121389840 Drept Procesual Penal Special

8/12/2019 121389840 Drept Procesual Penal Special

1/281

DREPT PROCESUAL PENAL35.PARTEA SPECIALA1. URMARIREA PENALA

DECLANSARE

Sesizarea organelor de urmarire penala

In literatura de specialitate, urmaririi penale i s-au dat numeroase definitii,apropiate ca sens si continut, din care se deduce ca aceasta consta inactivitatea desfasurata de organele de urmarire penala in care se strang siverifica probele cu privire la savarsirea infractiunii, se descopera faptuitorulstabilindu-se raspunderea acestuia in vederea trimiterii in judecata si se iaumasurile menite sa asigure buna desfasurare a procesului penal.

In conformitate cu art. 200 C. pr. pen., urmarirea are ca obiect strangereaprobelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificareafaptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca estesau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.

Asa cum rezulta din continutul reglementarii, urmarirea penala are ca si obiect

strangerea probelor necesare!. Aceasta inseamna atat operatia de adunare a

probelor, cat si cea de examinare si evaluare a lor, pentru a se constata daca sunt

sau nu motive suficiente in vederea luarii "otararii privind trimiterea in judecata#$%.

&xpresia !existentei infractiunilor! are in vedere faptele penale indiferent de faza sau

modalitatea lor de savarsire 'tentativa, infractiune consumata, infractiune continuata

etc.%, iar prin expresia !identificarea faptuitorului!, se intelege aflarea datelor

necesare cunoasterii faptuitorilor, atat ca persoane fizice cat si ca identitate#2%.

Activitatea de urmarire penala se poate declansa numai daca organul deurmarire penala a fost incunostintat de comiterea unei infractiuni. (ara aceastaincunostintare nu se pot initia activitatile de descoperire si identificare afaptuitorului, de strangere a probelor pentru stabilirea raspunderii acestuia, nu sepot lua masuri preventive si nu se poate dispune trimiterea in judecata#)%.*ijlocul prin intermediul caruia este informat organul judiciar despre savarsirea unei

infractiuni poarta denumirea de act de sesizare. +entru declansarea mecanismului

procesual se impune ca actul de sesizare sa fie intocmit potrivit legii.

Sesizarea nu trebuie conceputa restrictiv, numai ca o modalitate de informare aorganului de urmarire penala, intrucat ea contine si acea abilitate legala invirtutea careia se desfasoara activitatea in continuare.

Abilitatea organului de urmarire penala numai prin anumite modalitati nu are forma

stricta a circumstantelor de investire ale instantei de judecata. upa cum se stie art. $

alin. 2 C. pr. pen. prevede ca atrage nulitatea absoluta doar nerespectarea dispozitiilor

referitoare la sesizarea instantei de judecata si nu cele referitoare la sesizarea organului

de urmarire penala. intre sesizarea organelor de urmarire penala si sesizarea instantelor

de judecata exista numeroase diferente dintre care mentionam/

a% sfera diferita a subiectilor care pot face sesizarea,


2/281

diferentele de principiu in ceea ce priveste posibilitatea autosesizarii organelorrespective,2) drepturi diferite in procedura de urmat ulterior sesizarii 'instanta investita esteobligata sa fixeze termen si sa treaca la judecarea cauzei pe cand organul deurmarire penala sesizat poate dispune neinceperea%.

eglementarea sesizarii organelor de urmarire penala are o mai mare elasticitatepentru asigurarea unei interventii mai prompte si eficace in cazul savarsirii de

infractiuni. 1egiuitorul a cautat sa nu stavileasca mobilitatea de actiune a organelor de

urmarire penala prin forme sau reglementari riguroase ale sesizarii#%.

In raport de persoanele sau organele care fac sesizarea, modurile de sesizare

pot fi#3%/ - externe, atunci cand sesizarea provine de la persoane fizice sau

juridice din afara organelor de urmarire penala 'plangere, denunt, sesizarea sau

autorizarea organului prevazut de lege, plangerea prealabila etc.%,

- interne, atunci cand organul de urmarire penala se sesizeaza in bazapropriilor sale investigatii ori a celor efectuate de catre organele operative ale*inisterului de Interne 'sesizarea din oficiu%.istinctia dintre cele doua categorii prezinta nu numai interes teoretic, ci sipractic, deoarece inceperea urmaririi penale se dispune in mod diferit, dupacum sesizarea este interna sau externa.Sesizarea externa se face prin plangere sau denunt, mentionate in literatura de

specialitate ca moduri obisnuite de sesizare, precum si prin unele moduri speciale de

sesizare intalnite in situatiile in care numite persoane au obligatia sa informeze despre

savarsirea unei infractiuni, aceste moduri fiind denumite si referinte obligatorii.

Sub acest aspect, sesizarea poate fi primara si complementara#4%.Sesizarea este primara in ipoteza in care incunostintarea despre savarsire unei infractiuni a

ajuns pentru prima oara in fata unui organ de urmarire penala. Sunt sesizari primare

plangerea, denuntul, modurile speciale de sesizare si sesizarea din oficiu.

Sesizarea este complementara in ipoteza in care cauza a trecut anterior prinfata altui organ de urmarire penala.Sub aspectul valorii informatiilor primite despre savarsirea unei infractiuni, legeanu face nici o deosebire intre modurile de sesizare mentionate mai sus.&ste posibil ca, uneori, organele de urmarire penala sa fie sesizate atat prinmijloace proprii, cat si din afara, in asemenea situatii vor fi exploatateambele surse informative#%.Sesizarea constituie astfel/- o conditie indispensabila pentru efectuarea urmaririi penale. Acesta nu trebuieconfundata cu munca de culegere de informatii pentru descoperirea uneiinfractiuni care poate fi sursa sesizarii,- este temeiul si punctul de plecare al desfasurarii procesului penal,

- este un act dinamizator care poate determina declansarea urmaririi penale,- este temeiul legal al activitatilor procesule si procedurale specifice a organului judiciar.

Sesizarea constituie incunostintarea despre comiterea unei infractiuni, care este temeiul

legal si punctul de plecare, ce abiliteaza organele de urmarire penala la efectuarea

activitatilor prevazute de lege pentru realizarea obiectului urmaririi penale#5%.

---------------


3/281

#$% 6. ongoroz s. a., 7oul cod de proceduri penala si codul de procedura penala anterior,prezentare comparativa. 8ucuresti, &ditura +olitica, $4, pag. $0.

#2% 6. ongoroz, S. 9a"ane, I. :ancea, I. (odor, 7. Iliescu, C. 8ulai, .Stanoiu, 6. osca, &xplicatii teoretice ale Codului penal roman. +artegenerala, vol. II, &d. Academiei, 8ucuresti, $0, pag. 2#)% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &dituraConstant, Sibiu, 2003, pag. 2$#% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $4,pag. 3 #3%


4/281


5/281


6/281

Modalitati de sesizare

+rezentare generala

In art. 22$ C. proc. pen. sunt prevazute principalele modalitati de sesizare/

plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu. In aceasta categorie se includ sisesizarile facute de persoane cu functii de conducere sau cu atributii de controlsi de catre functionari sau alti salariati.Sesizarea nu trebuie conceputa restrictiv, numai ca o modalitate de informare aorganului de urmarire penala, intrucat ea contine si acea abilitate legala invirtutea careia se desfasoara activitatea in continuare.

Abilitatea organului de urmarire penala numai prin anumite modalitati nu are forma

stricta a circumstantelor de investire ale instantei de judecata. upa cum se stie art. $

alin. 2 C. pr. pen. prevede ca atrage nulitatea absoluta doar nerespectarea dispozitiilor

referitoare la sesizarea instantei de judecata si nu cele referitoare la sesizarea organului

de urmarire penala. intre sesizarea organelor de urmarire penala si sesizarea instantelor

de judecata exista numeroase diferente dintre care mentionam#$%/1) sfera diferita a subiectilor care pot face sesizarea,2) diferentele de principiu in ceea ce priveste posibilitatea autosesizariiorganelor respective,3) drepturi diferite in procedura de urmat ulterior sesizarii 'instanta investita este

obligata sa fixeze termen si sa treaca la judecarea cauzei pe cand organul de

urmarire penala sesizat poate dispune neinceperea%.

---------------#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea, $4, pag. 3

+langerea

+otrivit art. 222 alin.$, plangerea este incunostintarea facuta de catre opersoana fizica sau juridica careia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune.+langerea, ca mod de sesizare a organelor de urmarire penala, nu poate ficonfundata cu plangerea prealabila, aceasta din urma fiind, in acelasi timp, oconditie de pedepsibilitate si procesibilitate.+langerea se deosebeste de plangerea prealabila si prin faptul ca, in timp ce plangerea

poate fi suplinita printr-un denunt sau o sesizare din oficiu, plangerea prealabila nu

poate fi inlocuita cu nici o alta modalitate de sesizare#$%. aca plangerea cuprinde si

formularea unor pretentii de despagubire in privinta daunelor provocate prin infractiune

ea reprezinta concomitent si o constituire de parte civila#2%.

Ca mod de sesizare a organelor judiciare, plangerea prealabila se deosebestede plangerea penala in sensul art. 222 C. pr. pen., sub urmatoarele aspecte#)%/1- plangerea prealabila este si o conditie de pedepsibilitate si de punere in

miscare si de exercitare a actiunii penale, pe cand plangerea este un simplu act de

sesizare,

2- plangerea prealabila reprezinta unicul mod de sesizare pentru infractiunile cu


7/281


8/281

miscare a actiunii penale, in timp ce plangerea ca act de sesizare a organelor deurmarire penala poate fi suplinita prin oricare din celelalte moduri de sesizare 'depilda, prin denunt sau sesizare din oficiu%,1- in cazul plangerii penale, principiul oficialitatii functioneaza in deplinatatealui, in timp ce in cazul plangerii prealabile el este limitat prin posibilitatea care i

se confera persoanei vatamate de a-si retrage plangerea prealabila, ori de a seimpaca cu invinuitul sau inculpatul atunci cand legea prevede expres caimpacarea partilor inlatura raspunderea penala.+entru ca plangerea sa fie considerata un mijloc legal de sesizare a organelorde urmarire penala, ea trebuie sa cuprinda/ numele, prenumele, calitatea sidomiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii,indicarea faptuitorului, daca este cunoscut, si a mijloacelor de proba.+ersoanele care pot formula plangerea/2- +langerea se face de persoana care a suferit o vatamare in urma

infractiuni. 1egea permite ca plangerea sa se faca prin mandat special, urmand

ca procura sa fie atasata plangerii. +rin mandat trebuie sa se arate in mod

expres ca imputernicirea este pentru formularea si depunerea plangerii.

