Lecţia a V-a Lecţia a V-a

Comportamentul agresiv

Planul lecţiei

■ Ce este comportamentul agresiv?

■ Tipuri de comportamente agresive

■ Teorii despre comportamentul agresiv

■ Victimologia: studiul relaţiei dintre victimă şi agresor

■ Cum poate fi controlat comportamentul agresiv?

Bibliografie

Chelcea, Septimiu (2003) Agresivitate. În S. Chelcea şi P. Iluţ Chelcea, Septimiu (2003) Agresivitate. În S. Chelcea şi P. Iluţ (coord.). (coord.). Enciclopedie de psihosociologieEnciclopedie de psihosociologie (pp. 25-26). (pp. 25-26). Bucureşti: Editura Economică.Bucureşti: Editura Economică.

Jderu, Gabriel (2008) Comportamentul agresiv. În S. Chelcea Jderu, Gabriel (2008) Comportamentul agresiv. În S. Chelcea (coord.). (coord.). Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţiiPsihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii (pp. (pp. 207-224). Iaşi: Polirom.207-224). Iaşi: Polirom.

Eibl-Eibesfeldt, IrenEibl-Eibesfeldt, Irenääusus [1984](1995) [1984](1995) Agresivitatea umanăAgresivitatea umană (pp. 107-154). Bucureşti: Editura Trei.(pp. 107-154). Bucureşti: Editura Trei.

Lorenz, Konrad [1963](1998) Lorenz, Konrad [1963](1998) Aşa-zisul rău. Despre istoria Aşa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii naturală a agresiunii (pp. 254-294). Bucureşti: Humanitas.(pp. 254-294). Bucureşti: Humanitas.

Mitrofan, Nicolae (2004) Agresivitatea. În A. Neculau Mitrofan, Nicolae (2004) Agresivitatea. În A. Neculau (coord.). (coord.). Manual de psihologie socială Manual de psihologie socială (pp. 161-177). Iaşi: (pp. 161-177). Iaşi: Polirom.Polirom.

■ Ce este comportamentul agresiv?

CA = “Comportament verbal sau acţional care are ca scop umilirea, vătămarea sau chiar suprimarea altor persoane, care sunt motivate să evite acest tratament.” (Septimiu Chelcea, 2003, 25).

CA = “Rănirea deliberată, cu intenţie a altei persoane, care este motivată să evite un astfel de tratament.” (Russell G. Geen, 1999, 16).

CA = “Comporamentul care conduce la vătămarea celui atacat fie că este vorba de rănire sau distrugere, fie că este vorba de enervare, ironizare sau jignire.” (IrenIrenääusus Eibl-Eibesfeldt, 1984/1995, 51). Eibl-Eibesfeldt, 1984/1995, 51).

Arnold H. Buss (1961)

CA, în funcţie de daune: “Reacţie care emite stimuli dăunători spre un alt organism” (apud I. Eibl-Eibl-Eibesfeldt, 1984/1995, 51). Eibesfeldt, 1984/1995, 51).

The Psychology of Aggression, (1961)

Social Behavior and Personality, (1986)

Personality: Temperament, Social Behavior, and the Self (1995)

Psychological Dimensions of the Self (2001)

John L. DollardJohn L. Dollard, , Neal ENeal E. . MillerMiller şi şi Leonard W. Leonard W. DoobDoob Frustration and AggressionFrustration and Aggression (1939, 9): (1939, 9):

CA = “Secvenţa comportamentală al cărei scop este CA = “Secvenţa comportamentală al cărei scop este rănirea persoanei împotriva căreia este îndreptată” rănirea persoanei împotriva căreia este îndreptată” (apud I. Eibl-Eibesfeldt, 1984/1995, 51).Eibl-Eibesfeldt, 1984/1995, 51).

Intenţionalitatea – caracteristica definitorie a CA.Intenţionalitatea – caracteristica definitorie a CA.

Leonard Berkowitz (1962)(1962) Aggression: A Social Aggression: A Social Psychological AnalysisPsychological Analysis::

CA = “CA = “Comportament care vizează rănirea unui Comportament care vizează rănirea unui obiect”obiect” (apud I. Eibl-Eibesfeldt, 1984/1995, 51).Eibl-Eibesfeldt, 1984/1995, 51).

■ Tipuri de comportamente agresive

● ● Agresivitatea afectivăAgresivitatea afectivă: : acompaniată de furie, acompaniată de furie, pentru pedepsirea victimei.pentru pedepsirea victimei.

