1UNIVERSITATEADINBUCURESTIFACULTATEADEPSIHOLOGIESISTIINTELEEDUCATIEI

DEFECTOLOGIE SILOGOPEDIEMODULELE I, II SI IIIConf. univ. Dr.Florin Emil VerzaEditura Credis20072

MODULUL 1Continutul si sfera defectologiei si logopedieiSpecificul deficientelor de intelect/mintaleUnitatea de nvatare nr. 1Continutul si dezvoltarea defectologiei si logopedieiUnitatea de nvatare nr. 2Deficientele de intelect/mintaleDelimitari conceptuale n defectologie si logopedie3Unitatea de nvatare nr. 1Continutul si sfera defectologiei si logopediei;Specificul deficientelor de intelect/mintale.CUPRINS: Continutulsidezvoltareadefectologieisilogopediei; Delimitariconceptuale; Metodeledefectologieisilogopediei;Scopurile: sa senteleaga domeniulsiobiectuldestudiualdefectologieisi

logopediei; sa seconstituieoviziunedeansambluasupraevolutieintimpadomeniului; sa seconstientizezeimportantaadaptariimetodelordelucrulaspecificulacestorpersoanecucerinteeducativespeciale.ObiectiveLafinalulacesteiunitati,studentiivorficapabilisa: evidentiezesarcinilespecificesiprecisealedefectologieisilogopediei; sa nteleaga loculdefectologieisilogopedieincadrulcelorlaltestiintepsihopedagogice; sa dezvoltecompetentenaurmariirelatiiledintrefactoriideterminantindezvoltareadefectologieisilogopediei;Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie41.1 Continutul si dezvoltarea defectologiei si logopediei.Constituireacastiinta adefectologieisilogopedieitrebuienteleasanrelatiecuevolutiastiintelorpsihologicesipedagogicecareaucunoscutunavntseminificativnadouajumatateasecoluluiXIXsiprimaparteasecoluluitrecut.nacestcontextsauconstituitnoidomeniiceautrecutdelalaturateoreticalaaccentuareacaracteruluiaplicativbazatpenevoiadecunoastereacopiluluisideevaluareacapacitatilorpsihice,nvedereaadoptariiunorstrategiieficientepentrusporireainfluentelorprocesuluiinstructiveducativ.Saacreditatideeaca diferentelepsihofizicedintrecopiisimodalitatilespecificedeactivitatedeterminaadoptareaierarhica sidiferentiala aeducatieisiinterventiilorcaresavalorificemaximalpotentialulumanrestant.Caatare,seconsidera caoricefiinta umana poatefisupusa unuiprocespozitivdeinfluentare,iarpentrucopiiicudizabilitati,instructiasieducatiatrebuiesa sesubordonezescopuluicorectivrecuperativsiintegrativsocioprofesional.Peacestfundalsaudiversificatnoidomeniialedefectologieisilogopedieicareulterioraucapatatoextinderesidezvoltaresemnificativa cureferirelantreagaproblematica atuturorcategoriilordeindiviziplasatilaextremelenormalitatii.Subliniemdefinitiamodernadata domeniuluidecatreEmilVerza(1998,pg.3):Psihopedagogiaspeciala saudefectologiaestestiintapsihopedagogica ceseocupa depersoanelehandicapate,destudiulparticularitatilorpsihice,deinstructiasieducatialor,deevolutiasidezvoltarealorpsihica,demodalitatilecorectivrecuperativepentruvalorificareapotentialuluiumanexistentsi

formareapersonalitatiiacestoranvedereaintegrariisocioprofesionalectmaiadecvate.Prinurmare,defectologiasilogopedia,sinonimpsihopedagogiaspeciala,depasestecadrulteoreticsiareprofundeimplicatiipracticaplicativencareeducatia,instructia,recuperareasiintegrareaseconstituiecaactivitatideinterventiespeciala caresa conduca ladezvoltareadecomportamentesidisponibilitaticefaciliteaza adaptareasiinsertiasociala.nurmacercetarilorsistudiiloraprofundateadevenitposibila elaborareadeprogramecorectivrecuperativespecificefiecareicategoriidedeficienta adaptatelagravitateaacesteia,laformademanifestare,lavrstasubiectului,laposibilitatiledecompensaresidezvoltareastructurilorpsihice.Rezulta,asadar,ca nupotfiutilizatenprocesulinstructiveducvativaceleasimetodesitehnicidinscoalademasa(obisnuita)pentruca ritmulsispecificulactivitatiipsihiceimpuneometodologieadaptata laparticularitatilecopiilorcudiferitetulburaridedezvoltare.Dealtfel,sintaranoastra afostelaboratuncurriculumspecificpentrunvatamntulspecialsiseturidetehnicicorectivrecuperativecesiaudovediteficientadealungultimpului.Demersurilespecializatedinpracticascolara anvatamntuluispecialsiintegrataudeterminatadoptareadeprogramesimanualecaresa raspundaDelimitari conceptuale n defectologie si logopedie5obiectivelorrespectivesisa contribuielasporireaeficienteipregatiriisubiectilorpentruviatasociala.Domeniuldefectologieisilogopedieisadezvoltatinrelatiecuprogreselensemnatenregistratedenivelulunorstiinteadiacenteprecumbiologia,fiziologia,medicina,lingvisticasimaialespsihologiasipedagogiaetc.afacutposibila colaborareainterdisciplinara aspecialistilorpedirectiaterapieisieducatieiadiferitelorcategoriidepersoaneaflatendificultate.ncadruldefectologieisilogopedieiauaparutnoisubramurifundamentatestiintificca:oligofrenopsihologia(psihologiadeficentilordeintelect)sioligofrenopedagogia(pedagogiadeficentilordeintelect)cesecentreaza pestudiulactivitatiipsihice,apsihodiagnozeisievaluariipersonalitatiideficentilordeintelect,aoptimizariiprocesuluiinstructiveducativsidemnuireametodologieicorectivrecuperativepentrupregatireaacestoranvedereaintegrariilornviatasociala;surdopsihologia(psihologiadeficentilordeauz)sisurdopedagogia(pedagogiadeficentilordeauz)prinintermediulcarorasepunenevidenta problematicapsihologica sipedagogica a

deficentilordeauz;tiflopsihologia(psihologiadeficentilordevaz)sitiflopedagogia(pedagogiadeficentilordevaz)caresuntaxatepestudiulactivitatiipsihicesiaoptimizariiprocesuluiinstructiveducativadeficentilordevedere;logopediacentrata pestudiullimbajuluisiainatvertentelorsale,peprevenireasiterapiatulburarilordelimbaj;somatopedia(psihopedagogiadeficentilorneuromotorihandicapatiifizic)careseocupa deproblematicapsihopedagogica sipedagogica adeficentilorlocomotorsipsihopedagogiaspeciala adeficentilordecomportamentcevizeaza cunoastereastructurilorpsihiceapersoanelordeviantecomportamentalsiimplementareaunorprogramederestabilireacomportamenteloradaptativintegrative.Defectologiasilogopedia,sadezvoltatnprincipalprindelimitareapreocuparilorlaproblematicapsihologica sipedagogica apersoanelorcudificultatindezvoltarentrunpaliersaualtulalactivitatiipsihicesaufizice.nacelasicontext,psihologiasipedagogia,dinperspectivediferite,suntcentratepeanalizaomuluinormal,darnusepotlipsideexemplificariaunorcazurisauaunorcaracteristicidinactivitateapsihicaapersoanelorceseplaseaza laextremitatilenormalitatiitocmaipentruaconturacumaimulta exactitateaspectelecomunesidereferintagenerala.Desubliniatcalaextremelenormalitatiiseplaseaza sipersoanelecudisponibilitatisuperioarendezvoltare,talentatii,exceptionalii,supradotatii.Acestepersoanenuaufoststudiatesistematiccidoaramintitecuocaziareferintelorlaperformantelelorndiferiteledomeniideactivitate.nrecentelepreocuparialeunorspecialistidindomeniulpsihopedagogieispeciale,pebuna dreptate,seremarca,otendinta dincencemaiaccentuata deaincludenproblematicapreocuparilorspeciale,dinperspectivapsihologica sipedagogica,aspecteledespecificitatecarefaciliteaza dezvoltareapsihica sifizica deexceptiesicareseridica pestemediaobisnuita amajoritatiioamenilorDelimitari conceptuale n defectologie si logopedie61.2 Delimitari conceptualeDefectologiasilogopedia(psihopedagogiaspeciala),senscrieprintrestiintelecarevehiculeazaoterminologieextremdevariata siadeseori,disputata despecialisti.Aceastaprovinedinmareadiversitateapersoanelorcefacobiectuldestudiusidinmetodologiainterventiilorpsihopedagogicemenitesa depaseasca cmpulngustalinterpretariiunorfenomenelimitatelaparticularitatiideconjuctura.Pedealtaparte,

oseriedetermeni,aparentdiferiti,auacelasisenssisemnificatiedatedemodulncareuniiautoriconcepmailargsicuotendinta maimaredegeneralizareaproblematiciicaracteristicedomeniuluicomparativcualtispecialisticareadopta unpunctdevederemairiguros.nacestcontext,terminologiafolosita esteraportata frecventlaconceptuldenormalitate,chiardaca acestaestenumaiaproximativprecizat.Termenuluirespectiviseacorda pedeoparte,osemnificatiegenerala ceianconsiderarentreagadezvoltarepsihofizica apersoaneincareseapreciaza stareadesanatate,iarpedealta parte,unaparticulara,carecircumscrieotrasatura sauungrupdensusiri(fizice,senzoriale,caracteriale,interactiveetc.)deocalitaterelativbuna.Suntconsideratecafiindnormaleacelepersoanecareauodezvoltaremediesimanifesta capacitatideadaptareechilibrata laconditiilemediuluinconjurator.Pentruaputeafiapreciate,persoanelerespectivesuntraportatelagrupurideaceeasivrsta sicuacelasistandardcultural,latipuldeactivitateexercitat,larezultateleobtinutendiferiteleactivitati,lamodulderelationarecuceidinjur,lamodulcumseapreciaza pesinesipealtii,lamodulncarereusescsa seadaptezesisa seintegrezenviatasocialprofesionala.Estenecesarsa facemmaintiodistinctientretermenicatalent,geniu,precocitate,supradotare.Definitie:Prin talent ntelegem capacitatea de a mbina potentialitatile unei persoane cu scopulde a avea un efect si o finalitate creativa. Emil Verza (1998) considera talentul ca fiindo aptitudine naturala ntr-un anumit domeniu, o capacitate deosebita ntr-o anumitaramura de activitate. Ca nsusire a personalitatii unor anumiti indivizi, talentulpresupune o combinatie fericita de aptitudini si atitudini ce duc la o creativitatedeosebita bazata pe valorificarea plenara a disponibilitatilor naturale ale organismuluice poate genera calitatea de geniu.Ursula Schiopu (1997) considera geniul ca fiind o denumire ce se da persoanelor ceposeda ntr-un mod deosebit si extrem abilitati creative si dotatie pregnanta ce seexprima prin modalitati originale deosebite. Ceea ce putem spune ca este interesantaici, este faptul ca sunt multi oameni cu potential de geniu, nsa nu toti acestia vor

ajunge ntr-adevar genii. Importante n acest sens sunt manifestarile unor conditii cumar fi: un mediu favorizant alaturi de rolul deosebit al ntmplarii si al sanselor.Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie7Ampuscuvntulfavorizantnghilimeledeoarecenoiconsideramca nunseamna favorabilntotdeaunapentruunpotentialgeniusa beneficiezedeconditiioptimenceeaceprivestehrana,suportulmaterial,educatiaspeciala siadaptata capacitatiilordeosebitealeacestorpersoane.Conformmultorstatisticinenumarategeniisauridicatdinconditiiuneorimizere,greutatifinanciare,aufostorfanideunparinteetc.Deasemeneaestefoarteimportanta sansatemporalitattiisispatialitatii,uncoeficientdeinteligenta ridicat,puternicetrasaturidepersonalitatecaabilitatinaturale,persistenta ncrederesifortadecaracter.Afigeniununseamna neaparatafiopersonalitateechilibrata capabiladeadaptabilitatesuperioara lamediusilaceidinjur.Dealtfelsiacesteadinurma nmajoritateacazurilornusuntcapabilisa nteleaga sisaaccepteacestepersonalitaticontradictoriicaresuntgeniile.Dupa F. Galton (LAROUSSE) geniul este acela care, data fiind puterea sa creatoare sivaloarea muncii sale, ocupa pozitia de un om la un milion de alti oameni, pierderea safiind dureros resimtita de partea cea mai inteligenta a natiunii. Conform acesteidefinitii deducem ca un geniu poate fi observat abia dupa trista sa disparitie.Sestiensa ca aufostsicazuri(foarterarceidrept)ncareaufostdescoperitentimpulvietiiacestora.Oareacestioamenisa fiemaipresusdectgeniilesisa necesiteonoua denumire,unnouconceptcaresaidefineasca?Prin precocitate ntelegem capacitatea de a manifesta aptitudini ntr-unul sau maimulte domenii nca de timpuriu nainte ca ele sa se manifeste n mod obisnuit laceilalti oameni. Precocitatea este deci si una din posibilele calitati ale unui om talentatsau ale unui geniu.Abaterile de la acestea, peste o anumita toleranta, negative sau pozitive, suntconsiderate anormale. Astfel, caracteristicile diferitelor categorii de deficienti,