3- +langerea se poate face si de catre unul din soti pentru celalalt sot sau de

catre copilul major pentru parinti. ;otusi, cel in beneficiul caruia actioneaza

substituitul procesual poate sa nu fie de acord cu actul procesual realizat de

acesta. Astfel, in cazul in care plangerea sau de catre copilul major pentru parinte,

persoana vatamata poate declara ca nu-si insuseste plangerea 'art. 222 alin. 3 %.

e asemenea, in cazul cererii de liberare provizorie, potrivit art. $40# alin. 2 ,

cand cererea este facuta de catre o alta persoana decat inculpatul, organul

competent sa o rezolve intreaba pe inculpat daca isi insuseste cererea#%.

4- +entru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se poateface de reprezentantul sau legal. +ersoana cu capacitate de exercitiu restransa

poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.+langerea, o data intocmita, se poate adresa organului de urmarire penala fie direct,fie indirect 'de pilda, expediata prin posta%, in situatia in care organul caruia ii este

adresata plangerea constata ca aceasta este incompleta, necuprinzand toate datele

necesare, va c"ema in fata sa pe petitionar si il va pune sa completeze plangerea#3%.

Continutul plangerii/5- atele pentru identificarea petitionarului, si anume/ numele, prenumele,calitatea si domiciliul acestuia sau resedinta. aca autorul nu este cunoscut sevor trece datele ce pot ajuta la identificare 'porecla, semne particulare etc%,6- escrierea faptei care formeaza obiectul plangerii. aca persoana pagubita

printr-o infractiune este una din unitatile la care se refera art. $3 C. penal, unitatea

pagubita este obligata sa sesizeze de indata organul de urmarire penala, sa

prezinte situatii explicative cu privire la intinderea pagubei, date cu privire la faptele

prin care paguba a fost pricinuita si sa se constituie parte civila. 1egea nu obliga

petitionarul sa dea si incadrarea juridica a faptei. In functie de fapta descrisa se va

da de organul judiciar incadrarea si se va stabili competenta,

7- Indicarea faptuitorului daca este cunoscut. Cu aceasta ocazie este bine ca

petitionarul sa indice toate datele pe care le cunoaste pentru identificarea faptuitorului,

8- escrierea mijloacelor de proba ce trebuie administrate sau a probelor


9/281

anexate.


10/281


11/281

enuntul anonim sau pseudodenuntul reprezinta in fapt o anumita forma derealizare a sesizarii din oficiu. :rganul de urmarire trebuie sa aiba ocircumspecta fata de asemenea informari dispunand inceperea urmaririi penalenumai in masura in care se confirma cele semnalate#%.Spre deosebire de plangere, care nu poate fi facuta decat de catre o persoana care

are capacitate deplina de exercitiu, in cazul denuntului legea nu mai cuprinde o astfel

de limitare, fiind vorba de un interes general, acela de a fi aduse la cunostinta

organelor de urmarire penala faptele antisociale. 1a primirea denuntului, insa, organele

de urmarire penala vor avea in vedere capacitatea celui care l-a facut si seriozitatea lui,

fiind obligate ca, in toate cazurile, sa verifice exactitatea datelor cuprinse in denunt#3%.

In anumite cazuri, legea prevede ca denuntul poate fi facut de insusi cel care a savarsit

infractiunea asemenea denunturi duc fie la inlaturarea raspunderi penale, fie la

atenuarea acestei raspunderi. In acest sens, in dispozitiile art. 233 din Codul penal se

arata ca mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritati fapta mai inainte ca

organul de urmarire penala sa fi fost sesizat pentru infractiunea de dare de mita.

In alte situatii, Codul nostru penal da autodenuntului valoarea unei circumstante

atenuante. Astfel, potrivit art. 23 din Codul penal, in cazul denuntarii calomnioase daca

cel care a savarsit fapta declara mai inainte de punerea in miscare a actiuni penale fata

de persoana in contra careia s-a facut denuntul sau plangerea, ori impotriva careia s-au

produs pagubele, ca denuntul, plangerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se

reduce in conformitate cu dispozitiile art.4 din Codul penal#4%.

Spre deosebire de plangerea prealabila, care poate fi retrasa, denuntul este

irevocabil#% +otrivit art.22) alin.2, denuntul trebuie sa contina aceleasi date ca si

plangerea, date prevazute de art. 222 alin. 2 . In lipsa acestora ele nu au caracterul

corespunzator, iar organul de penala fie ca nu se va considera sesizat si nu va incepe

urmarirea decat dupa completarea datelor cerute de lege, fie ca va considera ca detine

unele informatii in baza carora se poate sesiza din oficiu#5%. enuntul scris trebuie sa

fie semnat de denuntator, iar in cazul denuntului oral acesta se consemneaza intr-un

proces-verbal de catre organul in fata caruia a fost facut.

---------------#$% 6. ongoroz, S. 9a"ane, I. :ancea, I. (odor, 7. Iliescu, C. 8ulai, .Stanoiu, 6. osca, &xplicatii teoretice ale Codului penal roman. +artegenerala, vol. II, &d. Academiei, 8ucuresti, $0, pag. 2.#2%


12/281

Sesizarea din oficiu

:rganele de urmarire penala pot lua cunostinta de savarsirea unei infractiunisi pe alta cale decat prin denunt sau plangere.

*odalitatile concrete in care se realizeaza sesizarea din oficiu sunt multiple. Astfel,organul de urmarire poate afla ca s-a comis o infractiune pe baza constatarii personale a

unei infractiuni flagrante sau prin primirea unui denunt anonim. &ste posibil ca la

cunoasterea unor fapte penale sa se ajunga prin intermediul mijloacelor de informare in

masa, care dau publicitatii aspecte din activitatea anumitor unitati economice sau

persoane. e asemenea, zvonul public este de natura sa atraga atentia adeseori

organelor de urmarire penala asupra imprejurarii ca in spatele unor manifestari dubioase

se ascund infractiuni. ;ot din oficiu se sesizeaza organele de urmarire cand,

desfasurand o cercetare in legatura cu o cauza, descopera fapte sau aspecte noi, cu

totul straine de ceea ce se cerceteaza#$%. e asemenea, incunostintarea facuta de catre

o persoana in alte conditii decat cele cerute de lege pentru a fi considerata o plangere

'de pilda, o plangere nesemnata% va putea fi luata in considerare ca o sesizare din oficiu.1a fel se va proceda si in cazul unui denunt anonim#2%.

:rganele de urmarire penala se sesizeaza din oficiu si in cazurile in care descopera

fapte noi, ce constituie infractiuni, cu ocazia desfasurarii organele de urmarire

penala se pot sesiza din oficiu cand, desi au luat cunostinta despre savarsirea unei

infractiuni prin mijloace proprii de informare, este necesara totusi plangerea

prealabila a persoanei vatamate sau o alta sesizare speciala prevazuta anume de

lege. In acest sens, bunaoara, in dispozitiile Codului de procedura penala 'art. 250 %

se arata ca in cazul infractiunilor flagrante, cand infractiunea face parte dintre cele

pentru care este necesara plangerea prealabila, organul de urmarire penala

c"eama persoana vatamata si o intreaba daca face plangerea prealabila#)%.

Intr-o incercare de sinteza, este de aratat ca sesizarea din oficiu se realizeaza,de regula, in urmatoarele situatii#%/a% infractiunile flagrante. &ste vorba de acele infractiuni descoperite in momentul

savarsirii sau imediat dupa savarsire, precum si de acele infractiuni a caror

faptuitori, imediat dupa savarsire, sunt urmariti de persoana vatamata, de martorii

oculari sau de strigatul public ori sunt surprinsi aproape de locul savarsirii infractiunii

cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-i presupune participanti la

infractiune. Savarsirea infractiunii flagrante se constata de catre organul de urmarire

penala care va inc"eia un proces-verbal de constatare. Inc"eierea procesului-verbal

de constatare este obligatorie, indiferent daca actiunea penala se pune in miscare

din oficiu sau la plangerea prealabila a persoanei vatamate. +rocesul-verbal va

trebui sa cuprinda tot ceea ce organul de urmarire penala a constatat cu privire la

fapta savarsita. e asemenea, in el se consemneaza si declaratiile invinuitului si a

celorlalte persoane care au fost audiate cu aceasta ocazie. aca apreciaza ca

necesar, organul de urmarire penala poate strange si alte probe.upa redactarea procesului-verbal, organul de urmarire penala are obligatia sa-l citeasca

invinuitului si celorlalte persoane care au dat declaratii, prilej cu care li se va atrage atentia

cu privire la dreptul pe care il au de a completa declaratiile facute sau c"iar de a face

obiectii. upa citire si completare, procesul-verbal se va semna de organul de


13/281

urmarire penala, de catre invinuit si de catre celelalte persoane ascultate.inc"eiat in aceste conditii, procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrantereprezinta mijloc de proba,2) mijloacele de informare in masa. Sesizarea din oficiu se poaterealiza si prin intermediul presei scrise, radioului sau televiziunii, ori

prin orice alt mijloc de comunicare in masa,3) zvonul public. +rin zvon public se intelege informatia care circula in anumitelocuri, medii ori grupari de oameni in legatura cu o anumita fapta 'de pilda, intr-o anumita localitate poate sa se raspandeasca zvonul ca mai multe persoanese ocupa de traficul de droguri ori ca un judecator este necinstit, etc.%,4) cercetarea altor fapte. Cu prilejul cercetarii unei anumite cauze pot fi reliefateaspecte care prin continutul lor sa intruneasca elementele unei alte infractiuni orisa priveasca alte persoane decat cele cercetate,5) constatarea unor infractiuni de catre alte organe decat cele de urmarirepenala. in afara organelor de urmarire penala au dreptul si obligatia sa inc"eieunele acte de constatare a infractiunilor si urmatoarele categorii de organe de

stat, care nu fac parte din aparatul judiciar/- organele de constatare reglementate de art. 2$ C. pr. pen.- alte organe de stat, reglementate de art. 2$3 C. proc. pen.

