz prin urmtoarele modaliti de aciuni:

a. iniiativa de a constitui o asociere n acest sens;

b. neaderarea la o asociere creat n acest scop;

c. denunarea unei asemenea asocieri.

ANS: A

210. Latura subiectiv a infraciunii de asociere n vederea svririi de infraciuni, se caracterizeaz

prin:


b. poate fi svrit i din culp;

c. numai din culp.

ANS: A

211. Infraciunea de instigarea public i apologia infraciunilor (art. 324 din Codul penal), const n:

a. orice aciune de a ndemna s nu se respecte legea;

b. aciunea de a reproba n public persoanele care au svrit infraciuni;

c. aciunea de purtare n public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se ndeamn la

nerespectarea legilor i la svrirea de infraciuni.

ANS: C

212. Care dintre infraciunile contra ordinii i disciplinei militare au obiect material?

a. calcarea de consemn si absenta nejustificata;

b. dezertarea si insubordonarea;

c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului.

ANS: C

213. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene, prev. de art. 325 din Codul penal, se realizeaz

prin:

a. aciunea de a confeciona materiale cu caracter obscen;

b. aciunea de a deine n vederea rspndirii de obiecte obscene, descrieri, etc.

c. aciunea de a deine pentru uz propriu materiale cu caracter obscen.

ANS: B

214. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene se consum:

a. n momentul n care fptuitorul, vinde, rspndete, confecioneaz materiale cu caracter obscen;

b. cnd ncepe s procure astfel de materiale n vederea rspndirii;

c. n momentul confecionrii materialelor obscene.

ANS: A

215. n ce situaii infraciunea de insubordonare este mai grav?

a. dac subiectul activ este un militar;

b. dac militarul insubordonat este ofier, maistru militar, subofier sau militar angajat;

c. dac s-a produs vtmarea corporal grav a militarului insubordonat.

ANS: B

216. Ceretoria (prev. de art. 326 din Codul penal), const n:

a. adresarea fptuitorului fcut la mila publicului cernd ajutor material;

b. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd

ajutor material;

c. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd

ajutor spiritual.

ANS: B

217. Infraciunea de ceretorie se svrete cu:

a. intenie;

b. se poate svri din culp;

c. att cu intenie, ct i din culp.

ANS: A

218. Consumarea infraciunii de ceretorie are loc n momentul:

a. fptuitorul a comis primul su act de apelare la mila publicului pentru obinerea mijloacelor de

existen;

b. cnd s-a realizat, prin repetare, un numr suficient de acte, din care s rezulte atitudinea fptuitorului

de a face ceretorie ca surs de procurare a mijloacelor de trai;

c. cnd fapta a fost repetat de cel puin patru ori.

ANS: B

219. Pentru existena infraciunii de prostituie, prev. de art. 328 din Codul penal, este necesar ca:

a. persoana care practic relaiile sexuale cu diferite persoane s desfoare o singur aciune cu

caracter inechivoc;

b. practicarea acestor raporturi repetate s aib drept scop procurarea mijloacelor de existen sau a

principalelor mijloace de existen;

c. fptuitorul s practice raporturi sexuale cu scopul de a-i procura mijloacele de trai cu aceeai

persoan.

ANS: B

220. Consumarea infraciunii de prostituie are loc n momentul:

a. cnd persoana ntreine primul raport sexual n schimbul cruia solicit subvenii pentru infraciunea

sa;

b. cnd se realizeaz un numr suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca aceste

raporturi s fie caracterizate ca fiind un mod obinuit de procurare a mijloacelor de existen, sau a

principalelor mijloace de existen;

c. indiferent dac s-a constatat sau nu caracterul de ndeletnicire, dac fapta este repetat constant.

ANS: B

221. Care din aciunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii obiective ale infraciunii de

proxenetism, prev. de art. 329 din Codul penal:

a. a nlesni practicarea prostituiei;

b. a nu trage foloase de pe urma practicrii prostituiei;

c. a denuna activitile care duc la practicarea proxenetismului.

ANS: A

222. Infraciunea de prostituie se svrete, sub aspect subiectiv:


b. n unele situaii se comite i din culp;

c. cu intenie depit.

ANS: A

223. Care sunt cerinele existenei infraciunii jocul de noroc, prev. de art. 330 din Codul penal:

a. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc s se fac n mod privat;

b. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc numai pentru anumite persoane;

c. organizarea sau ngduirea n mod obinuit a jocurilor de noroc ntr-o cas particular.

ANS: C

224. Infraciunea jocul de noroc, se svrete cu:

a. intenie;

b. n unele situaii se poate comite din culp;

c. praeterintenie, n varianta prevzut n alin. 2 al art. 330 C. Pen.

ANS: A

225. Consumarea infraciunii jocul de noroc are loc:

a. n momentul cnd a avut loc organizarea jocului de noroc sau ngduirea practicrii;

b. n orice moment;

c. n momentul autorizrii jocului de noroc.

ANS: A

226. La infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este:

a. doar persoana care are obligatia legal de intretinere, fat de cel indrepttit la intretinere;

b. doar persoana care are de pltit o pensie de intretinere stabilit pe cale judectoreasc;

c. orice persoan care indeplineste conditiile generale ale rspunderii penale.