ca si cele ce duc la stagnari sau regrese, se subsumeaza conceptului deanormalitate.nacceptiuneacotidiana,anormalitateaareoncarcatura predominantnegativa.Caatare,anormalitateaareuncontinutlargsiserefera latotiindiviziicuinsuficientesauretardndezvoltare,casilaceicuabatericomportamentale,cumsuntdelicventiisicaracterialii,labolnaviipsihici,laceicareseafla nstarecritica dinpunctdevederesenzorial,locomotor,delimbajsaudeintelect.Pebazaacesteiinterpretari,conceptuldeanormalitateestefrecventnlocuitdeceldesubnormalitate.Darsiacestconceptnemultumesteprincaracterulsaupreageneralsi,casiprimul,areosemnificatienegativa nplanulauditivcutoateacestea,elestefolositfrecventpentrutotiindiviziicareauoevolutienegativa saupentruceicarenecesita conditiispecialecucaractereducativrecuperativnvedereainsertieisocialesicarenupotraspundeoptimunorcerintelegatedeactivitate.Oseriedeautoriatentioneaza asuprariscului,attnplanpsihologic,ctsisocialetichetareacopiilorcutermenuldesupranormali,deoareceestedificildeevaluatastfeldecapacitati,iarceiceintra subaceastaincidenta potdeveniinfatuati,egoisti,capriciosi,izolati,inadaptabili,Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie8s.a.m.d.Trebuie,desigur,subliniatca exista ocategoriedecopiicemanifesta posibilitatisidisponibilitatipsihofizicecarenecesita conditiideosebitepentruvalorificarealormaximala sicareaunevoiedestimularesiinterventiecalificata pentruavalorificadinplincapacitatileceleau.nmodobisnuit,subnormalitateaestesinonima cudeficientasiseapreciaza ca definestecumaimareexactitatepierdereasaudeficitulunorfunctiiorichiaraunuiorgancedefavorizeaza desfasurareaactivitatii.Totusi,siacesttermenareorezonanta traumatizanta,faptpentrucareconceptuldehandicapestefolositfrecvent,desimentineafirmareadeficitului.Trebuiesubliniatnacelasitimpca,strictstiintific,deficientaserefera laafectiuneafizica sauorganica cedetermina ostarecritica nplanpsihologic,iarhandicapul,fara aexcludeasemeneadestructurari,accentueaza consecintele,dificultatiledeadaptarelamediusiianconsideraresistarilecriticeceaparprineducatiedeficitara,conditiiledemediucedefavorizeaza evolutianormala,perturbarilefunctionalesaudestructurarealor,inadaptarile,obisnuintelesicomportamenteleneadaptative,intrzierile,retardurilesiprivatiunea

temporara deofunctieetc.(E.Verza,1998).Cuofrecventa multmaimica estefolosittermenulexceptie sauexceptional ceseaplica,negala masura sipersoanelorcaremanifestacapacitatideosebitepentruundomeniuorialtuldeactivitatecasiaceloracareprezinta diferitedificultatintrunplansaualtul.Impreciziaesteevidenta sicuprindeogama preavariata demanifestaricesuntsugeratedecontinutultermenului.Osituatiesimilara sereferasilatermeniideretardati,napoiati,ntrziati,dificilisaucudificultati,neadaptatisauinadaptati,tulburareetc.caresegasescsporaticnunelelucrarisiauunntelessinonimcuconceptuldedeficienta.nabordareaproblematiciipersoanelorndreptatitesa primeasca dinparteastatuluiasistenta recuperatoriesiprotectiesociala,sintagmapersoana ndificultateestemaipreferata deuniiautorindetrimentulsintagmeloraflatedejancirculatiecurenta cumarfi:persoanainadaptata,persoana handicapata,persoana cuinvaliditate,persoana cudeficiente,persoana infirma,persoana cuincapacitati,persoana cumaladiecronica,persoana anormala,persoanadevianta,persoana exclusa.Termenulpersoanendificultateestepreferatsidatorita faptuluicaiincludepetoticeilaltidarsipentrufaptulca poateacoperitotalitateacategoriilordepersoanecuacceslasistemulprotectieisiasistenteisociale(inclusivsomeri,saraci,batrni).nultimiianiestetotmaidesfolosittermenuldepersoanacudizabilitatimenitsaIcuprindapetoticeicutulburaridedezvoltaresiadaptare,faptceiconfera acestuitermenuncaracterdemaxima generalitatesiimprecizie.Unastfeldecaracteroausitermeniidepersoana cunevoispecialesaupersoana cucerintespeciale.Aceasta tendinta afostmaipronuntata nAngliasinTarileNordicealeEuropei,nsa solutiapropusa nusapututimpune.Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie91.6. Metodele defectologiei si logopedieiDefectologiasilogopediacastiinta degranita ntrepsihologiesipedagogiesefoloseste,negala masura,demetodeleacestorstiinteraportatelatipuldedeficienta studiat,gravitateaacestuia,prezentaunordeficienteasociates.a.Suntimplicatesialtemetodespecificeunordomeniiconvergentesaudeintersectiecusferapreocuparilorpsihopedagogieispecialecumarfisociologia,medicina,asistenta

sociala etc.Astfel,pentrudeficientiideauz,pentruceicudificultatidevorbire,metodelebazatepeprobenonverbalesipestudiulunorcomportamentepracticactionalepotducelasurprindereapertinenta acaracteristiciloractivitatiiverbale;pentrudeficientiidevederesevorevitametodelecaresebazeaza exclusivpestimulivizuali,iarladeficientiimotorsidecomportamentseutilizeaza metodesitehnicicombinate.nmodsuccintnevomreferilametodelecesuntfolositenmodfrecventattpentrustudiulvietiipsihicectsipentrucunoastereasubiectilorrespectivi.Observatia,Carearecascopculegereaunordatecuprivirelacomportamentulsubiectilor,caracteristicilesievolutialorpsihica,formareadeprinderilordeactivitatesiaaptitudinilorintelectuale,acumulareadecunostintesideexperienterecuperativepentruinsertiasocioprofesionala.Observatiaareavantajuldeapermitestudiulsubiectuluinconditiilenormale(obisnuite)deactivitatesievita situatiileartificiale.Dar,pentruafictmaieficienta,cercetatorultrebuiesasifixezedinaintecadrulncaresedesfasoara observatia,scopulurmaritsisasinoteze,subformadeprotocoale,datelerezultatepecaresa leprelucrezeulterior.Pectesteposibil,sa seapelezelamijloaceletehnicedenregistrare(casetofoane,cameredeluatvederietc.)Esterecomandatca,subiectulsa nustieca esteobservatnmodspecial,pentrualferideimpactulcuunelemodalitatineobisnuitedeactivitatesideelaborarearaspunsurilorlavariabileneprevazute.Pentruaimprimaoctmaimareveridicitatedatelorobtinute,observareasubiectilortrebuiesa sefaca nsituatiisiactivitatidiferite,laintervaledetimpsimomemntediferite.ExperimentulAredoua variante:naturalsidelaborator.Experimentulnaturalsedesfasoara prinintroducereaunorstimulisuplimentarinactivitateaderulata desubiect,lacaresesolicita raspuns,sauprinorganizareaunoractivitati(ludice,denvatare,deformareadeprinderilorpractice)ncareaparvariabilediferitecelpunpesubiectnsituatiideosebite.Spreexemplu,experimentulpsihopedagogicraspundeacestorcerintesisidovedesteutilitateamaicuseama nprocesulinstructiveducativ,cndsepotpredaunelecunostintesiprinmetodemaiputinobisnuitepentrualeverificaeficientasauprinintroducereaunorconcepteabstracte,laoDelimitari conceptuale n defectologie si logopedie10anumita disciplina,pentruavedeancemasura copiiilentelegsiauposibilitateasa leintegrezensistemeoperativealemunciiintelectuale.

Prinacestecaracteristici,experimentulnaturalestemaiapropiatdeoservatiecaci,aceastaimplica siculegereadatelordespresubiect.nschimb,experimentuldelaboratorimprima onota depreciziemaimarepentruca,asacumispunenumele,serealizeaza nlaboratoaredotatecuaparatura speciala decreareaunuicadrustimulativsidenregistrareareactiilorsubiectului.Exista siuninconvenientlegatdefaptulca,subiectulestepusntrosituatieartificiala cepoateprovocasuspiciunisidificultatideadaptare.TesteleAuomareraspndiresielesempartcuverbalesineverbale.Pentruunelecategoriidedeficienti,cumsuntsurdomutii,ceicudeficitseverdeintelect,testeleneverbale,bazatepesimboluriimagisticesaupeansamblarideobiecte,suntsingureleedificatoare.Testeleverbaleopereaza cucuvintesicifre,ceeacepresupuneooarecarecapacitatedeautilizasimboluriverbale.Suntdepreferatprobeleetalonatesaustandardizate.Uneledinacesteasepotaplicacolectiviaraltele,individualsisuntadaptatelanivelulvrstei.ngeneral,testelevizeaza onsusire,ofunctiesauunprocespsihicsinuansamblulpsihismuluiuman.Trebuiesa subliniemfaptulca nutoatetesteleceseaplica lapersoanelenormalepotfiutilizatesiladeficienti,deoareceuneledepasescattniveluldentelegere,ctsicapacitateadeaelaboraraspunsuriapropiatedecerinteleprobei.Spreexemplutesteleproiectivesaucelecuunnaltgraddecomplexitatenuserecomandaintulburarilededezvoltarealeintelectului.Acestaestemotivulpentrucaremultispecialistiauelaboratsauadaptattestespecificeconditieihandicapului.Pentruaevitaerorileesteindicatcarezultateleobtinutesa fiecorelatecuceleobtinuteprinaltemijloacesauprocedee.ConversatiaDesiaceastasedesfasoara cudificultatelaunelecategoriidedeficienti,prezinta avantajulca einupotsimulasaumascaunelecomportamente,suntmaisincerisimanifesta otendinta accentuata dearaspundecerintelordeelaborarearaspunsurilor.Importantestesa sefoloseascaunlimbajadecvatniveluluidentelegeresioforma cepoatefireceptatadesubiecti(limbajulgestualsialdactilemelorpentrusurdomuti,limbajulverbal,nsotitdeunmaterialilustrativadecvatcaresa stimulezentelegereasiverbalizarea,pentrudeficientiideintelects.a.m.d).Pentruoeficienta conversatietrebuiesa secreezesiuncadruadecvat(relaxatsiatractiv)desfasurariiei.Analiza produselor activitatii

Seraporteaza laniveluldepregatirealsubiectilor,lastadiulformariideprinderilorsiobisnuintelorindiferiteformedeactivitate,lametodologiacorectivrecuperativa adaptata neducatiaspeciala.AcesteDelimitari conceptuale n defectologie si logopedie11produsealeactivitatiipotconstituiinunumaimijloaceledecunoastere,darsidepsihodiagnoza (estesicazuldesenului,alprodusuluigraficingeneral).Edificatoarepentrucunoasteresuntsirezultatelemunciipractice.AnamnezaEstedeosebitdeimportanta pentrustabilireamomentuluiproduceriideficienteisiacauzeloracesteia,pentrustudiulevolutieisubiectuluisialepisoadelormaiimportantedinviatasa.nrealizareaacesteiformevoravealocdiscutiicuparintii,curudele,cuceidinanturajulsubiectuluisievident,acoloundeestecazul,seiauinconsiderarepropriilesalerelatari.Pebazaanamnezeisepotmarcatraseelemaiimportantendezvoltareasiregresulsubiectului,caracteristicilefavorabilesaumaiputinfavorabiledemediu.Firesteca suntsialtemetodefolositendefectologiesilogopedie,darleamretinutpecelemaieficientesicuontrebuintaremaifrecventa.Deremarcatca nmultestudiiiseapeleaza lametodediferitesaulaocombinareaacestorapentruaputeacuprindecomplexitateaunorfenomenepsihice.Pebazaacestorasepoateefectuaanalizadecaz,ceserealizeaza prinstudiulsubiectuluicuajutorulmaimultorprobesiprinobservareacomportamentuluindiverseipostaze.ncadrulanalizeidecazseiauinconsideratietoatedatelepersonalealesubiectului,ncepnddelacelefamilialesideetiologie,ajungndlaevidentiereaprincipalelorcaracteristicipsihicesiterminndcucreionareaprofiluluipsihologicncaresa sestabileasca diagnosticulsiprognosticulevolutieiprobabilepescurta silunga durata.ExercitiuEnumeratiunelemijloaceposibiledeinterventienvedereaoptimizariiprocesuluiinstructivrecuperativsiimaginativa unmodeloptimcepoatefiaplicatcurezultatepozitivelaniveluluneicategoriidedeficienta.ntrbari/probleme de autoevaluare :1. Delimitatiprincipaleleconceptecucareseopereaza ndefectologiesilogopedie.2. Analizaticontinutulsisferadefectologieisilogopedieisievidentiatiimportantateoretica sipractica a

preocuparilorstiintificendomeniulrespectiv.3. Descrietimetodelesianalizatispecificulacestorandefectologiesilogopedie.Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie12Bibliografie minimala:1.JIGAUM.,COPIIISUPRADOTATI,BUCURESTI,ED.STIINTA SITEHNICA,19942.RACUROSCA,AURELIA,ISTORIAPSIHOPEDAGOGIEISPECIALEMANUALCRESTOMATIE,ED.PONTOS,CHISINAU,20033.RUSUCTINSICOLAB.DEFICIENTA,INCAPACITATE,HANDICAP,BUCURESTI,ED.PROHUMANITATE,1997.(pg.11127)4.SILLAMY,N.DICTIONARDEPSIHOLOGIELAROUSSE,ED.UNIVERSENCICLOPEDIC,(pg.139)BUCURESTI,19965.VERZA,E.,VERZA,E.F.PSIHOLOGIAVRSTELOR,Ed.ProHumanitas,20006.VERZAE.PSIHOPEDAGOGIASPECIALA,BUCURESTI,E.D.P.,1998.(pg.322)7.VERZAE.F.INTRODUCERENPSIHOPEDAGOGIASPECIALASINASISTENTASOCIALA,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS,2002.(pg.741)Deficienta de intelect/mintala13Unitatea Nr. 2SPECIFICUL DEFICIENTELOR DE INTELECT/MINTALECUPRINS : Continutsiperspectiva ncunoastereadeficienteideintelect; Etiologiesimodificareinstructurabiopsihica; Clasificareadeficienteideintelect; Deficientamintala degradulI; Deficientamintala degradulII; Deficientamintala degradulIII; Trasaturidespecificitatealedeficientilordeintelect; Sindroameledeficienteideintelect;Scopurile unitatii sa seformezeoimagineunitara asupradeficienteideintelect; sa senteleaga posibilitatiledeintegraresocioprofesionala a