- ale organe speciale, reglementate in legi speciale 'politia comunitara, jandarmi, SI etc.

---------------#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea,$4, pag. 3. #2% 7. Ionescu, . Ciuncan, Sesizarea organelor judiciarepenale, &ditura stiintifica si enciclopedica, 8ucuresti, $53, pag. )0.#)% I. 7eagu, rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura


14/281

art. 22$ alin. '2% si ')% C proc. pen#$%. Cazurile de sesizare speciala sunt/

1) +langerea prealabila. +entru cazurile prevazute de lege in care punerea in

miscare a actiunii penale, este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile

de catre persoana vatamata, nici urmarirea penala nu poate fi inceputa.

Ca mod de sesizare a organelor judiciare, plangerea prealabila se deosebeste

de plangerea penala in sensul art. 222 C. pr. pen., sub urmatoarele aspecte#2%/- plangerea prealabila este si o conditie de pedepsibilitate si de punere in miscare side exercitare a actiunii penale, pe cand plangerea este un simplu act de sesizare,

- plangerea prealabila reprezinta unicul mod de sesizare pentru infractiunile cuprivire la care legea prevede expres ca este necesara plangerea prealabila invederea punerii in miscare a actiunii penale, in timp ce plangerea ca act desesizare a organelor de urmarire penala poate fi suplinita prin oricare dincelelalte moduri de sesizare 'de pilda, prin denunt sau sesizare din oficiu%,- in cazul plangerii penale, principiul oficialitatii functioneaza in deplinatatea lui,in timp ce in cazul plangerii prealabile el este limitat prin posibilitatea care i seconfera persoanei vatamate de a-si retrage plangerea prealabila, ori de a seimpaca cu invinuitul sau inculpatul atunci cand legea prevede expres caimpacarea partilor inlatura raspunderea penala.2) Sesizarea la cererea organului competent. ?rmarirea penala nu poate incepein anumite infractiuni legate de serviciu sau de o anumita calitate a persoaneicare a savarsit inactiunea fara sesizarea organului competent. Astfel, potrivit art.$0 alin. '2% din Constitutie, numai Camera eputatilor, Senatul si +resedinteleomaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor


15/281

indata ce a inceput urmarirea penala.

---------------#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &dituraConstant, Sibiu, 2003, pag. 2

#2%


16/281

urmarire penala poate efectua acte premergatoare. e asemenea, in vedereastrangerii datelor necesare organelor de urmarire pentru inceperea urmaririipenale, pot efectua acte premergatoare si lucratorii operativi din *inisterul deInterne, anume desemnati in acest scop. +rocesul-verbal prin care se constataefectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba#)%.

+rin 1egea nr. $$=$4 a fost completat art. 22 C. proc. pen. prevazandu-sein alin. '2% ca, pe langa organele de urmarire penala si lucratorii operativi din*inisterul de Interne, anume desemnati in acest scop, pot efectua actepremergatoare si lucratorii operativi din celelalte organe de stat cu atributii indomeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop, pentru faptecare constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale#%.

Actele premergatoare urmaririi penale au facut obiectul a numeroase studii

publicate in literatura de specialitate, unii autori oprindu-se asupra naturii juridice a

acestora, iar altii asupra continutului si functionalitatii lor#3%. ;oti cei care au

analizat actele premergatoare urmaririi penale le-au caracterizat ca fiind acte

procedurale cu natura si functionalitate specifica, plasate in afara procesului penal.Actele premergatoare, denumite in literatura de specialitate investigatii prealabile, au

menirea fie de a completa informatiile pe care organele de urmarire le au cu privire la

savarsirea unei infractiuni, fie numai sa verifice aceste informatii spre a se putea

desprinde concluziile corespunzatoare in legatura cu inceperea urmaririi penale.

---------------#$% Sinteza preluata din


17/281

expertize. in aceasta conceptie, ramane ca dupa inceperea urmaririi penale sase efectueze doar ascultarea invinuitului si lamurirea imprejurarilor privindindividualizarea judiciara a pedepsei.In prima opinie se pune accentul pe legalitatea procesului penal, iar in ceade-a doua opinie, pe temeinicia actului de incepere a urmaririi penale.

In literatura de specialitate a fost exprimat si un punct de vedere intermediar#)%,mentionandu-se ca se pot efectua acele acte de investigatie sau de cercetare,fara de care nu poate fi luata o "otarare temeinica cu privire la dispozitia deincepere sau de neincepere a urmaririi penale.+entru aceste considerente sunt necesare unele precizari cu privire la scopul sicontinutul acestor acte premergatoare, masurile procesuale ce se pot lua,probele ce pot fi administrate precum si mediul in care se exercita si ar trebuiexercitat controlul asupra acestora de catre procuror pentru a nu se incalcadrepturile si inviolabilitatile persoanei cu prilejul efectuarii lor.esi actele premergatoare sunt efectuate si de alte organe decat cele de urmarire penala,

continutul acestora nu poate excede scopului stabilit de lege in vederea inceperii urmaririi

penale!. Scopul acestor acte premergatore nu poate fi altul decat numai clarificarea

datelor care confirma sau infirma existenta infractiunii si identificarea persoanelor fata de

care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune si nu culegerea unor date materiale

probatorii care sa dovedeasca vinovatiei sau nevinovatia unei persoane fata de care exista

banuiala ca ar fi savarsit o anumita fapta penala#%.

S-a considerat astfel, pornind de la prevederile art. 22 C. pr. pen, ca actele

premergatoare se limiteaza numai la actele necesare inceperii urmaririi penale.

Aceasta inseamna ca, sub nici o forma nu se pot efectua in cadrul lor si acte specifice

fazei de urmarire penala, ca faza procesuala distincta a procesului penal, ori acte

care nu sunt necesare inceperii urmaririi penale. e asemenea, actele premergatoare

trebuie sa se limiteze la persoanele si faptele mentionate in actul de sesizare,

indiferent de natura acestuia, plangere, denunt sau sesizare din oficiu#3%.

---------------#$% 7. 6olonciu, ;ratat de procedura penala, parte speciala, vol. II, &ditura+aidea, 8ucuresti, $, pag. 4#2% &. Ionaseanu, +rocedura urmaririi penale, &d. *ilitara, 8ucuresti, $, pag.$53 - )0 #)%


18/281

+rocurorul, intrucat face parte din organele de urmarire penala poate face actepremergatoare. esi legi a nu reglementeaza activitatea procurorului in acestdomeniu, nimeni nu-l impiedica in cazurile de competenta sa de urmarire sau desupraveg"ere a cercetarilor sa efectueze acte premergatoare. atorita numaruluimai mic de cauze de competenta exclusiva a procurorului, acesta va efectua actepremergatoare in mai putine cazuri decat organele de cercetare penala. In cauzelede competenta de urmarire a sa, poate sa ceara sprijinul si sa participe alaturi deorganele de cercetare la efectuarea unor acte premergatoare 'de ex., organizareaprinderii in flagrant pentru verificarea unui denunt de luare de mita%#$%.In practica, insa, procurorul efectueaza, de regula, mai putine acte premergatoare decat

organul de cercetare penala, datorita specificului activitatii acestuia din urma. Cu toate

acestea, in actuala reglementare, procurorul, atat ca organ de supraveg"ere cat si ca

organ de urmarire penala proprie, atunci cand efectueaza personal urmarirea penala

are aceleasi drepturi si obligatii procesuale ca oricare organ de cercetare penala, fara a

se transforma, prin aceasta, in organ de cercetare penala#2%.

+rin o serie de legi anterioare completarii Codului de procedura penala cu institutia

efectuarii actelor premergatoare de investigatorii sub acoperire! prin 1egea nr.

25$=200), din care sunt amintite/ 1egea nr. $)=2000 privind combaterea traficului siconsumului ilicit de droguri, :?< nr. )=2002 privind +arc"etul 7ational Anticoruptie,

1egea nr. 45=200$ pentru prevenirea si combaterea traficului de persoane, 1egea

nr. )=200) privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, s-a consacrat

institutia investigatorului sub acoperire.

Investigatorul sub acoperire culege date si informatii in baza autorizatiei emisepotrivit dispozitiilor legale, pe care le pune, in totalitate, la dispozitia organuluide urmarire penala#)%.+ot fi investigatori sub acoperire/1- lucratori operativi din *inisterul de Interne, precum si,2- lucratori din organele de stat care desfasoara, potrivit legii, activitati de

informatii pentru realizarea sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop.Investigatorii pot fi folositi numai pe o perioada determinata, in conditiileprevazute in art. 22#2 si 22#) din Codul de procedura penala.;extul art. 22 alin. 2 C. pr. pen. atribuie si altor lucratori din *inisterul de Interne decat

cei cu atributii de cercetare penala 'lucratori operativi% dreptul si obligatia de a efectua

acte premergatoare, deoarece, de regula, acestia sunt primii care iau contact cu

infractiunile si cu infractorii, avand ca sarcini specifice descoperirea infractiunilor si

identificarea infractorilor. +entru aceasta, ei culeg date sau informatii, intreprind unele

investigatii si pot lua masuri operative specifice muncii lor.

7u toti lucratorii operativi sunt, insa, investiti cu dreptul de a efectua actepremergatoare, ci numai cei anume desemnati din *inisterul de Interne, adica

cei numiti in acest scop de catre sefii lor#%.+ersoanele prevazute in art. 22#$ pot efectua investigatii numai cu autorizarea

motivata a procurorului in baza autorizatiei emise potrivit dispozitiilor prevazute

in art. 22#2 din Codul de proc. pen.

---------------#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana,Curs universitar, &ditura Constant, Sibiu,


19/281

2003, pag. 24#2% in sens contrar. &. Ionaseanu, +rocedura urmaririi penale, &d. *ilitara,8ucuresti, $, pag. 200.#)% I. 7eagu, rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura


20/281

educem ca actele premergatoare, denumite in literatura de specialitate investigatiiprealabile#4%, au menirea fie de a completa informatiile pe care organele de urmarire leau cu privire la savarsirea unei infractiuni, fie numai sa verifice aceste informatii spre ase putea desprinde concluziile corespunzatoare in legatura cu inceperea urmaririipenale. Asadar, in cadrul actelor premergatoare urmaririi penale se poate desfasura unfascicul de activitati care, prin functionalitatea si finalitatea lor, urmaresc realizare unor

obiective bine precizate in dispozitiile legale. +ot fi efectuate in aceasta faza numiteverificari, pot fi ascultate anumite persoane, pot fi facute cercetari la fata locului sauinvestigatii, iar in trecut puteau fi facute c"iar perc"ezitii#%.

