UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI DE

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI DE

MEDICINA VETERINARA

ION IONESCU DE LA BRADIASI

PROIECT

LA

MARKETING

INDRUMATOR: STUDENT: ALEXA RAMONA Prof.dr.AUREL CHIRAN FACULTATEA: AGRICULTURA

SPECIALIZAREA: M.D.R.I.E.A.

ANUL:IV Gr.337

2001/2002

-TEMA PROIECTULUI-

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare a localitatii Epureni, judetul Vaslui

CUPRINS

1.Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele

social-economice.

2.Scurta prezentare a localitatii Epureni judetul Vaslui

3.Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru

principalele produse alimentare.

4.Norme de consum

4.1.Norme minime de consum pentru principalele produse

agroalimentare prevazute in Romania

4.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse

agroalimentare prevazute in U.E

4.3.Normele consumului optim.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare din localitatea Epureni judetul Vaslui.

6. Populatia localitatii Epureni judetul Vaslui si structura populatiei

7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Epureni judetul Vaslui si a cheltuielilor anuale de achizitionare..

7.1.Calculul cererii de consum mediu si annual a populatiei din localitatea Epureni judetul Vaslui pentru principalele produse agroalimentare

7.2.Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor produse agroalimentare ...

8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 in localitatea Epureni judetul Vaslui.

9. Variante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare

9.1.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii

9.2.Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Epureni judetul Vaslui...

9.3.Distanta dintre localitatea de aprovizionare si furnizorii bunurilor si serviciilor.

9.4.Scheme de aprovizionare a principalelor produse a localitatii Epureni judetul Vaslui si eficienta economica

10. Concluzii si propuneri..

11. Bibliografie. ....

1. Necesitatea elaborrii proiectului si

consecinele socio-economice

PH. Kalter: Marketingul este un proces social si de conducere prin care indivizii si grupurile detin ceea ce au nevoie si doresc, prin crearea si schimbarea produselor si valorilor cu altii"

Obiectivele cercetarii de marketing in domeniul produselor agroalimentare au ca scop principal cresterea beneficiilor si a rentabilitatii, urmand o mai buna satisfacere a necesitatii consumatorilor, introducerea unor tehnici si tehnologii noi, metode de prelucrare si comercializare moderne si indirect cresterea volumului desfacerilor.

Atunci cand se cerceteaza un produs agroalimentar se au in vedere urmatorii factori:

nivelul calitatii produselor alimentare

gradul de invechire economica a podusului

modul de circulatie a produsului si comportarea acestuia la beneficiar

Sistemul informational reprezinta o latura importanta a activitatii de marcheting, el presupune o informare completa si de calitate facuta in tinp optim, prelucrarea economico-matematica a informatiilor privind metodele sistemului modern si luarea drept decizie a variantei optime care are la baza maximizarea productiei, calitatea si competitivitatea acesteia, cresterea productivitatii muncii, maximizarea beneficiului si reducerea cheltuielilor de productie.

In studiu de caz a unui obiectiv de marketing din agricultura sunt indispensabile: obiectivul, obiectul si subiectul acestui studiu.

Din punct de vedere socio-economic are menirea s prezinte nivelul la care se afl localitatea Epureni n piramida socio-economic a localitailor romneti, dar i abaterile de la normele optime privind protecia consumatorilor.

Prin elaborarea proiectului se are in vedere o satisfacere mai buna a consumatorilor cu produse agro-alimentare cat si largirea pietei efective si pietei potentile.

In cadrul studiului de caz se vor prezenta nevoi de consum pentru principalele produse agroalimentare, norme minime de consum si raportate la U.E., autoconsumul la principalele produse din boabe precum si structura populatiei toate acestea determina o cunoastere cat mai exacta a problemelor cu care se cofrunta piata produselor agroalimentare dintr-o anumita zona.

Acest studiu pune n prim plan cunoaterea problemelor reale ce se afl pe piaa produselor agroalimentare avnd o importana deosebit pentru formarea profesional a noilor specialiti in domeniul agrar i ingineriei economice din agricultur.

Concluzia rezid din simplul fapt c, problemele ce apar pe aceast pia sunt direct legate de producia agricol i indirect de nivelul cultural al zonei.

Scurta prezentare a localitaii Epureni

judeul Vaslui

Comuna Duda-Epureni, constituit din satele: Epureni (localitate de reedin), Duda, Bobesti, Valea Grecului care are cea mai mare natalitate din tara, acest areal se afla in partea de E a Romaniei, la o distanta de nunai 2 km. de orasul Husi si la 45 de km. de orasul Vaslui pe traseul Epureni-Husi-Vaslui.

