Penal Special II

7/24/2019 Penal Special II

1/64

Titlul III

Infraciuni privind autoritatea i

frontiera de stat


2/64

CAPITOLUL I INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATIIArt. 2!. ULTRA"UL

Are ca si corespondent in VCp art. 239 Ultrajul, care era diferit in sensul ca el se referea, spre deosebire de

ultrajul din NCp doar la amenintare si celelalte infractiuni contra integritatii corporale, mai putin lovirea sau vatamarea

cauzatoare de moarte. Aceasta se raporteaza si la alte infractiuni art. !9" si art. !## savarsite impotriva functionarului.$%au adus in acest te&t si faptele comise impotriva unor membri de familie, fapte ce erau reglementate separat

in VCp. Au fost scosi din sfera unui subiect activ circumstantiat care da varianta agravata de la alin. '3( magistratii,

pentru ca acestia sunt trecuti la infractiuni contra justitiei.

)ege penala mai favorabila in functie de diferitele cazuri trebuie judecata. Omorul calificat in NCp

Avem de%a face cu o infractiune comple&a si incompleta, in sensul la care se refera art. " din )egea de punere

in aplicare a NCp, care se refera la norme incomplete si norme completatoare. *e fapt, norma aceasta este, norma de

referire, face trimitere la infractiunile respective din Cod si se completeaza cu dispozitiile de acolo.

O#iect $uridic%coincide cu obiectul juridic generic al capitolului, respectiv relatiile privind respectul

autoritatii de stat avand in vedere sensul foarte larg al notiunii de autoritate, notiune care se mai

confunda+suprapune cu sintagma putere de stat.

-ractic, este vorba, in principal, de cele 3 mai puteri ale statului legislativa, e&ecutiva si judecatoreasca, la

care se adauga si celelalte autoritati cum sunt prevazute in Constitutie. Ceea ce se protejeaza intra in mai

multe sensuri e protejata si autoritatea ca atare reprezentata de institutiile respective, dar si reprezentantii

institutiilor respective, cei care reprezinta in mod fizic nemijlocit autoritatea.

O#iect &aterial% nu avem un obiect material principal 'autoritatea nu se materializeaza(, dar avem un

o#iect &aterial secundar in momentul in care se e&ercita violente fizice asupra functionarului de o

intensitate mai mare sau mai mica. -ractic, se e&clude varianta amenintarii.

'u#iectii%

( activ nu este circumstantiat, poate fi orice persoana.Participatia este posibila in toate formele

( pasiv secundar este calificat+circumstantiat si este reprezentat de functionarul pu#lic, dar nu orice

functionar public, ci numai acela care indeplineste o functie ce implica e&ercitiul autoritatii de stat. n

principiu, poate fi subiect pasiv oricare din categoriile de functionari publici la care se refera art. !/" NCp,atat persoanele prevazute la alin. '!( lit. a(, b( si c(, cat si persoanele prevazute la art. !/" alin. '2(.

)egi care reglementeaza domeniile respective statutul politistului

CCR notiunea de functionar in penal are un sens autonom. 0edicii sunt functionari publici, in sensul

legii penale. n opinia prof. functionar public care e&ercita autoritatea de stat e si acela asimilatfunctionarului

public de la alin. '2(, profesiile liberale 'notar public, e&ecutor judecatoresc, e&pert si interpret(, in afara de

avocat, reprezinta autoritatea atata timp cat sunt avizati de 0inisterul 1ustitiei% autoritatea le valideaza

e&ercitarea profesiei.


3/64

)otarari preala#ile si RILpe problema e&pertului judiciar legat de luarea de mita este functionar

public pe art. !/" alin. '2(

n practicavec*e, in mod constant s%a admis ca politistul este subiect pasiv, paznicul unei $C este

functionar public in sensul art. 2"/, pentru ca este o lege speciala care il asimileazafunctionarului public.

&ista spete in care subiect pasiv a fost padurarul, agentul silvic. Nu e&ista infractiunea de ultraj in momentul

in care este vorba de un conflict particular, care nu are legatura cu atributiile de serviciu, nu e&ista infractiunede ultraj atunci cand functionarul public actioneaza abuziv sau isi depaseste atributiile de serviciu. -utem

avea orice alta infractiune, dar nu vom avea si ultraj.

4unctia de demnitate publica definita in )egea 2#5+26!6 privind salarizarea personalului bugetar in

ane&a !

'ituatia pre&isa este nevoie sa se indeplineasca o functie ce i&plica e+ercitiul autoritatii de stat , se

confunda cu conditia subiectului pasiv

Latura o#iectiva

a. ele&entul &aterial% coincide cu elementul material al infractiunilor la care se face trimitere

'infractiunile completatoare(% amenintare, lovire sau alte violente etc.

,+ista o conditie atasata laturii o#iective fapta trebuie sa se comita fie cand subiectul pasiv se afla

in exercitarea atributiilor de serviciu, fie fapta 'oricare din ele( trebuie comisa in legatura cu e&ercitarea

atributiilor de serviciu. 'sunt alternative(

% in timpul e&ercitarii atributiilor de serviciu inseamna momentul in care se afla in serviciu.

% a doua conditionare aici momentul poate fi imediat ulterior e&ercitarii atributiilor de serviciu, dar poate

avea loc in timp la o distanta mult mai mare, atata timp cat legatura de cauzalitate se pastreaza.

#. le-atura de caualitate% principala rezulta e&%re, dar vizavi de urmarea secundara, in cele mai multe

cazuri, ea trebuie dovedita

c. ur&area i&ediata% avem o urmare imediata principala, care e o stare de pericol pentru autoritate, si una

secundara care coincide cu urmarea imediata de la una din infractiunile completatoare

Latura su#iectiva% forma de vinovatie depinde de infractiunea completatoare, in sensul ca putem aveaspre e&emplu inclusiv praeterintentie, daca ne raportam la art. !95 sau !9", dar putem avea si intentie directa,

indirecta.

For&e%

( consu&are% in momentul in care se consuma celelalte infractiuni

( tentativa% nu are tentativa dar, in masura in care omorul ramane in faza de tentativa, am un ultraj

consumat raportat la o tentativa de omor

/ariante%


4/64

( asi&ilata in alin. 021%particularitatile acesteia sunt date de faptul ca se refera teoretic la savarsirea unei

infractiuni, alta decat cea de la alin. '!(, cu particularitatea ca aceste infractiuni trebuie sa fie apte sa

indeplineasca un anumit scop 'fie intimidarea subiectului pasiv, fie sa raspunda unei nevoi de razbunare fata

de subiectul pasiv(. 7eoretic, pot fi orice fel de infractiuni, furt, distrugere etc.

'copul nu califica intentia, nu am intentie directa, poate fi si indirecta, pastrand legatura cu

infractiunea completatoare, in functie de latura subiectiva a celei din urma

( asi&ilata in alin. 01% se refera la savarsirea unei infractiuni in conditiile de la alin. '2( impotriva unui

membru de familie al functionarului public. $pre deosebire de art. 239 !VCp, sfera e mai larga, pentru ca in

VCp se referea la sot sau ruda apropiata. Acum art. // NCp are o sfera mai larga

( a-ravata in alin. 031% se distinge printr%un subiect pasiv dublu circumstantiat, in sensul ca nu numai ca este

functionar public, dar el trebuie sa fie doar $andar& sau politist

'anctiuni% specificul normei incomplete, in sensul ca, pe langa celelalte elemente pe care leimprumuta de la normele completatoare, inclusiv pedeapsa se stabileste prin raportare la respectivele

infractiuni, fie e majorata cu !+3, fie cu !+2 in varianta de la alin. '5(

'e&inar*oi func ionari uci i in aceea i 8mprejurare o infrac iune de ultraj raportata la omorul calificat

infrac iune de omor consumata si una tentativ: doua infrac iuni de ultraj in forma continuata raportate la

un omor si la o tentativ:

$tatutul poli istului are obliga ia de a interveni si in afara orelor de serviciu

'pe a . Art 2"/ alin. '!( si '5( raportat la art. !93 ; 235 alin. '!( lit. e( cu re inerea art.3#

7? t


5/64

$ituatii tranzitorii aparent art. 2"# e lege mai favorabila, dar trebuie verificat in functie de alin. '3( si

ideea de dezincriminare a lui 25!.

O#iect $uridic% relatiile privind respectul datorat autoritatii, cu particularitatea ca in acest caz aceste

relatii privind autoritatea implica interdictia folosirii fara drept a unei calitati oficiale

O#iect &aterial% nu avem

'u#iectii%

( activ% in varianta tip poate sa fie orice persoana, iar in varianta asimilata de la alin. '2( avem un subiect activ

circumstantiat, fostul functionar public care indeplineste conditiile cerute de te&t

( pasiv%autoritatea lezata prin comportamentul respectiv

Latura o#iectiva

a. ele&entul &aterial% folosirea fara drept a unei calitati oficiale, utilizarea+invocarea unei calitati oficiale,

nu oricare, ci una care implica e&ercitiul autoritatii de stat

Conditie atasata laturii o#iective%invocarea trebuie sa fie fie insotita, fie urmata de un act pe care, in

mod normal, il realizezi in calitatea invocata in mod fraudulos.

#. le-atura de caualitate% rezulta din materialitatea fapteic. ur&area i&ediata% stare de pericol pentru autoritate

Latura su#iectiva% intentia in ambele modalitati, directa, indirecta

For&e%

( consu&are% in moemntul in care se realizeaza atat elementul material, cat si conditia atasata

( tentativa% nu este pedepsita

/ariante%

( asi&ilata% circumstantierea subiectului activ

( a-ravata in alin. 01% se raporteaza la alin. '!( si '2( si se particularizeaza prin faptul ca aduce o

conditionare in plus laturii obiective, fapta trebuie sa fie comisa in conditiile in care subiectul activ poarta fara

drept o uniforma sau un semn distinctiv al autoritatii publice

Art. 29. 'U'TRA:,R,A 'AU 6I'TRU:,R,A 6, IN'CRI'URI

O#iect $uridic% relatiile privind autoritatea, relatii ce presupun protejarea inscrisurilor ce provin de la

aceasta, mai e&act de la persoanele prevauzte in art. !/B sau !/" alin. '2( Cp


6/64

O#iect &aterial% inscrisurile care provin de la una dintre persoanele prevazute de art. respective 'art.

!/" alin. '2( si art. !/B(

nscrisurile trebuie sa emane+provina+sa fie in pastrarea sau detinerea unei autoritati din cele la care se

refera cele doua articole, mai putin acele inscrisuri care sunt utilizate in cursul unei proceduri judiciare, pentru

ca, in legatura cu acestea, am o incriminare speciala, la infractiuni contra justitiei, art. 2/".