persoanelorcudeficienta deintelectnfunctiedegravitateasicomplexitateamanifestariloracestora.ObiectiveLafinalulunitatii,studentiivoraveaurmatoarelecompetente: ntelegereaconceptuluidedeficienta deintelectsievoluacestuiantimp; operareacuconceptelespecificecederiva dinnotiuneadedeficienta deintelect; cunoastereasimptomatologieiaferentedeficienteideintelect,nfunctiedegradulacesteia,pentruaseputeaoperaulteriorcunotiunilerespective; constientizareaactiuniifactorilordediferitetipuriasuprastructuriibiopsihicesiinfluentanociva aacestora;Deficienta de intelect/mintala142.1 Continut si perspectiva n cunoasterea handicapului deintelect/mintaleArezultatdincapitolulanteriorca nliteraturadespecialitateseopereaza cuconceptevariatesica exista osinonimiecedifera delaunautorlaaltulnceeaceprivestedenumireaanumitordomeniialedefectologieisilogopedieicasiatipurilordedeficienta.Astfel,termenica:deficientamintala,insuficienta mintala,oligofrenie,encefalopatieinfantila,debilitatemintala,subnormalitatemintaladenumescmareacategorieadeficientilordeintelect.Trebuiesa neobisnuimsa folosimconceptuldedeficienta deintelectcaredefaptestesinonimcuceldehandicapdeintelectdeoarecetermeniiceilaltinusemnifica gradelesauprofunzimeadeficienteiprovocndconfuzii.Termeniicanapoiere,ntrzieresugereaza oeventuala revenirelastareanormala iaraltiicaoligofreniesiencefalopatieinfantilaauunpronuntatcaractermedicalpunndaccentpeafectiunilestructuriinervoase.Deficienteledeinteligenta aufostdenumitesiprimaresauidiopaticeadica celecarepotfipusepeseamaleziunilorcerebrale,infectiilorprenatalesaupostnatalesicarenusuntnsotiteobligatoriudeafectiunimintale.Testeledeinteligenta indica faptulca nunelezone57%dinnumarultotalalcopiilorauuncoeficientdeinteligenta sub70%ceeacepoatenecesitaluareaunormasurispecialedeordineducativsimedical.Anumitecazurimaiputingravepotficonsideratecandepartndusede

medientromasura normala.Celemaigravecazurisedatoreaza unuideficitdedezvoltarealecaruicauzesuntcelmaidesignorate.Estederetinutfaptulca ndemersulintegrariisocialesiprofesionaleapersoanelorapartinnddiferitelorcategoriidedeficienta estenecesaraformulareaunorprogrameeducationalrecuperativecaresa aiba nvederecaracteristicilepsihofizice,potentialulcepoatefistimulat,vrstacronologica sivrstamintala.Pentrucontextulncaresedesfasoara interventianoastra estenecesarsa amintimunadincelemaiacceptatedefinitiiastariidehandicapdeintelectsianumeceaapsihologuluiReneZazzo:Definitie:debilitatea mintala este prima zona a insuficientei mintale insuficientarelativa la exigentele societatii, exigenti variabile de la o societate la alta, de la ovrsta la alta - insuficienta a carei factori determinati sunt biologici (normali saupatologici) si cu efectul ireversibil n studiul actual al cunostintelor (R.Zazzo,1979,pag.33).Pentruaanalizaoricaredintrecategoriilededeficientinvedereasurprinderiicaracteristicilorgeneralesidefinitorii,estenecesarsarecurgemlaraportareasubiectilorrespectivila:1.copiiinormalimaimicicavrsta cronologica sideaceeasivrsta mintala;Deficienta de intelect/mintala152.laindiviziinormalideaceeasivrsta cronologica;3.lacopiiinormalideaceeasivrsta mintala silaindiviziideaceeasivrsta cronologica;4.laindiviziinormalideaceeasivrsta mintala indiferentdevrstacronologica;5.laaltideficientiidinaceeasicategorie;6.laaltideficienticuformediferitedectceadeintelect.2.2. Etilogie si modificare n structura biopsihicaExista unnumarfoartemaredefactoricarepotinfluentaevolutianormala aindividului,daracestiadepindderezistentaorganismului,dezestreasaereditara,deperioadancareactioneaza,defortasidurataactiuniilor.Multidintreacestifactorinocivipotfievitatin

perioadadegestatieafatuluisimaialesnontogenezatimpurie.nfunctiedeperioadancareactioneaza asupraorganismului,factoriipatogenisepotmpartinendogeni(genetici)siexogeni(cstigati)princonditiileexistenteinmediulnconjurator.ncadrulfactorilor endogeni celemaidesntlnitesuntanomaliilecromozomiale.Consecintaanomalieicromozomialeesteundezechilibrugeniccaresesoldeaza cuanomaliivariatecumarfi:encefalopatiasimalformatiilesomatice.Prindezechilibrugenicntelegemunplussauunminusdematerialgenetic.ncazulunuiminusesteafectataviabilitateaoului.SpreexemplucaracteristicunoranomaliicromozomialeestesindromulDown(nacestcazanomaliasepetrecenperecheacromozomiala 21)oalta cauza asindromuluiDownestevrstanainta amameilanastereacopilului.Factoriexogeni.Producereadeficienteimintaledepindedemomentulinterventieifactorilornprocesulevolutiv,demasivitateaagresiuniisidetimpulagentuluiagresiv.ncazulsubdezvoltariisaunedezvoltarii,factoriiexogeniactioneaza maieficientsimaiputernicnperioadeletimpurii,nspecialnperioadaintrauterina sinprimii3anideviata.Dupa etapancareactioneazaacestifactoriputemdelimitaurmatoareleperioade:1.prenatalaa.progenetica (corespunzatoareperioadeiformariiprodusuluideconceptiecaredureaza ctevaziledupa fecundatie);b.embrionara (03luni);c.perinatala (ncursultravaliuluisinprimeleziledenastere);Deficienta de intelect/mintala16d.postnatala (nprimii3anisiulteriorideviata);Astfelavem:1.Factoriiprenatali(obosealasistresulgravidei)a.factoriiprogenetici:radiatiile(rontgen,alfa,beta,gama)caredetermina olezareprimara priniradiatieproducndmoarteaceluleisauolezaresecundaraproducndtulburarimetabolice.Exemplu:copiiinascutidecatremameleiradiatencazulbombardamenteloratomicedelaHirosimasiNagasaki.Eiaunfatisarecaracteristica cumembrelungi,capulmic,malformatiisi

deficienta mintala profunda;cuproceseinvolutivelanivelulcraniului.socurilepsihicegravedetermina modificarilanivelulcelulelorgerminative;diabetulzaharatducelaoatrofiereaovarelorsiotulburarefunctionala genitala.b.Factoriiembriopatici:fizicochimici(iradierileatomice,razeleXoxiduldecarbon,sarurileunormetalegrele:nichel,zinc,cobalt,mercur,plumb);medicamenteteratogene(citostatice,substantelepsihotrope,neuroleptice,antidepresive,tranchilizante)ducladistrugereaouluisaulamutatiigenetice;boliinfectioase,virotice(rubeola,gripa);bolicasectizantealemamei(tuberculozapulmonara,febratifoida,malaria,avitaminoze,alimentatiecarentiala);c.factorifetopatici:intoxicatiidiverse(avitaminoze,carentealimentare,bolicasectizante);traumatismefizice.2.Factoriiperinatali(neferimmaialeslaaccidentelelanastere):nastereacuforceps;sugrumareacucordonulombilicaletc.3.factoriipostnatali:boliinflamatoriicerebrale(meningoencefalita,TBC,encefalite);boliinfectioasecucomplicatiicerebrale(tuseconvulsiva,scarlatina,varicela,variola,gripa,hepatitaepidemica);traumatismecraniiocerebrale;intoxicatiiacutesicronice(plumb,alcool);vaccinurile(antivariolic);neasigurareaalimentatieisuficiente;privareaafectiva acopiluluimpiedica achizitiilenplanintelectivsinustimuleaza dezvoltareapsihica s.a.Deficienta de intelect/mintala172.3. Clasificarea deficientei de intelectClasificareaceamaifrecventa aacesteiformededeficienta serealizeaza pebazamasurariicoeficientuluideinteligenta cuajutorultestelor,acoeficientuluidedezvoltarepsihica,a

evaluariiposibilitatilordeadaptaresiintegrare,deelaborareacomportamentelorcomunicationalesiderelationarecuceidinjur.Intelectul de limitantrenormalsideficientuldeintelectseinterpuneocategoriespecifica sianumeintelectuldelimita sauliminarcuunQIntre808590.Acestamarcheaza granitadintrenormalitatesihandicap.Notiuneadeintelectdelimita estededata mairecenta,eaaparndnultimiledoua decenii.BinetsiSimonindica undecalajntrevrstamentala sivrstacronologica decca.2lavrstade10ani,decalajcecrestetreptatpna la5anilavrstade15ani.Sementioneaza,astfeloplafonarepsihointelectuala maievidenta lavrstade1012anicuritmmailentnplanuldezvoltariiproceselorcognitivesuperioare.Majoritateaautorilorconsidera ca intelectuldelimita poatefidepistatncadrulscoliisica acestacuprindepna laaproximativ10%dinpopulatiascolara.Acesticopiinusuntdeficientifiindmaiapropiatidenormalitate.Putemdistingectevasemnedefinitoriidupa careliminarisuntrelativusoridentificati,maialesnprocesuldenvatamnt.Dintreacestearemarcam:acesticopiintmpina dificultatinnsusireascriscitituluisiacalcului(disgrafie,dislexie,discalculie).Adeseori,prezintatulburariinstrumentalecetrebuiesa liseacordeoatentiedeosebita.majoritateaacestoraauohiperactivitatemotorie,suntinstabili,timizi,emotivi,inhibati;prezinta dificultatinfluxulideatiei,ncetineala ngndire,aubarajealegndiriisaulapsusuri,chiarmomentedevidmintal;copilulliminarrezolva sarcinileimpusedoarpna launanumitniveldecomplexitatesiabstractizare.Drepturmare,seconfrunta cuinsuccesescolarecarepotstalabazaunortrairitensionalesicontradictoriicegenereaza tulburariledecomportament;prezinta oimaturitatesocialafectiva,dificultatiderelationarecuceilalti,defunctionalitateconstanta arelatiilorimprevizibilesinemotivateetc.Adeseorisubiectulcuintelectdelimita esteconfruntatcuesecurinactivitatiledesfasurateceeaceducelaunniveldeaspiratiescazut,teamadeinsucces,nencredereansine,atitudinenegativa fata deefort,izolaresifrustrare.Totusiacesticopiipotfistimulatiprintrometodologierecuperativaspeciala astfelnctdezvoltarealorpsihica sa seapropiedenivelul

colegilorlorsipotfiintegraticusuccesnnvatamntulobisnuit.Maitrziu,eipotparcurgeformelenvatamntuluisuperiordaca seDeficienta de intelect/mintala18motiveaza pentruactivitatesidaca aceastaestesustinuta,deunefortcontinuu(Gh.Radu1999).2.3.1. Deficienta mintala de gradul I (debilitatea mintala sau handicap deintelect usor sau lejer)AcestisubiectiauunQ.I.ntre5085ceeacecorespundeuneidezvoltarinormaleavrsteicronologicentre712ani.Termenuldedeficienta mintalaintrodusn1909deDupreafostreluatsiaprofundatdeVermeylenn1924siaresemnificatiauneiinsuficientemintale.Putem defini debilitatea mintala ca reprezentnd o insuficienta mai mult sau maiputin marcata a dezvoltarii inteligentei, lasndu-i individului posibilitatea de aajunge la autonomie sociala, fara nsa sa-i permita sa-si asume totalresponsabilitatea conduitelor sale.Debilulmintalesteeducabil,capabildeachizitiiscolarecorespunzatoarevrsteisalemintalecevariaza nfunctiedegravitateadeficientei.Dupa gradulinsuficienteimintaledistingemdebilimintaliseveri,mijlociisilejeri.Ladebiliimintalaufostdeterminateoseriedeparticularitatialeactivitatiinervoasesuperioare.Astfel,formareareflexelorconditionateprezintaoscilatiiintensesipersistentesubaspectultimpuluidelatenta,alforteisidurateireactiei.Deasemenea,particularitatispecificeaacesteicategoriincadrulhandicapuluideintelectlevomntlniattnproceseledecunoasterectsindomeniulmotricitatiisialafectivitatii.Perceptiancadrulperceptiei,debiliimintalprezinta deficientealeanalizeisisintezei.Astfel,eidesprinddinobiectesauimaginifoarteputinedetaliiceeacefacecaperceptiilelorsa fieinsuficientdespecificepersistndcaracterullorfragmentarsilacunarcuprezentaconfuziilor.Acestlucrusedatoreaza simascariiunorelementedecatrealtele(sedesprindmaiusorelementeleperifericesauceledelimitateprincontursauculoaredectgreutatea,formasimaterialuldincareesteconfectionatobiectul).Oalta trasatura caracteristica debiluluiestengustimeacmpuluiperceptiv(ntruntimplimitateipricepunnumarmaimicdeelemente

