Participarea Asistentei Medicale La Acte de Investigatie

2
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE Diagnosticul clinic pozitiv se bazeaza pe anamneza. Doua simptome principale sunt intotdeauna prezente: durerea si ronoreea. Toate celelalte siptome locale si generale, subiective si obiective, mentionate anterior, pot fi asociate. Ca metode ajutatoare de investigatie in sprijinul stabilirii diagnosticului pot fi folosite urmatoarele procedee: 1. Diafanoscopia sau transluminarea cavitatilor sinusoidale, metoda care se bazeaza pe faptul ca aceste cavitati normal aerate permit propagarea usoara si uniforma a unui fascicul luminos. Diafanoscopia nu este o metoda de explorare care ofera intotdeauna rezultate sigure, ea fiind supusa unor erori prin variatii de interpretare datorita multor cauze. De exemplu, in sinuzita maxilara au fost descrise urmatoarele semne diafanoscopice: - semnul Heryng – luminozitate inegala a celor doua fose canine, cea de pe partea sinusului maxilar bolnav fiind obscura; - semnul Robertson – iluminarea inegala a peretilor laterali ai foselor nazale, cel de partea sinusului maxilar bolnav fiind mai intunecat; - semnul Davidsohn – pupila de partea sanatoasa se lumineaza, cea de partea bolnava ramane obscura; - semnul Bürger – bolnavul avnd ochii inchisi nu percepe senzatia luminoasa de partea bolnava ori de cate ori se aprinde becul diafanoscopului. 2. Cateterismul – este o metoda de explorare care consta in introducerea unei sonde adecvate prin ostiumul sinuzal, prin intermediul careia se executa fie aspirarea secretiilor, fie o spalatura cu solutie de antibiotice. Este o metoda greu de realizat, comporta riscuri functionale si pentru aceste motive este rar folosita. 3. Punctuatia diameatica este un mijloc de investigatie diagnostica directa, foarte valoros si curent folosit in patologia inflamatoare.

description

Medical

Transcript of Participarea Asistentei Medicale La Acte de Investigatie

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIEDiagnosticul clinic pozitiv se bazeaza pe anamneza. Doua simptome principale sunt intotdeauna prezente: durerea si ronoreea. Toate celelalte siptome locale si generale, subiective si obiective, mentionate anterior, pot fi asociate.Ca metode ajutatoare de investigatie in sprijinul stabilirii diagnosticului pot fi folosite urmatoarele procedee:1. Diafanoscopia sau transluminarea cavitatilor sinusoidale, metoda care se bazeaza pe faptul ca aceste cavitati normal aerate permit propagarea usoara si uniforma a unui fascicul luminos. Diafanoscopia nu este o metoda de explorare care ofera intotdeauna rezultate sigure, ea fiind supusa unor erori prin variatii de interpretare datorita multor cauze. De exemplu, in sinuzita maxilara au fost descrise urmatoarele semne diafanoscopice:- semnul Heryng luminozitate inegala a celor doua fose canine, cea de pe partea sinusului maxilar bolnav fiind obscura;- semnul Robertson iluminarea inegala a peretilor laterali ai foselor nazale, cel de partea sinusului maxilar bolnav fiind mai intunecat;- semnul Davidsohn pupila de partea sanatoasa se lumineaza, cea de partea bolnava ramane obscura;- semnul Brger bolnavul avnd ochii inchisi nu percepe senzatia luminoasa de partea bolnava ori de cate ori se aprinde becul diafanoscopului.2. Cateterismul este o metoda de explorare care consta in introducerea unei sonde adecvate prin ostiumul sinuzal, prin intermediul careia se executa fie aspirarea secretiilor, fie o spalatura cu solutie de antibiotice. Este o metoda greu de realizat, comporta riscuri functionale si pentru aceste motive este rar folosita.3. Punctuatia diameatica este un mijloc de investigatie diagnostica directa, foarte valoros si curent folosit in patologia inflamatoare. Punctuatia permite diagnosticul microbiologic si efectuarea antibiogramei. Tehnica ei este simpla, precisa si usor de executat.4. Endoscopia sinuzala poate fi practicata concomitent cu punctuatia. Cu ajutorul opticii maritoare pot fi explorate modificarile existente la suprafata mucoasei.5. Radiografia simpla este examenul complementar care ajuta precizarea diagnosticului in cazurile indoielnice. Transparenta normala a sinusului afectat este modificata, cavitatea sinuzala aparand mai mult sau mai putin umbrita, datorita prezentei serozitatii sau a puroiului.