'u#iectii%

( activ% necircumstantiat la varianta tip si este circumstantiat, functionarul public, la agravata la alin. '2(

( pasiv%institutia publica prevazuta de art. !/B sau art. !/" alin.'2( care detine sau pastreaza inscrisul

Latura o#iectiva

a1 ele&entul &aterial% elementul material de la furt sau de la distrugere

#1 le-atura de caualitate% rezulta din materialitatea fapteic1 ur&area i&ediata% coincide cu cea de la furt, respectiv de la distrugere

Latura su#iectiva%doar intentia, art. corespondent 252 din VCp avea un alin. '2( care sanctiona si

fapta comisa din culpa.

n acest moment, avem dezincriminare pe fapta din culpa, daca nu poate fi recalificata ca fiind neglijenta

in serviciu.

For&e%

( consu&are% ca la furt

( tentativa% se pedepsese

/ariante

( a-ravata%alin.'2( subiect pasiv circumstantiat

Art. 2;


7/64

Titlul I/

Infraciuni contra =nf>ptuirii

$ustiiei


8/64

Art. 2;;. N,6,NUNTAR,A

)ege penala mai favorabila pedepse asimetrice, legea penala mai favorabila se va aprecia in concre in

functie de orientarea instantei de judecata

O#iect $uridic% in principiu, pentru infractiunile din acest titlu, obiectul juridic generic e reprezentatde relatiile privind infaptuirea justitiei. &ista pentru fiecare infractiune si un o#iect $uridic special, parte din

obiectul juridic generic, iar primele infractiuni se refera practic la relatiile privind justitia penala% obiectul

juridic special este reprezentat de relatiile privind infaptuirea justitiei penale, care presupun, in cazul acestei

infractiuni, sprijinirea autoritatilor in luarea la cunostinta despre comiterea unor infractiuni grave


'u#iectii%( activ% nu e circumstantiat, poate fi orice persoana care ia cunostinta despre comiterea unei infractiuni grave

Participatia penala e posibila in forma instigarii si complicitatii. Nu se poate retine coautorat,

deoarece e&ista o obligatie individuala a fiecarei persoane de a aduce la cunostinta comiterea unei astfel de

fapte. n ipoteza in care mai multe persoane iau cunostinta de aceeasi fapta, fiecare va fi autor al infractiunii

( pasiv% statul, prin organul de justitie a carei activitate e perturbata prin nedenuntare

'ituatia pre&isa%e&istenta unei fapte prevazute de legea penala, fie contra vietii, fie o fapta care a

avut ca urmare moartea unei persoane

)egiuitorul se refera la fapta prevazuta de legea penala, nu infractiune prin fapta intelegem inclusiv

tentativa, acolo unde e posibila si mai intelegem ca se realizeaza situatia premisa c=iar si in ipoteza in care

pentru fapta respectiva nu se poate realiza din diferite motive tragerea la raspundere penala 'fapt justificativ

sau cauza de neimputabilitate( iresponsabil sau minor.

a( infractiuni contra vietii capitolul din titlul , intelegand inclusiv uciderea din culpa 'indiferent de

forma de vinovatie(

b( fapte praeterintentionate ce au ca urmare moartea victimei viol, tal=arie, lipsire de libertate, lovirisau vatamari cauzatoare de moarte si cele compuse 'ultraj sau violenta in familie(

Intra si tentativa? acolo unde e posi#ila

Latura o#iectiva

a1 ele&entul &aterial% omisiune, inactiune, neaducerea la cunostinta autoritatilor, neinstiintarea autoritatilor

cu privire la fapta grava de care subiectul activ a luat cunostinta

Conditie atasata ele&entului &aterial% instiintarea de indata, la scurt timp, fara intarziere. Nu e untermen absolut, un termen abstract ce poate fi fi&at, se va stabili in concret, in functie de imprejurarile

obiective ale spetei locul, timpul, anumit ragaz pe care trebuie sa il aiba pentru a actiona.


9/64

*estinatarul instiintarii in acest caz, legiuitorul se refera la autoritati, ceea ce inseamna ca, in

principiu, ar trebui sa fie sesizat organul de urmarire penala, dar, cum nu se individualizeaza e&pres, orice alte

autoritati ar fi informate, ar duce la ine&istenta infractiunii, spre deosebire de alte infractiuni 'omisiunea

sesizarii(, ceea ce inseamna ca nu se va realiza continutul obiectiv daca se instiinteaza alta autoritate decat

organul de urmarire penala. valabila cea realizata la !!2 sau in ipoteza in care persoana presupune ca

victima poate fi salvata si anunta o ambulanta, se poate considera ca a adus la cunostinta autoritatilor

#1 le-atura de caualitate% rezulta e& re din materialitatea faptei

c1 ur&area i&ediata% stare de pericol pentru infaptuirea justitiei, nu se cere un anume rezultat, o perturbare

efectiva a justitiei.

Latura su#iectiva% cu intentie directa sau indirecta. ste e&clusa culpa spre deosebire de omisiunea

sesizarii

*aca il loveste acum si moare peste un an, faptuitorul nu poate sa prevada decesul persoanei, decilipseste latura subiectiva a infractiunii, nu e&ista obligatia de instiintare a autoritatilor

For&e%

( consu&are% in momentul in care e&pira termenul rezonabil, sensul conditiei, e&presia de indata

( tentativa% nu este posibila

Ave& 2 caue de nepedepsire%

!. alin. '2( fapta comisa de un membru de familie cauza de nepedepsire, nu de e&cludere a infractiunii%

daca avem complicitate sau instigare, vor raspunde

D $pre deosebire de VCp s%a largit sfera de nepedepsire, inainte era sot si ruda apropiata

2. alin. '3( ipotezele in care se actioneaza c=iar dupa acel termen, dar in asa fel incat practic urmarirea

penala nu este afectata, adica fie se aduce la cunostinta autoritatilor inainte de punerea in miscare a

actiunii penale, fie autorul coopereaza c=iar si dupa punerea in miscare a actiunii penale

Art. 2;!. O@I'IUN,A ','I5ARII

O#iect $uridic% relatiile privind infaptuirea justitiei penale, care prevad obligatia functionarului public dea sesiza e&istenta unor fapte penale, care au legatura cu serviciul

O#iect &aterial% nu e&ista

'u#iectii%

( activ% circumstantiat, in sensul ca nu poate fi subiect activ decat functionarul pu#licin sensul art. !/" -E

Participatiae posibila in toate formele. &ceptia coautoratului, fiecare are obligatia de a aduce la cunostinta

( pasiv%statul prin organul de justitie a carui activitate a fost preiclitata


10/64

'ituatie pre&isa%e&istenta unei infractiuni in legatura cu serviciul. ntra in aceasta categorie atata

infractiunile de serviciu ca atare, dar si infrarctiuni in legatura cu serviciul, cum ar fi cele de coruptie sau alte

infractiuni care au legatura cu serviciul, intra in aceasta categorie, realizeaza situatia premisa inclusiv acele

infractiuni care au legatura nu cu serviciul in general, ci cu serviciul pe care il e&ercita functionarul public, in

sensul ca poate reprezenta spre e&emplu situatie premisa o infractiune de evaziune fiscala pe care inspectorul

ANA4, in virtutea obligatiilor lui de control, are datoria de a o sesiza si ulterior de a sesiza organele deurmarire penala.

ntr%o astfel de ipoteza, se poate pune problema unui concurs de infractiuni si va e&ista un concurs de

infractiuni intre omisiunea sesizarii si luarea de mita daca functionarul respectiv, in sc=imbul neindeplinirii

acestei atributii, primeste o suma de bani sau un folos pentru ca de principiu, daca activitatea prin care

functionarul public nu isi indeplineste atributiile reprezeinta prin ea insasi infractiune 'face un fals(, atunci

avem concurs intre luarea de mita si fapta respectiva.

Latura o#iectivaa. ele&entul &aterial% omisiune, inactiune, neinstiintarea, nesesizarea organelor de urmarire penala

Conditia atasata laturii o#iective se refera la timpul de reactie de indata. $pre deosebire de

infractiunea de la art. 2BB, legiuitorul fi&eaza clar si in concret organul ce trebuie sesizat, organul de urmarire

penala, in sensul art. "" C-p prin organ de urmarire penala intelegem procurorul, organele de cercetare

penala ale politiei judiciare si organele de cercetare speciale. n principiu, in aceasta situatie, cu privire la

aceasta infractiune, elementul material al laturii obiective se realizeaza si in ipoteza in care functionarul

public sesizeaza o alta autoritate, dar, in aceste situatii, practic, probabil, va lipsi latura subiectiva, daca se va

face sesizarea unei autoritati, alta decat cea indicata de te&tul de lege.

#. le-atura de caualitate% rezulta in mod direct

c. ur&area i&ediata% stare de pericol

Latura su#iectiva% intentie in cazul alin. '!( si culpa in cazul alin. '2(, la varianta atenuata

For&e%

( consu&are% in momentul in care trece termenul rezonabil

( tentativa% nu este posibila

/ariante

( atenuata% forma de vinovatie culpa

Art. 2;4. IN6UC,R,A IN ,ROAR, A OR:AN,LOR "U6ICIAR,

4ata de vec=iul te&t, denuntarea calomnioasa, fapta se refera si la denuntul unei fapte penale, in

concret, fara ca ea sa fie legata de o anumita persoana, in timp ce legea vec=e se referea numai la denuntarea

unei fapte comise de o anumita persoana, te&tul se referea la invinuirea mincinoasa cu privire la savarsirea


11/64

unei infractiuni de catre o anume persoana. $e largeste sfera infractiunii, daca pun organele de justitie penala

pe o pista ine&istenta, se considera infractiune, c=iar daca nu mentionez persoana care a comis%o. $ub acest

aspect, /Cp poate fi le-e &ai favora#ila, pentru ca nu reprezinta infractiune in aceasta ipoteza. )egea noua

e mai favorabila pe alin. '!(, deoarece prevede pedeapsa amenzii alternativ, ceea ce nu era in VCp, iar in

privinta variantei de la alin. '2( nu avem situatii tranzitorii.

ste valabila si o sesizare in rem, cu privire la fapta, ceea ce pe VCp nu era posibil pentru ca si inaceste cazuri activitatea de justitie penala poate fi bulversata prin punerea organelor de urmarire penala pe

niste piste false

O#iect $uridic% relatiile privind infaptuirea justitiei penale, relatii care presupun ca activitatea

organelor de urmarire penala si a instantelor penale sa nu fie distorsionata, deviata de la cursul firesc prin

sesizari mincinoase sau probe mincinoase.

O#iect $uridic secundar drepturile si libertatile persoanei, eventual invinuita pe nedrept, pentru ca

e&ista si varianta denuntarii unei fapte in general, nu legata de o anumita persoana

O#iect &aterial%nu avem

n ceea ce priveste varianta agravata, probele nereale nu reprezinta obiect material al infractiunii, ci

eventual pot reprezenta unprodus al infractiunii.

'u#iectii%

( activ% necircumstantiat

Participatia penala este posibila in toate formele, inclusiv in varianta coautoratului, cand doua sau

mai multe persoane intocmesc impreuna o sesizare neadevarata. *aca o persoana invinuieste mincinos prin

denunt o alta persoana de comiterea unei fapte penale, iar un alt participant ticluieste sau produce probe,

primul va raspunde ca autor pentru varianta tip, al doilea pentru varianta agravata.