dectnormalii)ducndlaodificila orientarenspatiusilaredusecapacitatiintuitivedeastabilirelatiadintreobiecte.Deficienta de intelect/mintala19GndireaDebilulmintalmanifesta opregnanta lipsa deflexibilitateaactivitatiicognitivengeneralsiaactivitatiiperceptualenmodspecial.Gndirealuiecaracterizata nprimulrndprinpredominareafunctiilordeachizitiecomparativcufunctiiledeelaborare.Deci,gndirealuinuecreativa cireproductiva Debilulmintalstabilestemaiusordeosebiriledectasemanarile,trasatura cesementinepna laovrsta maimare.Procesulntelegeriiaparecugreudincauzamoduluidefectuosncareserealizeaza integrareadatelornoinceleexistente.LimbajulDinpunctdevedereallimbajului,acestasedezvolta ngeneralcuntrzieresubtoateaspectelesale.Astfel,primulcuvntapareladebillavrstade2ani(1an).Utilizareapropozitieincomunicareaparela3ani(1,7ani).Vorbireaaparela34,2luni(15,7luni).Vocabularulcopiilordebilimintalestemailimitata dectcelalnormalilor,estesaracncuvintenotiunicaredesemneaza marimi,relatiispatiale,caracteristicipsihice;predomina nacestvocabularsubstantivele,numaruldeverbeestemaimic,sentmpina dificultatinntelegereasiutilizareacomparatiilor,epitetelorsimetaforelor.Frazaattnlimbajulscrisctsiceloralsecaracterizeaza printrunnumarmaimicdecuvintesioconstructiedefectuasa dinpunctdevederegramatical.Cutoatedificultatileexistentenplanuldezvoltariipsihice,comunicareapoatefistimulata spreoevolutiepozitiva,nconditiileunorinfluenteeducationaleadecvate.Sesugereaza,nacestscop,uneleprogramedeinterventiepentrudezvoltareacomunicariilacopiiicudeficientemintaledegravitateadiferita DoruPopovici(2000).Asemeneaprogramesuntcuattmaieficientecuctsearenvederevrstelemicialecopilariei.nformeleseveresevizeaza,formareaunormodalitatiderelationarecuceidinjurprinintermediulcomunicariinonverbaleceesteconceputa deuniiautoricaoterapieocupationalapentruacestisubiecti(H.Clancy,M.J.Clark,1990).Procese mneziceDebilitateamintala nuexcludeposibilitateauneimemoriidezvoltatesauchiarauneihipermneziinsa ngeneralmemoriaestedeficitara subanumiteaspecte.Catrasaturispecificealacesteiadistingem:memorareanudobndesteuncaractersuficientdevoluntar.

Debilulnurecurgelaprocedeedefixareintentionala,nusielaboreazaunplandeorganizareamaterialului,nsa eficientascazuta amemorieirezulta sidintroevocarencaresegasescelementefara legatura cusubiectulabordat;memoriaestecaracterizata dinrigiditateafixariisiareproduceriicunostintelorceduceladificultatinrealizareatransferuluidecunostinte;Deficienta de intelect/mintala20oalta particularitateestelipsadefidelitateamemoriei(cndreproducceva,copiiidebiliadauga elementestraineprovenitedintroexperienta anterioara maimultsaumaiputinasemanatoare.MotricitateDinpunctdevederealmotricitatiisastabilitca cuctgraduldeficienteimintaleestemaimarecuattnivelulmotricitatiiramnemaiscazut.Acestaestevizibila maialessuburmatoareleaspecte:vitezamiscarilor,preciziamiscarilor(maialescelefine),imitareamiscarilor(influenteazanegativformareamultordeprinderi),reglareaforteimuscularesialtele.Ladebilimintalseobserva maifrecventdectlanormalilateralitateamanuala stnga sauambidextraceeacengreuneaza manipulareaunorobiecte.Vointanceeaceprivesteactivitateavoluntara putemspuneca eaprezintadeficiententoatemomenteledesfasurariisale:scopurilepecaresilefixeaza debilulsuntgeneratedetrebuintelesiintereselemomentane.Elseabatedelascopulfixatdaca ntmpinadificultatisiexecuta oalta activitatemaiusoara;dificultatilentmpinatenefectuareauneiactiuniprovindininsuficientaatentieipecareeioacorda instructieiceliseda fiindnclinatisa treaca imediatlaactiune;aparfrecventemanifestariidenegativismcaefectalcapacitatiiredusedelucruascoarteicerebrale.ComportamentulActivitateadebiluluiestecaracterizata nprimulrnddeimaturitate(uncopildebilmintaldevrsta scolara aremanifestaripropriiprescolarilorsubaspectulemotiilorsisentimentelor).Conduitele afectiveManifestarileemotivesuntfoartedesexageratdeputernicenraportcucauzacareleaprodus.Sepoateajungelacrizedefuriensotitedereactiiagresivefata deceidinjur,distrugereaobiectelor,lovireapropriuluicorp.Darsiveseliasepoatetransformancrizeders

nestapnitsinecontrolat.Aceasta capacitateredusa deacontrolaexpresiileemotionalecomplicarelatiilelorcuceidinjursiducelaefectedezorganizatoareasupraactivitatii.Seobserva predominareaunuianumittipdedispozitiiastfelca uniisuntmaifrecventeuforicialtiiapaticisialtiiiritabili.Deficienta de intelect/mintala21Integrare familiala, scolara si socioprofesionalaPrezentaunuiastfeldecopilntrofamiliereprezinta ogreancercarepentruparinti.Dinacestemotivemultidintreparintinureusescsa sempacecuacestgnd.Chiarsiatuncicndntrziereandezvoltareacopiluluiesteevidenta eiseamagesccuomultimedeexplicatiiposibile.Suntsiparinticaretraiescunsentimentdeculpabilitatefata decopil,sesimtraspunzatorisincearca cudisperaresa gaseasca osolutiedeiesiredinsituatiancareseafla.Totusicopiiidebilimintal,nconditiileuneiatitudinirealisteafamiliei,reusescnbuna masura sa seintegrezenaceasta.nceeaceprivesteeducatia,eipoturmascoalaajutatoareuneorichiarscoalademasa undesinsusescscriscititulsicalcululelementarlanivelula4,5clasedinscoalagenerala.Debilulmintalareposibilitateadeasinsusioprofesiepecareopoateexercitacusucces(tmplar,zidar,cofetar,croitor,zootehnist,viticultor,etc.).Formele clinice:Dinpunctdevedereclinicdebiliimintalsuntmpartitindoua categorii:a.Debilul armonic .TermenulafostintrodusdeTh.Simon(1924)siVermeylen(1929)careconsiderauca naceasta forma deficitulintelectualconstituieelementulcepredomina personalitatea.Retardulintelectualsemanifesta prinntrziereanplanscolar,dificultatinactivitateadeachizitieaunorcunostinte,darsanseledereusita aleacestorpersoanesuntbunedaca depunefortcontinuusisuntsustinutiafectivdeceidinjur.Debilularmonicestemuncitor,ascultator,capabildeanvataomeseriesideaoexercitanconditiinormale.b. Debilul dizarmonic (tulburarile intelectuale sunt asociate cu celeafective).Debiluldizarmonic(BaronneisiFaylaudenumitsidebilcomplet)se

caracterizeaza prinpreponderentatulburarilorafectivesidecomportament.Th.SimonsiG.Vermeylenconsidera ca debiluldizarmonic,dupaformeledemanifestare,semparten:Debiluldizarmonicinstabilcareesteincapabildeaseconcentra,nupoatefiatent,estecurios,permanentagitat,mitoman,cudificultatideadaptare;Debiluldizarmonicexcitatceprezinta,pelnga tulburarilecaracteristiceceluiinstabil,dardeogravitatesporita cumanifestarilegatedeoagitatiemotrica permanenta sistarideeuforie,vorbestenencetatsiestelipsitdeinteres;Debiluldizarmonicemotiv.Acesta,fata decelinstabilarereactiiafectiveinstabilesiexagerate,darbeneficiaza deunintelectsuperiorfata decelDeficienta de intelect/mintala22instabil.Elcauta aprobareasiacceptareacelordinjursipoatechiarfisensibillacritica.2.3.2. Deficienta mintala de gradul II sau deficienta de intelect severa(numita impropriu si imbecilitate)AreunQIcuprinsntre2050sicorespundeuneidezvoltarinormaleavrsteicronologicede3la7ani.Wallonconsidera ca spredeosebiredeidioti,imbeciliiajunglaunnivellacaresepotfolosideexperienteleanterioarepentruaseadaptalaosituatienoua.Aceasta categorieestepredominata deofrecventa amalformatiilorsomaticeconcretizatenaspectuldisplasticfaciocranian(hipertelorism,guradelup,urechimalformate,proeminentaglobiloroculari).MotricitateaEsteslabdezvoltata siinsuficientdiferentiala.Subiectulrespectivnupoateexecutaomiscareizolata (nupoatenchideunsingurochi),miscarilesuntstngacesilipsitedefinete.Limbajulnceeaceprivestelimbajuleiajungsasinsuseasca sistemulsimbolicalacestuianvedereacomunicarii.Vorbireaesteimperfecta,pronuntiaprezinta diferitetulburar,iarinteligibilitateaesteredusa.Vocabularulselimiteaza lacuvinteleuzualeiarstructuragramaticala alimbiinuestensusita sidatorita acestuifaptvorbireaesteagramata.GndireaRamneprinexcelenta concreta sisituationala limitnduselarezolvari

mecanice.Laniveluldezvoltariimaximenudepasescmecanismelegndiriiconceptualesimodurileoperationalecarecaracterizeazagndireacopiluluide7ani.Deasemenea,nureusescsa nteleagarelatiilespatialesinupotsa achizitionezenotiuneadenumar.ActivitateaEstentotdeaunafoarteimatura silabila,imaginileparentaleconstituiesingurullorsistemdereferinta,singuraexperienta relationala deundesiinfantilismulaccentuatmarcant.Eiauomarenevoiedesecuritatesiprezinta conduitereactivelaosituatiedeabandon,iarpeacestfondsepotdezvoltastructurimintaleobsesionale.Deficienta de intelect/mintala23ComportamentulEstedominatdeemotivitate,nsa estentotdeaunanecontrolat.Numeroasecomportamenteaberantealeacestorpersoanenusuntdectreactiideinsecuritatesifuriesautentativedeaevitaosituatiedeesec.AfectivitateaFondulafectivestealcatuitdinpuerilismsivanitate,reactiiostilefrecvente,trasaturicarefacfoartedificila integrareasociala.Atentia si memoriaAtentiaestecaracterizata prininstabilitate,nsa atuncicndeinteresatpentruscurta vremesubiectulsepoateconcentra,memoriaestedeobiceidiminuata nsa poatefinunelecazuriexceptionala,ceeaceadusladenumireaacestorpersoanecuhipermneziedeidiotisavanti:sauimbeciliiprodigiosiceeacenseamna siodizarmoniendezvoltareaintelectuala (retinsutedernduridintrocartedupa osingura lectura sauascultare).Dardincategoriaimbecililorprodigiosimaifacparte:calculatoriicarepotfisieimpartitinceicarefacoperatiideadunare,nmultire,mpartirecuorapiditatedeosebitantrecndcalculatoareleelectronice;ceicareauonclinatieremarcabila pentrudesen(vestitulRaphaelalpisicilorcareaavutfaima Europeana);ceicuaptitudinimuzicaledeosebite(reproducdupa urechemelodiifoartelungisicomplicate);ceicusimt olfactivfoartedezvoltatcarepotdiscriminacuusurintadiversemirosurincadrarea sociala si familiala.Handicapulseveresteincapabildeaseautoconducenrelatiilecu

lumeasicuelnsusi,deaceeaeltrebuieasistatpermanent,avndnevoiedeotutela siosupraveghereconstanta.Cutoateacesteaeipotsa fieeducatisa sealimentezesinguri,potefectuaoseriedemuncisimplesubsupraveghere.2.3.3. Deficienta mintala de gradul III (numita idiotia) sau deficienta deintelect profundaAreunQIsub2025siodezvoltarepsihica corespunzatoarevrsteinormaledepna la3ani.Multiautoriconsidera ca acestideficientinusuntcapabilidectdeutilizareareflexelorconditionate.Deficienta de intelect/mintala24Einusinsusesclimbajuldectnformesimple.Idiotulesteincapabilsa seautoconduca,sa seaperedeeventualelepericolesichiarsa sehraneasca autonom.Prezinta malformatiicraniene,microcefalii,hidrocefalii,hipertelorism,anomaliidentare,lordoze,cifoscolioze.Slabarezistenta lainfectiiexplica mortalitatearidicata aacestordeficienti.Medialordevrsta estede19anifata deaimbecililorcareestede26ani.MotricitateaStructurapsihomotrica esterudimentara,nediferentiala sinuconstadectnbalansariuniforme,contorsiuni,grimasesiimpulsurimotricesubite.ntreagaviata afectiva ramnelegata deinstincteprimitivebrutale,deaderenta narcisica lacorpsilazonelesaleerogene.Integrarea sociala n functie de dezvoltarea psihicaDinpunctdevederealintegrariisocialeputemdistingeidiotiacompletasiidiotiapartiala.Idiotulcompletnuprezinta dectinstinctedeconservare.Estefara limbaj,scoatesunetenearticulate,tipete,uneoriecolalie.Comportamentulsauestealcatuitdinactepurreflexe.Inactivitateasaglobala estentrerupta deimpulsuriviolentesaudecrize,iarafectivitatearamnelanivelpurautoerotic(masturbare,bulimie).Idiotulincompletprezinta oafectivitateuneorichiarcuotendinta catreanturajceeacefaceposibila dresareafunctiilorsalevegetativesimotrice.nlimbajnsa nupoatedepasimonosilabele.2.4.Trasaturi de specificitate ale deficientilor de intelectAurezultatdejaoseriedecaracteristicinraportdegravitateadeficientei.Laacesteaseadauga siungrupdistinctdemanifestari