Pentru apariţia acesteia sunt condiţii din mediu Pentru apariţia acesteia sunt condiţii din mediu care îl incită pe agresor: frustrarea, atacul fizic, care îl incită pe agresor: frustrarea, atacul fizic, insulta.insulta.

● ● Agresivitatea instrumentalăAgresivitatea instrumentală: pentru atingerea unor scopuri vizate şi de victimă.

☺ Este rândul dvs.Exemplificaţi cele două tipuri de CA.

▼▼ KK..E. MoyerE. Moyer ( (19681968): clasificare a ): clasificare a CACA din punct de vedere din punct de vedere biologic şi evoluţionist:biologic şi evoluţionist:

1) 1) De pradăDe pradă: pentru asigurarea hranei.: pentru asigurarea hranei.2) 2) Intermasculii din aceeaşi specieIntermasculii din aceeaşi specie: pentru accesul la femele, : pentru accesul la femele,

pentru dominanţăpentru dominanţă etc. etc.

3) 3) Indus de fricăIndus de frică: pentru a putea scăpa de prădători.: pentru a putea scăpa de prădători.

4) 4) IritatIritat: indusă de frustrare.: indusă de frustrare.

5) 5) TeritorialTeritorial: pentru apărarea spaţiului împotriva intruşilor: pentru apărarea spaţiului împotriva intruşilor. .

6) 6) Maternal/paternalMaternal/paternal: pentru protejarea descendenţilor.: pentru protejarea descendenţilor.

7) 7) InstrumentalInstrumental: direcţionat spre obţinerea unor scopuri: direcţionat spre obţinerea unor scopuri,, considerat a fi un răspuns învăţat.considerat a fi un răspuns învăţat.

Din perspectivă etologicăDin perspectivă etologică (K. Lorenz, 1963): (K. Lorenz, 1963):

● ● Agresivitate intraspecieAgresivitate intraspecie

● ● Agresivitate interspecieAgresivitate interspecie

◘ ◘ Dictonul lui Plaut (preluat de Thomas Hobbes): “Homo homini lupus”– insultă pentru... lupi; mai corect este să spunem: “Homo homini mus rattus” (Sally Carrighar, 1970).

☺ Este rândul dvs.Cum se justifică această din urmă afirmaţie?

Arnold H. Buss (1961) a clasificat CA după dimensiunile:

● direct/indirect

● activ/pasiv

● fizic/verbal

◘ Din combinarea acestor dimensiuni rezultă opt tipuri de CA (de la cele mai evidente: lezarea integrităţii fizice a unei persoane până la cele mai greu observabile: lezarea integrităţii psihice sau morale).

■ Teorii despre comportamentul agresiv

◙ ◙ Teoriile despre CA pot fi grupate în patru ot fi grupate în patru categorii:categorii:

● ● biologicebiologice

●● etologiceetologice

● ● ppsihosociologicesihosociologice

● ● socioculturalistesocioculturaliste

◙ ◙ Teorii biologicebiologice

Explicarea Explicarea CACA prin factorii înnăscuţi: prin factorii înnăscuţi:

● ● T. “instinctul agresivităţii” T. “instinctul agresivităţii” (W. McDougal, 1923)(W. McDougal, 1923)

●● T. psihanalitică T. psihanalitică (S. Freud, 1924)(S. Freud, 1924)

●● T. hormonală T. hormonală (J.H. Morton, 1953)(J.H. Morton, 1953)

●● T. “anormalităţii cromozomiale” T. “anormalităţii cromozomiale” (P.A. Jacobs, (P.A. Jacobs, 1965)1965)

●● T. neurobiologică (P. Karli, 1976)T. neurobiologică (P. Karli, 1976)

●● Teoria hormonalăTeoria hormonală

David A. HamburgDavid A. Hamburg (1978) a constatast (1978) a constatast prezenta unei prezenta unei cantităţi sporite de testosteron la mamele care cantităţi sporite de testosteron la mamele care manifestă agresivitate faţă de proprii lor copii. Chiar manifestă agresivitate faţă de proprii lor copii. Chiar dacă agresivitatea are un fond biologic, ea poate fi dacă agresivitatea are un fond biologic, ea poate fi modificată prin educaţie.modificată prin educaţie.

Utilizarea unor substanţe pentru neutralizarea acestui Utilizarea unor substanţe pentru neutralizarea acestui hormon.hormon.

●● Teoria despre “anormalitatea cromozomială”Teoria despre “anormalitatea cromozomială”

CromozomulCromozomul ( (l. gr. l. gr. chromochromo- - nuanţănuanţă şi şi somasoma- - obiectobiect) ) reprezintă macromolecule de reprezintă macromolecule de ADN,ADN, care conţine mai care conţine mai multe gene şi secvenţe nucleotide, cu rol în multe gene şi secvenţe nucleotide, cu rol în păstrarea păstrarea informaţiei ereditareinformaţiei ereditare a celulei. a celulei.