Nu avem inducerea in eroare a organelor judiciare in momentul si in masura in care o persoana se

autoinvinuieste mincinos sau ticluieste probe nereale impotriva lui insusi.

( pasiv% general este statul prin organele de justitie ale caror activitati sunt perturbate, dar, ina cest casz putemavea si un subiect pasiv adiacent, persoana invinuita mincinos

Pluralitatea de su#iecti pasivi antreneaa pluralitate de infractiuni% daca prin acelasi denunt mai

multe persoane sunt invinuite mincinos de comiterea aceleiasi infractiuni sau de infractiunni difernte, se va

retine un concurs de infractiuni.

$pre deosebire de te&tul anterior, in cazul infractiunii din NCp nu ave& situatie pre&isa. -entru

vec=iul te&t aveam pe alin. '2(, unde deja era o cauza penala pe rol

Latura o#iectiva


12/64


13/64

$e da aceasta posibilitate, autorului pentru ca este inca un moment in care lezarea intereselor

infaptuirii justitiei penale nu este de foarte amre amploare, inca e&ista itneresul de a se afla adevarul.

Art. 2;9. FA/ORI5AR,A FAPTUITORULUI

Are drept corespondent art. 2B5 favorizarea infractorului% o modificare denumire marginala apar sialte diferente, spre e&emplu dispare o precizare din te&tul anterior,fara o intelegere peralabila, pentru ca era

redundanta daca ne referim la art. 5# Cp privind complicitatea. Nu apar modificari de substanta. 7e&tul VCp

era foarte e&plicit. Conform art. 5# alin. '2( daca e&ista intelegere prealabila avem o complicitate anterioara.

$intagmapentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii% aparea si ipoteza in care se

asigura faptuitorului folosul sau produsul infractiunii% disparitia tezei trebuie pusa in legatura cu noua

reglementare a tainuirii pentru ca, spre deosebire de VCp, vec=iul te&t de la tainuire nu mai pune conditia ca

acesta sa urmareasca obtinerea unui folos material. n aceasta ipoteza, orice favorizare a infractorului pe VCp

legat de aceasta teza devine tainuire, in aceasta conditie era normal sa dispara aceasta varianta de lafavorizare.

0odificarile de la tainuire si favorizare au vizat aspecte ceva mai largi, pentru ca modificarea de la

tainuire viza si o ifractiune dintr%o lege speciala.

Le-ea penala &ai favora#ila trebuie stabilita in concret pentru ca sunt pedepse asimetrice

O#iect $uridic% relatiile privind infaptuirea justitiei penale, care presupun interdictia obstructionarii

justitiei prin ajutarea infractorului


'u#iectii%

( activ% necircumstantiat

Participatia penala este posibila in toate formele

( pasiv% organul judiciar a carui activitate este perturbata

Latura o#iectiva

a1 ele&entul &aterial% consta in ajutorul dat faptuitorului, se poate realiza atat prin actiune cat si prininactiune

Conditie atasata laturii o#iective% actiunea de ajutorare sa fie de asa maniera incat sa impiedice sau sa

ingreuneze cercetarile intr%o cauza penala sau impiedicarea sau ingreunarea tragerii la raspundere penala sau

e&ecutarii pedepsei

#1 le-atura de caualitate% rezultadirect

c1 ur&area i&ediata% o stare de pericol

Latura su#iectiva% intentia in ambele modalitati, directa sau indirecta


14/64

7rebuie sa avem in vedere aceasta conditie care vizeaza si latura subiectiva, respectiv ajutorul sa fie dat in

scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor

For&e%

( consu&are% in momentul realizarii elementului material

( tentativa% nu este pedepsita

Art. 2!


15/64

( activ% nu e circumstantiat, dar conform alin. '3( al art. 2/6 este e&clus membrul de familie

( pasiv%poate fi si o persoana juridica si nici el nu este circumsstantiat

'ituatie pre&isa% e&istenta unui bun provenit din comiterea unei fapte penale

)egea nu distinge despre ce fapta penala este vorba si poate reprezenta situatie premisa nu numaibunul obtinut dintr%o infractiune patrimoniala, ci cel obtinut din orice alta infractiune. Aceasta situatie

premisa face ca infractiunea de tainuire sa fie teoretic o infractiune corelativa, deci am nevoie de o infractiune

anterioara acest caracter de infractiune corelativa nu ii inlatura insa autonomia tainuirii, in sensul ca daca

fapta initiala din care provine bunul, dintr%un motiv sau altul nu poate fi urmarita, faptuitorul nu poate fi tras

la raspundere, e vorba de o cauza de neimputabilitate, e minor sau iresponsabil, tainuirea subzista.

Latura o#iectiva

a1 ele&entul &aterial% o actiune care se poate realiza prin cele 5 modalitati alternativeprevazute e&presde legiuitor

( pri&irea% luarea bunului, acceptarea lui cu titlu de depozit in principiu

( do#andirea% insusirea bunului, trecerea in proprietate a acestuia

( transfor&area%presupune o modificare a substantei sau a formei acestuia, care se poate realiza prin diferite

procedee, cum ar fi demontarea bunului, topirea lui, vopsirea si asa mai departe astfel incat acesta sa fie greu

sau imposibil de recunoscut

( inlesnirea valorificarii unui #un% ajuorul dat pentru instrainarea bunului contra unui folos poate fi vorba

fie de vanzare, fie de inc=iriere

6aca se realieaa succesiv doua sau &ai &ulte &odalitati? unitatea nu se pierde

#1 le-atura de caualitate% rezulta in mod direct

c1 ur&area i&ediata%

( principala% stare de pericol pentru infaptuirea justitiei

( secundara%sc=imbarea situatiei de fapt a bunului

Latura su#iectiva% in actuala configuratie si plasare se comite cu intentie in ambele modalitati'in

VCp se comitea cu intentie directa pentru ca dincolo de scop ne raportam la urmarea imediata principala, careera in economia VCp sc=imbarea starii de fapt a bunului(

Avem o conditie atasata laturii su#iective, pentru e&istenta infractiunii e necesar ca faptuitorul

% fie sa cunoasca faptul ca bunul provine dintr%o fapta penala cunoaste sigur acest lucru

% fie sa prevada, din imprejurari concrete, ca acesta provine din infractiune toate aparentele justifica sa

banuiasca ca bunul provine din infractiune

n ambele ipoteze nu este necesar ca faptuitorul sa cunoasca natura infractiunii initiale, el nu e

obligat+nevoie sa stie ca e vorba de furt inselaciune luare de mita etc.

-roblema raportului intre instigare si tainuire in momentul in care avem si o instigare, se retine numaitainuire nu si instigare

n cazul actelor repetate vom avea complicitate si nu tainuire cu e&ceptia primului act ') 266#(


16/64

For&e%

( consu&are% are loc in momentul realizarii elementului material infractiunea poate avea forma

continuata 'e&emplu in cazul transformarii succesive a unui bun(

( tentativa% nu e pedepsita

% cauza de nepedepsire in alin. '3(

Art. 2!2. INFLU,NTAR,A 6,CLARATIILOR

'ituatii tranitorii% doar cand fapta respecta tiparul fostului art. 2B! legea vecge e mai faorabila

O#iect $uridic%relatiile privind justitia in general si in sfera acelui obiect juridic special


'u#iectii%

( activ% nu e circumstantiat

'ituatie pre&isa% o situatie premisa pentru prima modalitate a elementului material atunci cand

persoana este constransa sa nu sesizeze organele de urmarire penala, avem fie o fapta in curs de urmarire

penala, fie o fapta susceptibila de a fi urmarita penal si tocmai persoana e oprita sa aduca la cunostinta pentru

celelalte elemente avem ca situatie premisa e&istenta unei cauze penale, civile sau a unei proceduri judiciareeste vorba de celelalte ipoteze cand persoana e pusa sa nu dea sau sa dea declaratii mincinoase

Latura o#iectiva

a1 ele&entul &aterial% actiune, respectiv actiunea de incercare de a determina sau de determinare a unei

persoane prin modalitati e&pres prevazute de te&t, respectiv corupere, constrangereori alta fapta cu efect

vadit intimidant cu conditia atasata elementului material ca aceasta constrangere sa vizeze urmatoarele

imprejurari persoana sa nu dea declaratii, sa nu sesizeze organele, sa isi retraga declaratiile, sa dea declaratii

mincinoase ori sa nu prezinte probe intr%o cauza penala+civila sau orice alta procedura judiciara partial oinstigare in limitee unei convingeri, dar avem si varianta constrangerii

#1 le-atura de caualitate% rezulta direct

c1 ur&area i&ediata% stare de pericol

Latura su#iectiva% intentie in ambele modalitati

For&e%

( consu&are%are loc instantaneu in momentul realizarii elementului material

( tentativa% nu este incriminata, dar practic ea este asimilata faptei consumate deoarece este incriminata

c=iar incercarea de a determina


17/64

Art. 2!. @ARTURIA @INCINOA'A

Acest art. are corespondent in VCp art. 2B6, dar apar ceva modificari in structura infractiunii, in sensul

ca in VCp aveam ca subiect activ doar martorul e&pertul si interpretul. Aici se largeste sfera subiectului activ,

introducandu%se si martorul cu identitate protejata si investigatorul sub acoperire pentru ceilalti subiecti

activi, cu e&ceptia celor ", au fost trecuti intr%o varianta agravata, VCp nu facea distinctie intre ei. Apare o altamodificare fata de legea vec=e tot in ipoteza legata de martuira mincinoasa in cazul unei fapte care se

pedepseste cu detentiune pe viata sau inc=isoare ;!6 ani in masura in care avem aceiasi subiecti activi ca in

legea vec=e '3( pot sa apara situatii tranzitorii numai cu privire la martor, pentru ca el ramane in varianta tip

in noua infractiune si pentru martor avem legea mai favorabila NCp. -entru ceilalti 2, care au fost trecuti la

varianta agravata, pedeapsa e aceeasi, nu avem situatii tranzitorii.

O#iect $uridic% relatiile privind infaptuirea justitiei 'general(, relatii care presupun aflarea adevarului

in cauzele in care se audiaza martori 'cu identitate protejata(, investigator sub acoperire, e&perti sau interpreti% secundar se poate referi fie la libertatea persoanei, fie la relatii patrimoniale in masura in care marturia

mincinoasa produce si astfel de consecinte


'u#iectii%

( activ%

B circumstantiat pentru alin. '!( martorul acea persoana c=emata spre a fi audiata intr%o cauza deoarece se

presupune ca are cunostinte despre imprejurari ce pot servi la aflarea adevarului

in varianta agravata avem mai multe, in primul rand martorul cu identitate protejata% art. !2" Cpp avem un

alt subiect activ, investigatorul sub acoperire art. !5# Cpp e&pertul sau interpretul, persoana autorizata si

calificata intr%un anumit domeniu si ale carei cunostinte sunt necesare pentru lamurirea cauzei, e&perti

contabili, te=nici, in constructii etc.