cuprinssubdenumireadespecificitate.Celemaisemnificativesunturmatoarele:2.4.1. Rigiditatea:Constituieceamaievidenta trasatura cesemanifesta ntoateactivitatiledesfasuratededeficientuldeintelectsinspecial,nceledecunoastere.J.S.Kouninconsidera aceasta trasatura cafiindoparticularitatedefinitorieadebiluluimintal.Sestieca adultulareunnumarmaimarederegiunipsihologicefata decopilnsa graniteledintreacesteregiunidevintotmairigidepemasuranaintariinvrsta.Rigiditateaacestorregiunisiagranitelordintreelelimiteaza transferulfunctionalsiDeficienta de intelect/mintala25schimbulntreteritoriilenvecinateceeacedetermina oinertielanivelulntregiiactivitatipsihice.Ladeficientiideintelectacesteregiunisuntfoarterigidenepermitndschimbulfunctionalnormaldintreele,corespunzatorvrsteicronologice.Ulteriortermenulafostextins,uniiautorifolosindsingtamecarigiditateagndirii,amemoriei,alimbajului,acomportamentului.A.R.Luriaafolosittermenuldeinertiepatologica pentruaarataca activitateaestedeficitara ceeacenupermiteorelationareriguroasa ntrediferiteleregiunialecreieruluicuconsecintendesfasurareafunctiilorpsihicedominatedeinertie.2.4.2. Vscozitatea geneticaEsteoalta trasatura specifica introdusa deB.Inheldercareapornitdelaideeaca debilulnupoateatingestadiulgndiriiformale.Elnupoaterecuperantrziereanpropriaconstructie,ceeacelfacesaatinga doarstadiuloperatiilorconcretesisa ramna centratoperioadamailunga detimpdectnormallanivelulpunctelorfixateanterior.nplanpsihicarelocodezvoltarelenta sauseproducestagnareafaracaindividulsa poata atingestadiilesuperioare.Astfel,dezvoltarearamneneterminata ducndladificultatinachizitiileinstrumentalesideadaptare.L.S.Vgotskiestedeparereca pebazavscozitatiigeneticehandicapatuluideintelectesteobligatsa sencadrezenzonaproximeidezvoltariceeacenseamna ca dezvoltareasubiectuluiestelimitata nraportdegravitateadeficientei.2.4.3. HeterocroniaSeextindentoatepaliereledezvoltariipsihicealedeficientuluideintelect.TermenulesteintrodusdeR.Zazzo,careaconstatatca debilulse

dezvolta diferitdelaunsectorlaaltuldinpunctdevederepsihologic.ncazuldeficituluideintelectheterocroniaceamaievidenta aparentredezvoltareafizica siceamintala,ntredezvoltareasomatica siceacerebrala.Aceastanseamna ca diferitelefunctiipsihicenusedezvoltanmodechilibrat,faptrelativvalabilsipentruomulnormal.Lanormali,nsa secreeaza undecalajusorlanivelulunorfunctii,dar(uniiauomemorievizuala maibuna ntimpcealtiiposeda omemorieauditiva)acestdecalajpoatefirecuperatattatimpctdezvoltareauneifunctiistimuleaza sievolutiaalteia.Ladebilulmintaldezvoltareauneifunctiinudoarca nustimuleaza evolutiaalteia,darsepoaterealizachiarndetrimentulcelorlaltefunctii.2.4.4. Fragilitatea constructiei personalitatii.F.Fauporninddelaideeaca vscozitateagenetica sipuneamprentanoricesituatieasupraconduiteidebiluluimintal,dovedesteca atuncicndsolicitariledepasescposibilitatilederaspuns,apareaceastacaracteristica numita fragilitateaconstructieipersonalitatii.Deficienta de intelect/mintala26Fragilitateapoatefidisociata (manifestarideduritate,impulsivitatesilipsa decontrol)saumascata (ceapareladebiliicaretraiescntrunmediusecurizatfacndposibila disimulareatrasaturilornegative).2.4.5. Fragilitatea si labilitatea conduitei verbaleDescrisa deE.Verzaconsta nneputintahandicapatuluideaexprimalogicogramaticalcontinutulsituatiilorsemnificative,neputintadeasementinelanivelulunuiprogrescontinuusideasiadaptaconduitaverbala laschimbarileceaparndiversemprejurari.Maimult,subiectulpoatevorbirelativbinelaunmomentdatcaulterior,chiarlaintervalemicidetimpsa manifestedereglajeaccentuate.Subiectulestedependentdedispozitiilecelearesideinfluentaunorfactoridinmediulnconjuratoradeseorinesemnificativi.nplansemantic,esteprezentasaraciadeidei,undezacordntreceeaceexprima sirealitateacasiontelegeresimplificata sautrunchiata aideilorvehiculate.2.5.Sindroamele deficientei de intelect2.5.1. Sindromul DownAcestsindromafostdescrisnanul1866deLangdonDownsisecaracterizeaza printriada:dismorfieparticulara,ntrzieremintala siaberatiecromozomala.Acestepersoaneaucapulmic,prezinta brahicefalie,faciesulesterotund,aplatizatcuabsentaaproapecompletaapometilorsiridicaturilororbitare.Roseataobrajilorsiavrfuluinasuluiida aspectuldefata de

clovn.Prezinta,deasemenea,oplasarelaterala aochilor,guralorestemica,cufisuricomisurale,permanentntredeschisa,dintiineregulatmplntati,cariati,inegali,limbafisurata,cuaspectlatsaungustsiascutit,urechimici,nelobulate,asimetrice.Gtulestescurt,toraceleestelargitlabaza,culordozanpozitieseznda.Minilesuntmicisiscurte,latesicudegetedivergente.Picioarelesuntscurte,cudegetemici.Mongolianul(maiestenumitsimongoloid)estelent,apatic,pasiv,staorentreginaceeasipozitiesausemisca monoton.Instabilitateapsihomotoreconsta ntrecereadeladocilitatelaactiunideautosiheteroagresivitate.Atentiaestelabilalatoatevrstelengreunndinfluentareaeducationala.Comprehensiuneaesteredusa,iarmemorareamecanica silimbajulapartrziu.Majoritateaacestorsubiectinureusescsa nvetesa scrie,iarDeficienta de intelect/mintala27desenullorramnerudimentarsiinestetic.Voceaesteragusita,monotona.Vorbireaesteinfantila sicutulburaridearticulatie.Gndireaestelastadiulconcretsinupermitedectachizitiaunorelementecucaracterdestereotipie.Memoriaestepredominatmecanica sintiparita descurta durata ,reproduccugreusinumainprezentasituatiilorconcrete.nacesteconditii,esteinteresantca audezvoltatsimtulritmului,leplacemuzicasidansul.Suntveselisiafectuosicupersoanelecunoscutesisimtnevoiasa liseacordeoatentiesimilara celordinjurullor.Manifesta maialescomportamenteimitativeceeacepresupuneprezentanpreajmaloraunormodelecomportamentalepozitive.Acestsindrommaipoarta denumireadetrisomia21dincauzaaparitieiunuicromozomnplusnperioadaa21aastfelnctseajungela47nlocde46cromozomi.Datfiinddificultatilededezvoltare,subiectiirespectivisencadreaza ncategoriadehandicapreverssauprofundsifoarterarndebilitateamintala.2.5.2. Oligofrenia fenilpiruvica (fenilcetonuria sau boala lui Folling).Esteotulburaremetabolica ereditara,oforma grava adeficienteide

intelect.Lanasterecopilulestenormalpentruprimelesaptamnisaupentruprimeleluni.Apareapoioiritabilitateexcesiva,oinstabilitatepsihomotorie,uneoricrizemanifestateprinconvulsii.Observamontrzieremarcata ndezvoltareamotorie(sta ndecubitdorsalla1ansimergedupa 2ani).Deasemenea,ofoarteaccentuatantrzierendezvoltareavorbiriicudebutdupa 34ani.Decelemaimulteorinurealizeaza dect34cuvintensotitedefenomenuldeecolalie.NudepasesteQIde50.Prezinta balansaridetrunchidinaintenapoi.Mersulestecupasimicisicuaplicarenainte.Areotendinta permanenta demiscareaminilor.La1/3dincazurisenregistreaza crizeepileptice.Areosubdezvoltarestaturoponderala,parulblonddepigmentat,ochiideculoarealbastrudeschissieczeme.Sencadreaza doarnformeledehandicapprofundsisever.Sepotelaboraunelecomportamenteelementaredeautoserviremaialescelebazatepeformareareflexelorconditionate.Pieleaestefoartesensibila siuneori,cuspargeridevasedesnge.Diagnosticareasepoatefacedetimpuriuprinanalizaurineicecontineacidfemilpiruvic.Deficienta de intelect/mintala282.5.3. Idiotia amaurotica (sau boala lui Tay-Sachs).Aceastadisfunctieareofrecventa mairedusa.Lanasterecopiluldaimpresiadenormalitate,pentrucala36lunisa devina apatic,cuomotricitatecenuevolueaza nmodnormal.Lanceputcopilulestehipersensibillaluminasilazgomote,iarmaitrziuvazulsevadegradaprogresivpna laorbire.Elnupoateapucaobiecte,nupoatetinecapulridicat,iarmaitrziuseinstaleaza paraliziilesiconvulsiile.Boalaareuncaracterereditar,deaceeaaparitiaeipoatefiladiferitevrste,nsa duratadeviata esterelativscurta.Manifesta indiferenta fata demediulambiant,iarpeplanpsihicdezvoltareaesteextremderedusa,darprinexercitiirepetateesteposibila elaborareaunorcomportamentesiactivitaticucaracterstereotip.2.5.4. GargoilismulSeregasestencategoriilededeficienta delaformelecelemaiusoarepna lacelemaigrave.

Copilulareostatura mica,cugtsimembrescurte,prezinta onfatisaredebatrn.Craniulareunaspectdeformatprinproeminentaexagerata aregiuniioccipitale.Guraestemare,cubuzegroase,iarnasulareformadesa.2.5.5. HipertelorismulEstecaracterizatdeplasarealaterala aochilorcudistantemarintreei,determinndunaspectanimalic.Craniulestebrahicefalicsiprezinta deseorianomaliialemaxilaruluisuperior.Dezvoltareapsihica esteminima.2.5.6. Sindromul TurnerPersoaneledinaceasta categorieprezinta fatarotunda,urechilatesiimplantatenparteadejosacraniului,spregtcareestescurt.Estecaracterizat,deasemenea,deabsentasemnelorsexuale.Deficienta de intelect/mintala29Toraceleestenforma descutcumameloanendepartate.Prezintascolioza saucifoscolioza casilahipertelorismsinsindromulTurnerochiisuntdepartati.Acestsindromestentlnitnumailafemei.2.5.7.Sindromul Pseudo-TurnerPrezinta caracteristicicefaclegaturacusindromuldescrismaisus.Estentlnitlabaieti.SimptomelesuntaproapeidenticecucelealedeficienteiTurnerclasice,parulesteaspru,guratriunghiulara (gura depeste),prezinta strabism.Deficientamintala estemaigrava dectnTurnerulclasic.2.5.8. Cretinismul endemicEstepregnantlegatdemediuldeviata.Aparitiaacestuiasedatoreazaexistenteinproportieinsuficienta aioduluinsolsaunapa ceeacempiedica producereahormonuluitiroidiancuefectendezvoltareapsihica siceafizica.Metabolismulesteredussiprezinta imaturitatesexuala.Cretinulestescund,greoi,cuabdomenulsicraniulplate,pieleauscata,galbuiesirece.Subaspectpsihic,miscarile,mimicasipantomimicasuntrigide.Potapareatulburarimentalegrave.Asacumsubliniaza,Gh.Radu(2000)numarulsindroamelordeficienteideintelectestemultmaimare(peste100),darneamlimitatlaprezentareacelorcuofrecventa maimare.Desi

toateacesteareprezinta nprincipaldeficienteseveresauprofundesepotobtineunelerezultateeducationalefavorabilenconditiileadoptariiunorprogrameadaptateparticularitatilorpsihoindividualencadrulinterventiilorpsihopedagogicesimedicalenca delavrsteletimpurii.ntrebari/probleme de autoevaluare:1. Evidentiatiprincipalelecategoriietiologicecareducladeficientadeintelect.2. Analizaticriteriilecarestaulabazaclasificarilordeficienteideintelect.3. Raportatimodificarilespecificedinstructurabiopsihica laformelesisindroameledeficienteideintelect.Deficienta de intelect/mintala30Bibliografie minimala1.BINETA.,IDEILEMODERNEDESPRECOPII,BUCURESTI,E.D.P.,19752.POPOVICID.V.,DEZVOLTAREACOMUNICARIILACOPIIICUDEFICIENTEMINTALE,BUCURESTI,ED.PROHUMANITATE,2000.(pg.42172)3.RADUGH.,PSIHOPEDAGOGIADEZVOLTARIISCOLARILORCUHANDICAP,BUCURESTI,E.D.P.,19994.RADUGH.,PSIHOPEDAGOGIASCOLARILORCUHANDICAPMINTAL,BUCURESTI,ED.PROHUMANITATE,20005.ROSCAMARIANA,PSIHOLOGIADEFICIENTILORMINTALI,BUCURESTI,E.D.P.,19676.VERZAE.Psihopedagogiespeciala,Bucuresti,E.D.P.,19987.VERZAE.F.INTRODUCERENPSIHOPEDAGOGIASPECIALA SINASISTENTASOCIALA,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS,2002.(pg.4268)8.ZAZZO,R.,COORD.DEBILITATILEMINTALE,E.D.P.,BUCURESTI,1979.(pg28;4067;71108;110135;372401)Teme pentru referate1.Delimitariconceptualesietiologielapersoanelecudeficienta.2.Specificulpersonalitatiisicomportamentuluiladebiliimintal.3.Secificulmemorieidebiluluimintal.4. CaracteristicigeneralealeactivitatatiipsihicelacopiiicudeficientadeintelectDeficienta de intelect/mintala31