Fiinţa umană posedă o pereche de cromozomi sexuali: femeile au doi cromozomi X , iar bărbaţii au un cromozom X şi un cromozom Y.

Sunt 22 de perechi identici: la bărbaţi XY şi la femei XX.

La bărbaţi: 1/500 din cazuri → aberaţia XYY

Harry Klinefelter Harry Klinefelter (1942) a idetificat XXY.

P.A. Jacobs şi J.A. Strong (Aggresive behavior, mental subnormalita and the XYY, behavior, mental subnormalita and the XYY, NatureNature, 1965, 208,1351-1352) aberaţia , 1965, 208,1351-1352) aberaţia cromozomială este mai frecventă printre cromozomială este mai frecventă printre puşcăriaşi (“cromozomul crimei”).puşcăriaşi (“cromozomul crimei”).

H.A. WilkinH.A. Wilkin et al. (1976): structura XXY nu . (1976): structura XXY nu este mai frecventă printre puşcăriaşi.este mai frecventă printre puşcăriaşi.

L. KaminL. Kamin (1986): critică teoria despre (1986): critică teoria despre cromozomul crimei.cromozomul crimei.

●● Teoria neurobiologicăTeoria neurobiologică

Pierre KarliPierre Karli (1976) (1976)

Experiment: şobolani agresivi Experiment: şobolani agresivi ← acetilcolină← acetilcolină

Debitul de aceticolină este controlat de substanţa Debitul de aceticolină este controlat de substanţa chimcă “gaba”. chimcă “gaba”.

Şobolanii agresivi “fabricau” mai puţină “gaba”.Şobolanii agresivi “fabricau” mai puţină “gaba”.

Subsranţa “picrotoxină” distruge “gaba”, favorizând Subsranţa “picrotoxină” distruge “gaba”, favorizând agresivitatea.agresivitatea.

Rolul sistemului limbic, hipotalamusului, amigdalei.Rolul sistemului limbic, hipotalamusului, amigdalei.

Rolul sistemului limbic, hipotalamusului, Rolul sistemului limbic, hipotalamusului, amigdalei.amigdalei.

◙ ◙ Teorii etologice

◘◘ Etologia şi etologia umană: Etologia şi etologia umană: cercetarea cercetarea etologică a agresivităţiietologică a agresivităţii

● ● T. “instinctul pentru luptă” (K. Lorenz, 1963)T. “instinctul pentru luptă” (K. Lorenz, 1963)

● ● T. “instinctul teritorialităţii şi al dominaţiei” (D. T. “instinctul teritorialităţii şi al dominaţiei” (D. Morris, 1967/1991)Morris, 1967/1991)

◘◘ Etologia: Etologia: cercetarea etologică cercetarea etologică a agresivităţiia agresivităţii

EE = “Studiul comportamentului animalelor din = “Studiul comportamentului animalelor din perspectivă naturalistă şi evoluţionistă” perspectivă naturalistă şi evoluţionistă” (John Archer, (John Archer, 1996, 219)1996, 219)

▼ ▼ Fondatorii etologiei:Fondatorii etologiei:

Konrad Lorenz Konrad Lorenz Niko Timbergen Niko Timbergen Karl von FrischKarl von Frisch▲ ▲ Premiul Nobel pentru medicinăPremiul Nobel pentru medicină (1973) (1973)

E = E = “Biologia comportamentului” “Biologia comportamentului”

Konrad Lorenz (Konrad Lorenz (1903-1989)1903-1989)

Evolution and Modification of Behavior (1965)

Behind the Mirror (1966)

On Aggression (1966)

Civilized Man's Eight Deadly Sins (1974)

Studies in Animal and Human Behavior (vol. I, 1970)

Studies in Animal and Human Behavior (vol. II, 1971)

The Foundations of Ethology (1982)

Fenomnul “Fenomnul “imprintingimprinting

●● Teoria despre Teoria despre “instinctul luptei”“instinctul luptei”

Konrad LorenzKonrad Lorenz (1963/1998, 5): “Agresiunea – (1963/1998, 5): “Agresiunea – instinctul luptei îndreptate împotriva indivizilor din instinctul luptei îndreptate împotriva indivizilor din aceeaşi specie, la animal şi la om”.aceeaşi specie, la animal şi la om”.