Participatia penalae posibila sub toate formele, dar coautoratul nu poate fi realizat decat in ipoteza

e&pertilor in cazul in care 2 sau mai multi e&perti sunt c=emati ca in comun sa faca un raport de e&pertiza, in

rest, daca vorbinm de martor sau interpret, fiecare raspunde ca autor pentru infractiune

'ituatie pre&isa% sunt necesari martori sau altii$e poate comite si in faza de urmarire penala si c=iar si atunci cand martorul nu este reaudait in

instanta, iar declaratia data la urmarire penala nu este folosita la pronuntarea solutiei

Latura o#iectiva

a1 ele&entul &aterial% actiunea de a face afirmatii mincinoase sau omisiunea de a declara tot ce stie

Conditie atasata ele&etului &aterial actiunea sau omisiunea sa fie in legatura cu imprejurari

esentiale ale cauzei care aveau legatura cu obiectul cauzei

#1le-atura de caualitate% rezulta e& rec1ur&area i&ediata% crearea unei stari de pericol pentru infaptuirea justitiei, pentru e&istenta infractiunii nu

e necesar sa se pronunte o solutie gresita


18/64

Latura su#iectiva% intentie, trebuie stabilita cu multa atentie mai ales in cazul martorului, deoarece

e&ista posibilitatea ca acesta sa nu fie de rea%credinta, ci sa aiba o perceptie deformata asupra realitatii

For&e%

( consu&are% in momentul in care fie se inc=eie declaratia cand e vorba de un martor, fie in momentul incare e&pertiza e inc=eiata si depusa la dosar in cazul savarsirii prin inactiune a faptei% declaratii succesive

ale martorului in aceeasi cauza

( tentativa%nu e posibila

Art. 2!3. RA5UNAR,A P,NTRU A"UTORUL 6AT "U'TITI,I

Aceasta infractiune nu are corespondent in VCp, deci nu se pune problema situatiilor tranzitorii. steo infractiune comple&a, pentru ca se construieste pe continutul unei alte infractiuni la care se adauga practic o

conditie legata de latura subiectiva, mai precis, e&istenta unui mobil.

O#iect $uridic%

% principal relatiile privind infaptuirea justitiei, in general, nu doar cea penala, relatii care presupun protejarea

libertatii si integritatii personelor care sprijina activitatea organelor judiciare

% secundar imprumutat de la infractiunea de baza

O#iect &aterial%putem avea doar un obiect material secundar, in masura in care infrractiunea debaza are un asemenea obiect poate fi vorba despre corpul persoanei, daca avem de%a face cu o infractiune

care are acest obiect material, dar poate fi si un bun

'u#iectii%

( activ% nu e circumstantiat

n principiu, participatia e posibila in toate formele ei

( pasiv

( principal% statul prin organul judiciar a carui activitate e pusa in persicol% secundar circumstantiat, persoana ce a participat in modul indicat de te&tul incriminator la o

activitate judiciara, fie a sesizat organele de urmarire penala, fie a dat declaratii, fie a prezentat probe intr%o

cauza penala, civila

-oate fi atat persoana care realizeaza aceste activitati, cat si un membru de familie.

pot fi martor, e&pert, interpret, partea civila, partea vatamaat, inclusiv un participant la o infractiune, un

coautor sau un complice sau un membru de familie

'ituatie pre&isa% activitate desfasurata in cadrul unei proceduri judiciare de catre o persoana victima

directa sau indirecta a infractiunii.


19/64

Latura o#iectiva

a1ele&entul &aterial%elementul material corespunde cu cel al infractiunii comise de baza

#1ur&are i&ediata

( principala% stare de pericol pentru infaptuirea justitiei

( secundara%corespunde infractiunii de baza

c1le-atura de caualitate

Latura su#iectiva% avem in aceasta infractiune ca forma de vinovatie cea a infractiunii de baza

intentie sau praeterintentie 'e& vcm( dar ceea ce e important la latura subiectiva e e&istenta unei conditii

atasate elementului subiectiv, si anume e&istenta unui mobil, respectiv razbunarea pentru acea activitate a

victimei care reprezinta situatia premisa % altfel nu avem art. 2/5, dar voi avea totusi infractiunea de baza.

7ocmai aceasta conditie a laturii subiective da caracterul compel& al infractiunii pentru ca pentru oricare

infractiune se adauga aceasta conditie

For&e% se urmeaza configuratia infractiunii de baza

( consu&are%consumarea infractiunii de baza

( tentativa% nu se pedepseste, dar in masura in care infractiunea de baza e susceptibila de tentativa si

ramane in faza tentativei am un art. 2/5 raportat la o tentativa la infractiunea respectiva 'e& art. 2/5 in

forma consumata raportat tentativa la omor(% o astfel de problema nu se pune in cazul infractiunilor de

baza care nu au forma tentativei

'anctiuni% avem un sistem specific, in sensul ca sanctiunea se raporteaza la infractiunea de baza, limiteleacesteia fiind majorate cu o treime. *in aceasta perspectiva, infractiunea de razbunare pentru ajutorul dat

justitiei poate fi privita ca o varianta agravata a oricareia dintre infractiunile de baza

Art. 2!. 'U'TRA:,R,A 'AU 6I'TRU:,R,A 6, PRO, ORI 6, IN'CRI'URI@


20/64

O#iect &aterial%inscrisurile care apartin unei proceduri judiciare sau sunt destinate unei proceduri

judiciare, precum si mijloacele materiale de proba, care apartin unei proceduri judiciare sau unei cauze

diferenta afata de art. 2"9 Cp, pentru care nu reprezinta obiect material inscrisurile care apartin unei cauze

judiciare

n varianta asimilata de la alin. '2( este posibil sa am un inscris care emana de la o alta institutie

publica, care sa fie insa destinat, si atunci reprezinta obiect material

'u#iectii%nu sunt circumstantiati, participatia este posibila

'ituatie pre&isa% este necesar sa pree&iste o procedura judiciara in curs sau o cauza in curs de

solutionare. n afara acestei situatii premisa, putem avea o alta infractiune, dar nu art. 2/"

Latura o#iectiva

a1 ele&entul &aterial% este reprezentat printr%o actiune concretizata in " modalitati prevazute e&pres de

legiuitor% sustra-erea reprezinta un ec=ivalent al elementului material de la furt in practica anterioara in cazul

sustragerii a unor procese verbale de indeplinire a procedurilor de citare

% distru-erea corespunde partial elementului material de la distrugere, in sensul in care intelegem prin

distrugere doar desfiintarea totala a inscrisului sau mijlocului de proba respectiv in practica anterioara s%a

retinut infractiunea corespunzatoare in cazul distrugerii unor procese%verbale de constatare a unui accident,

percum si inscrisurile referitoare la probele biologice recoltate

% retinerea oprirea inscrisului sau a mijlocului de proba din parcursul firesc al cauzei

% ascunderea sc=imbarea situatiei de fapt a bunului, a locului firesc al acestuia, astfel incat acesta sa devina

inaccesibil cauzei poate realiza acest element de regula persoana care are dreptul sa retina sau sa manipuleze

inscrisurile sau probele respective, pentru ca altfel, in principiu, nu voi avea ascundere, ci voi avea sustragere

% alterarea distrugere partiala, degradare a inscrisurilor sau a mijloacelor materiale de proba

#1 le-atura de caualitate%rezulta din materialitatea faptei

c1 ur&area i&ediata% stare de pericol, putem vorbi si de o urmare secundara care se refera la integritatea

inscrisurilor

Latura su#iectiva% avem de%a face cu intentie directa, calificataaici prin scop, acela de a impiedicaaflarea adevarului, fiind necesar acest scop ca o conditie a laturii subiective, e inevitabil ca autorul sa

urmareasca si afectarea relatiilor privind infaptuirea justitiei, lucrand in scopul de a impiedica aflarea

adevarului, implicit el urmareste afectarea relatiilor de infaptuire a justitiei

For&e%

( consu&are%la realizarea elementului material

( tentativa%nu este incriminata

/ariante


21/64

( alin. 021% varianta asi&ilataea e&ista si in VCp da era tratata in acelasi alin. si e vorba de impiedicarea prin

orice alt mod, diferit de alin. '!(, ca un inscris necesar solutionarii cauzei emis de catre un organ judiciar sau

adresa acestuia sa ajunga la destinatar

Avem un obiect material limitat fata de prima varianta, este vorba de un inscris fie emis de organul

judiciar, fie destinat acestuia, in plus, avem conditia ca acesta sa fie necesar solutionarii cauzei, deci nu orice

inscris.lementul material consta in impiedicarea in orice alt mod ca inscrisul sa ajunga la destinatar

$peta nee&pedierea unui raport de e&pertiza necesar solutionarii cauzei% e discutabil daca intr%o asemenea

ipoteza avem ipoteza de la alin. '2( sau '!( sub forma retinerii inscrisului respectiv, fiind vorba de variante

asimilate nu e&ista consecinte practive

Art. 2!4. INCALCAR,A 'OL,@NITATII ',6INT,I

Acest articol are un corespondent partial in art. 2/2!

din VCp sfidarea organelor judiciare% modificarea esentialaa te&tului este aceea ca in NCp infractiunea se refera doar la fapte care se petrec in instanta, de catre o persoana care

participa sau asista la procedura aici e vorba doar de solemnitatea instantei, pentru celelalte situatii e&ista ori alte

infractiuni ori nu e nevoie sa se retina o infractiune, daca e vorba de o atitudine sfidatoare in cursul unei anc=ete penale

protectia nu era necesara prin aceasta infractiune pe o alta portiune.

Art. 2!9. ULTRA"UL "U6ICIAR

Aceasta infractiune a fost desprinsa din infractiunea de ultraj, unde era o agravata pentru judecator in noua

configuartie protejeaza atat magistratii, cat si avocatul 'in ultimul alin(, pentru ca in acest caz relatiile de infaptuire a

justitiei sunt lezate, modificarea infractiunii in sensul ca se protejeaza si avocaul, deci nu putea ramane contra autoritatii

pentru ca el nu e functionar public.