MODULUL 2DEFICIENTELE SENZORIALE SINEUROMOTORIIDeficienta de auz32Unitatea de nvatare nr. 1DEFICIENTA DE AUZCUPRINS: Istoriculdeficienteideauz; Evolutiacunostintelordespredeficientadeauz; Etiologiasiclasificareadeficientelordeauz; Gradeledeficituluiauditiv; Testareaauzului; Masurareaintensitatii,scaradecibelilor; Caracteristicialefunctiilorsiproceselorpsihice; Protezareadeficientilordeauz; Metodologiademutizariisiorganizareaunitatilorspeciale;Scopurile unitatii de curs sa sedezvolteoimagineunitara asupradeficienteideauz; sa senteleaga posibilitatiledeintegraresocioprofesionala apersoanelorcudeficienta deauznfunctiedegravitateasicomplexitateamanifestariloracestorasideposibilitatiledeprotezaresicompensare.Obiective formareacapacitatilordentelegereasemnificatieideficienteideauzsievolutiapersoanelorcuacestedeficiente; familiarizareacuconceptelespecificecederiva dinnotiuneadedeficienta deauz; sa sensuseasca simptomatologiaspecifica deficienteideauz,nfunctiedegradulafectariiauzului; sa seconstientizezeactiuneafactorilordediferitetipuriasuprastructuriibiopsihicesiinfluentanociva aacestora; sa seconstientizezenevoiasiavantajeleprotezariipentruuneledeficientedeauz; sa seformezeabilitatideinterventiepsihopedagogicandesfasurareaprocesuluidemutizarii.Deficienta de auz

331.1. Istoricul deficientei de auzAsacumrezulta,acesttipdedeficienta facepartedincategoriadeficientelorsenzorialeLiteraturadespecialitateconsemneaza existentaunorpreocuparifoartevechifatadedeficientiisenzorialngeneralInlucrareaDespresimturilecelorcaresimt,Aristotelafirma ca cinesanascutsurdaceladevineapoimutnCodiceleluiJustiniansegasescreflectateatitudinilesocietatiifatadesurzisisuntstipulatedrepturilepeareacestialeaveau.Medicul,filosofulsimatematicianulGirolamoCardano,nsecolulalXVIlea,scriedespreinstructiasieducatiasurdomutilor,bazatepedemutizaresicomunicareverbala.SpaniolulPedroPoncedeLeonesteprimulcareafolositlimbajuloral(vorbireaarticulata)caforma ademutizariiJuanPabloBonet,pela1600,afolositalfabetuldactilpentruformareacomunicariiverbale,darsilimbajulscris,oralsimimicogesticular.InAnglia,JohnWallissubliniarolullimbajuluiscrisndezvoltareapsihica asurdomutuluisiprecizaca pentruafacilitaevolutiavorbiriitrebuieexcluslimbajuldactildindemutizare,nschimb,labiolecturiiiacordaunrolsemnificativ.Opusacestuia,nOlanda,FranciscVonHelmontpuneunaccentdeosebitpelabiolectura sipropunefolosireaoglinzilorpentrudemutizare.TotnOlanda,JohanKorandAmmanneaga utilizareafolosiriidactilemelor,insistndpevorbireaorala faptpentrucareesteconsideratfondatorulasanumiteiscolioraliste.nFranta,AbateleDeschampssustinemetodaorala siesteprimulareelaboreaza unalfabetspecialpentruorbiisurdomuti.Reprezentantulcelmaideseama alscoliifrancezeesteCharlesMicheldelEpeecareantemeiatoscoala pentrusurdomutisiaaplicatonoua metoda sianumemetodamimicii,prinintermediulcareiasefundamenteaza comunicareaprinmimicogesticulatie.nPolonia,JaobsFalkowschintemeiaza uninstitutpentrusurdomutisiorbi,undefolosestemetodagesturilor,pentrunceputiarapoi,adopta nexclusivitate,metodaorala.GermanulFriedrichMoritzHilltancercatsaorganizezenvatamntulsurdomutilorcatmaiaproapedecelalcopiilornormaliInsecoleleXIXsiXX,specialistiirusiaducsieiocontributieinteresanta Dintreceimaicunoscuti,citampeV.I.Flery,G.A.Gurtiev,A.F.Ostogradschi,A.I.Diacikov,LV.Zankov,s.a,careaucontribuitlafundamentareapsihopedagogia anvatamntuluipentrucopiicudeficientedeauz.

Pebazaacestordaterezulta ca pentrunvatarealimbiidecatrepersoanelehandicapatedeauz,saaplicatotehnica bazata peimitatie,asemanatoarecuprincipiulnvatariivorbiriilacopilulmicnormal,catsiotehnica similara cuformareadeprinderiideacomunicantrolimba straina AmbeletehniciaufostcunoscutesubnumeledeDeficienta de auz34metodanaturala Avndnvederetoateacestedemersuri,dinpunctdevederemetodologic,pentrunvatarealimbiiaufoststructuratetreimetodeprincipale:1)metodecarefolosesc,preponderentlimbajuloral(metodeorale);2)metodearefolosesc,preponderent,limbajulscris(metodescrise);3)metodecombinate(metodemixte),carefacapelsilamijloaceleauxiliare(dactilemefig.1,labiolectura simimicogesticulatie).Fig.1Estecunoscutfaptulca nsurdopsihopedagogieacestemetodemaipoarta denumireasidupa loculundesaudezvoltat,astfel,seremarcametodele:italiana,franceza,germana,austriaca,belgiana,etc.Foartecunoscuta siapreciata estesimetodaromaneasca pentrudemitizarepreferatanmultescolieuropene.ntaranoastra ,preocuparilepentruhandiacapatiideauzexista depeste100deaniAstfel,n1893iafiinta oinstitutiescolara pelnga locuintaDr.CarolDavila,aredevineapoiosectieaaziluluiElenaDoamnasi,ulterior,aInstitutuluipentrusurdomutidelaFocsani(1865).Suntinformatiisicuprivirelaexistentaunuiinstitutparticular,multmaidevremenDumbraveni(1828).Deficienta de auz35n1924,nLegeanvatamntuluisestipuleaza ca nunelescolivorfunctionaclasespecialepentruhandicapati,ncarevorpredaabsolventisautitulariangajatiprinconcursdupa unstagiupreliminarde2aninactivitaticudiferitecategoriidedeficienti.nprezent,ntaranoastra functioneaza gradinite,scoligenerale,scoliprofesionalesitehnicepentruhipoacuzicisisurzi.Frecventadeficientelordeauzdifera nfunctiedeoseriedefactoricumarfi:geografici,ereditari,familiari,medicali,tratamentmedicalinadecvat,epidemii,accidente,alcoolism,iradieri,malnutritie,muncantrunmediufoartepoluatdinpnctdevedereauditiv.Dindatelestatisticedelanoisidincelemondialeseestimeaza existentaunuiprocentde1%dinlocuitoripentrusurditatelavrstacopilariei.Dar

odata cunaintareanvrsta,cresteincidentacazurilorrespective.Lamaturitate,procentuldereglariloraparatuluiauditivestepeste10%,iarlaadultidevrstaatreia,depeste50%.1.2. Evolutia cunostintelor despre deficienta de auzTerminologieTemeniifolositiattnstiinta,ctsinlimbajulobisnuit,pentruadesemnapersoanelecutulburarideauz,sunt:surdomut,surdovorbitor,deficientdeauz,disfunctionalauditiv,hipoacuzic,handicapatdeauz,asurzit.Lanceput,safolosittermenuldesurdomut,facndusereferirelapersoanelecaresiaupierdutauzulnaintedensusirealimbajuluiverbal(pna la23ani).Darulteriorsaconstientizatfaptulca ntresurditatesimutenienuexista olegatura indestructibila.Termenulsurdovorbitorserefera ladeficientuldeauzdemutizatsilacelasurzit,careareusitsasinsuseasca vorbireapna lapierdereaauzului;hipoacuziculestedeficientuldeauzcureziduriauditive,iarsurditateatotala poartadenumireadecofoza.Surditateaesteurmareaunuideficitorganicinstalatlanivelulunuiadinsegmenteleaparatuluiauditiv,cepoateducelamutitate,caoconsecintaasurditatii.Destudiereaacestuitipdedeficienta sidegasireaunormetodesitehniciderecuperaresiintegraresociala,compensare,instructiesieducatieseocupa surdopsihopedagogiasaupsihopedagogiadeficituluideauzcaramurialestiinteidefectologice.Defectologia,castiintaindependenta,studiaza particularitatiledezvoltariipsihofizicealesubiectilordisfunctionalitateauditiva simijloaceleadecvateDeficienta de auz36compensatorii,instructiveducativesirecuperatoriinvedereaformariipersonalitatiisiauneibunencadrarisocioprofesionale.Surdopsihopedagogia studiaza si cauzele surditatii, prevenirea factorilor de risc siparticularitatile dezvoltarii psihice a persoanelor cu deficiente de auz; constata siexplica timpul si gradul surzeniei, n vederea interventiei (timpanoplastie), tehnice(protezare) si compensator-auditive ; elaboreaza principiile ncadrarii n sistemulscolar special si general, ct si n societate si n activitatea productiva : studiazaparticularitatile vietii si activitatii copilului cu deficienta de auz n familie, n mediul

social si evidentiaza importanta factorilor sociali si educativi n formareapersonalitatii lui.Surdopsihopedagogiasepoatedividensubramurileurmatoare:istoriasurdopedagogiei,surdodidactica,surdometodica,surdopedagogiaprescolara siscolara,iarsurdopsihologia,nistoriasurdopsihologiei,surdopsihologiaexperimentala,surdopsihologiacopilului,surdopsihologiascolara,surdopsihologiagenerala siamuncii.Surdopedagogia studiaza si stabileste cauzele si consecintele imediate si ndepartateale pierderii auzului, principiile si metodele generale si speciale de demutizare, nraport cu timpul disfunctiei auditive ( surd, hipoacuzic, asurzit ), metodologiareceptiei vorbirii prin labiolectura a emiterii si corectarii vorbirii cu si fara ajutorulaparaturii electroacustice.Mai mult, a aparut o noua subramura si anume, surdotehnica ce vizeaza descoperireasi confectionarea mijloacelor adecvate de protezare a auzului rezidual.1.3. Etiologia si clasificarea deficientelor de auznsurdopsihopedagogieseutilizeaza oclasificareatulburarilordeauz,nfunctiedecriteriileetiologicesitemporalendoua categoriisifiecaredinacesteacuprindeoseriedeformespeciale.Astfel,sunt:1)surditatiereditare;2)surditatidobndite.1).Surditatile ereditare suntdeurmatoareletipuri:a)Tipul Siebenmann presupunelezareacapsuleiosoasesileziunisecundarealecelulelorsenzorialesauganglionaledelanivelulfibrelornervoase;b).Tipul Sheibe presupuneatrofiereanicovaleiprinlezareasenzorialaacanaluluicohlear,asaculei,aorganuluiluiCortisiavascularizariistriate;Deficienta de auz37c).Tipul Mondini determinatdeleziuneanucleului,dilaglionilorsiaorganuluiCorti,atrofianervuluicohlearsiaganglionilor,leziunialeultimelorspiralealemelcului;d).Tipuldesurditate genetica cesepoatetransmitedelaunulsaudelaambiiparintipringene.2).Surditatile dobndite cuprind:a). surditatile prenatale

maialesceleembrionale,daruneorisifetale.Potficauzatedemaladiileinfectioasealegravidei,virusiairubeolei,oreionului,pojarului,hepatitei,paludismuluimatern,tulburarimetabolice,endocrine(hipotiroidismulfamial),diabetul,hemoragiile,infectiibacterienesiprinprotozoare(tuberculoza,sifilisul,medicamenteletranchilizante(morfina,cocaina,heroina,marihuana,conterganul),cauzechimicesihormonale,cumsuntavortificientele(chinina,ergotina,apadeplumb),deasemenea:iradiereamameicurazeX,ntimpulsarcinii,alcoolismul,incombatibilitateasangvina ntremama sifetus.b). Surditati neonatale (perinatale) ,produseprinleziunianatomopatologicentimpulnasterii,hemoragiimeningiene,incompatibilitateasangvina,lezareacohleara.Avem,deasemenea,anoxia(asfixiaalbastra ),cauzata deneoxigenareafetusuluintimpultravaliului,datorita rasuciriicordonuluiombilical,toateacesteaprovocndrepercusiunindezvoltareanormala ulterioara asistemuluinervos.Traumatismeleobstreticalepotsieleprovocahemoragiinurecheainterna,icterulnuclearbilirubinemia.c). Surditati postnatale,determinatedetraumatismecraniocelebrale,boliinfectioase(meningita,encefalita,scarlatina,rujeola,pojarul,tuseaconvulsiva,oreionul,febratifoida,etc.),otita,factoritoxici(intoxicatiile),bolivasculare,subalimentatiacronica,traumatismulsonor(ntreprinderizgomotoase),cauzemedicamentoase(streptomicina,neomicina,canamicina,gentamicina,trombomicina sichiaraspirina sichinina dozemari).Laacesteaseadauga sialtecauzecuefectenegativelanivelulurechiiinterne,mediisauexterne.ncazulncareleziuneaseafla ncreier,surditateaestemultmaigravasipoarta denumireadesurditatecorticala.1.4.Gradele deficitului auditivAuzulnormalpercepesunetelelaointensitatedela020sichiar30dB.Percepereasunetelorlaintensitatidepeste20dBindica pierderiDeficienta de auz38usoare,mediisiseverealeauzului,iarpierderileprofundeseproduclapeste90dB.Dupa BiroulInternationaldeAudiofonologie,seestimeaza urmatoarele:ntre020dBauditiaestenormala (poateauzioconversatiefara dificultati);ntre2040dBdeficitdeauzlejersauhipoacuzieusoara (poateauziconversatiadaca nuestendepartata );