◘ ◘ Instinctul morţii, ca şi cel agresiv, în condiţii naturale, este Instinctul morţii, ca şi cel agresiv, în condiţii naturale, este menit să contribuie la menţinerea vieţii şi a speciei.menit să contribuie la menţinerea vieţii şi a speciei.

CA este:CA este: ● ● în slujba menţinerii specieiîn slujba menţinerii speciei ● ● este programat prin adaptări filogeneticeeste programat prin adaptări filogenetice

☺ Este rândul dvs.Are războiul funcţii de progres social?Are războiul funcţii de progres social?

Pablo Picasso (1881-1973) ((GuernicaGuernica, ulei pe pânză, 3,5 m , ulei pe pânză, 3,5 m ×× 7,5 m, 7,5 m, 1937 1937))

Muzeul Prado din Madrid Muzeul Prado din Madrid

Konrad LorenzKonrad Lorenz (1963/1998, 255): (1963/1998, 255):

““Niciun comportament social al omului nu este Niciun comportament social al omului nu este dictat exclusiv de raţiune şi de tradiţia dictat exclusiv de raţiune şi de tradiţia culturală, ci se supune încă tuturor acelor culturală, ci se supune încă tuturor acelor legităţi ce domnesc în orice comportament legităţi ce domnesc în orice comportament instinctual născut pe cale filogenetică, legităţi instinctual născut pe cale filogenetică, legităţi pe care le cunoaştem foarte bine din studiul pe care le cunoaştem foarte bine din studiul comportamentului animal”.comportamentului animal”.

Pablo Picasso (1881-1973) Pablo Picasso (1881-1973) (Simbolul păcii – Congresul Mondial pentru Pace, Paris, 1949)

““Porumbelul îşi Porumbelul îşi poate ucide prin poate ucide prin tortură, fără niciun tortură, fără niciun fel de inhibiţii, un fel de inhibiţii, un congener” (congener” (LorenzLorenz, ,

1963/1998, 257)1963/1998, 257)

Nico Timbergen (1907-1988)Nico Timbergen (1907-1988)

Karl von FrischKarl von Frisch (1886-1982) (1886-1982)

●● Teoria despreTeoria despre “instinctul teritorialităţii şi “instinctul teritorialităţii şi al dominaţiei”al dominaţiei”

Desmond MorrisDesmond Morris (1967/1991, 119): (1967/1991, 119):

““Animalele se luptă între ele pentru unul din două motive Animalele se luptă între ele pentru unul din două motive foarte clare: fie pentru a-şi stabili dominaţia într-o ierarhie foarte clare: fie pentru a-şi stabili dominaţia într-o ierarhie socială, fie pentru a-şi stabili drepturile teritoriale asupra socială, fie pentru a-şi stabili drepturile teritoriale asupra unei anumite porţiuni de teren”.unei anumite porţiuni de teren”.

““Noi avem agresivitatea în ambele direcţii” (Noi avem agresivitatea în ambele direcţii” (ibidem).).““Ordinea de ciugulire” – la primate.Ordinea de ciugulire” – la primate.

☺ Este rândul dvs.Cum se manifestă “ciugulirea” la oameni?

Harry F. Harlow (1905-1981)Preşedintele ASA (1958)

Experimentul cu “surogatul de mamă” (1953-1958)

Harlow, H.F. Development of affection in primates. Harlow, H.F. Development of affection in primates. ÎnÎn E.L. E.L. Bliss (ed.). Bliss (ed.). Roots of BehaviorRoots of Behavior (p(pp. 157-166p. 157-166).). New York: New York: HarperHarper,, 1962. 1962.

Harlow, H.F. Early social deprivation and later behavior in the Harlow, H.F. Early social deprivation and later behavior in the monkey. monkey. ÎÎn A.n A. AbramsAbrams et alet al. (eds.). (eds.), , Unfinished tasks in the Unfinished tasks in the behavioral sciencesbehavioral sciences (p(pp. 154-173p. 154-173).). Baltimore: Williams & Baltimore: Williams & WilkinsWilkins,, 1964. 1964.

HarlowHarlow,, H H..F, Dodsworth RF, Dodsworth R..O, Harlow MO, Harlow M..K. "Total social K. "Total social isolation in monkeys“isolation in monkeys“,, Proc Natl Acad Sci U S AProc Natl Acad Sci U S A,, 1965. 1965.

Harlow, HHarlow, H..F. F. şişi Suomi, Stephen J. (1971). "Social Recovery Suomi, Stephen J. (1971). "Social Recovery by Isolation-Reared Monkeys", by Isolation-Reared Monkeys", Proceedings of the National Proceedings of the National Academy of Science of the United States of AmericaAcademy of Science of the United States of America 6868(7)(7), , 1534-1538. 1534-1538.