Art. 24


22/64

Art. 24. ,/A6AR,A

Are drept corespondent art. 2B9 VCp spre deosebire de VCp, la varianta tip nu e&ista, nu sunt

modificari, in afara de limita ma&ima a pedepsei care a crescut la 3 de la 2 ani. *in perspectiva alin. '!(, VCp

e lege mai favorabila, iar la varianta agravata de la alin. '2( a ramas numai ipoteza savarsirii prin violente sauarme, fata de dispozitiile VC- unde aveam si ipoteza faptei comisa de 2 sau mai multe persoane impreuna% si

aici ca si la alte infractiuni legiuitorul a considerat ca aceasta ipoteza poate fi suplinita prin partea generala

art. // lit.a(% NCp este mai favorabila pentrru ipoteza ramasa, violente sau arme, pentru ca avem de la ! la "

ani spre deosebire de VCp care prevedea 2%# ani.

noutate a incriminarii este data de aparitia celor 2 variante asimilate, cele de la alin. '3( lit. a( si b(

care nu e&istau in VCp, in sensul ca nu erau prevazute e&pres, dar, de%a lungul timpului, jurisprudenta a

asimilat aceste ipoteze de fapt evadarii de la varianta tip. -ractic, legiuitorul nu a facut altceva decat sa

clarifice si sa prevada e&pres niste ipoteze care oricum erau luate in calcul de jurisprudenta.egimul sanctionator, avem tot o clarificare, in acord cu jurisprudenta, in sensul ca legiuitorul a spus foarte

clar ca pedeapsa se adauga la restul ramas nee&ecutat, in VCp se spunea ca pedeapsa se adauga la pedeapsa

e&ecutata>?divergente daca se adauga la cea intreaga sau la restu ramas nee&ecutat% RIL se adau-a la restul

ra&as nee+ecutatE

O#iect $uridic% relatiile privind infaptuirea justitiei, care presupun respectarea starii de retinere sau

detinere dispusa de organele competente


'u#iectii%

( activ%este circumstantiat, persoana aflata in stare privativa de libertate, adica fie retinuta in baza unei

ordonante de retinere, fie detinuta in baza unui mandat de arestare preventiva sau a unui mandat de e&ecutare

a pedepsei

$tarea de privare de libertate, respectiv aceea de detinere se refera inclusiv la arestul la domiciliu

conform NC-p

Participatia penala e posibila doar sub forma instigarii, deoarece complicitatea la evadare va

reprezenta infractiunea de la art. 2#B inlesnirea evadarii, iar coautoratul nu este posibil pentrru ca fiecare

persoana e autor al infractiunii de evadare( pasiv%un subeict pasiv general statul prin institutia ce avea in paza persoana respectiva

'ituatia pre&isa% legata de calitatea subiectului activ, trebuie sa pree&iste o stare privativa de

libertate in sensul de retinere sau detinere sunt asimilate acestei stari si ipotezele de la alin. '3(

Latura o#iectiva

a1 ele&entul &aterial%la varianta tip si cea agravata consta intrr%o actiune respectiv cea de evadare din

starea de retinere sau detinere, modalitatile concrete sunt e&trem de diverse, evadarea poate sa aiba loc dinlocul de detinere sau retinere dar au e&istat mai multe cazuri in practica de evadare pe perioada transportarii

persoanei retinute sau detinute de la un loc la altul, evident transportul sub escorta, au e&istat cazuri in care


23/64

evadarea a avut loc fie din sediul politiei, fie din sediul parc=etului, fie in mod e&ceptional mai rar, din fata

instantei

)a varianta asimilata de la alin. '3( lit. a( elementul material consta intr%o omisiune, respectiv

neprezentarea nejustificata a persoanei condamnate la locul de retinere

)it. b( elementul material consta in actiunea de parasire a locului de munca, fara autorizare aceasta

ipoteza se refera la situatia in care condamnatul se afla in e&teriorul locului de detinere si fara paza este vorbade acei condamnati care e&ecuta pedeapsa de la inceput sau un anumit moment in regim desc=is

#1 ur&area i&ediata%stare de pericol pentru infaptuirea justitiei

Latura su#iectiva%intentia directa sau indirecta 'in varianta neprezentarii(

For&e%

( consu&are%la primele 2 variante in momentul in care autorul iese din starea de retinere+detinere

asta inseamna ca paraseste incinta spatiului in care e retinut sau detinut, la lit. b( parasirea locului de

munca

( tentativa% e posibila pe alin. '!( si '2(, la varianta de la alin. '3( lit. a( neprezentarea nejustificata

analiza latura subiectiva si sa rezulte clar intentia si de asemena trebuie e&aminate cu multa atentie

eventualele evenimente ce ar justifica neprezentarea% calamitate naturala gen cutremur, inundantii,

accidente, boala alt eveniment cu consecinte negativea supra persoanei condamnate si care sa il impiedice

sa se intoarca, iar pe lit. b( trebuie sa e&iste o folosire fara autorizare daca persoana condamnata primeste

aurotizarea necesara, nu poate fi evadare


24/64

Titlul /

Infraciuni de corupie i de

serviciu


25/64


26/64

% activ funcGionarul public K!/" alin. '!( Fi '2( din CodL, dar poate fi subiect activ Fi o alt: persoan: din

cele prev:zute la art. 36#. Angajatul unui funcGionar public, 8n sensul art. !/" alin. '2(, dar Fi conform lui 36#,

o persoan: care 8ndeplineFte o 8ns:rcinare 8n orice mod, pentru o persoan: juridic: pur Fi simplu. In felul

acesta, sfera subiectului activ este e&tins: aproape la ma&im, intr: cam aceleaFi persoane care intrau 8n

categoria defuncionari, adic: inclusiv persoanele care erau angajate 8ntr%o form: sau alta.

$igur c: noua configuraGie a te&tului de la art. 2#9, 8n raport de modific:rile aduse noGiunii defuncionar publica 8nceput s: pun: probleme 8n practic: cu privire la 8ntinderea noGiunii Fi la persoanele ce

fac parte din aceast: categorie. *eja e&ist: dou: soluGii date de CC1 H Completul de dezlegare a unor

ntrebri prealabile.

Una dintreele se refer: la medic Fi s%a stabulit c: medicul angajat 8ntr%un spital public este funcGionar

public 8n sensul art. !/" alin. '!( lit. b(, teza a %a. Mi aici avem *ecizia nr. 2B+26!5 a CC1. )ucurile nu sunt

8nc: definitiv clarificate, pentru c: ast:zi am primit o nou: solicitare din partea CC1, 8ntr%o alt: c=estiune

prealabil:, 8n care se pune problema dac: 8n m:sura 8n care f:r: o pretindere sau o promisiune prealabil:, un

pacient, dup: efectuarea actului medical, face o donaGie medicului, aceast: fapt: ar trebui sau nu s:beneficieze de dispoziGiile unui articol din )egea privind protecia pacientului, care, 8n mare, spune c:

pacientul poate s: ofere donaGii+cadouri persoanelor din instituGia medical:, 8n condiGiile legii. Aceste

dispoziGii ar putea reprezenta un act justificativ. -roblema este 8ns: foarte delicat: Fi de r:spunsul ei va

depinde dac: pe viitor sumele primite de medici dup: realizarea actului medical pot sau nu reprezenta luare

de mit.

-roblema asta cu medicul subiect activ sau nu, e vec=e Fi au e&istat mai multe tentative din partea

medicilor de a introduce dispoziGii 8n diferite legi ale profesiei, care s: 8nl:ture medicul din categoria

subiecGilor activi.

O a doua deciiepe acest subiect se refer: la e&pertul judiciar H *ecizia nr. 26+26!5, prin care se

stabileFte c: e&pertul judiciar este funcGionar public asimilat, adic: intr: 8n categoria prev:zut: de art. !/"

alin. '2(.

Cele mai multe probleme legate de jurisprudenG: 'cea anterioar: NCp( au fost cantonate tot 8n zona

subiectului activ al infracGiunii. *e%a lungul timpului, s%a stabilit c: este subiect activ, de pild:, judec:torul,

primarul, procurorul, lic=idatorul judiciar etc. o categorie foarte larg: H persoane ce ocup: o funcGie de

demnitate public:, parlamentari etc.

7ot legat de subiectul activ, 8n mod constant, 8n jurisprudenGa Fi doctrina de dup: !9#9, s%a consideratc: avocatul nu poate fi subiect activ al infracGiunii de luare de mit. l nu este 8n niciun fel funcGionar public.

% pasiv instituGia sau persoana pentru care subiectul activ desf:Foar: o activitate.

'ituaie pre&is> e&istenGa unor 8ndatoriri de serviciu 8n leg:tur: cu care se comite fapta. AtenGie, nu este

relevant: natura juridic: prin care se stabilesc respectivele 8ndatoriri H nu e obligatoriu s: avem de%a face cu

un contract de munc:, idee conturat: Fi prin interpretarea art. 36# NCp.

Latura o#iectiv>

a( ,le&entul &aterial o acGiune 8n trei modalit:Gi, respectiv


27/64

% aciunea de a pretinde #ani sau alte foloase> a solicita% aciunea de a pri&i #ani sau alte foloase> a intra 8n posesia fizic:, nemijlocit:% aciunea de a accepta pro&isinea de #ani sau alte foloase > a fi de acord cu promiterea unor bani

sau unor foloase.

Acestea pot fi f:cute direct, indirect, pentru sine sau pentru altul.

Condiie ataat> laturii o#iective ca fapta, 8ntr%una din modalit:Gi, s: se fac: 8n leg:tur: cu

8ndeplinirea, ne8ndeplinirea, urgentarea ori 8nt o stare de pericol pentru relaGiile de serviciu.

c( le->tura de caualitate ex re.

Latura su#iectiv> intenGia direct: Fi indirect:. Atenie, pe VCp se considera c: infracGiunea se comite

doar cu intenGie direct:, av continuat>, c


28/64

/ariante o variant: atipic:, cea din alin. '2( Fi care se refer: la un subiect activ dublu circumstanGiat,

c cele spuse la luarea de mit: sunt valabile.

Latura o#iectiv>

a1 ele&entul &aterial o acGiune, care poate 8mbr:ca trei modalit:Gi


29/64

% pro&isiunea de #ani ori alte foloase> un angajament c: va remite bunuri sau alte foloase, din partea

subiectului pasiv% oferirea de #ani sau alte foloase> prezentarea, 8nf:GiFarea folosului injust, 8n vederea 8nsuFirii de

c:tre funcGionar, dac: acesta este de acord s: 8ndeplineasc:, nu 8ndeplineasc: etc% darea de #ani sau alte foloase> presupune o remitere efectiv: a bunului sau folosului respectiv.

*ac: avem reunite dou: modalit:Gi distincte, unitatea infracGional: nu este atins:.

Condiia ataat> laturii o#iective ca banii sau foloasele s: fie 8n leg:tur: cu atribuGiile de serviciu.D Mi aici avem o modificare esenGial: faG: de legislaGia anterioar: dac: pe VC-, oferirea de bani dup:

realizarea actului Fi primirea corelativ: de c:tre funcGionar, pentru funcGionar 8nsemna primire de foloase

necuvenite, pentru cel ce oferea nu aveam dare de mit:. In NC-, c o stare de pericol.

c1 le->tura de caualitate ex re.

Latura su#iectiv> intenGia direct: sau indirect:.

For&e

% consu&areaare loc 8n momentul realiz:rii elementului material.

% tentativa nu este incriminat:, deFi se poate spune c: modalit:Gile oferirii, respectiv promiterii,

respectiv un 8nceput de e&ecutare H se poate spune c: legiuitorul a asimilat tentativa formei

consumate.