Actele premergatoare cuprind in sfera lor si activitatile prevazute expres de 1egea

nr. 3$=$$ privind siguranta nationala a omaniei 'art. $)%, 1egea nr. $=$2

privind organizarea si functionarea Serviciului oman de Informatii 'art. % si anume/

1- interceptarea comunicatiilor, cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri

pentru a caror obtinere este necesar accesul intr-un loc, a unui obiect sau desc"idere a unui

obiect,

2- ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarealui, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, cat si inregistrarea,

copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedeeAsa cum corect s-a subliniat in literatura de specialitate#5% si aceste activitati

reprezinta acte premergatoare in intelesul art. 22 C. pr. pen. atunci cand, fiind

efectuate cu autorizarea procurorului, sunt destinate culegerii de informatii in

vederea descoperirii infractiunilor si identificarii faptuitorilor. &le sunt urmatoarele/

3- interceptarea comunicatiilor,4- cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri pentru a carorobtinere este necesar accesul intr-un loc, la un obiect sau desc"iderea unuiobiect,ridicarea si depunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui,culegerea informatiilor pe care acestea le contin, cat si inregistrarea,

copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee,5- instalarea de obiecte si ridicarea acestora din locurile in care au fost

depuse,6- fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace

te"nice

7- constatari personale, inclusiv prin operatiuni te"nice#%.&ste de remarcat ca instalarea de obiecte, intretinerea si ridicarea acestora din locurile

in care au fost depuse se vor face cu respectarea Codului de procedura penala. *ai

mult, prin :?< nr. $0=200) s-a prevazut ca !ori de cate ori, legile speciale cu dispozitii

de procedura penala se refera la perc"ezitia domiciliara si la arestarea preventiva

dispuse de catre procuror, trebuie inteles ca aceste legi speciale se refera la perc"ezitia

domiciliara si arestarea preventiva dispuse de catre judecator!.Sigur ca nu se poate face o lista cu toate actele ce pot fi efectuate in cursul

actelor premergatoare. &ste de subliniat faptul ca acestea nu trebuie sa

exceada scopului actelor premergatoare, sa nu lezeze drepturile si libertatilepersoanei punand persoana banuitului in situatia invinuitului sau a inculpatului si

sa fie respectat cadrul legal care le reglementeaza#$0%.

---------------


21/281

#$% &. Ionaseanu, +rocedura urmaririi penale, &d. *ilitara, 8ucuresti, $, pag.

$5) -$5 #2%


22/281

#)%


23/281

completate cu acte premergatoare si,1- proces-verbal in cazul sesizarii din oficiu de catre organul de urmarire

penala. Actul de constatare ii infractiunii constituie actul de incepere a urmaririi

penale#)%.

Inceperea urmaririi penale poate avea loc in doua modalitati/

2- cand organele de urmarire penala detin date despre comiterea uneiinfractiuni, dar nu se cunoaste autorul, urmarirea penala se incepe in rem,3- cand organele de urmarire penala au date si despre persoana faptuitorul, fiind

posibila identificari a acestuia, urmarirea penala se va incepe in rem si in personam.

Inceperea urmaririi penale are loc indiferent daca in actul de sesizare se indica sau nu cine

este faptuitorul si indiferent daca acesta este sau nu cunoscut, in cazul necunoasterii

faptuitorului trebuie deosebite doua situatii diferite. &xista cazuri cand legea foloseste

expresia !nu exista invinuit in cauza!, intelegand prin aceasta !ca persoana fizica a

faptuitorului nu este descoperita! cu toate cercetarile facute, fapta ramanand cu autor

necunoscut. in alte situatii, !identitatea invinuitului nu poate fi stabilita!, faptuitorul fiind

cunoscut ca persoana fizica, dar fara a i se determina identitatea#%.

In cazul in care sunt aplicabile dispozitiile art. $0 lit. b#$ C. proc. pen., c"iar daca faptanu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni si aceasta imprejurare rezulta din

cuprinsul actelor premergatoare, se va incepe urmarirea penala. S-a adoptat aceasta

solutie legislativa deoarece trebuie ca faptuitorul sa fie audiat ca invinuit pentru a-si

exercita, in cadrul procesului penal, dreptul la aparare, uneori trebuie administrate

probe pentru stabilirea faptei si a imprejurarilor comiterii acesteia, sanctiunea ce se va

aplica invinuitului sau inculpatului face parte din sanctiunile prevazute de dispozitiile

Codului de procedura penala ce pot fi adoptate in cursul procesului penal#3%.

---------------#$% I. 7eagu, rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura


24/281

impune respectarea stricta a legii de catre toti subiectii oficiali. In aceasta


25/281

idee, se apreciaza ca, in actuala legislatie procesual penala, au sporit garantiileprocesuale ce insotesc exercitarea drepturilor celor implicati in cauzele penale#$%.:data stabilita existenta unei infractiunii, temeiul nasterii raportului de drept

procesual penal, se vor efectua diferite activitati procesuale, in special de strangere

si administrare a probelor necesare pentru identificarea faptuitorilor si stabilirea

raspunderii acestora, elemente necesare pentru a putea decide daca este cazul sau

nu sa se dispuna trimiterea in judecata. Concomitent cu activitatea de probatiune, se

vor lua, daca este cazul, masurile preventive, asiguratorii si de siguranta.

+ana la adoptarea 1egii nr.$0=$2, luarea masurilor de preventie, in cazulinfractiunilor savarsite de militari, se facea conform unor reglementari derogatoriide la procedura de drept comun#2%.In cazul in care a fost pusa in miscare actiunea penala si daca se constata casunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestariipreventive a inculpatului, procurorul procedeaza potrivit art. $#$ .:rganul de cercetare penala isi desfasoara activitatile specifice in infractiunile pentru

care cercetarea penala se efectueaza potrivit legii de catre organele de cercetare

penala 'organele de cercetare penala ale politiei in orice infractiune, iar cele speciale in

infractiunile aratate expres in art. 205 C. pr. pen.% si in raza teritoriala in care se

efectueaza cercetarea, dupa normele de competenta teritoriala prevazute de lege#)%.

Competenta teritoriala diferentiaza, din punct de vedere teritorial, organele judiciare cu

o egala competenta materiala. Sunt situatii cand, pentru anumite organe judiciare, raza

teritoriala corespunde teritoriului tarii 'de exemplu, organele centrale pot efectua

urmarirea penala in orice cauza penala, indiferent de locul unde a fost savarsita

infractiunea sau unde a fost prins faptuitorul%#%.

7erespectarea dispozitiilor legale privind competenta materiala a organului decercetare penala atrage dupa sine sanctiunea nulitatii absolute in conditiile art.$ alin. 2 C. pr. pen.In privinta organului judiciar care urmeaza sa procedeze la refacerea actului nul

exista doua posibilitati/ refacerea sa se efectueze de organul care a realizat actulviciat, refacerea sa se realizeze de alte organe, respectiv de catre acelea careconstata ulterior in cadrul procesului penal nulitatea actului#3%.Constatarea acestei nulitati trebuie sa se faca, insa, inainte de terminareacercetarii judecatoresti, pentru ca numai pana in acest moment potrivit art. ))2alin. $ C. pr. pen., instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului careprocedeaza la trimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarireapenala conform art. 245 alin. $ C. pr. pen.#4%.In functie de faptul ca in cauza a fost sau nu pusa in miscare actiunea penala,urmarirea penala cunoaste doua modalitati/1- urmarirea penala fara punerea in miscare a actiunii penale,

2- urmarirea penala cu actiunea penala pusa in miscare.*ajoritatea masurilor si actelor procesuale sunt comune insa cele douamodalitati se despart pentru ca unele masuri si acte procesuale difera.+unerea in miscare actiunii penale este un moment important in cursul urmaririi penale

deoarece marc"eaza momentul declansarii actiunii penale. in acest motiv legea

conditioneaza acest act de existenta unor temeiuri, care duc la convingerea ca inculpatul a

savarsit o infractiune. e obicei luarea acestei masuri este motivata de necesitatea luarii


26/281


27/281

prima etapa cuprinde intrebari privind numele, prenumele, porecla, data si loculnasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenia, studii, situatia militara, loc demunca, ocupatie, antecedente penale si alte date pentru stabilirea situatiei salepersonale. reptul de tacere nu se refera la datele strict personale, iarprezentarea sub identitate falsa poate fi sanctionata penal, deoarece in fata unei

autoritati judiciare trebuie sa-ti declini identitatea corecta,1- a doua a parte cuprinde dispozitiile art. 4 si ale art. 0 alin. 2 din Codulde procedura penala.&ste posibil ca, in cursul urmaririi penale, organul de cercetare penala sa constate

fapte noi in sarcina inculpatului, ori imprejurari noi care pot duce la sc"imbarea

incadrarii juridice a faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penala sau date

cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea acelei fapte. In

asemenea imprejurari, potrivit art.2)5, organul de cercetare penala face propuneri

in acest sens pe care le inainteaza procurorului, pentru ca acesta sa decida in

privinta extinderii cercetarii penale sau sc"imbarii incadrarii juridice.

Aceste propuneri se inainteaza in cel mult ) zile, iar procurorul va decide prinordonanta in cel mult 3 zile.(ata de situatia descoperirii de fapte noi, este de precizat ca dreptul organului judiciar de a-l

audia pe invinuit sau inculpat nu este nelimitat. Astfel, pentru a se evita autoacuzarea,

invinuitului sau inculpatului i se aduce la cunostinta fapta ce formeaza obiectul cauzei.

Invinuitul sau inculpatul trebuie sa fie incunostintat inainte de a i se lua primadeclaratie, si despre dreptul de a fi asistat de un aparator. Acesta ii poateexplica limitele in care i se poate lua o declaratie#$%.in continutul prevederilor art. 2)5 rezulta ca organele de cercetare penala propun

procurorului extinderea cercetarilor in acelasi dosar penal pe care il instrumenteaza.