Comuna Epureni este situat n zona a treia judeului, teritoriul un este strabatut de rauri semnificative, dar prezinta numeroase izvoare cu cursuri de apa foarte scurte. Media anuala a precipitatiilor este de 524 mm./mp.Vnturile dominante sunt pe direcia N-NE (70%) i SE pe direcia cursurilor de rauri.

Din punct de vedere administrativ, comuna Epureni se nvecineaz cu: comuna Dranceni (N), orasul Husi (S), Bunesti Averesti (V), Stanilesti (E).

Teritoriul comunei Epureni are o suprafa total de 10000 ha.din care 7000 ha. sunt cu destinatie agricola care se repartizeaz pe natura de folosin i forme de proprietate procentual diferit de la folosinta la folosinta.

Suprafaa total a comunei Epureni este ocupat n cea mai mare parte de culturi cerealiere (45%), plantatii silvice (5%), plantatii de vita de vie (30%), iar livezile ocupa 20%.

Totalitatea ramurilor s-au dezvoltat n strns legtur cu cadrul natural i resursele de materii prime din teritoriu: respectiv cultivarea pmntului arabil, exploatarea resurselor forestiere, creterea animalelor i valorificarea produselor animalelor.

Condiiile cadrului natural i premisele economice permit dezvoltarea n continuare i modernizarea edilitar a satelor componente comunei.

Structura teritoriului comunei Epureni judeul Vaslui

Tab.1.

Zone funcionaleTotalDin care proprietate privat

U.M.Ha.%Ha%,din total

Total sup.10000100860086,0

Supr. Agricol700070.0620088.57

Din care:Arabil644092.0580090.06

Puni2103.05023.80

Fnee3505.0350100

Pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier5005.0500100

Alte suprafee250025.090036.0

Din perspectiva potenialului economc, stadiul actual al dezvoltrii comunei este relevat prin: activitile agricole, industriale, turism i construcii de locuine .

3.Consideraii teoretice privind nevoile de consum

pentru principalele produse agroalimentare

Nevoia este considerata de economistii clasici baza teoriei economice, iar consumul este finalizarea si scopul productiei. Omul fara nevoie este o fiinta fara sens si fara scop, iar nevoia este o stare psihica, un atribut al omului subectiv si astfel,teoria economica isi are originea in stiintele psihologice.

Piata este sfera economica in care productia marfa apare sub forma de oferta, iar nevoia de consum sub forma de marfuri.Studiul aprovizionrii cu produse alimentare reprezint o activitate de marketing, ca orice activitate de marketing i aprovizionarea cu diferite produse atrage dup sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se nelege cercetarea lor i formele de manifestare a acestora pe pia. Acestea se regsesc pe pia sub forma cererii de consum i/sau cererii de servicii.

Plecnd de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate i ierarhizate astfel:

-- nevoi fiziologice

-- nevoi de prim ordin

-- nevoi obligaii i aspiraii

-- nevoi solvabile

Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihn etc., acestea ocupnd primul loc ntre celelalte, dup A.H. Maslow.

Nevoile solvabile acestea opereaz pe pia sub forma cererii de consum., iar cele insolvabile n prezent, dar care, ntr-un viitor ar putea deveni solvabile.

Evaluarea i msurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum, care reprezint rezultatul unor cercetri tiinifice, n domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.

Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de tiin ,de renume mondial i n acelai timp, intr n preocuprile unor organisme naionale de stat sau intrenaionale.Aceast problem s-a multiplicat foarte mult o dat cu evoluia societii i mbuntitera nivelului cultural al umanitii.

Cercetrile nutriionitilor n domeniul nevoilor energetice i proteice au evideniat existena unui prag critic al cheltuielilor energetice de ntreinere, care constitue limita minim pentru o raie alimentar normal.

Raia alimentar normal fiind alctuit din diferite produse cu procentaje difereniate pe sortimente, mprenun alctuind caloriile necesare pentru un consum optim.

n literatura de specialitate s-a determinat c, nevoia zilnic de hran a unui om obinuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de protein, 70 g. grsimi,0,6-0,8 g. calciu, 50-100 mg. Mg. etc.