Avem o cau> de e+cludere a infraciuniila alin. '2(, c


30/64

te&t se spunea c: se acGioneaz: asupra funcGionarului, ca s: fac: sau s: nu fac: un act ce intr: 8n atribuGiile

sale de serviciu. Noul te&t aduce niFte clarific:ri ale te&tului.*in punct de vedere al situaGiilor tranzitorii Noul cod este legea mai favorabil:.

O#iect $uridic relaGiile sociale, a c:ror normal: desf:Furare este lezat: de suspiciunea c: funcGionarii

publici ar putea s: se lase manipulaGi de persoane care au o influenG: real: sau imaginar: asupra lor.

O#iect &aterial nu are.

'u#iecii% activ necircumstanGiat. rice persoan: poate s: comit: traficul de influenG:. *in aceast: cauz:, pe

vec=ea reglementare se spunea c: traficul de influenG:, ca Fi darea de mit:, este o infracGiune 8n leg:tur: cu

serviciul, Fi nu o infracGiune de serviciu.$ubiectul activ poate fi Fi un funcGionar public. In plus, dac: pe l


31/64

#1 ur&area i&ediat> o stare de pericol cu privire la relaGiile de serviciu.

c1 le->tura de caualitate rezult: 8n mod direct.

Latura su#iectiv> vinov:Gia, =n opinia prof., este cerut: sub forma intenGiei, direct: sau indirect:.

AtenGie, 8n doctrin: e&ist: ideea c: infracGiunea s%ar comite doar cu intenGie direct:. 4als, 8n opinia prof.4aptul c: traficantul de influenG: 8Fi asum: intervenGia nu are nicio leg:tur: cu latura subiectiv:, ci este o

condiGie a laturii subiectiv:. C=iar 8n condiGiile 8n care te&tul a fost completat cu precizarea c: traficantul de

influenG: promite c: va determina.

nclusivpretinderea de bani sau alte foloasereprezint: elemente material, iar infracGiunea se comite 8n

momentul pretinderii.

Ar fi foarte periculos s: consider:m c: infracGiunea nu se comite dec


32/64

In leg:tur: cu jurisprudenGa, pe l


33/64

Latura o#iectiv>a1 ele&entul &aterial o acGiune e&primat: 8n trei modalit:Gi( pro&isiuneaE( oferirea( darea de #ani ori alte foloase.

Condiia ataat> ele&entului &aterial fapta s: se realizeze 8n raport cu un traficant de influenG: Fi ca

acesta s: determine funcGionarul public la o anumit: conduit:.Atenie, dac: persoana de la care se 8ncearc: a se cump:ra influenGa nu are Fi nici nu a l:sat s: se cread:

c: are vreo influenG: asupra unui funcGionar public, avem de%a face cu o fapt: putativ:. &emplu H cineva

vine la oricare din colegii de aici din amfiteatru si spune uite 8Gi dau "6.666 de euro, s: vorbeFti la prim:rie Fi

s:%mi faci rost de o cas:. Nu avem trafic de influenG:, attura de caualitate rezult: direct.

Latura su#iectiv> intenGie direct: Fi indirect:. Valabil ce am spus Fi la traficul de influenG:.

For&e( consu&areaare loc la momentul realiz:rii elementului material. 0odalit:Gile prev:zute de te&t sunt

alternative, iar dac: are loc iniGial o promisiune Fi apoi, la un interval de timp, darea unor bani, fapta s%a

consumat 8n momentul promisiunii sau c


34/64

Mi 8n leg:tur: cu 292, avem o variant> atenuat>prin raportare la art. 36#.Cau> de nepedepsirela alin. '2(.

dispoziGie la alin. '3( cu privire la confiscare. Janii se restituie denunG:torului doar dac: au fost daGi

dup: denunG Fi practic ei au fost folosiGi pentru realizarea flagrantului. Per a contrario, dac: un cump:r:torpred: o sum: de bani Fi apoi se r:zg


35/64

CAPITOLUL II INFRACTIUNI 6, ',R/ICIUArt. 29. 6,LAPI6AR,A

Acest art. are drept corespondent in VCpart. 2!" ! art pe care il regaseam in titlul infractiunilor contra

patrimoniului, era singurul art. care in VCp rezistase din titlul V abrogate contra avutului obstesc. Varianta

tip ramane identica, sigur in afara pedepsei care e adusa la limite normale. n VCp aveam o varianta agravata,fapta ce a produs consecinte deosebit de grave, pedeapsa era de la !6 la 26 de ani.

Aparent, s%a renuntat la varianta agravata, dar de fapt legiuitorul o sanctioneaza separat printr%un te&t aflat la

sfarsitul capitolului, unde e vorba tot de fapta care a produs consecinte deosebit de grave, art. 369 Cp.

Notiunea de consecinte deosebit de grave, acele infractiuni care au produs pagube peste 2 milioane de lei, fata

de VCp unde aveam un prejudiciu de 266 666 de lei si aveam si o alternativa la notiunea de consecinta

deosebit de grava care se referea la perturbarea grava adusa activitatii uneia dintre unitati institutii publice%

era un te&t imprevizibil si s%a renuntat pentru ca nu se putea prevede cum anume se interpreteaza.

*in punctul de vedere al situatiilor tranzitorii, retinem ca pentru varianta agravata NCp este legea maifavorabila, atat prin prisma limitelor de pedeapsa, cat si prin prisma definirii notiunii de consecinte deosebit

de grave. n privinta variantei tip, avem limitele de pedeapsa asimetrice, in sensul ca desi NCp prevede o

limita ma&ima mai mica, prevede o limita minima mai mare, 2 ani fata de ! an, ceea ce inseamna ca trebuie

in prealabil sa ne orientam catre pedeapsa fie minima fie ma&ima.

O#iect $uridic prin relocarea din sfera infractiunilor contra patrimoniului in sfera infractiunilor de

serviciu, cum era si in codul Carol , prin aceasta relocare practic se reevalueaza obiectul juridic si putem

spune ca obiecul juridic principal e dat de normala desfasurare a relatiilor de serviciu

O#iectul $uridic secundar este obiectul juridic principal din vec=ea reglementare, relatiile

patrimoniale privind corecta gestionare sau administrare a bunurilor aflate in patrimoniul unei persoane

juridice

O#iectul &aterial nu avem un obiect material principal dar vom avea un obiect material secundar

raportandu%ne la obiectul juridic secundar, si acesta este dat de bunurile mobile aflate in gestiunea sau

administrarea functionarului public.

bservam ca legiuitorul indica in mod e&pres bani si valori 'titlu credit inbstrument de plata(, pentruca ele sunt cele mai frecvent manipulate intr%o gestiune, dar asta nu inseamna ca sunt singurele bunuri care

pot fi obiect material secundar, legiuitorul se refera de asemenea la alte bunuri, ceea ce acopera toate

ipotezele posibile in care obiectul material este un bun cu valoare economica.

bunuri ca obiect material al delapidarii bunul trebuie sa fie intrat in sfera de gestiune a functionarului

public, dar nu este obligatoriu ca aceasta situatie de fapt sa se si reflecte in evidentele gestiunii cu alte

cuvinte, gestionarul poate spre e&emplu sa isi insusasca bunul c=iar inainte de a face formele de intrare in

gestiune, scriptic vorbind, el primeste bunul si are obligatia ca intr%un anumit termen sa il introduca inevidentele gestiunii, reprezinta obiectul material al infractiunii nu numai bunul care apartine patrimoniului

persoanei juridice, ci si alte bunuri care intra in gestiune% si in practica s%a dat e&emplul ca reprezinta obiect


36/64

material bunurile unui tert spre e&emplu sumele de bani ce aveau ca destinatie plata unor salarii+pensii etc.

Junurile nu apartineau patrimoniului persoanei juridice -osta romana, ci pensionarilor. n practica s%a stablit

ca reprezinta obiect material si bunurile ajunse din eroare in gestiune fabrica trebuie sa livreze 36 de biciclete

si ea livreaza 56, alea !6 daca sunt insusite de gestionar avem delapidare.

eprezinta obiect material al delapidarii si daca se constata ca plusurile sunt obtinute in mod fraudulos

si fapta respectiva reprezinta infr vom avea un concurs de infractiuni.

Concluzie bunurile trebuie sa fie in gestiunea sau administrarea functionarului public, indiferent insa

daca ele fac parte sau nu din patrimoniul persoanei juridice pentrru care lucreaza functionarul public.

'u#iecti

% activ este dublu circumstantiat

% in varianta tip el trebuie sa fie atat functionar public 'notiunea de functionar public din art. !/"

inclusiv alin. 2(, cat si alternativ calitatea de gestionar sau administrator 'putem avea un functionar publicgestionar sau administrator(

% in privinta gestionarului, aceasta este persoana, in general, cu atributii de primire, pastrare si

eliberare de bunuri 'factorul postal, un casier dintr%o institutie publica, inspector financiar(

% notiunea de administrator se refera la acea persoana care are in atributiile de serviciu efectuarea de

acte de dispozitie cu privire la situatia juridica a bunurilor persoanei juridice, spre deosebire de gestionar sau

distinctia principala este aceea ca administratorul de regula, fata de gestionar, nu are un contact direct cu

bunul, nu are si paza bunului

% in notiunea de administrator se incadreaza spre e&emplu contabilul sef al unei institutii unitate

publica, adminsitratorul adica directorul unei institutii

% pentru varianta atenuata art. 36#, acea persoana care e&ecuta o insarcinare de orice natura fie in

serviciul unei persoane fizice dintre cele indicate la art. !/" alin. 2, fie insarcinarea are loc in cadrul oricarei

persoane juridice

% poate fi orice prestator de serviciu cu sau fara remuneratie de asta poate sa nu fie un salariat ca in

vec=ea reglementare, putem sa ne aflam si intr%o alta ipoteza 'angajat%angajator( dar atentie si in aceasta

varianta atenuata subzista cealalta calitate a subiectului activ, respectiv gestionar sau administrator c=iar daca

se poate intampla ca aceasta calitate sa fie doar una de fapt, si nu stipualata in vreo forma juridica% aceasta

c=estiune readuce in discutie, modul in care a fost conceput 36#1urisprudenta si doctrina pe VCp au fost spete multiple uneori contradictorii, in principiu, se mergea

pe definitia gestionarului de fapt din )egea 22+B# care e inca in vigoare, dar uneori a fost sustinut acest punct

de vedere si a fost e&tinsa sfera notiunii si la alte persoane care nu aveau niciun fel de raport juridic cu

persoana juridica respectivae gestionar de fapt si persoana din afara unitatii, care vine si suplineste pe o

anumita perioada gestionarul de drept % problema ca nu tulbura relatiile de serviciu '0anualul vec=i(