In practica judiciara s-a pus problema de a sti daca dispozitiile art. 2)5 sunt aplicabile

in orice urmarire penala sau reglementarea vizeaza exclusiv cauzele in care

urmarirea este efectuata de catre organul de cercetare penala#$3%.

---------------#$% Avem in vedere modificarea Codului de procedura penala prin 1egeanr.3=$ #2% Aceste dispozitii erau prevazute in art.224 alin.), abrogat prinart.II pct. din 1egea nr.$0=$#)%


28/281

2003, pag. 25-25#$0% ;rib. >ud. ;imis, dec. pen. nr. )=$5, evista omana de rept nr.$=$, pag. 3.#$$% 6ezi, &ugen 1azar, Importanta cunoasterii datelor care caracterizeazapersoana infractorului, evista omana de rept, nr. $$=$4, pag. $-5.

#$2% +lenul ;rib. Suprem, dec. de indrum, nr. $=$44 evista omana derept nr. $=$4, pag. $$#$)% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea,

$4, pag. )4 #$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant,

Sibiu, 2003, pag $ #$3% I. 7eagu, rept procesual penal, +artea generala,

tratat, &ditura


29/281

relativa daca s-a cauzat invinuitului o vatamare procesuala care nu poate fiinlaturata decat prin efectuarea actului#)%. Acest caz opereaza doar in situatiain care, din cererile inculpatului, ar rezulta niste aspecte care nu ar putea filamurite decat dupa administrarea unui probatoriu care ar intarzia cercetarea

judecatoreasca sau ar scoate in evidenta existenta unor acte si masuriprocesuale, care sunt lovite de nulitate si ar trebui refacute. +entru alte motive,

restituirea cauzei la procuror ar fi formala si ar duce la tergiversarea judecariicauzei#%. +rezentarea materialului de urmarire penala se realizeaza cuasigurarea deplinei securitati a dosarului. e aceea, activitatea se desfasoarain prezenta organului de urmarire, care trebuie sa veg"eze ca inculpatul sa nuintervina prin sustragerea sau distrugerea unor piese, modificarea sauinlocuirea unor acte etc. upa luarea la cunostinta a dosarului, organul intreabape inculpat daca are de facut cereri noi sau declaratii suplimentare. reptul dea formula cereri revine si aparatorului#3%.

Aducerea la indeplinire a prezentarii materialului de urmarire se

consemneaza intr-un proces-verbal, in care se specifica si declaratiile,

cererile si raspunsurile inculpatului. 7especificarea in procesul verbal a

unor amanunte cum ar fi denumirea expresa a uneia dintre infractiunile cu

privire la care s-a facut prezentarea materialelor de urmarire penala nu

poate fi considerata ca o incalcare a dispozitiilor din art. 230 c. pr. pen#4%.1a prezentarea materialului de urmarire penala poate participa si aparatorul

invinuitului sau inculpatului. +entru acesta, organul de urmarire penala este

obligat sa-l instiinteze pe aparator despre data si locul efectuarii. aca

aparatorul considera ca nu este cazul sa-l asiste pe invinuit sau inculpat la

prezentarea materialului, organul de urmarire penala poate efectua prezentarea

si in absenta sa, cu exceptia cazurilor in care asistenta juridica este obligatorie

potrivit legii 'de pilda, invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen,

militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei unitati militare de

invatamant, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-

educativ ori arestat, c"iar in alta cauza, conform art. $$ alin. 2 C. pr. pen.%. In

ipoteza in care participa si aparatorul invinuitului sau inculpatului, acesta are

dreptul sa studieze intregul dosar de urmarire penala in prezenta persoanei pe

care o asista si sa formuleze, in interesul acesteia, cereri noi 'de, pilda, de

sc"imbare a incadrarii juridice, de administrare a unor probe noi, etc.%#%.

---------------#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &dituraConstant, Sibiu, 2003, pag. 2#2% I. 7eagu, rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura


30/281

pag. #4% ;rib. >ud. *e"edinti, dec. pen. nr. )=$5$, evista omana derept nr. $2=$5$, pag.$$0.#%


31/281

cercetare penala a ajuns la concluzia ca este necesar sa propuna trimiterea in judecataa invinuitului sau inculpatului, cercetarea penala este terminata. +rin inaintarea cauzeiprocurorului, cu propunerea de a se dispune trimiterea in judecata, organul de cercetarerenala se desesizeaza#$%.

;erminologia folosita de legiuitor pentru desemnarea acestei institutii este

improprie, deoarece ea nu semnifica finalizarea urmaririi penale ca faza

procesuala distincta, ci doar terminarea cercetarilor penale 'a activitatilor de

urmarire penala desfasurate de catre organul de cercetare penala%#2%.

&puizarea fazei de urmarire penala are loc prin trimiterea in judecata efectuata

de procuror, de asemenea, urmarirea penala se poate stinge prin scoaterea

de sub urmarire sau incetarea urmaririi in cauza. ;erminarea urmaririi, in

sensul folosit la denumirea institutiei nu are in vedere aceste situatii. +rin

terminarea urmaririi penale legea s -a referit la momentul, cand organul

judiciar a indeplinit toate activitatile de cercetare si a administrat probele din

care si-a format concluzia trimiterii in judecata a invinuitului sau inculpatului,

urmand sa inainteze dosarul procurorului pentru a se pronunta asupra

acestei ultime c"estiuni#)%. +rocurorul, in cazul in care efectueaza personal

urmarirea penala, nu mai intocmeste referat de terminare a urmaririi penale.6a proceda la ascultarea invinuitului sau la prezentarea materialului de

urmarire penala si, daca este cazul, va dispune trimiterea in judecata

intocmind rec"izitoriul. Acesta este unul din actele care marc"eaza

terminarea urmaririi penale. Se observa ca dispozitiile art. 233-240 C. proc.

pen. nu se refera la activitatea proprie procurorului, regulile stabilite fiind

aplicabile activitatii procesuale a organului de cercetare penala#%.?rmarirea penala se poate desfasura in doua modalitati/ fara punerea in miscare

a actiunii penale si cu punerea in miscare a actiunii penale. (iecare din aceste

modalitati au proceduri specifice de terminare a urmaririi penale. In functie de

aceste situatii, terminarea urmaririi penale este reglementata diferentiat.

---------------#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &dituraConstant, Sibiu, 2003, pag. 24#2%


32/281

urmarire penala invinuitului.;erminarea urmaririi penale cuprinde intr-o asemenea ipotezaurmatoarele operatiuni/1) ascultarea invinuitului,2) intocmirea referatului general de terminare a cererii,

3) inaintarea dosarului la procuror.1a aceste activitati se mai adauga uneori si prezentarea materialului deurmarire penala de catre procuror#$%.a% upa efectuarea actelor de cercetare penala, organul de cercetare

procedeaza la o noua ascultare a invinuitului daca/ exista invinuit in cauza, se

constata ca impotriva acestuia sunt suficiente probe 'art. 233 Cod proc. pen.%.

+rin existenta invinuitului in cauza se intelege ca acesta a fost identificat.

Subzista posibilitatea luarii contactului cu el. aca invinuitul este disparut, ori

se sustrage de la urmarirea penala sau exista alta impiedicare de a se lua

contactul, dosarul se inainteaza la procuror fara o prealabila ascultare. +robele

adunate la dosar trebuie sa fie complete, lamurind cauza sub toate aspectele,

iar concluzia desprinsa de organul de cercetare penala este in sensul existentei

starii de vinovatie a invinuitului, implicand trimiterea in judecata. Ascultarea

invinuitului la terminarea urmaririi penale prezinta un moment de contact

obligatoriu intre acesta si organul de urmarire. :bligatia este inlaturata in cazul

existentei unor cauze obiective de impiedicare a luarii contactului.

Cu ocazia ascultarii, organul de cercetare penala trebuie sa aduca la cunostinta

invinuitului din nou invinuirea si sa intrebe pe acesta daca are mijloace noi de

aparare. e asemenea, invinuitul are dreptul sa faca propuneri de completare a

cercetarilor. aca invinuitul nu a propus noi probe sau propunerea sa nu a fost

gasita temeinica ori daca cercetarea a fost completata potrivit propunerilor

facute, cercetarea penala se considera terminata 'art. 233 C. pr. pen%.

+entru realizarea ascultarii invinuitului cu ocazia terminarii urmaririi penale fara

punerea in miscare a actiunii penale se cer a fi indeplinite cumulativ conditiile/

1) sa existe invinuit in cauza, in ipoteza in care nu exista invinuit in cauza,

cercetarea penala nu poate fi considerata terminata, fiindca, desi s-au efectuat

actele de cercetare penala necesare in cauza, totusi dosarul ramane la organul

de cercetare penala pana la interventia unei cauze de stingere a actiunii

penale, cand dosarul va fi trimis procurorului cu propunerea de clasare#2%.

2) impotriva invinuitului sa existe suficiente probe care sa formeze

convingerea ca trebuie trimis in judecata. In cazul in care organul de cercetare

nu are aceasta convingere, daca se mai pot administra probe care sa inlature

toate indoielile acestea vor trebui administrate si cercetarea penala nu poate fi

considerata inc"eiata, fie in cazul in care nu se mai intrevede posibilitatea

administrarii de noi probe se va propune scoaterea de sub urmarire penala.

Aceasta noua ascultare a invinuitului, in aceasta situatie, difera de ceadin cursul cercetarii penale. &a consta in aducerea la cunostinta ainvinuirii care se retine la terminarea cercetarii si in intrebarea dacainvinuitul are noi mijloace de aparare#)%.+articiparea la efectuarea actelor de urmarire penala a invinuitului sau

inculpatului este facultativa, avand dreptul sa participe la efectuarea celor ce il


33/281

privesc nemijlocit, cum ar fi/ perc"ezitia 'art. $0 C. proc. pen.%, cercetareala fata locului 'art. $2 C. proc. pen.%, reconstituirea @art. $)0 alin. '2% C.proc. pen.. In ceea ce priveste expertizele, se prevede, in art. $20 alin. '%C. proc. pen., ca partile pot participa la efectuarea acestora, cu exceptiasituatiilor prevazute de art. $$ alin '2% C. proc. pen. 'cand expertizaurmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator deexpertiza criminalistica sau orice institut de specialitate%. Apreciem ca, inaceste cazuri, desi invinuitul nu este parte in proces, poate participa laefectuarea expertizei, asa cum trebuie sa i se aduca la cunostinta siobiectivele unei expertize pentru a face observatii cu privire la intrebari, saceara modificarea sau completarea lor @art. $20 alin. '2% C. proc. pen..