Din cercetrile i studiile publicate de specialiti n domeniul marketingului rezult c, o alimentaie raional trebuie s cuprind:

1. 25-30% grsimi alimentare;

2. 11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animal;

3.. 55-60% glucide, din care cantiti mai mici de produse de tipul zaharurilor;

Ali autori apreciaz c un regim alimentar normal trebuie s cuprind:

carne i produse din carne 4-8%

lapte i derivate din lapte 30-55%

oua 3-4%

grsimi (in afar de cele din carne, lapte i oua) 12-17%

cereale i derivate din cereale 25-45%

legume i fructe 14-17%

zahr i produse zaharoase 7-8%

buturi nealcoolice 2-3%

Acestea a creat posibilitatea elaborarii unor bugete de familie, asemenea bugete se refer la o familia obinuit, de mrime medie, (dou persoane adulte i doi copii) i cuprind principalele posturi de consum: produse alimentare, produse nealimentare i servicii. Aceste bugete se refer la repartizarea procentual a veniturilor net lunare pe cheltuieli.

Dup ponderea cheltuielilor pentru alimentaie, Romania se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70%, n timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimand un nivel de via foarte sczut.

Dup prerea subectiv a diverilor autori ntalnim o varietate de bugete normative: (buget minim de consum, buget moderat, buget al belugului, buget etalon (presupune satisfacerea complet a nevoilor de consum), buget raional).

Norme de consum

n general normele de consum presupun existena unor limite ntre care este posibil s se cuprind toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizeaz numai nevoile eseniale (normele minime de existen), alteori, mbrac forma unor proiecii de viitor ale consumatorului, cand toate nevoile de consum urmeaz s fie satisfcute, situaia cand vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim.

4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevzute n Romania. Cercetatorii stiintelor biologice si medicale aduc astazi date referitoare la indepartarea factorilor negativi care inhiba alimentatia rationala, ea presupune respectarea unor cerinte, in care scopul este acela de a se cunoaste:

nevoile nutritive ale organismului;

compozitia alimentelor si proprietati nutritive;

transformarile pe care le sufera alimentele prin prelucrarea culinara si industriala si influientele pe care le au aceste transformari asupra digestiei si nutritiei.

Evaluarea si comensurarea nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum. Cercetarile nutritionistilor in domeniul nevoilor de consum au evidentiat existenta unui prag critic al cheltuieilor cu alimentatia, care constituie limita minima pentru o alimentatie normala.

Astfel normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie de nivelul de dezvoltare economic, condiiile zonale, dar i de tradiia de consum a populaiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la individ..

Datorit faptului c Romania se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor lunar, ea se afl la stadiul de satisfacere a nevoilor eseniale, putand vorbi de norme minime de comsum.

n Romania s-a nregistrat n anul 2000 urmtoarele norme de consum:

Paine 11,4 kg/lun*pers.

Paste finoase 0,250 kg/lun*pers.

Cartof 4,7 kg/lun*pers

Carne de bovine 0,250 kg/lun*pers

Carne de porc 0,900 kg/lun*pers.

Carne de pasre 1,0 kg*lun*pers

Carne de oaie 0,150 kg/lun*pers

Preparate din carne 0,900 kg/lun*pers.

Peste proaspt i preparat 0,900 kg/lun*pers.

000Lapte btut + iaurt 0,250 kg/lun*pers.

Telemea de oaie i vac 0,650 kg/lun*pers.

Branz proaspt i smntn 0,350 kg/lun*pers.

Ou 15 buc./lun*pers.

Ulei 1 litru/lun*pers.

Zahr 1 kg./lun*pers.

Ciocolat, bomboane 0,05 kg/lun*pers.

Orez 0,5 kg/lun*pers.

Cacaval 0,4 kg/lun*pers.

4.1 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevzute n U.E. Datorit faptului, c nevoile de consum sunt satisfcute n funcie de gradul de dezvoltare, nivelul cultural i preferinele de zon, putem vorbi de norme de consum medii anuale, acestea se prezint astfel.

Cereale total n echivalent fin 70 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase 34 kg./an*pers.

Cartof 71 kg/an*pers

Legume 82 kg/an*pers

Fructe 91 kg/an*pers

Carne i preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat 20 kg/an*pers.

Lapte btut + iaurt 104 litri/an*pers.

Unt 6 kg/an*pers.

4.3 Norme optime de consum. Pentru produsele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele fiziologice, care mbrac forma unor raii alimentare, acestea sunt influenate de varst , sex, ocupaie, mediu, tradiie. etc. i se pot exprima n calorii sau n uniti de protide, lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutriionitii au fcut numeroase studii i cercetri in domeniul marketingului, cercetri care privesc consumul alimentar, elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime.