Suomi, Stephen JSuomi, Stephen J., ., Harlow, HHarlow, H..FF. şi. şi McKinney, William T. McKinney, William T. (1972)(1972).. "Monkey Psychiatrists", "Monkey Psychiatrists", American JournalAmerican Journal of of PsychiatryPsychiatry 128128, , 927-932. 927-932.

Etologia umană

◘ ◘ Dezvăluie rădăcinile biologice ale Dezvăluie rădăcinile biologice ale comportamentelor sociale, considerate ca comportamentelor sociale, considerate ca având o determinare socio-culturală.având o determinare socio-culturală.

◘ ◘ Are o perspectivă transculturală:Are o perspectivă transculturală:

“ “Dacă comportamentul universal nu poate fi Dacă comportamentul universal nu poate fi explicat prin funcţiile sale, atunci înseamnă că explicat prin funcţiile sale, atunci înseamnă că este înnăscut”este înnăscut” (I. Eibl-Eibesfeldt, 1979, 12).(I. Eibl-Eibesfeldt, 1979, 12).

Irenäus Eibl-EibesfeldtIrenäus Eibl-Eibesfeldt (n. 1928) (n. 1928)

Love and Hate: The Natural Love and Hate: The Natural History of Behavior PatternsHistory of Behavior Patterns ((19701970))

Krieg und Frieden aus der Sicht Krieg und Frieden aus der Sicht der Verhaltensforschungder Verhaltensforschung ((1975)1975)

Human EthologyHuman Ethology ((19891989))

Das Menschenbild aus Das Menschenbild aus ethologischer Sichtethologischer Sicht (2004) (2004)

Ethnicity, the problem of Ethnicity, the problem of differential altruism, and differential altruism, and international multiculturalisminternational multiculturalism (2004) (2004)

I. Eibl-Eibesfeldt (cercetări de teren în Noua Guinee - populaţia Yanomami din Orinoko, 1969))

Hans Hass (n. 1919)

Desmond Morris (n. 1928)

The Naked Ape: A Zoologist's Study of the Human Animal (1967)

The Human ZooThe Human Zoo (1969)(1969)

Intimate BehaviourIntimate Behaviour (1971) (1971)

ManwatchingManwatching (1977) (1977)

Gestures: Their Origin Gestures: Their Origin and Distributionand Distribution (1979) (1979)

The Human AnimalThe Human Animal (1994) (1994)

The Naked Woman: A Study of the Female Body (2004)

The Naked Man: A Study of the Male Body (2008)

În 1957, Desmond Morris a organizat la Londra În 1957, Desmond Morris a organizat la Londra o expoziţie de pictură a cimpanzeilor.o expoziţie de pictură a cimpanzeilor.

☻☻Pictură Pictură suprarealistă suprarealistă

de cimpanzeulde cimpanzeul

CongoCongo

◙ ◙ Teorii psihosociologice

●● Teoria “frustrare – agresivitate” Teoria “frustrare – agresivitate” ((JJ..L. DollardL. Dollard, , NN..EE.. Miller Miller şi şi LL..W. DoobW. Doob,, Frustration and AggressionFrustration and Aggression, , 1939)1939)

Asumpţia de bază:Asumpţia de bază: CA CA depinde de anumite depinde de anumite antecedente. Există o legătură cauzală între antecedente. Există o legătură cauzală între frustrare şi agresivitate.frustrare şi agresivitate.

▲ ▲ Ori de câte ori Ori de câte ori FF, tot de atâtea ori , tot de atâtea ori AA..

◘ ◘ Ce este frustrarea?Ce este frustrarea?

FF = “Starea persoanei private de satisfacţie = “Starea persoanei private de satisfacţie legitimă, care este înşelată în speranţele sale” legitimă, care este înşelată în speranţele sale” (N. Silamy, 1995/1996, 134).(N. Silamy, 1995/1996, 134).

FF = O stare afectivă negativă datorată = O stare afectivă negativă datorată întreruperii comportamentului orientat spre un întreruperii comportamentului orientat spre un scop din cauza unui factor exterior (apariţia scop din cauza unui factor exterior (apariţia bruscă, neaşteptată a unei bariere reale ori bruscă, neaşteptată a unei bariere reale ori imaginare) sau a unui factor interior imaginare) sau a unui factor interior (inabilitate de moment, bariere morale). (inabilitate de moment, bariere morale).