:rganul de cercetare nu poate interzice participarea la aceste acte, dardaca nu se prezinta la locul si data pentru care au fost incunostintati,actele pot fi efectuate si in lipsa acestora. 1a cele alte acte de urmarirepenala participarea invinuitului sau inculpatului este posibila numai cuaprobarea organului de urmarire penala#%.Cum am aratat, in Codul de procedura penala 'art. 22 % se arata ca

persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numesteinvinuit! cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.eosebirea cea mai importanta intre inculpat si invinuit consta in aceea ca

primul are calitatea de parte, pe cand celalalt nu are o asemenea pozitie. e

aici rezulta ca inculpatul ca subiect tras la raspundere penala poate fi supus la

indatoriri mai mari decat invinuitul, avand corespunzator si drepturi mai largi.

e exemplu#3%, invinuitul nu este privat de libertate timp mai indelungat,

purtand fi numai retinut 2 de ore sau arestat 3 zile. impotriva, arestarea

inculpatului poate dura initial )0 de zile cu posibilitati de prelungire potrivit legii.

Inculpatul are conform art. 230 C. pr. pen. dreptul sa ia cunostinta de toate

materialele de urmarire penala in cadrul prezentarii acestora de catre organul

de cercetare penala, dupa efectuarea actelor de cercetare 'art. 23 %Cu toate acestea, invinuitul si inculpatul au multe drepturi comune/1- intrucat urmarirea penala se desfasoara in secret, necontradictoriu si

preponderent prin acte scrise, participarea invinuitului si inculpatului se

rezuma la cateva mijloace procesuale si anume/ cereri, memorii, participarea

uneori la efectuarea unor acte de urmarire penala si cand se considera

nedreptatit, la formularea de plangeri impotriva unor acte de urmarire penala.

2- Invinuitul sau inculpatul poate solicita administrarea unor probesau ca acestea sa aiba in vedere anumite situatii 'confruntari pentru astabili un anumit aspect contradictoriu, obiective de expertize% sau sa seefectueze anumite aspecte procesuale ori sa se revoce, inlocuiasca sau

inceteze unele masuri procesuale ori rezolvarea intr-un mod al cauzei.3- +rin memorii se explica apararile facute argumentand nevinovatiasau masura in care este vine vata, forma de vinovatie, participatia,circumstantele in care s-a comis fapta si orice alte imprejurari care

justifica adoptarea unei anumite solutii. +rezentarea de cereri si memoriinu este conditionata de un termen in cursul urmaririi penale.4- +articiparea la efectuarea actelor de urmarire penala a invinuituluisau


34/281

inculpatului este facultativa, avand dreptul sa participe la efectuarea celor ce ilprivesc nemijlocit, cum ar fi/ perc"ezitia 'art. $0 C. proc. pen.%, cercetarea lafata locului 'art. $2 C. proc. pen.%, reconstituirea @art. $)0 alin. '2% C. proc.pen.. in ceea ce priveste expertizele, se prevede, in art. $20 alin. '% C. proc.pen., ca partile pot participa la efectuarea acestora, cu exceptia situatiilorprevazute de art. $$ alin '2% C. proc. pen. 'cand expertiza urmeaza sa fie

efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertizacriminalistica sau orice institut de specialitate%. Apreciem ca, in aceste cazuri,desi invinuitul nu este parte in proces, poate participa la efectuarea expertizei,asa cum trebuie sa i se aduca la cunostinta si obiectivele unei expertize pentrua face observatii cu privire la intrebari, sa ceara modificarea sau completarealor @art. $20 alin. '2% C. proc. pen..

1- :rganul de cercetare nu poate interzice participarea la acesteacte, dar daca nu se prezinta la locul si data pentru care au fostincunostintati, actele pot fi efectuate si in lipsa acestora. 1a cele alteacte de urmarire penala participarea invinuitului sau inculpatului esteposibila numai cu aprobarea organului de urmarire penala.

2- Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator intot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare suntobligate sa-i aduca la cunostinta acest drept.3- +langerea impotriva actelor de urmarire penala constituie unmijloc important pe care invinuitul sau inculpatul il are la indemana,pentru a le ataca cand le apreciaza nelegale si netemeinice. Astfel,invinuitul si inculpatul pot folosi procedura prevazuta de art. $0#$ ,$0#2 , $0#) impotriva masurilor preventive luate de procuror sau

judecator 'art. 23, 25 C. proc. pen.%, impotriva celorlalte masuri sauacte de urmarire penala ori cea prevazuta de art. 2#$ C. proc. pen.4- Invinuitul sau inculpatul poate recuza procurorul sau lucratorulde cercetare penala care se afla intr-un caz de incompatibilitate.b% e indata ce s-a inc"eiat cercetarea, organul intocmeste referatul determinare a urmaririi penale prin care concluzioneaza asupra rezultateloracesteia. eferatul are cuprinsul mentionat anterior, art. 23-240 c. pr.pen. aplicandu-se corespunzator.c% upa intocmirea referatului, dosarul cu toate lucrarile se inainteaza

procurorului, potrivit art. 234 C. pr. pen., pentru ca acesta sa decida

asupra lui in conformitate cu art. 242 C. pr. pen.

---------------#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.+aidea, $4, pag. -5.#2% I. 7eagu, rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura


35/281

#3% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea,$4, pag. $50-$5

Inaintarea dosarului privind pe invinuit

e indata ce cercetarea penala este terminata, organul de cercetarepenala trebuie sa intocmeasca un referat in care consemneazarezultatul cercetarii si trimite dosarul procurorului.eferatul va cuprinde in mod corespunzator mentiunile prevazute inart. 23-240 C. proc. pen., in care vor fi analizate toate probeleadministrate, atat in defavoarea inculpatului cat si cele in favoareaacestuia precum si actele privind masurile procesuale luate.Inaintarea dosarului la procuror are drept scop verificarea intregii urmariri

penale desfasurate. In urma verificarii dosarului se pot ivi doua ipoteze/

1) procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale caregaranteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este completa,existand in cauza probele necesare si legal administrate,

2) se constata ca urmarirea penala nu este completa sau nu au fost respectate

toate dispozitiile legale care asigura stabilirea adevarului. In functie de aceste

ipoteze, procurorul procedeaza in mod diferentiat dand solutii diferite.

Aceste ipoteze au fost sintetizate astfel, pornind de la practica in domeniu#$%/ A.

?rmarirea penala trebuie sa se desfasoare cu respectarea tuturor dispozitiilor

legale si indeosebi a celor care asigura aflarea adevarului, adevarul trebuie aflat

efectiv prin administrarea si corecta apreciere a probelor necesare stabilirii

imprejurarilor legate de justa solutionare a cauzei. Cand urmarirea penala s-a

efectuat cu respectarea cerintelor de mai sus, procurorul poate dispune/

a% trimiterea in judecata a inculpatului,b% oprirea desfasurarii in continuare a procesului penal prin una din

solutiile de neurmarire,c% suspendarea urmaririi penale.

1)aca din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost

savarsita de invinuit sau inculpat si ca se poate angaja raspunderea penala a

acestuia, procurorul dispune trimiterea in judecata prin rec"izitoriu. Cand

urmarirea penala s-a desfasurat fara actiune penala pusa in miscare,

procurorul prin acelasi rec"izitoriu, pune in miscare si actiunea penala.

2) aca procurorul nu este de acord cu aprecierea organului de cercetare

ca fel in cauza trebuie trimis in judecata, constatand vreuna din situatiile

prevazute in art. $0 C. pr. pen., dispune prin ordonanta, dupa caz,

incetarea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire sau clasarea cauzei.

aca procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala in temeiulart. $0 lit. b#$, aplica una din sanctiunile cu caracter administrativprevazut de art. $ c. penal.3)aca procurorul constata ca in momentul verificarii sunt intrunite conditiile

legale prevazute de art. 2) c. pr. pen. dispune suspendarea urmaririi penale.


36/281

8% Activitatea organului de cercetare penala poate prezenta lipsuri fie in sensulnerespectarii dispozitiilor legale care asigura aflarea adevarului, fie in legatura cucaracterul complet al urmaririi. In acest caz, procurorul ia masuri in vederea completariisau refacerii urmaririi penale prin restituirea cauzei la organul care a efectuat cercetareasau trimite cauza, potrivit dispozitiilor art. 2$ c. pr. pen., la un alt organ de urmarirepenala 'art. 243 c. pr. pen.%.

+otrivit art. 244 C. pr. pen., restituirea sau trimiterea cauzei in vederearefacerii sau completarii cercetarii penale se dispune de catre procuror

numai prin ordonanta, atunci cand sesizarea acestuia s-a facut in vederea

trimiterii in judecata, prin referatul organului de cercetare penala.

:rdonanta de restituire sau trimitere cuprinde pe langa mentiunile comune,

aratate in art. 20) C. pr. pen. 'data si locul intocmirii, numele, prenumele si

calitatea celui care o intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actului

procesual, temeiul legal al acestuia si semnatura celui care a intocmit-o% si

mentiunile speciale, constand in indicarea actelor de cercetare penala ce

trebuie efectuate ori refacute, a faptelor sau a imprejurarilor ce urmeaza a fi

constatate si a mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite.

;otodata, prin ordonanta de restituire sau de trimitere, procurorul este obligat,in toate cazurile, sa se pronunte asupra mentinerii sau revocarii masurilor

preventive, de siguranta ori asiguratorii, luate in cursul urmaririi penale sau,

daca este cazul, sa ia asemenea masuri 'art. 24 C. pr. pen.%#2%.

osarul de urmarire penala, in cazul in care cercetarile au fost terminatefara punerea in miscare a actiunii penale, contine acte si masuri ce pot fidispuse fata de invinuit. 6a exista un proces-verbal de prezentare amaterialului de urmarire penala deoarece aceasta activitate serealizeaza fata de invinuit doar de catre procuror.:data considerata terminata cercetarea penala de catre organul de

cercetare penala, acesta se va desesiza inaintand dosarul

procurorului cu referat de terminarea cercetarii penale. In referat,potrivit art. 234 C. proc. pen., se va consemna rezultatul cercetarii.