ntre40+70dBdeficitdeauzmediusauhipoacuziemedie(poateauziconversatiadefoarteaproapesicudificultati.Necesita proteza.ntre7090dBdificultatedeauzsevera sauhipoacuziesevera (poateauzizgomote,voceasiunelevocale.Siacestdeficitsepoateproteza.peste90dBavemundeficitdeauzprofund,surditatesaucofoza (audeunelesunetefoarteputernicedarprovoaca sisenzatiidureroase).Suntsialtetipuridesurditate,utilizatenegala masura nsurdopsihopedagogie.Altetipuridedeficienta deauzsuntraportatelaloculinstalariitraumeicumsunturmatoarele:1).surditatedetransmisie.Aceastaconsta ndiminuareaauzuluilaointensitatedepna la6070dB.Seopereaza siapoiseprotezeazacurezultatefoartebune.Percepereaestemaibuna pentrusunetelenaltenraportcucelegrave:2).surditatedeperceptie.Nuseopereaza sinecesita protezarecuaparatespeciale,ctsieducatieortofonica clasica.Pierdereaauzuluipoatedepasi120dB.Percepereasuneteloracuteestedefectuoasa.Suntdiminuatesivoceasoptita sivoceatare.3).Surditatemixta.Prezinta attcaracteristicidetransmisie(protezabile),ctsideperceptie.1.5.Testarea auzului.1.5.1. Masurarea intensitatii, scara decibelilor.Decibelul este cea mai mica unitate de masura conventionala a intensitatii sunetului.Reprezinta a 10-a parte dintr-un bel si corespunde, aproximativ , fosnetului uneifrunze de plop pe o vreme linistita.Deficienta de auz39Sunetulcelmaislabpecarelpoatedetectaurecheaumana areoamplitudinede20micropascali.Urecheaumana poatetoleraopresiuneasunetuluide1.000.000deorimaimare.Scaradecibelilorestelogaritmica sifolosestepragulauzuluide20Adreptniveldereferintasausunetstandard.Frecventaestemasurata nHertzi.Omulpoatesa auda ogama defrecventedela2020.000Hz.Hz-ul reprezinta unitatea de masura n vibratii duble pe secunda. Cu ct ceva vibreaza

mai repede, cu att frecventa va fi mai mare, implicit si naltimea. Taria depinde denivelul de presiune a sunetului, care este masurata n dB.Datefiindtoateacestea,estenecesara masurareaauzuluicuoctmaimareprecizie.Cercetarileaudiometriceconfirma faptulca peste90%dintresurziposeda resturideauzndiferitegrade.Acesteasuntdepistateprinaplicareaunormasurisiprocedeetehnice,cumsunt:a. Acumetria fonica (testarea auzului cu ajutorul vocii ).Esteometoda rapida silandemna pentruspecialisti,ctsipentruparinti.Voceautilizata laexaminareesteceasoptita,ceadecomunicareobisnuita sauceadestrigare.Tehnicaexaminarii:copilulesteasezatpeunscauncuspatelelaexaminatorcuourechelibera,iarcucealaltaastupata,ntrocamera linistita sispatioasa deminim6m,marcata cucreta.Percepereavociiobisnuitentre86mpresupuneauznormal;ntre64mpresupuneoscadereusoara aauzului;ntre41mpresiuneopierderemijlocieaauzului;sub1mpresupuneopierderefoartemareaauzului.b. Acumetria instrumentalaesteoalta metoda ceserealizeaza prinexaminareacudiapazoanesiservestelacomparareaauditieipecaleosoasa cuauditiaobisnuita pecaleaeriana sautimpanica.Celemaifrecventemetodedecontrolaauditieicuajutoruldiapazoanelorsunt:proba Schwabach prinplasareadiapazonuluipemastoida secompara durataperceptieiauditiveaexaminatorului(presupuscuauzulnormal)cuceaaexaminatului;testul lui Rinne,cuajutorulcaruiasepoaterealizaverificareaseparata afiecareiurechi,odata cublocareaurechiiopuse.Diapazonul,nvibratie,seaplica peapofizamastoida sincazulncaresunetulnuesteperceputseapropiedemeantulauditiv.Cndsurditateaestelocalizata laurecheamedie,subiectulnuaudesunetul,daca estendepartatdeos,iardaca auzulestenormal,sunetulpoatefiauzituntimpsidupa ncetareaperceptieiosoase.testul lui Weber sebazeaza pefaptulca persoanelenormaleperceptonuldiapazonuluiceesteaplicatpefrunte.CnddiapazonulesteDeficienta de auz40aplicatpeliniamediana afruntiiunuihandicapatcusurditateunilaterala

aurechiimedii,sunetuldiapazonuluivafiperceputmaiputernicnurecheabolnava,iaratuncicndsurditateaesteprovocata deafectarealabirintuluisauanervuluiauditivunilateral,sunetulesteauzitnurecheanormala.c. Audiometria tonala si vocalaEsteometoda avansata demasurareaauzuluipetoatefrecventele,cuajutorulunuiaparatradioelectric(audiometrul).Eaareomareprecizie,sipebazaeisealcatuiesteaudiograma.Semasoara fiecareurechenmodseparatsisenoteaza,conventional,urecheadreapta cuuncerculetdeculoarerosie,iarceastnga ,cuunXdeculoarealbastra (fig.4)1.6.Caracteristici ale functiilor si proceselor psihice.GndireaC.Pufan(1982)arata ca surdulnedemutizatposeda ogndireobiectivanimaginisiunlimbajmimicogesticular,daracesteasedesfasoara nanumitelimite,caurmareafaptuluica eiopereaza cuimaginigeneralizate,iaranaliza,sinteza,comparatia,abstractizareasigeneralizarea,realizatepreponderentprinvizualizare,duclaoseriedecaracteristicilegatedeconcretism,rigiditate,sablonism,ngustimesiinertiendesfasurareaactivitatiidegndire.Comparativcugndireaauzitorului,ceaasurdomutuluiareuncontinutconcretneevoluat,iarabstractizareaestepreaputinaccesibila acestorformedegndire.Abstractizareavadeveni,treptat,accesibila nprocesulgndiriinationalverbale,careevolueaza odata cudemutizarea.nprocesuldemutizarii,deficientuldeauztrecetreptatdelalimbajulgestuallacelverbalsidelagndireanimaginilaceanotionalverbala.nfelulacesta,informatiilesenzorialesecompleteaza cuceleintelectuale,ncaresevehiculeaza proprietatidecauzalitatesiesentializarealeobiectului.Pentruaajungentrunasemeneastadiu,gndireahandicapatuluideauztreceprinfazediferite.Caurmareadezvoltariigndiriisilimbajului,seproducinfluentepozitivelanivelulntregiiactivitatipsihice,odata curestructurareapersonalitatiisicomportamentuluisubiectuluipedirectiaorganizarii,ordonariinsusirilordepersonalitatesideierarhizaresiadaptareaactiunilorlasituatiiledate.Deficienta de auz41ReprezentareaLasurd,reprezentareaesteunanalogalnotiunii,darnusiunechivalenttotalalei.Prinspecificulei,imagineageneralizata asigura continutulreflectariisenzorialesisenzorialmotrice,ncazuldefata avndo

ncarcatura evidentvizualmotrica.Treaptasenzoriala acunoasterii(senzatiisiperceptii)poarta pecetealimbajuluimimicogesticularsiaimaginilorgeneralizate,adica areprezentarilorpeplanoperational.MemoriaMemoriaare,aproximativ,aceleasicaracteristicicualenormaluluiauzitornsferaafectiva simotorie.Memoriacognitivverbala sedezvolta mailentnprocesuldemutizariintimpcememoriavizualmotrica siafectiva estemaibinedezvoltata.ImaginatiaImaginatialasurd,consta ncapacitateadecreareprezentarinoi,pebazaideilor,senzatiilor,perceptiiloracumulateanteriorcuoevidentaspecificitatevizualmotorie.Limbajul si afectivitateaExista orelatiestrnsa ntrelimbajuloralsilimbajulsemnelor,deevolutiacaruiadepindefunctionalitateadezvoltariicomunicariisiintegrariisubiectuluinsocietateaauzitorilor.Limbajulsemnelorilipsescpesurzideposibilitateainsertieisociale.Prinnvatarealimbajuluigestualdetimpuriu,setindespretrecereadirecta delalimbajulsemnelorlascriere,fara aseutiliza,cabaza denvatare,vorbireaorala.SpecialistulfrancezJ.Lillo(1986)estedeparereca bilingvismulpragmaticallimbajuluisemnelorsialceluioral(cuvntul)trebuiesa fieintrodusparalelneducatiprecoceadeficientilordeauz.Astfel,trebuiesa seasigurenca dineducatiatimpurieocomunicareeficaceacopiluluicuanturajulsau.Seapreciaza ca nivelulglobalallimbajuluioralsialceluiscris,casiallecturii,estefoartescazutncadrulcelorcarefolosesc,preponderent,metodaorala.Prinurmare,folosireametodeiorale,pure,chiarneducatiatimpurie,nseamna alipsicopiluldeocomunicarereala,attatimpctlimbajuloralnuestebineinstalat.Pentrustimularealimbajuluioral,esteindicatsa seasigureplasareacopiluinmediulvorbitor,nca dincresesivacontinuaparalelcugradinitasiscoalaspeciala ;introducereanformedeeducatieauditiva ;educarealecturiilabialesistimulareaperceperiivizuale;introducerealimbajuluisemnelorneducatiaprecoce,pentrufacilitateaafirmariiexpresieiafective,sesizareafara efortainformatiei,insertiasociala,dezvoltareapsihica generala,etc.Deficienta de auz42Dartrebuieprecizatca exagerarealafolosirealimbajuluigesturilorpoatedeveniunobstacolpentrunvatarealimbajuluioral.

1.7. Protezarea deficientilor de auzFolosireaprotezelorauditiveareuncaractercompensatorsicontribuielansusireacomunicariiverbale.Aceasta aparatura iajuta pehipoacuzicisifaceposibila scolarizareampreuna ciauzitorii.Protezareaesteeficace,maiales,hipoacuziileusoaresimijlocii,siridica oseriedeproblemenhandicapulauditivseversaulasurziicuresturiauditive.Referitorlavrstaoptima pentruprotezare,uniiautorisustinideeacaprotezareatrebuiefacuta ctmaidetimpuriuattpentruobisnuireacopiluluicuproteza,ctsipentrufacilitateaachizitieilimbajului,iaraltiisuntdeparereca protezareatrebuiefacuta cuprecautiesilavrstemaimari,motivndca proteza,uneori,duceladeteriorarearesturilorauditive.Dupa criteriulamplificarii,protezelesepotmpartii:a.cuamplificarelineara,cesporescnivelulauditieicu3040dBpetoatefrecventele;b.cuamplificareselectiva,ceamplifica numaifrecventelecaresuntnecesareaudibilitatii;c.princompresie,cuajutorulcarorasediferentiaza siselecteazafrecventeleutiledeceleinutile.Dupa loculamplasarii,protezelepotfi:atasatedecorp;lanivelulurechiiexterne;introdusencanalulauditiv;lanivelulurechiiinterne.1.8. Metodologia demutizarii si organizarea unitatilor speciale.ntaranoastra,organizareaunitatilorspecialesebazeaza pegradulpierderiiauzuluisaupeformadeficientei.nafaragradinitelor,copiicuopierderepartiala aauzului(hipoacuzici)beneficieaza,casiceicusurdomutitate,descolispeciale.nscolilepentruhipoacuzici,metodologiainstructiva esteaproximativasemanatoarecuceapentruauzitori.nscolilepentrusurdo.muti,centrareasefacepeprocesuldemutizarii,pentruatransformacopilulsurdomutnsurdovorbitor.nambelecazuri,dinamicaprocesuluiinstructiveducativserealizeaza delasimplulacomplex,delasubiectivlaobiectiv,delaprelogiclalogic,delaconcretlaabstract,lundusenconsiderarefactoriidezvoltariipsihice,decultura sieducatie,deexperienta sinvatare,depotentialrestantsideperspectiva adezvoltariiintelectuale.Deficienta de auz43Integrareacopiluluinactivitateascolara sitrecereasaprintrun

programderecuperaresebazeaza peevaluareasidiagnosticulcapacitatilorsalepentruaputeaajungelaoaprecierecorecta aevolutieiprobabile(prognoza ).Aicipsihodiagnozaareroluldeadiferentiatulburarileorganicedecelefunctionale,deastabilirolulfactorilorsocioculturalisifamilialinraportcuceiereditari,deadepistaaltifactorietiologicisideaestimanivelulhandicapului.Deasemenea,trebuiesaadaptezemetodologiaspecifica compensativrecuperatoriececuprindenvatareasieducarealaacestnivelalhandicapului.Demutizareapresupunensusireacelortreilaturialelimbajului:1)laturafonetica (articulareafonemelorsiastructurilorfoneticespecificefiecareilimbi);2)lexicul;3)structuragramaticala.Deficientiideauzsinsusescceletreiaspectealelimbajuluinmoddirijat,princolaborareastrnsa dintrefamilie,specialist,gradinita,scoala.Demutizareapresupune,dinparteaspecialistului,cunostintedindomeniulortofonic(fonetic),psiholingvistic,gramatical,acusticsisurdodidactic.ntrebari/probleme pentru autoevaluare1.Analizatievolutiasiimportantacunostintelorcuprivireladeficientadeauz.2. Remarcatietiologiasiformeledeficienteideauz.3. Subliniatimetodeledetestareaauzului,nvedereaprotezariidiferitelorformededeficit.4. Comparaticaracteristicileactivitatiipsihicelasurzisihipoacuziciodata cusubliniereametodologieidemutizariinpregatireasubiectuluipentruintegrareansocietate.Deficienta de auz44Bibliografie minimala1.LILLOJ.,LESFINALITESETLESMODALITEDELACOMMUNICATIONDANSLEDUCATIONDESDEFICIENTSAUDITIFSENBULLETINDAUDIOPHNOLOGIE,NO.1,19862.POPAMARIANACOMUNICARESIPERSONALITATELADEFICIENTULDEAUZ,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS,20013.PUFANC.,PROBLEMEDESURDOPSIHOLOGIE,VOL.ISIII,BUCURESTIE.D.P.,1972SI19824.ROZOREA,ANCA,PSIHOPEDAGOGIADEFICIENTILORDEAUZNDEFICIENTELESENZORIALEDINPERSPECTIVAPSIHOPEDAGOGIEISPECIALEParteaaIIa,E.D.EXPONTO,CONSTANTA,2003.(pg.1138;