Frustrare: Frustrare: ● ● comportamente haotice, nestructuratecomportamente haotice, nestructurate● ● reacţii vegetative (accelerarea pulsului, reacţii vegetative (accelerarea pulsului,

ridicarea tensiunii sangvine, sporirea ridicarea tensiunii sangvine, sporirea concentraţiei de glucoză şi de acetilcolină în concentraţiei de glucoză şi de acetilcolină în sânge).sânge).

Frustrare: Frustrare: consecinţe mai mult sau mai puţin consecinţe mai mult sau mai puţin durabile după momentul în care se produc.durabile după momentul în care se produc.

Este rândul dvs.Este rândul dvs.Descrieţi comportamentul unei persoane frustrate.Descrieţi comportamentul unei persoane frustrate.

RenRenéé-Arpad Spitz (1887-1974)-Arpad Spitz (1887-1974)

The First Year of LifeThe First Year of Life (1965 (1965)) No and Yes. On the Genesis of No and Yes. On the Genesis of

Human CommunicationHuman Communication (1957): (1957): frustrarea de mamă a sugarilor → frustrarea de mamă a sugarilor → sensibilitate crescută la infecţii sensibilitate crescută la infecţii banale.banale.

““Avitaminoză afectivă” provocată de Avitaminoză afectivă” provocată de abandonul afectiv.abandonul afectiv.

““Hospitalism” = tulburări psihice şi Hospitalism” = tulburări psihice şi fiziologice gnerate la sugari de o fiziologice gnerate la sugari de o şedere prelungită în spitale şedere prelungită în spitale (dezvoltare încetinită, anxietate). (dezvoltare încetinită, anxietate).

◘◘ Dezvoltări ale teoriei “F – A”Dezvoltări ale teoriei “F – A”

▲ ▲ Există Există FF fără fără AA şi există şi există AA fără fără FF..

◙ ◙ F F → → CACA, în situaţiile în care:, în situaţiile în care:

● ● actul frustrant este atribuit unui agent frustrator;actul frustrant este atribuit unui agent frustrator;

● ● CA este cerut de modelul cultural;CA este cerut de modelul cultural;

● ● agentul frustrator este perceput ca fiind de agentul frustrator este perceput ca fiind de dinainte ostil;dinainte ostil;

● ● F este intensă (după Tiberiu Bogdan, 1977)F este intensă (după Tiberiu Bogdan, 1977)

Este rândul dvs.Este rândul dvs.Descrieţi situaţii din viaţa de zi cu zi în care frustrarea Descrieţi situaţii din viaţa de zi cu zi în care frustrarea

duce la agresivitate.duce la agresivitate.

Roger Baker, Tamara Dembo şi Kurt Lewin (1941)Roger Baker, Tamara Dembo şi Kurt Lewin (1941) Experiment:Experiment:Copiilor li s-a arătat o cameră cu multe jucării.Copiilor li s-a arătat o cameră cu multe jucării.Gr. exp.: Gr. exp.: T1: copiii le-au privit printr-o plasă de sârmă mult T1: copiii le-au privit printr-o plasă de sârmă mult

timp.timp.T2: li s-a permis să intre în cameră.T2: li s-a permis să intre în cameră.Gr. control: copiilor li s-a permis să intre imediat în Gr. control: copiilor li s-a permis să intre imediat în

camera cu jucării.camera cu jucării.

◘ ◘ Rezultatul:Rezultatul:

● ● Copiii din Gr. exp. loveau jucăriile de perete.Copiii din Gr. exp. loveau jucăriile de perete. ● ● Copiii din Gr. Control erau veseli, se jucau.Copiii din Gr. Control erau veseli, se jucau.

Este rândul dvs.Este rândul dvs.De ce copiii din Gr. Exp. au dezvoltat un De ce copiii din Gr. Exp. au dezvoltat un comportament agresiv?comportament agresiv?

Nu vă grăbiţi să spuneţi: “Din cauză că au fost Nu vă grăbiţi să spuneţi: “Din cauză că au fost frustraţi!”frustraţi!”

Există o diferenţă între “frustrare” şi “privare Există o diferenţă între “frustrare” şi “privare relativă”relativă”

Elliot AronsonElliot Aronson et alet al. (1994) s-a creat o stare de . (1994) s-a creat o stare de “privare relativă”: copiii se aşteptau să li se “privare relativă”: copiii se aşteptau să li se permită accesul imediat în camera cu jucării. permită accesul imediat în camera cu jucării.