---------------#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.+aidea, $4, pag. $00-$0#2%


37/281

completa si a avut loc, cand este cazul, prezentarea materialului de urmarirepenala. in aceasta situatie, organul de cercetare nemaiavand de indeplinitactivitati legate de probatiune sau alte acte de urmarire penala inainteazadosarul la procuror, insotit de un referat, denumit impropriu referat de terminarea urmaririi penale!$.

eferatul de terminare a cercetarii are o intreita delimitare privitor la/fapte, persoane si incadrare juridica#2%.1)Sub aspectul faptelor, referatul urmeaza a se limita la ceea ce aformat obiectul punerii in miscare a actiunii penale. 7u pot fi incluse inreferat faptele noi, descoperite dupa punerea in miscare a actiuniipenale, pentru care actiunea nu a fost pornita. +entru cuprindereaacestor fapte si trimiterea in judecata a inculpatului in raport de toateinfractiunile savarsite, organul de cercetare procedeaza potrivit art. 2)5c. pr. pen. propunand procurorului extinderea cercetarii penale.2) Sub aspectul persoanelor, referatul le include numai pe acelea care au fost

inculpate. 1imitarea este asemanatoare cu cea privitoare la fapte. aca in

cauza sunt implicate noi persoane, necesitatea cuprinderii acestora in referat

atrage punerea in miscare a actiunii penale si impotriva lor, procedandu-se in

acest caz la extinderea cercetarii penale potrivit art. 2)5 c. pr. pen.

3)?ltima incadrare juridica data faptei constituie limita referatului sub aspectul

incadrarii. Aceasta incadrare se comuni a inculpatului cu ocazia prezentarii

materialului de urmarire penala. :rice alta incadrare juridica ar urma sa se dea

in referat, implica obligatia prealabila a organului de cercetare sa procedeze la

o noua prezentare a materialului de urmarire penala 'art. 23) c. pr. pen.%.

---------------#$%


38/281

considera terminata in momentul in care au fost efectuate toate actele decercetare impuse de rezolvarea cauzei#$%.



39/281

In reglementarea urmaririi penale se face deosebire intre termenul urmaririipenale si trimiterea in judecata.+rin terminarea urmaririi penale se intelege terminarea activitatii organelor de

cercetare penala, in acest moment procesual fiind concretizata aprecierea organului

de cercetare penala asupra actelor si lucrarilor realizate in cursul urmaririi penale#$%.

+rin actul trimiterii in judecata, procurorul ca titular al actiunii penale, constata ca sunt

indeplinite toate conditiile, pentru ca persoana fata de care s-a desfasurat urmarirea

penala sa fie trasa la raspundere pentru faptele sale. Actul de trimitere in judecata -

rec"izitoriul - marc"eaza momentul terminarii urmaririi penale si al trecerii intr-o alta

faza a procesului penal, judecata. ec"izitoriul este actul prin care procurorul

trimitand pe inculpat in judecata, se desesizeaza si pierde rolul de conducator al

procesului penal, rol pe care il preia instanta investita cu judecarea cauzei#2%.

In acest moment se apreciaza ca urmarirea penala este relativ terminata,procurorul fiind organul care se pronunta asupra solutiilor ce pot fi date in urmaepuizarii intregii faze a urmaririi penale. in acest sens, se cuvine subliniat faptulca organele de cercetare penala nu intra niciodata in raporturi directe cuinstantele de judecata, ci numai prin intermediul procurorului. Asa stau lucrurilesi in cazul trimiterii in judecata, procurorul fiind singurul organ abilitat de lege saaprecieze daca un dosar penal va fi sau nu promovat in fata instantei#)%.+rin inaintarea dosarului la instanta este investit acest organ si incepe faza judecatii.

Singurul indreptatit sa trimita in judecata este procurorul, nici un alt organ neavand

posibilitatea sesizarii instantei in vederea judecarii cauzei penale. Aceasta decurge

din imprejurarea ca titularul actiunii penale este procurorul, organele de cercetare

neputand pune in miscare si exercita actiunea penala. :rganele de cercetare nu

intra in raporturi niciodata direct cu instanta, ci numai prin intermediul procurorului si

cu atat mai putin au posibilitatea trimiterii in judecata. +recizarea se refera exclusiv

la cauzele penale si nu trebuie confundate cu unele proceduri contraventionale#%.;rimiterea in judecata nu inseamna stabilirea vinovatiei inculpatului ci, doar ca procurorul

care a dispus trimiterea in judecata este convins de vinovatia acestuia, urmand ca instanta

de fond sa-si formeze, pe baza probelor administrate percepute nemijlocit, convingerea de

vinovatie sau de nevinovatie#3%. Ca o consecinta, potrivit art. 44 Cod procedura penala,

invinuitul sau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa. in cazul in care exista

probe de vinovatie, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie.

1egea presupune ca cel in cauza este nevinovat cat timp nu a fost facuta dovada vinovatiei

sale#4%. ecunoscuta ca principiu constitutional in art. 2) pct. $$ din Constitutie, in actualul

Cod de procedura penala, prezumtia de nevinovatie a fost inscrisa ca regula de baza in

urma completarii acestuia prin 1egea nr. 25$=200). In art. 44 din Codul de procedura penala,

articol intitulat reptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor! se stabileste ca !invinuitul

sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca

nevinovatia!.

Aceasta teza este absoluta si trebuie interpretata in sensul ca invinuitul nu are niciodata

obligatia dovedirii nevinovatiei sale, nici c"iar atunci cand dovada vinovatiei s-a facut de

catre cel care acuza#%. ;otusi atunci cand autoritatile judiciare au formulat invinuirea si

desfasoara o intensa activitate in dovedirea ei, invinuitul sau inculpatul nu are interesul

de a sta impasibil si a astepta rezultatul urmaririi si al judecatii, ci este interesat ca

nevinovatia sa sa fie stabilita cat mai repede. aca probele de vinovatie sunt nesigure si


40/281

contradictorii, existand indoiala, aceasta profita inculpatului#5%.



41/281


42/281

poate restitui cauza organului de cercetare penala pentru a administra probelenecesare aflarii adevarului#2%.In urma verificarii dosarului se pot ivi doua ipoteze/1) procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale caregaranteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este completa, existand

in cauza probele necesare si legal administrate,2) se constata ca urmarirea penala nu este completa sau nu au fost respectatetoate dispozitiile legale care asigura stabilirea adevarului. In functie de aceste

ipoteze, procurorul procedeaza in mod diferentiat dand solutii diferite.

Aceste ipoteze au fost sintetizate astfel, pornind de la practica in domeniu#)%/A. ?rmarirea penala trebuie sa se desfasoare cu respectarea tuturor dispozitiilorlegale si indeosebi a celor care asigura aflarea adevarului, adevarul trebuie aflatefectiv prin administrarea si corecta apreciere a probelor necesare stabiliriiimprejurarilor legate de justa solutionare a cauzei. Cand urmarirea penala s-aefectuat cu respectarea cerintelor de mai sus, procurorul poate dispune/a% trimiterea in judecata a inculpatului,

b% oprirea desfasurarii in continuare a procesului penal prin una dinsolutiile de neurmarire,c% suspendarea urmaririi penale.a% aca din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fostsavarsita de invinuit sau inculpat si ca se poate angaja raspunderea penala aacestuia, procurorul dispune trimiterea in judecata prin rec"izitoriu. Candurmarirea penala s-a desfasurat fara actiune penala pusa in miscare, procurorulprin acelasi rec"izitoriu, pune in miscare si actiunea penala.b% aca procurorul nu este de acord cu aprecierea organului de cercetare ca felin cauza trebuie trimis in judecata, constatand vreuna din situatiile prevazute inart. $0 c. pr. pen., dispune prin ordonanta, dupa caz, incetarea urmaririi penale,scoaterea de sub urmarire sau clasarea cauzei.aca procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art. $0 lit. b#$

, aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ prevazut de art. $ c. pen.

c% aca procurorul constata ca in momentul verificarii sunt intrunite conditiile

legale prevazute de art. 2) c. pr. pen. dispune suspendarea urmaririi penale.

2) Activitatea organului de cercetare penala poate prezenta lipsuri fie in sensulnerespectarii dispozitiilor legale care asigura aflarea adevarului, fie in legaturacu caracterul complet al urmaririi. In acest caz, procurorul ia masuri in vedereacompletarii sau refacerii urmaririi penale prin restituirea cauzei la organul carea efectuat cercetarea sau trimite cauza, potrivit dispozitiilor art. 2$ c. pr. pen.,la un alt organ de urmarire penala 'art. 243 c. pr. pen.%.+otrivit art. 244 C. pr. pen., restituirea sau trimiterea cauzei in vederea refaceriisau completarii cercetarii penale se dispune de catre procuror numai prinordonanta, atunci cand sesizarea acestuia s-a facut in vederea trimiterii in

judecata, prin referatul organului de cercetare penala.:rdonanta de restituire sau trimitere cuprinde pe langa mentiunile comune, aratate in art.

20) C. pr. pen. 'data si locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea celui care o

intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actului procesual, temeiul legal al acestuia si

semnatura celui care a intocmit-o% si mentiunile speciale, constand in indicarea actelor de


43/281

cercetare penala ce trebuie efectuate ori refacute, a faptelor sau a imprejurarilor ceurmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite.

;otodata, prin ordonanta de restituire sau de trimitere, procurorul este obligat, intoate cazurile, sa se pronunte asupra mentinerii sau revocarii masurilorpreventive, de siguranta ori asiguratorii, luate in cursul urmaririi penale sau, dacaeste cazul, sa ia asemenea masuri 'art. 24 C. pr. pen.%#%.Cand nu s-a prezentat materialul de terminarea urmaririi penale deoarece

inculpatul a fost disparut, s-a sustras de la c"emarea inaintea organului de

cercetare penala sau nu locuieste in tara @art. 23 alin. '$% C. proc. pen., dacainculpatul se prezinta, este prins sau adus, dupa inaintarea dosarului a parc"et,

procurorul procedeaza la prezentarea materialului.