Aceste norme cuprind:

Cereale total n echivalent fin 130 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase 35 kg./an*pers.

Cartof 80 kg/an*pers

Legume 165 kg/an*pers

Carne i preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat 20 kg/an*pers.

Lapte btut + iaurt 180 litri/an*pers.

Ou 250 kg/an*pers.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare

din localitatea Epureni, judeul Vaslui.

Autoconsumul sau consumul direct de produse n general i de produse agroalimentare n special este o form de materializare a nevoilor de consum. n are noastr dup anul 1989 mrimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:

ponderii ridicate a populaiei rurale

promulgrii legii fondului funciar (legea 18/1991)

Populaia rural a crescut n ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populaiei pe ar i la 80.1% din totalul populaiei judeului Vaslui. Aceast diversificare a populaiei rurale s-a datorat nchiderii unui numr mare de fabrici i ntreprinderi dup 1989, rezultand astfel o cretere a ratei omajului i n acelai timp o migrare a populaiei urbane spre zonele rurale.

Un alt indicator major, care a determinat creterea autoconsumului l reprezint promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, fcand posibil mproprietrirea unui numr mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.

Astfel n 1994 n structura cheltuielilor de consum alimentere i buturi alcoolice, autoconsumul reprezint 33,5% pentru familiile de salariai, 81,4% pentru familiile de rani i 33,9% pentru familiile de pensionari.

Autoconsumul este influenat de o serie de factor, cum ar fi:

zona (rural sau urban);

venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol i creterea animalelor);

nivelul veniturilor, forma de ncasare a lor (bani sau natur);

puterea de cumprare;

condiiile socio-economice a zonei;

volumul, structura i calitatea produselor; etc.

Aceti indicatori dup anul 1990 au determinat o scdere a cantitilor de alimente cumprate, ajungand n 1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la cereale i produse din cereale, 35,9% la carne i preparate din carne, 40,8% la fasole i alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la ou, 26,6% lapte i produse din lapte, iar la cacaval autoconsumul nu a inregistrat modificri semnificative.

Pentru a se putea nelege situaia real de pe piaa arealului studiat, trebuie perzentat ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea produselor cumprate din consumul total.

Astfel n comuna Epureni ,jud. Vaslui ponderea produselor cumprate destinate consumului alimentar este prezentat n tabelul urmtor:

Situatia produselor cumprate n Romania comparativ

cu localitatea Epureni

Tabelul 2

Nr.

Crt.Specificare1991199219931994

Rom.EpureniRom.EpureniRom.EpureniRom.Epureni

1carne67,1062,8068,9062,40

2paine10085.486,479.581,375.272,869.3

3Lapte90,6079,5064,9064,00

Din datele prezentate anterior se observ ,c aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare n Romania au cunoscut o fluctuaie continu, n timp ce n localitatea prezentata aceasta a fost constant, n acelai timp au crescut cantitile de produse destinate vanzrii.

Din tabelul anterior se observ, c structura autoconsumului n loc. Epureni nu se modifica, dar se modifica structura produselor destinate vanzrii, astfel se maresc productiile medii la ha. si in acelasi timp calitatea productei obtinute, dar in acelasi timp creste si suprafata cultivata la nivel local. Dezvoltatea acestui sector al economiei in general si in special al agricilturii a fost posibil datorita faptului ca, agricultura este singura sursa de venit pentru arealul prezentat.

O data cu dezvoltatea acestui sector s-a dezvoltat si alte activitati colaterale, cum ar fi: reteaua de transporturi, comertul in special cel cu produse agricole si cu noi tehnologii de cultivare a terenului.

In concluzie acestea au determinat cesterea puterii de cumpaare a localitatii peste media pe tara, deci a determinat cresterea nivelului de trai.

6.Populaia localitii Epureni i structura acesteia

n arealul prezantat numrul popupaii la nceputul anului 2000 era de 5100 persoane, cu o densitate de 43,2 loc./km2.

Structura populaiei depinde de:

Dup sex ntalnim:

masculin (brbai)

feminin (femei)

Structura populaiei dup sex n localitatea Epureni

Tabelul 3

Anul199819992000

Masculin246224442360

Feminin262726172740

Dup grupa de varst:

0-14 ani ( 2251 pers.

15-59 ani ( 2054 pers.

60 i peste ( 795 pers.