Leonard Berkowitz (n. 1926)

Aggression: A Social Aggression: A Social Psychological AnalysisPsychological Analysis (1962) (1962)

The frustration-aggression The frustration-aggression hypothesis: Examination and hypothesis: Examination and reformulation. reformulation. Psychological Psychological Bulletin, Bulletin, 19891989,, 106, 59-73. 106, 59-73. AggressionAggression. . Its Causes, Its Causes, Consequences, and ControlConsequences, and Control (1993(1993))

Leonard Berkowitz (1989): variabile intermediare (mijloacele instrumentale, experienţele din trecut, atribuirile)

Experiment cu “aggressive clues” (firul conducător, indicii)T1: Asociaţii cercetătorilor aplicau şocuri electrice subiecţilor

de experiment (studenţi voluntari).T2: Studenţii aplicau şocuri electrice asociaţilor.Gr. exp.: lângă generatorul electric era un pistol.Gr. control: pistolul lipsea.Rezultatul:Gr. exp.: numărul mediu de şocuri = 6,07Gr. control: numărul mediu de şocuri = 4,67Efectul de armă

◙ ◙ F F nu conduce la nu conduce la AA când:când:

Socializarea este Socializarea este completă şi în acord cu completă şi în acord cu valorile sociale valorile sociale general-umane.general-umane.

Reacţia Reacţia AA este este redirecţionată.redirecţionată.

Morton Deutsch Morton Deutsch şişi Robert M. Krauss (1972) Robert M. Krauss (1972)

FF → → CACA

1) gradul de frustrare este în funcţie de forţa 1) gradul de frustrare este în funcţie de forţa impulsului spre răspunsul frustrat, de gradul impulsului spre răspunsul frustrat, de gradul interferenţei cu răspunsul frustrat şi de numărul interferenţei cu răspunsul frustrat şi de numărul tentativelor de răspunsuri eşuate; tentativelor de răspunsuri eşuate;

2) forţa de instigare la agresiune este în funcţie directă 2) forţa de instigare la agresiune este în funcţie directă de gradul de frustrare;de gradul de frustrare;

3) instigarea cea mai puternică produsă de fructrare 3) instigarea cea mai puternică produsă de fructrare vizează actele de agresiune orientate împotriva vizează actele de agresiune orientate împotriva agentului frustrator, iar instigările mai slabe sunt agentului frustrator, iar instigările mai slabe sunt orientate spre ţintele colaterale; orientate spre ţintele colaterale;

4) inhibarea actelor de agresiune variază direct cu 4) inhibarea actelor de agresiune variază direct cu forţa de penalizare anticipată; forţa de penalizare anticipată;

5) inhibarea actelor de agresiune directă constituie o 5) inhibarea actelor de agresiune directă constituie o frustrare suplimentară, care se manifestă prin forme frustrare suplimentară, care se manifestă prin forme de agresiune modificată; de agresiune modificată;

6) realizarea agresiunii constituie un catharsis care 6) realizarea agresiunii constituie un catharsis care reduce impulsurile spre alte acte de agresiune.reduce impulsurile spre alte acte de agresiune.

■ ■ Teorii sociologiceTeorii sociologice

◘ ◘ Teoria socioculturalistă (Margaret Mead, Teoria socioculturalistă (Margaret Mead, 1935)1935)

◘ ◘ Teoria “Învăţarea socială” (Albert Bandura, Teoria “Învăţarea socială” (Albert Bandura, 1961)1961)

Margaret Mead (Margaret Mead (19011901 – – 19781978)) Coming of Age in SamoaComing of Age in Samoa

(1928) (1928) Sex and Temperament in Sex and Temperament in

Three Primitive SocietiesThree Primitive Societies (1935) (1935)

Continuities in Cultural Continuities in Cultural EvolutionEvolution (1964) (1964)

Anthropology: A Human Anthropology: A Human ScienceScience (l964) (l964)

Science and the Concept of Science and the Concept of RaceRace (1968) (1968)

Albert Bandura (n. 1925)Albert Bandura (n. 1925)

Aggression: A social learning Aggression: A social learning analysis.analysis. Englewood Cliffs, Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall (1973).NJ: Prentice-Hall (1973).

Social learning theory.Social learning theory. Englewood Cliffs, NJ: Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall (1977)Prentice Hall (1977)..

Self-efficacy: The exercise of Self-efficacy: The exercise of control.control. New York: W.H. New York: W.H. Freeman (1997). Freeman (1997).