127256;317318)5.STANICA I,POPAMARIANA,POPOVICID.V.,PSIHOPEDAGOGIESPECIALADEFICIENTADEAUZ,BUCURESTI,ED.PROHUMANITATE,20016.VERZAE.F.INTRODUCERENPSIHOPEDAGOGIASPECIALA SINASISTENTASOCIALA,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS,2002.(pg.6996)Deficienta de vedere45Unitatea de nvatare nr. 2DEFICIENTA DE VEDERECUPRINS: Problematicatiflopsihopedagogiei; Etiologiesiclasificarendeficientadevedere; Tulburarilerefractieioculare; Opacitatilemediilorrefringente; Afectiunileretinei; Afectiuniledelanivelulnervuluiopticsialecailoropticeintracraniene; Formelececitatiicorticale; Dezvoltareapsihica apersoanelorcudeficienta devedere; nvatareascriscitituluinBraille; Integrareasocioprofesionala; Orientareanspatiusitimpadeficientilordevedere; Problemacompensarii;Scopurile unitatii de curs sa seadopteoimagineunitara asupradeficienteidevedere; sa senteleaga posibilitatilededezvoltaresideintegraresociala apersoanelorcudeficienta devedere,aposibilitatiloracestoradeaparticipanmodactivlaprocesuleducationalrecuperativ.Obiective dezvoltareaabilitatilordeoperarecuconceptelespecificedeficienteidevederesintelegereaevolutieiacestorandecursultimpului; sa sensuseasca simptomatologiaspecifica deficienteidevedere,pentruacunoasteparticularitatileceicaracterizeaza;Deficienta de vedere46 sa seconstientizezeactiuneafactoriloretiologiciasuprastructurii

biopsihicesiinfluentanociva aacestora; sa seretina multitudineadeformecesedesprinddindeficientadevedere;Continuturile de invatare notiuneadehandicapdevederesievolutiaacesteia; diversitateadefactoriceinfluenteaza dezvoltareapsihica nhandicapuldevedere; clasificareadeficienteidevedere; evolutiapsihica nfunctiedegraduldeficentei; nvatareascrieriisicitiriinalfabetulBraille; specificulintegrariisocioprofesionale; limitesiposibilitatideorientarenspatiuadeficientilordevedere; problemelegatedecompensare.2.1. Problematica tiflopsihopedagogieiDefinitie:Tiflopsihologia este o ramura a psihopedagogiei speciale sau a defectologiei, avndca obiect de studiu legile specifice si fenomenele ce caracterizeaza dezvoltareadiverselor structuri ale personalitatii deficientilor vizuali (nevazatori si ambliopi), ainstruirii si educarii acestora, cu scopul fundamentarii stiintifice a masurilor simetodelor menite sa contribuie la recuperarea si integrarea sociala a diferitelorcategorii de deficienti.Initial,deficientadevedereproduceundezechilibrulanivelcomportamental,influentnd,negativ,relatiilesubiectuluicumediulnconjurator.Ladeficientiidevederedinnastere,desiapardificultatiderelationare,tensiunileinterioaresuntmaireduse,spredeosebiredehandicapuldevederesurvenit(accidente,boli)undedezechilibrelesuntfoarteputernice,iarframntarilelmarcheaza peindividtoata viata.Estedementionatfaptulca nproblematicatiflopsihologieiintra nunumaicazuriledececitatetotala,darsicategoriilededeficienticareprezinta diferitegradedediminuareavederii,delaambliopiausoarapna laambliopiagrava sicecitateapractica (orbiicuvederereziduala).Deficienta de vedere47Tiflologia,cusubramurileei,tiflopsihologiasitiflopedagogia,marcheazasieacaracteruldedisciplina degranita dincadrulpsihopedagogieispeciale(defectologie)siestecentrata pestudiulparticularitatilorpsihicealedeficienteidevedere,evolutiaactivitatiipsihicesidezvoltarea

operatiilorinstrumentale,constituireastructurilordepersonalitatesiorganizareaactivitatiiinstructiveducative,aceloreducationalrecuperativenvedereapregatiriisubiectuluipentruviata.nacestscop,dintiflopsihologiesadiferentiatopartespeciala,denumitatiflometodica,axata pemetodologiapredariidisciplinelordestudiucuprinsenprogramascolara ,iardintiflopsihopedagogiesaconstituittiflotehnica,caparteteoreticopracticaconstruiriisifolosiriimaterialuluididacticsiaaparaturiideutilizarenactivitatilescolare.Deficientavizuala poatefipartiala,canddiminuareaacuitatiivizualecentraleestecuprinsa ntre0,050,2(ambliopia)sautotala (cecitatea).Unelesocietatidinantichitate,ctsidemaitrziu,valorizaupeuniinevazatoripentruntelepciuneadecaredadeaudovada,sidinrndullorseconstituiasfatulcomunitatii(sfetnicii).DespreHomer,autoralIliadeisiOdiseei,sespuneca eranevazator,iarjustitiaeranfatisataprinchipulzeiteiAtena,legata laochi.AceiasiaprecieredeosebitapentrucompetentanevazatorilorlarfideterminatpecunoscutulfilosofDemocrit(460370.e.n),calabatrnete,sasiprovoaceorbirea,traindcuconvingereaca nfelulacestasiajuta spiritulsa patrunda totmaiadncntainelecunoasterii.Maitrziu,Aristotel,preocupatdeaceastadeficienta,ancercatsa expliceorbireadinperspectiva filosofica siasubliniatimplicatiileacesteiandezvoltareafiinteiumane.PedagogulKomenskiademonstratnecesitateainstruiriiorbilorporninddelaevidentiereacapacitatilorlorpsihice,iarfilosofulfrancezDiderot,nlucrareaintitulata Scrisoareasupraorbilor,reusestesa surprindacaracteristicipsihiceimportantepentrudomeniultiflopsihologiei(prieteniaiordinii,cunoastereaobiectelorcuajutorultactului,apreciereacuprecizieatimpuluiprinconsiderareasuccesiuniiideilorsiaactiuniloretc.).2.2. Etiologie si clasificare n deficienta de vedereNuexista factorideosebiticaresa determinepierdereatotala saunumaipartiala avederii,sideaceeacauzelececitatiisiambliopieinupotfistudiateseparat.Astfel,gravitateadeficienteiestedependenta sidemodulcumsuntreceptatideorganismfactoriirespectivi,vrstalacareseproducedeficienta,rezistentaorganismuluisaufragilitateaacestuia,capacitateaindividuluideadepasimomentelegrele,etc.Caatare,dintrecelemaicunoscutesifrecventecauzesiformealedeficienteidevederelementionampeurmatoarele:Deficienta de vedere48

2.2.1. Tulburarile refractiei oculare (ametropiile )Formareaimaginiiretinienenormaledepindededoua elementeprincipale:nprimulrnd,destareaderefractieaochiului;naldoilearnd,detransparentaperfecta amediilorrefrigerente.Rezulta ca principalaconditiepentruformarecorecta siadecvata aimaginilorperetina consta nstructuranormala aglobuluiocular(fig.1).Ochiulcareprezinta orefractienormala senumesteemetrop,iartulburarilederefractiesenumescametropii,iarfunctionalitateanormaladepindedeintegritateatuturorelementelorexternesiinterne.Fig.1Structuraglobuluiocular(dupa Eycles)Caametropiiputemvorbide:a). Miopia.Ochiul miop prezinta anomalii morfofunctionale, din care rezulta formarea focaruluirazelor de lumina n fata retinei, astfel nct imaginea retiniana devine neclara (fig.2 ).IrisulLigamentulsuspensoralcristalinului(ZonulaZinn)ProceseleciliareConjunctivaOraserrataScleroticaCoroidaMaculaluteacufoveacentralisPapilaopticaCorneeaCristalinulUnghiulirisuluiCorpulciliarcumuschiulciliarMembranaciliaraRetinaoarbaMuschiuldreptlateralDeficienta de vedere49Miopulpercepeclarobiecteleaflatenapropiere,acesteafiindexactreproduseperetina,spredeosebiredeobiecteleaflateladistantemaimari,caresuntvazutedifuz.Corectareaoptica amiopieiserealizeazaculentiledivergente,concave(notatecuminus).Fig2.SchemaformariiimaginiiperetinaLarndullor,miopiilepotmbracadoua forme:- miopia benigna (sauscolara ):secaracterizeaza printrodinamica

progresiva lenta.Crestereamiopieibenignecontinua,deobicei,numaipna lavrstade2021ani(attctexista tendintadecrestereantreguluiorganism).ngeneral,miopiabenigna nudepaseste6pna la10dioptrii.ceadeadouaforma demiopieestemiopia maligna (miopiefoarteprogresiva ).Aceastatrebuieprivita caoafectiuneoculara grava,prezentndotendintaprogresiva,ceeacefacesa seajunga uneorila1540dioptrii.ncazulmiopieiceprezinta multedioptrii,corectareanusepoaterealizadectpartial.b). HipermetropiaConsta ntr-o refractie diminuata sau ntr-o micsorare a diametrului antero-posterior alochiului, astfel nct focarul principal al razelor de lumina se formeaza n spateleretinei, imaginea retinei fiind, de asemenea neclara. Obiectele sunt percepute mai clarla distanta si mai difuz n apropiere.Copiisitineriicompenseaza relativusorhipermetropiamica simedieprinprocesulacomodarii,fiindvorba,nacestcaz,dehipermetropielatenta (nusuntnecesaremijloaceopticelentile).ncazulhipermetropieimaimari,caresedatoreaza uneimalformatiioculare(globulocularestemaiscurt)siatunciseasociaza cuambliopiecongenitala,serecomanda corijareaoptica integrala (lentileconvexe,notatecu+).ObiectulImagineaDeficienta de vedere50Hipermetropianutrebuieconfundata cupresbiopia(presbitia),carenuesteunviciuderefractie,ciomanifestarefiziologica pentruvrsteledepeste4550ani,datorndusepierderiielasticitatiicristalinului,deciaacomodarii(fig.4).c.) AstigmatismulDatoratuneistructurideficitareacorneeicareprezinta nfiecaremeridianoalta puterederefractie,rezlutndimaginiretinienedeformate(punctulpoatefivazutcavirgula,cerculcaunelipsoid).Siastigmatismulpoatecuprindeformeparticularedetipulmiopic,hipermetropicsifoarterarastigmatismpur.Corijareaoptica seobtinecuajutorullentilelorcilindrice.Astigmatismulmaresicongenitalseasociaza,frecvent,cuoambliopiennascuta.d.) AnizometropiaEstedeterminata deexistentauneidiferentederefractieintreceidoiochidincareunulesteemetropiarcelalaltcutulburariderefractie

(ametrop).Exista siposibilitateacaambiiochisa fieametropi,darcuputeriderefractiediferite.2.2.2. Opacitatile mediilor refringente.Opacifiereamediilorderefractie,carenmodnormalsuntperfecttransparente,duce,nfunctiedelocalizaresiextindereaopacitatilor,ladeficientevizualedediferitegrade.Acesteopacitatialemediilorrefrigerentesuntdeterminatedetraumatismegrave,proceseinflamatoriigrave,distrofiiireversibile,deuscareacorneeisidefactoricareauactionatnviataintrauterina(factoricongenitali).Dintretraumatisme,amintimplagile,provocatedecorpistrainisiarsurile,cauzatedesubstantelebazicesiacide.nacestecazuri,vindecareaseface,decelemaimulteori,cualteraricicatricialepronuntate.Proceseleinflamatoriicareprovoaca opacitatiledefinitivealecorneeidebuteaza oripeconjunctivita siseextindsecundarasupracorneei,oriDeficienta de vedere51apardirectpecornee.Dintreproceseleinflamatoriiamintim:oftalmiablenoragica anounascutilor,trahomul,scrofulozacorneana,keratitaperenchimatoasa siulcerulserpiginos.a. KeratitaSemanifesta inadouadecada devrsta princrestereadistorsiuniicmpuluivizualsiavederiiladistanta.Esterecomandattransplantuldecornee(keratoplastie)silentiledecontactrigide.b. LeucomulSauopacifiereacorneana cicatriceala aparitiauneicicatricigroase,albe,caresuprima partialsautotaltransparentacorneeiprinblocarea