Structura populaiei dup repartizarea ei pe sate i grupe de varst:

Epureni 1750: *0-14 ani 555 persoane

*15-59 ani 945 persoane

*( 60 ani 250 persoane

Duda 1550: *0-14 ani 477 persoane

*15-59 ani 848 persoane

*( 60 ani 225 persoane

Valea Grecului 950 : *0-14 ani 492 persoane

*15-59 ani 408 persoamne

*( 60 ani 50 persoane

Bobesti 850 : *0-14 ani 392 persoane

*15-59 ani 396 persoamne

*( 60 ani 62 persoane

Structura populaiei dup nivelul de instruire:

Studii primare (25%)

Studii medii (30%)

Scoli profesionale, complementare sau de ucenici (30%)

Scoli sperioare (15%)

In comuma lucreaza 70 cadre didactice si un medic uman, 4 asistenti medicali, un medic veterinar, 2 asistenti veterinar.

Dupa provenienta veniturilor:

51%, venituri din agricultura;

15%, venituri din somaj si alte activitati casnica;

11%, venituri din pensii si alte activitati casnice;

5%,venituri din comert si alte activitati casnice.

Dupa religie:

95%, credinta ortodoxa;

5%, alte religii (catolici, adventisti).

Dupa nationalitata ( toti au nationalitate romana.

7. Proiectarea cantitilor totale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populaiei din localitatea Epureni, judeul Vaslui i a cheltuielilor anuale de aprovizionare

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantion; termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ.

Pentru carne, aprovizionarea se face prin autoconsum 96% deoarece localitatea se afla untr-o zona favorabila pentru cresterea animalelor, fiecare familie avand in gospodariea proprie cel putin o vaca, 2 porci si 10 oi care vor oferi necesarul de hrana si obtinerea unor venituri suplimentare.

Pentru lapte, aprovizionarea se realizeaza in acelasi sens ca si carnea, ceea ce atrage dupa sine faptul, cresterea unui animal pe langa casa este un mod de economisere, ba chiar poate determina un venit prin obtinerea unei productii care sa depaseasca consumul priopriu.

Pentru paine, aprovizionarea se face prin intermediul pietei si/sau prin autoconsum aceasta depinzand de sezon (spre exemplu iarna autoconsumul de paine este mai mic decat in perioada de vara), inregistrand urmatoarele valori: autoconsumul 45% si 55 % prin intermediul pietei agroalimentare 7.1. Calculul cererii de consum mediu i anual a populaiei din localitatea Epureni pentru principalele produse agroalimentar

Evaluarea cererii de consum pentru produsele alimentare si nealimentare in general si pentru principalele produse agroalimentare in special se manifesta diferit de la produs la produs si se realizeaza cu ajutorul coeficientilor de elasticitate.

Cererea de consum reprezinta cantitatea de produse alimentare si industriale pe care consumatorii le achizitioneaza prin intermediul pietei, ea se manfesta diferit de la sezon la sezon. In procesul manifestarii ei pe piata cererea este influientata de o multitudine de factori.

Asupra cererii de consum actioneaza o multitudine de factori dar cel mai important este nielul marimii venitului consumatorilor.

Pe baza datelor prezentate se or calcula alorile medii, cat si pe grupe de familii, ale urmatorilor indicatori:

Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in functie de venit;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in functie de venit;

Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana;

Pretul mediu unitar al produsului cumparat.

Acesti indicatori sunt calculati pentru fiecare produs in parte, care face obiectul acestui studiu de caz si se gasesc in anexa 1,2, si 3. 7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achiziionarea principalelor

produse agroalimentare

Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau o gama de produse(Y), venitul mediu anual pentru un menbru de familie (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip liniar.

Pentru fundamentarea cererii de consum pentru cei doi factori ( X1 X2) se vor folosi observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu anual pe o persoana si a marimii familiie din arealul prezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi ani consecutivi.

Rezultatele referitoare la influienta acestor 2 factori asupra cererii de consum sunt calculati si prezentati in anexa 4, 5 si 6.

8. Calculul dinensiunilor pieei efective i potentiale la principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 n localitatea Epureni judeul Vaslui

Piata unui produs in general indiferent de natura sa si in special de natura agroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta diferitilor factori, astfel dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite rlativ usor, pe baza unei relatii simple de calcul: D = N*X, unde:

N reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv;

X reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta data.

Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se poate determina largirea pietei si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai:

Intensive;

Extensive.