ANS: A

227. Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.):

a. este susceptibil de tentativ in oricare din variantele sale de incriminare;

b. este susceptibil de tentativ doar in modalitatea normativ a prsirii sau alungrii;

c. este pedepsit si in forma tentativei.

ANS: B

228. Opinia majoritar consider c abandonul de familie, cu exceptia modalittii normative a lsrii

fr sprijin se comite:

a. numai cu intentie direct;

b. cu intentie direct sau indirect;

c. cu intentie si din culp.

ANS: B

229. Contaminarea veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit art. 309 alin. (1) C.

pen.:

a. se transmite prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin acte de

perversiune sexual;

b. se transmite prin orice mijloace;

c. se svarseste din culpa.

ANS: A

230. La infractiunea de contaminare veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit:

a. obiectul material exist si const in corpul persoanei subiectului pasiv;

b. participatia penal este posibil in toate formele sale;

c. mobilul determinant si scopul urmrit de fptuitor intereseaz pentru existenta infractiunii.

ANS: A

231. Traficul de substante toxice:

a. nu are obiect material;

b. poate fi svarsit de orice persoan fizic ce indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal;

c. este o infractiune omisiv.

ANS: B

232. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav:

a. dac se comite in public;

b. dac se produce scandal public;

c. dac s-a tulburat grav ordinea si linistea public.

ANS: C

233. Asocierea pentru svarsirea de infractiuni:

a. este o infractiune proprie;

b. este sanctionat si in forma tentativ;

c. nu se pedepseste dac fptuitorul denunt autorittilor asocierea mai inainte de a fi fost descoperit si

de a se fi inceput svarsirea infractiunii care intr in scopul asocierii.

ANS: C

234. Proxenetismul este o infractiune:

a. proprie;

b. in persona propria;

c. comisiv.

ANS: C

235. Proxenetismul poate s constea in:

a. indemnul la fapte antisociale;

b. producerea de materiale obscene;

c. tragerea de foloase de pe urma practicrii prostitutiei.

ANS: C

236. Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de:

a. boala cronica necontagioasa;

b. nivel de pregatire profesionala;

c. cetatenie.

ANS: A

237. Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin:

a. atragerea de clienti pentru organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel autorizat;

b. punerea la dispozitie a unui local , fara forme legale pentru practicarea jocurilor de noroc autorizate;

c. organizarea de concursuri pentru desfasurarea jocurilor de noroc , fara aprobarea proprietarului

spatiului unde se desfasoara competitia.

ANS: A

238. Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in neputinta a se ingriji poate fi:

a. oricare dintre parinti;

b. orice persoana;

c. parintele decazut din drepturile parintesti.

ANS: A

239. Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta savarseste

infractiunea:

a. fals in declaratii;

b. uz de fals;

c. fals in inscrisuri sub semnatura privata.

ANS: B

240. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie identitate falsa, acesta

va raspunde pentru:

a. fals privind identitatea;

b. fals in declaratii;

c. nu savarseste o fapta prevazuta de legea penala.

ANS: A

241. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in baza unei hotarari

judecatoresti, constituie infractiunea de:

a. tulburare de posesie;

b. nerespectarea hotararilor judecatoresti;

c. tulburarea folosintei locuintei.

ANS: B

242. Care este obiectul material al infraciunii de sustragere de la serviciul militar?

a. folosirea de nscrisuri false;

b. simularea unei boli sau infirmiti;

c. infraciunea este lipsit de obiect material.

ANS: C

243. Represiunea nedreapta este o infractiune :

a. contra integritatii corporale sau sanatatii;

b. contra infaptuirii justitiei;

c. de serviciu sau in legatura cu serviciu.

ANS: B

244. Ultrajul este o infractiune complex care poate s absoarb n continutul su infractiunile de:

a. amenintare;

b. lipsirea de libertate in mod ilegal;

c. omorul deosebit de grav.

ANS: A

245. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.):

a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul faptei de la alin. (2);

b. tentativa nu se pedepseste;

c. tentativa se pedepseste doar n cazul faptei prevzute la alin. (1).

ANS: C

246. La abuzul n serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) :

a. urmarea imediat const ntr-un rezultat si acesta este n mod obligatoriu concretizat ntr-o pagub;

b. urmarea imediat const ntr-o stare de pericol;

c. urmarea imediat const ntr-un rezultat, dar nu este obligatoriu s se retin existenta unei pagube;

ANS: C

247. n cazul infractiunii de luare de mita:

a. folosul necuvenit const ntr-un mprumut;

b. actiunea sau inactiunea incriminat nu trebuie, obligatoriu, s aib ca obiect bani sau alte foloase;

c. banii sa provina dintr-o alta infractiune.

ANS: A

248. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ:

a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani;

b. bunurile care au fost promise;

c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit.

ANS: A

249. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite:

a. numai cu intentie direct

b. cu intentie direct sau indirect

c. doar cu intentie indirect

ANS: B

250. Nu exist agravanta la infractiunea de evadare dac:

a. fapta a fost svrsit prin folosirea de arme;

b. fapta a fost svrsit n timpul noptii;

c. fapta a fost svrsit prin folosirea de violente.

ANS: B

Elemente de Drept Penal Special

Documents

Transcript of Elemente de Drept Penal Special