44/281

dorit ca el sa nu fie depasit decat in cazuri extreme#$%. In cauzele cuarestati activitatea de verificare a procurorului se face de urgenta si cuprecadere. 1egea nu a prevazut un termen deoarece cauzele cu arestatisunt in genere mai complicate si prezinta o dificultate sporita in verificareadosarului. In lipsa unei durate determinate nu inlatura termenul general de$3 zile, ci impune necesitatea restrangerii lui pe cat posibil. +revederea carezolvarea cauzei sa se faca de urgenta si cu precadere presupune oactivitate neintarziata si intaietate fata de cauzele fara arestati#2%.+entru ca procurorul sa poata dispune trimiterea in judecata trebuie sa fie

realizate conditiile prevazute de art. 242 . aca acesta constata ca au fost

respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, fiind

administrate atat probele in invinuire cat si cele in aparare cu indeplinirea

cerintelor legale, ca urmarirea penala este completa, existand probele

necesare pentru a se trage o concluzia certa asupra faptelor principale cat

si a circumstantelor cu relevanta penala, va da, dupa caz, solutie de

trimitere in judecata, de netrimitere in judecata sau mixta#)%. 'Aici

reamintim ca, in cadrul urmaririi penale si a procesului penal, locul central

il ocupa principiul aflarii adevarului/ fiecare principiu in parte, cat siansamblul acestora, concura la stabilirea faptelor, nici unul nefiind strain

de principiul adevarului. +rincipiul rolului activ al organelor judiciare,

garantarea dreptului la aparare, principiul folosirii limbii materne,

oficialitatea etc. au stransa legatura cu aflarea adevarului#%.

aca urmarirea penala este incompleta sau nu au fost respectate

dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, procurorul va restitui

sau trimite cauza pentru completarea sau refacerea urmaririi penale

organului de cercetare penala ori va completa sau reface personal

urmarirea. in raport de convingerea formata procurorul va preceda astfel#3%/Cand in urma evaluarii materialului de urmarire penala rezulta ca fapta exista,

ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal/1)aca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da

rec"izitoriul prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in

judecata. +rin punerea in miscare a actiunii penale se valideaza calitatea

procesuala de parte in proces nu numai a celor invinuiti de comiterea unei fapte

penale, care devin inculpati, ci, si a partii vatamate si se declanseaza actiunea

civila validandu-se calitatea celor ce s-au constituit parte civila sau care

urmeaza sa raspunda civil, alaturi de inculpat, partea responsabila civilmente.

In aceasta situatie, rec"izitoriul are dubla functionalitate fiind, in acelasi timp,

act de inculpare si act de sesizare a instantei.

2) daca actiunea penala a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale,

procurorul da rec"izitoriu prin care dispune trimiterea in judecata.Cand din materialul probator, indiferent de propunerea organului de cercetare

penala, rezulta existenta unui caz de impiedicare a punerii in miscare a actiunii

penale sau de exercitare a acesteia, procurorul da ordonanta prin care/

1) claseaza, scoate de sub urmarire penala sau inceteaza urmarirea penala

potrivit dispozitiilor art. $ C. proc. pen. Solutia de clasare se va adopta cand in

cauza s-au facut cercetari pentru mai multe infractiuni si unele din acestea sunt


45/281

fara invinuit.aca procurorul apreciaza ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al

unei infractiuni, va dispui e scoaterea de sub urmarire penala in temeiul

art. $0 lit. b#$% C. proc. pen., facand aplicarea art. $5#$ C. pen.

b% daca procurorul constata existenta unei cauze de suspendare a

urmaririi, va suspenda urmarirea penala. Ca si restituirea sautrimiterea cauzei organului de cercetare penala competent, aceste nu

sunt solutii de terminare a urmaririi penale.

---------------#$% 6. ongoroz s. a., 7oul cod de proceduri penala si codul deprocedura penala anterior, prezentare comparativa. 8ucuresti, &ditura+olitica, $4, pag. $#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.+aidea, $4, pag. .#)% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &dituraConstant, Sibiu, 2003, pag. 2#%


46/281

multilaterale, corespunzatoare situatiei reale din cauza. Aceasta presupune existenta atat aunor solutii care sa permita realizarea tragerii la raspundere penala a inculpatului sisanctionarea lui potrivit legii, cat si de absolvire a acestuia in cazul cand actiunea penala nueste exercitabila.

Cand urmarirea penala stabileste vinovatia celui in cauza si necesitateatragerii lui la raspundere penala, procurorul trimite in judecata pe inculpat

inaintand dosarul instantei. In cadrul urmaririi penale nu existaposibilitatea realizarii tragerii la raspundere penala pana la ultimele saleconsecinte, respectiv stabilirea sanctiunilor penale corespunzatoare.c% Solutiile de neurmarire nu produc efectele autoritatii de lucru judecat.

impotriva, solutionarea cauzei printr-o "otarare judecatoreasca, inerent

ca inculpatul a fost condamnat sau ca s-a pronuntat o ac"itare sau a

procesului penal, este definitiva si reluarea ei nu se permite decat in jitiile

exercitarii unei cai extraordinare de atac.

aca dispune scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art.

$0 lit. b#$ procurorul aplica in mod obligatoriu una din sanctiunile

administrative prevazute in art. $ din Codul penal#2%.

---------------#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.+aidea, $4, pag. 5#2% I. 7eagu, rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura


47/281

se examineze, pe fond, daca fapta prezinta sau nu pericolul social alunei infractiuni#)%.Intr-o alta opinie#%, s-a sustinut ca scoaterea de sub urmarire penala

este prioritara, procurorul fiind obligat sa verifice daca faptele aratate in

plangerea prealabila intrunesc trasaturile infractiunii si abia dupa aceea

sa examineze si celelalte aspecte legate de raspunderea penala.In alta opinie s-a aratat ca, in aceasta situatie, nu se poate pune problema

inlaturarii raspundem penale prin impacarea partilor, din moment ce lipseste

temeiul legal al unei asemenea raspunderi, astfel incat se va dispune

scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art. $0 lit. b#$% C. pr. pen. e

altfel, insasi legea prevede expres ca nu se poate dispune incetarea

urmaririi penale decat daca nu se constata, in prealabil, vreunul din cazurile

prevazute in art. $0 lit. a% - e% C. pr. pen. 'art. $) alin. final C. pr. pen.%#3%.

&ste posibil ca, in timpul desfasurarii urmaririi, sa se constate existenta

concomitenta a doua cauze dintre cele prevazute in art. $0 lit. f-" , i#$ si j ,

punandu-se astfel problema temeiului juridic in baza caruia inceteaza

urmarirea penala. aca, de exemplu, inculpatul a decedat pe parcursul

desfasurarii penale si, anterior, decesului, fapta inculpatului a fost amnistiata.

incetarea urmaririi penale trebuie sa se faca in baza art.$0 lit. g combinat cu

art.$$ pct.$ lit. c#4%. Incetarea partiala a urmaririi penale a ridicat in practica

judiciara numeroase probleme. Astfel, s-a decis ca persoana vatamata printr-o

infractiune amnistiata pentru care s-a dispus incetarea urmaririi penale nu

poate exercita actiunea civila, in procesul penal desfasurat in legatura cu

infractiunile conexe neamnistiate pentru care cauza penala continua#%. e

asemenea, incetarea urmaririi pentru unul din inculpati exclude posibilitatea

exercitarii actiunii civile impotriva acestuia, daca ceilalti inculpati sunt trimisi in

judecata si deci cauza penala continua#5%.

+rocurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale prin ordonanta,in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare, si prin rezolutiemotivata, cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare.:rdonanta de incetare a urmaririi penale trebuie sa cuprinda, pelanga mentiunile obisnuite, si datele privind persoana si fapta la carese refera incetarea, precum si indicarea temeiului de fapt si de dreptpe baza carora se dispune incetarea urmaririi penale.+rin ordonanta de incetare a urmaririi penale se dispune, potrivit art.

23 C. proc. pen., asupra mai multor aspecte.



48/281

Scoaterea de sub urmarire penala 'art. 2-2#$%

Cand, pe parcursul desfasurarii urmaririi penale, se constata existentavreunuia dintre cazurile prevazute in art. $0 lit. a-e si exista invinuit sauinculpat in cauza, procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala.

Codul de procedura penala in vigoare distinge, pe buna dreptate,consecintele pe planul solutiilor ce pot fi date in situatia cand intervincategoriile de cauze prevazute in art.$0 lit. a-e si, respectiv, f, g si j.eferitor la diferentierea solutiilor ce pot fi date in faza de urmarire penala,

in acord cu opinia exprimata in literatura de specialitate, credem ca nu este

acelasi lucru daca se constata ca cineva este nevinovat de savarsirea unei

infractiuni sau daca persoana a comis infractiunea dar nu poate fi trasa la

raspundere penala datorita interventiei unui act de clementa#$%.

In legatura cu aplicarea corespunzatoare a art. 25 c. pr. pen. se impune o

precizare. aca procurorul apreciaza ca propunerea organului de cercetare,

facuta in vederea scoaterii de sub urmarire, nu se justifica, nu restituie

totdeauna dosarul in vederea continuarii cercetarii. Cand procurorul constata ca

s-a retinut in mod gresit drept cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei

o imprejurare care nu intruneste asemenea calitate 'de exemplu, retragerea

unei plangeri prealabile s-a considerat drept cauza de inlaturare a caracterului

penal al faptei% dispune incetarea urmaririi si nu scoaterea de sub urmarire#2%.

Intrucat scoaterea de sub urmarire nu produce efectele autoritatii de lucru

judecat, in practica s-a decis ca extinderea procesului penal in cursul judecatii

poate avea loc oricand impotriva unei persoane fata de care s-a dispus in

timpul cercetarilor scoaterea de sub urmarire, nemaifiind necesara emiterea

prealabila a unei ordonante de redesc"idere a urmaririi penale#)%

In literatura juridica s-au ridicat numeroase c"estiuni in legatura cuaplicarea corecta a reglementarilor legate de scoaterea de suburmarire penala. S-a aratat astfel#%/1- daca procurorul nu este de acord cu propunerea organului de cercetare

penala de scoatere de sub urmarire penala nu restituie intotdeauna dosarul in

vederea continuarii cercetarilor penale. Astfel, daca se apreciaza ca in mod

gresit s-a retinut drept cauza de impiedicare a punerii in miscare a actiunii

121389840 Drept Procesual Penal Special

Documents

Transcript of 121389840 Drept Procesual Penal Special