Calcule efectuate referitor la aceasta problema se gasesc in anexele 7, 8 si 9.9. Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare

Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare (carne, lapte, paine), se face direct prin autoconsum sau prin intermediul pietei, procedeu usurat pentru ca localitatea dispune de o piata agroalimentara si de o serie de magazine cu specific alimentar.

Paine se aprovizioneaza en gros si/sau en detail de la brutariea localitatii Epureni dar si din late brutarii din orasul Husi.

Aprovizionarea din orasele invecinate nu se face efectiv cu un cost de transport deoarece sute de localnici migreaza zilnic spre aceste orase cu scopuri diferite, iar achizitionarea unei cantitati de paine necesare unei fanilii nu este voluminoasa pentru a genera cheltuieli de transport suplimentare.

Referitor la carne si lapte nu se poate vorbi de aprovizonare pentru ca nevoia pentru aceste produse se realizeaza 100% prin autoconsum.

9.1. Furnizorii de mrfuri i prestatorii de servicii

Furnizori de maruri si prestatorii de servicii din localitatea prezentata sunt atat persoane fizice cat si persoane juridice:

S.C. ADELALEX S.R.L.

S.C. GHEORGHIU S.R.L.

S.C. LALEX-RAM S.A.

S.C. MOLDOVIS S.A.

S.C. MARIMAR S.A.

S.C. PRIMINA S.A.

S.C. SPOR S.A.

Furnizori de lapte si carne nu sunt semnificativi in zona pentru ca aprovizionarea se face prin autoconsum.

9.2. Magazinele i punctele de vanzare en detail din localitatea Epureni

In localitate exista un numar de 15 agenti economici ( magazine) din care 7 cu profil agroalimentar, o brutarie, o piata cu profil agralimentar, o sectie de incaltaminte si o sectie de tricotaje, o moara de porumb, ele fiind repartizate diferit pe teritoriu localitatii, astfel:

Magazinele si punctele de vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si nealimentare.

9.3. Distana dintre localitile de aprovizionare i

furnizorii de bunuri i servicii

Distanta dintre localotatile de aprovizonare si furnizori de bunuri si servicii pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este aproximativ inexistenta, acestea se procura direct prin autoconsum cum este cazul carnii si a laptelui, iar in ceea ce priveste painea, acesta se procura in proportie de 80% de la brutaria din localitate.

Pentru procurarea celorlante produse apar diferentieri de la produs la produs, dar in general acestea se iau din orasele invecinate; distanta dintre acestea si furnizorii de bunuri si servici este:

Husi Epureni 2 km.

Vaslui- Epureni. 45 km.

Barlad- Epureni 72 km.

9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse

a localitii Epureni i eficient economic

Referitor la carne si lapte nu se poate vorbi de scheme de aprovizionare pentru ca acastea se realizeaza prin autoconsum, pe cand de eficienta economica puten vorbi. Ea determina pentru o mare parte din locuitori sursa principala de venit in zona la care se mai adauga si veniturile inregistrate din cresterea animalelor.

Painea are o schema proprie de aprovizionare legata de zona si localitatile invecinate, dar datorita autoconsumului mic pe cap de locuitor si existenta in posesia locuitorilor a materiei prime, apere tendinta de crestere a autconsumului prin economisirea unei sume importante. Concluzii i propuneri

Prin elborarea acestui proiect s-a ajuns la concluzia ca localitatea Epureni se afla intr-o zona favorabila pentru cresterea animalelor si cultivarii cerealelor, drept urmare locuitorii trebuie sa valorifice mai bine terenurile agricole (prin comasarea suprafetelor de teren ) si/sau dezvolte sectorul zootehnic.

Pentru obtinerea unor productii insemnate in localitate, populatia trebuie sa dispuna de tehnologie avansata ca sa ftuctifice bine terenul.

Prin dezvoltarea acestui sector se dispune de forta de munca tanara, dar fara sa aiba o calificare in domeniu.

Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila in primul rand prin practicarea agriculturii intensive, cresterea animalelor, comertului (cereale si carne) si prin cresterea calitatii produselor.

Bibliografie

1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 Marketing agroalimentar teorie si practica;

2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 Agromarketing;

3. Chiran A., Gandu Elena, Stefan Gavril, 1999 Piata produselor agricole si agroalimentare;

4. Chiran A., Elena Gandu, 1997 Marketing agrar;

5. Gheorghe Macoei- 1999, -Fundamentele gandirii economice;

6. Internet.

7. Monografia Satului Epureni

8. Anuarul Statistic 1992

9. Registrul agricol al localitatii Epureni