Administratorul judiciar si lic=idatorul averii debitorului in procedura insolventei inainte de intrarea

in vigoare NCp delapidarea avea o varianta asimilata in legea speciala, legea #"+266B privind insolventa unde

subiect activ era administratorul judiciar sau lic=idatorul% acele infractiuni din legea speciala au fost abrogate,dar asta nu inseamna ca faptele respective nu mai sunt incriminate% raspund pentru delapidare in virtutea

faptului ca ei sunt socotiti functionari asimilati art. !/" alin. '2(


37/64

% pasiv persoana juridica ale carei bunuri sunt gestionate+administrate

Latura o#iectiva

a1 ele&entul &aterial actiune care se poate realiza in 3 modalitati specifice

% insusirea scoaterea bunului din patrimoniul gestionat si trecerea acestuia in stapanire proprie

% folosirea o scoatere temporara din gestiune a bunului, urmata de intrebuintarea acestuia de catre gestionarsau o alta persoana dar cu titlu gratuit, urmand ca bunul sa fie reintrodus in gestiune dupa folosire

% traficarea scoatere temporara a bunului din gestiune, urmeaza o dare in folosinta a bunului unei alte

persoane in sc=imbul unui castig 'un fel de inc=irere(

Avem un element comun scoaterea bunului, c=iar daca in variantele din urma este temporara, din

gestiune

#1 ur&are i&ediata%

% principala stare de pericol pentru relatiile de serviciu% secundara deposedarea vremelnica sau definitiva persoanei juridice de un anumit bun si diminuarea

corespunzatoare a patrimoniului acesteia

n principiu, aceasta deposedare implica si crearea unei pagube+a unui prejudiciu care uneori este

evident spre e&emplu in cazul insusirii, dar care este mai putin evident in cazul folosirii sau traficarii 'pe

doctrina vec=e fiindca era o infractiune de paguba, se mergea pe ideea ca prejudiciul este dat fie de uzura

bunului atunci cand era cazul, fie pur si simplu imposibilitatea folosirii bunului respectiv, dar e greu de

determinat in acest caz paguba concreta. Ca atare, determinarea certa a prejudiciului nu tine de esenta

infractiunii% de regula, e&ista si o paguba, dar aceasta nu trebuie demonstrata si cuantificata, mai ales in noua

ipoteza in care e o infractiune de serviciu si nu una patrimoniala

c1 le-atura de caualitate rezulta in principiu din materialitatea faptei si asta este evident in legatura cu

urmarea principala care este o stare de pericol

% urmarea secundara trebuie totusi evaluata cu atentie, deoarece nu orice lipsa din gestiune este

neaparat consecinta a delapidarii, deci nu pot retine infractiune ori de cate ori constat o diminuare a

patrimoniului gestionat pentru ca e&ista si ipoteze in care cauza diminuarii patrimoniului poate sa fie

e&terioara gestionarului, pot sa e&iste sustrageri efectuate de alte persoane, furt, pierderi de bunuri cu ocazia

transportului etc perisabilitati

Laura su#iectiva %intentie directa sau indirecta

For&e

% tentativase pedepseste, e&ista atunci cand se incepe o activitate de scotere din gestiune, dar aceasta este

intrerupta % in practica ipotezele de tentativa sunt mai rare spre deosebire de furt deoarece in aceasta situatie

bunurile se afla sub puterea gestionarului, deci in momentul in care se incepe activitatea de scoatere din

gestiune ea se termian sa poata interveni un element e&terior.

%consu&areaare loc in momentul in care activitatea de sustragere e termianta% se realizeaza deposedarea


38/64

n opinia profului, in cazul folosirii si traficarii, consumarea are loc tot in momentul scoaterii bunului

din gestiune, adica in momentul sustragerii, pentru ca pe vec=ea reglementare, e&ista opinia ca in cazul

folosirii daca nu s%a inceput folosirea efectiva sau traficarea, c=iar daca bunul e scos din gestiune e tentativa%

-resitniciodata in ipoteza in care ulterior sustragerii gestionarul este prins, nu putem stabili cu e&actitate care

e intentia finala a acesteia, daca dam o asemnea interpretare, totdeauna s%ar invoca in cazul unei sustrageri

care este surprinsa inainte de insusirea propriu%zisa ca scopul ar fi fost folosirea traficarea si nu insusireapentru a ramane in forma de tentativa.

-oate avea si forma continuata, folosire repetata in baza aceleiasi rezolutii infractionale

Variante

% atenuata art. 36# specific calitatea subiect activ, persoanele prevazute la art. !/"% limitele sunt reduse cu !+3

% avem si o varianta agravata, art. 369 care are ca specific o valoare deosebita a pagubei, respectiv paguba mai

mare de 2 mil de lei

Art. 29;. PURTAR,A AU5I/A

Art. 29B corespunde partial art. 2"6 VCp pentru ca spre deosebire de vec=iul te&t s%a renuntat la

variantele agravate care se refereau la vatamarea corporala si in conditiile vec=iului te&t la vatamarea

corporala grava. Conform NCp dincolo de art. !93 consecinte art. !95 se va merge pe regula concursului de

infractiuni% critici doctrina te&tul a omis referirea la vatamarea corporala.

$pre deosebire de VCp varianta agravata de la alin. '2( face referire la te&tele de baza putand fi

considerata practic o varianta agravata la infractiunile respective. n VCp erau pedepsele specificate la purtare

abuziva erau independente.

$ituatii tranzitorii

% varianta tip NCp

% varianta agravata calcul compus

O#iect $uridic

% principal relatii de serviciu, ce presupun o conduita adecvata din partea celor aflati in e&ercitarea atributiilor

de serviciu, practic se protejeaza imaginea functionarului public

% secundar valori legate de atributele demnitatea in cazul alin. '!( al variantei tip, libertatea fizica a persoaneipentru teza amenintatirii, integritatea corporala pentru teza varianta agravata

O#iect &aterial

% teza a doua de la varianta agravata e&ercitarea de violente

'u#iecti

( activ circumstantiat, persoana aflata in e&ercitarea atributiilor de serviciu

n mare, retinem ca intra aici atat functionarul public, art. !/", cat si persoanele indicate la art. 36#, dar

cat timp se afla in raport de serviciu cu un angajator, deci practic e o sfera mai limitata decat cea la care se

refera art. 36#% discutii in doctrina pe care jurisprudenta nu le%a reflectat


39/64


40/64

Abuzul 8n serviciu are o variant: tip H 29/ alin. '!(, una asimilat:% 29/ alin. '2(, una atenuat: % art.

36#. Cu privire la 36#, a fost 8ntrebat: Inalta Curte dac: este o variant: atenuat: sau o cauz: de reducere a

pedepsei@ Concluzie variant: atenuat:. 7ot abuzul 8n serviciu are Fi dou: agravate H art. 369 Fi art. !32din

)egea nr. /#+2666 privind combaterea Fi prevenirea faptelor de corupGie.

O#iect $uridic relaGiile sociale privind buna desf:Furare a atribuGiilor de serviciu. &ist: Fi opiniae&istenGei unui obiect juridic subsidiar H patrimoniul.

O#iect &aterial lipseFte, 8n principiu. -entru c: relaGiile de serviciu nu se materializeaz: 8ntr%un bun.

&ist: Fi opinia ca 8n m:sura 8n care abuzul vizeaz: un anumit bun, acest bun reprezint: obiect material

subsidiar.

'u#iecii

( activ funcGionarul public pentru varianta tip Fi varianta asimilat:. )a atenuat:, subiectul activ poate fiFi alt: persoan:. )a 36# H te&tul se aplic: oric:rui funcGionar 'nu doar salariat poate fi Fi un mandatar etc(.

CondiGia pentru ca o persoan: sa fie subiect activ@ H $: se afle 8n e&ercitarea atribuGiilor de serviciu.

Participaia penal>este posibil: sub toate formele, cu menGiunea c: 8n cazul coautoratului, trebuie ca

toGi coautorii s: aib: calitatea cerut: de lege. CiteFte pinia nr. #+ carte prof. Cioclei.

-oate fi subiect activ o persoan: juridic:@ :spunsul H tot 8n Opinii 'NU.( *ac: ne uit:m la art. 36#, la

varianta atenuat:, observ:m c: te&tul nu pare o problem:. *in punct de vedere al jurisprudenGei, s%a vorbit

despre o asemenea situaGie la infracGiunea de delapidare.

( pasiv instituGia pe care o reprezint: funcGionarul Fi putem vorbi Fi de un subiect pasiv adiacent H c

a1 ele&ent &aterial inacGiune sau acGiune. nacGiunea const: 8n ne8ndeplinirea unui act, iar acGiunea

const: 8n 8ndeplinirea defectuoas: a unui act.

1urisprudenG: problem: 8n leg:tur: cu un poliGist care reGinuse un permis de conducere, fusese instituGia

obligat: s: restituie permisul, totuFi poliGistul refuza. Acesta constituie abuz 8n serviciu prin ne8ndeplinirea

unui act.

Alt: speG: poFtaFul care refuz: s: comunice o sentinG: unei persoane. $%a mai ridicat problemagardienilor care nu%i l:sau pe deGinuGi s: trimit: corespondenGa la C* H CotleG c. om


41/64

#1 ur&are i&ediat> un rezultat, care este o pagub: sau o v:t:mare a drepturilor sau intereselor legitime

ale unei persoane. In varianta asimilat: vorbim de 8ngr:direa unui drept sau crearea unei situaGii de

inferioritate. )a art. 369, urmarea imediat: const: 8n pagub: mai mare de 2 mil. de lei.

c1 le->tur> de caualitate trebuie dovedit:.

Latura su#iectiv> pentru varianta tip H intenGie direct: sau indirect:. )a asimilat: H 8nt


42/64

. Un avocat a pretins i pri&it de la un client su&e de #ani =n plus fa> de cele prev>ute =n onorariu.

A fost tri&is =n $udecat> pentru luare de &it>.

Avocatul nu s:v o cutie de #ooane pentru a i se eli#era o adeverin>.

Nu este 8ndeplinit: o condiGie din art. 296 . 1urisprudenGa darurile simbolice, uzuale, nu pot intra la luare sau

dare de mit:.. O persoan> a sustras dintr(un depoit nite -resie. CJnd d>dea declaraii? a is% a& putut sustra-e

-resie? pentru c> i(a& oferit #ani panicului.

-oate fi respectivul condamnat, pe l


43/64

% secundar circumstantiat, in sensul ca la alin. '!( este o persoana interesata direct sau indirect de

efectele actului de serviciu, iar la alin '2( subiectul pasiv e o persoana fata de care subiectul activ are un

ascendent, adica o situatie de autoritate sau de superioritate.

Latura o#iectiva

a1 ele&entul &aterial in ambele varainte consta intr%o actiune ce se poate realiza in 2 modalitati, pretindereasau obtinerea de favoruri de natura se&uala

% pretinderea are acelasi sens ca cel de la luarea de mita

% obtinerea este practic ec=ivalentul primirii de la aceeasi infractiune

&ista o diferenta substantiala fata de luarea de mita in noua configuratie din NCp, in sensul ca, desi

avem aceste 2 elemente materiale aproape identice, la alin. '!( se pastreaza configuratia de la luarea de mita

din vec=iul cod, se foloseste e&presia in scopul de in loc de in legatura cu% consecinta practica daca

pretinderea sau obtinerea de favoruri sexuale se face ulterior actului de serviciu, nu vom avea infractiune .