Experiment Experiment Albert Bandura (1965) Albert Bandura (1965) AA prezentat unor copii mici un film în care o persoană adultă manifestă prezentat unor copii mici un film în care o persoană adultă manifestă

comportamente agresive faţă de o păpusă gonflabilă. comportamente agresive faţă de o păpusă gonflabilă. TTrei tipuri de condiţii experimentale: rei tipuri de condiţii experimentale: G1) G1) la începutul şi la sfârşitul filmului apare un al doilela începutul şi la sfârşitul filmului apare un al doileaa adult care oferă adult care oferă

o recompensă sub forma unei bo recompensă sub forma unei băăuturi ruturi răăcoritoare. coritoare. G2) G2) adultul care se manifesta agresiv faţă de papuşă a fost pedepsitadultul care se manifesta agresiv faţă de papuşă a fost pedepsit ,, fiind fiind

certat şi pălmuit de un al doilea adult. certat şi pălmuit de un al doilea adult. G3) G3) În condiţia experimentală de control, adultul care s-a manifestat În condiţia experimentală de control, adultul care s-a manifestat

agresiv nu a fost nici recompensat, nici pedepsit pentru agresiv nu a fost nici recompensat, nici pedepsit pentru comportamentul său agresiv. comportamentul său agresiv.

Apoi copii din cele trei grupuri experimentale au fost puşi în prezenApoi copii din cele trei grupuri experimentale au fost puşi în prezenţţa a ppăăpuşii gonflabile. puşii gonflabile.

Rezultate: în condiţia expunerii la un model agresiv care a fost Rezultate: în condiţia expunerii la un model agresiv care a fost recompensat (recompensat (G1G1) şi în condiţia experimentală de control) şi în condiţia experimentală de control (G3) (G3), copiii , copiii au imitat în mai mare mau imitat în mai mare măăsură acţiunile agresive ale adultului decât au sură acţiunile agresive ale adultului decât au făcut-o copiii din grupulfăcut-o copiii din grupul (G2), (G2), ccânândd comportamentul agresiv al comportamentul agresiv al adultului era pedepsit. adultului era pedepsit.

Seymour Feshbach (n. 1925)Seymour Feshbach (n. 1925)

The stimulating The stimulating versusversus cathartic effects of cathartic effects of vicarious aggressive,vicarious aggressive, Journal of Abnormal Journal of Abnormal

and Social Psychologyand Social Psychology, 1961, 63, 381-385., 1961, 63, 381-385.

Aggression and Behavior Change : Biological Aggression and Behavior Change : Biological and Social Processesand Social Processes (eds., în colab.) ((eds., în colab.) (19791979))

Aggression: Biological, developmental and Aggression: Biological, developmental and social perspectivessocial perspectives (eds., în colab. cu Jolanta Zagrodzka). New York, Plenum Press, 1997.

Experiment Experiment (Seymour Feshbach, 1961)(Seymour Feshbach, 1961)

Gr. expGr. exp.: Film cu scene de violenţă (meci de .: Film cu scene de violenţă (meci de box).box).

Gr. controlGr. control: Film fără scene de violenţă.: Film fără scene de violenţă.

Rezultatul:Rezultatul:

Subiecţii din Gr. exp. au manifestat mai puţină Subiecţii din Gr. exp. au manifestat mai puţină agresivitate decât subiecţii din Gr. Control.agresivitate decât subiecţii din Gr. Control.

““Efectul de catharsis”Efectul de catharsis”

““Banalizarea agresivităţii”Banalizarea agresivităţii”

Bibliografie slectivă

Chelcea, Adina şi Chelcea, Septimiu (1983) Cunoaşterea de sine – condiţie a înţelepciunii (pp. 157- 171). Bucureşti: Editura Albatros.

Deutsch, Morton şi Krauss, Robert M. (1972) Deutsch, Morton şi Krauss, Robert M. (1972) Theories in Theories in Social Psychology. Social Psychology.

Geen, Russell G. (1999) Aggression. În A.S.R. Manstead şi M. Hewstone (eds.). The Blackwell Encyclopedia of Social Psychology (pp. 16-20). Oxford: Blackwell Publishers.

Johnson, Allan G. [2000](2007) Dicţionarul Blackwell de sociologie. Bucureşti: Humanitas.

Lestel, Dominique [2001](2003) Originile animale ale culturii. Bucureşti: Editura Trei.

Silamy, Norbert Silamy, Norbert [1995995](1996) (1996) Dicţionar de Dicţionar de psihologiepsihologie. Bucureşti: Editura Univers . Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic.Enciclopedic.

Martie 1968: în Martie 1968: în satul My Lai au satul My Lai au fost omorâţi fost omorâţi aproximativ 500 aproximativ 500 de vietnamezi de vietnamezi (copii, femei, (copii, femei, tineri şi bătrâni) tineri şi bătrâni) de către soldaţii de către soldaţii

americaniamericani..