-ractic, spre deosebire de luarea de mita aici nu sunt absorbite, incluse, faptele pe care le denumeamprimire de foloase necuvenite in VCp, ipoteza in care se oferea+primea mita dupa realizarea actului.

Conditie atasata ele&entului &aterial se refera la e&istenta unui interes direct sau indirect in

legatura cu actul de serviciu, din partea persoanei fizice, fireste, in raport cu care se realizeaza elementul

material

nteresul poate fi patrimonial, obtinerea unor drepturi salariale, inlesniri fiscale, indemnizatii samd dar

poate fi vorba si de un folos nepatrimonial cum ar fi o promovare in functie, la un e&amen, nota mai mare.

e& prof. care pretinde studentelor pentru promovare

)a alin. '2(, spre deosebire de =artuirea se&uala, care e oarecum o corespondenta din VCp, dar si spre

deosebire de art. 223, nu este nevoie de repetarea actelor pentru e&istenta infractiunii. n cazul ambelor

variante, sintagma favoruri de natura se&uala trebuie interpretata in sensul elementelor materiale de la

infractiunile contra libertatii si integritatii se&uale% toata gama raport se&ual, act se&ual anal, act se&ual oral,

penetrare ca la viol, dar este vorba si de alte acte de natura se&uala ca la agresiune se&uala sau coruperea

minorilor

#1 ur&area i&ediata

% principala punerea in pericol a relatiilor de serviciu% secundara lezarea libertatii se&uale a persoanei

c1 le-atura de caualitate%in principiu, am putea spune ca rezulta din materialitatea faptei, cat timp e vorba

de o infractiune de pericol. 7otusi, trebuie sa se stabileasca si sa se dovedeasca ca elementul material are

legatura cu indeplinirea actului la alin. '!(, respectiv trebuie sa se dovedeasca faptul ca functionarul se

prevaleaza, profita de situatia de autoritate in cazul alin. '2(% e o infractiune riscanta, trebuie aplicata cu

multa prudenta.


44/64

Latura su#iectiva vinovatia este ceruta sub forma intentiei in ambele modalitati, directa sau

indirecta ' in Comentariu Cod% eroare(% de regula practic aceasta infractiune se comite cu intentie indirecta

pentru ca de fapt autorul accepta ca pune in pericol relatiile de serviciu, dar nu urmareste asta

Aceeasi constatare cu privire la intentia indirecta este valabila si daca ne raportam la urmarea

secundara, avem aceleasi e&plicatii ca la viol

For&e

% consu&are in momentul pretinderii, fara sa fie necesare si obtinerea ulterioara, fie in momentul obtinerii

favorurilor se&uale, in momentul primirii

*aca pretinderea e urmata de primire, fapta se considera consumata in momentul pretinderii si c=iar

daca urmeaza si o primire, unitatea infractionala nu se destrama, avem o singura infractiune care s%a consumat

in momentul pretinderii.

% tentativa nu e incriminata, dar pretinderea poate fi considerata drept o tentativa asimilata faptului consumat

/ariante

% prin raportare la art. 36# rezulta o varianta atenuata, cu un subiect activ diferit circumstantiat

Art.


45/64

$e realizeaza elementul material atat in ipoteza in care actul nu intra pur si simplu in competenta

functionarului, in fisa postului, cat si in ipoteza in care functionarul public avusese la un moment dat, dar a

pierdut dreptul de a indeplini un act, i%a fost scos din competenta, din fisa postului

#1 ur&area i&ediata uzurparea functiei este o infractiune de rezultat, urmarea consta fie intr%o paguba, un

preudiciu, fie intr%o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane, fie ca e vorba de o

persoana fizica, fie juridica% este o infractiune de reultatn lipsa rezultatului nu avem infractiune% fara prejudiciu sau vatamare, c=iar daca functionarul

indeplineste un act ce nu e in atributia sa

c1 le-atura de caualitatetrebuie dovedita% legatura dintre actul respectiv si paguba

Latura su#iectiva intentie in ambele modalitati directa sau indirecta

For&e% consu&are in momentul producerii pagubei sau vatamarii

% tentativanu se pedepseste

/ariante%

% avem o prima varianta agravata prin raportare la art. 369, care ne trimite la art. !#3

% varianta agravata obtinuta prin raportare la art. !32)egea /#+2666 si aceasta varianta vizeaza ipoteza in care

in urma faptei, functionarul public ar fi obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit% in cazul

respectiv limitele pedepsei se majoreaza cu !+3

% varianta atenuata se refera la functionarul privat prin raportare la art. 36# si conform art. respectiv in acestcaz limitele se reduc cu o treime

Art.


46/64

&tinderea prin NCp a subiectului activ, de la functionar public la alte categorii de persoane pe care in

mod conventional le denumim functionari privati% aceasta masura a legiuitorului a fost deja foarte criticata in

doctrina, s%au ridicat foarte multe probleme cel putin de ordin teoretic.

nclusiv Covnentia NU impotriva coruptiei, dupa care s%au adaptat si te&tele noastre se refera si la

coruptia in mediu privat si cere statelor sa ia masuri in privinta limitarii acesteia si in domeniul privat. ste

evident ca intr%o anumita zona, pe un anumit segment si daca te&tul de lege e interpretat in mod inteligent,avem nevoie si de protectie in mediul privat 'directorul unei multi%nationale care dispune angajari a rudelor( .

% pasiv unitatea la care isi desfasoara atributiile de serviciu

Latura o#iectiva

a1 ele&enul &aterial actiune in 2 modalitati, respectiv indeplinirea unui act sau participarea la luarea

unei decizii% sunt e&cluse din sfera elementului material actele sau deciziile care privesc emiterea, aprobarea

sau adoptarea actelor normative% conform art. 36! alin. '2(

Conditia atasata ele&entului &aterialeste ca actul sau decizia sa genereze un folos material fie in

favoarea functionarului fie in favarea unei persoane apropiate dintre cele enumerate e&pres de te&tul de lege

#1 ur&area i&ediata stare de pericol pentru relatiile de serviciu

Nu este necesara producerea unei pagube pentrru e&istenta infractiunii, c=iar daca e&ista conditia

atasata elementului material respectiv obtinerea unui folos % se poate foarte bine obtine un folos fara sa se

produce o paguba

c1 le-atura de caualitaterezulta din materialitatea faptei

Latura su#iectiva *ovada ca autorul a cunoscut ca actul sau decizia au adus un folos unei persoane

dintre cele prevazute de te&t. Avand in vedere sfera destul de larga a persoanelor si a raporturilor cu privire la

care se ac=ita interdictia, e&ista in realitate posibilitatea ca subiectul activ sa fie de buna%credinta% rudele

afinii pana la gradul 2

ntentie directa+indirecta

For&e%

% consu&are in momentul in care s%a obtinut folosul patrimonial, desi nu este o infractiune de paguba avem

aceasta conditie atasata laturii obiective

% tentativanu se pedepseste

Art.


47/64

0anualul vec=i


48/64

Titlul /I

Infraciuni de fals


49/64

CAPITOLUL I FAL'IFICAR,A 6, @ON,6,? TI@R, 'AU ALT, /ALORI

Art. 2


50/64

necesar ca inscrisul sa fie folosit, ca atare nu este necesar nici ca el sa produca consecinte juridice, trebuie sa

fie doarsusceptibil

#1ur&are i&ediata stare de pericol cu privire la increderea in inscrisurile oficiale, veridicitatea

c1 le-atura de caualitate rezulta in mod direct din materialitatea faptei

Latura su#iectiva intentia in ambele modalitati directa sau indirecta

For&e

% consu&are are loc in momentul in care se inc=eie actiunea de falsificare

*aca inscrisul este si folosi ulterior, avem concurs de infractiuni cu art. 323

% tentativa se pedepseste

/ariante

% agravata alin. '2( singura caracteristica e data de calitatea subiectului activ care e functionarul public

n practica s%a retinut ca intocmirea unei copii a unui act ine&istent reprezinta fals material in

inscrisuri oficiale nu falsific diploma, ci o asa%zisa copie, infractiunea persista

Nu are relevanta daca s%a falsificat actul original sau copia legalizata

$unt inscrisuri oficiale actele intocmite de organele de cercetare penala cum ar fi un -V de C4),

confruntare etc.

eprezinta inscris oficial actul notarial, in acest caz putem avea un concurs de infractiuni cu falsul

intelectual spre e&emplu atunci cand notarul sau functionarul notarial, pe langa atestarea unor imprejurarineadevarate, fals intelectual, semneaza un fals pentru martorul% asistent% e&ista jurisprudenta constanta pe

acest aspect.

Art. 2G. FAL'UL INT,L,CTUAL

Are drept corespondent art. 2#9 VCp. VCp este lege mai favorabila. Alta modificare este aparitia

functionarului public in loc de functionar, ceea ce restrange sfera subiectului activ

O#iect $uridic acelasi ca la art. 326, relatiile privind increderea publica in inscrisurile oficiale

O#iect &aterial inscrisul oficial, valabile cele de la 326

'u#iecti

( activ doar functionarul public, mai mult decat atat, doar functionarul publci competent sa intocmeasca

actul oficial care este falsificat

Participatia e posibila, dar pentru e&istenta coautoratului este necesar ca participantii sa aiba

competenta ceruta pentru intocmirea actului respectiv


51/64

& -V al unei sedinte de senat si acolo sunt mai multe persoane care intocmesc pv, pot sa falsifice impreuna

si e coautorat

( pasiv unitatea de la care emana inscrisul falsificat

'ituatie pre&isa acea realitate pree&istenta in legatura cu care inscrisul oficial constata diferite date sau

fapte care pot fi ulterior utilizate in valorificarea unor interese legitime. -ractic, actul respectiv intocmittrebuie sa constate o stare de drept sau de fapt care poate fi uletrior utilizata in valorificarea unui drept

Latura o#iectiva

a1 ele&entul &aterial%

% actiune o actiune de atestare mincinoasa a unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului

% o&isiune omisiunea de a consemna de a insera unele date sau imprejurari care e&ista in realitate dar care nuse trec desi ar fi trerbuit in inscrisul respectiv

Cerinte esentiale atasate ele&entului &aterial%

!. elementul material trebuie sa se realizeze cu prilejul intocmirii inscrisului de catre functionarul care avea

aceasta atributie

2. faptele sau imprejurarile necorespunzatoare adevarului sau datele ori imprejurarile omise sa se refere la

acea situatie de fapt pentru a carei constatare se inc=eie inscrisul

3. atestarea mincinoasa ori omisiunea sa fie producatoare de consecinte juridice% nu orice mentiune falsa sau

orice omisiune poate reprezenta element material al acestei infractiuni

#1 ur&area i&ediata crearea unei stari de

Penal Special II

Documents

Transcript of Penal Special II