P. soc. 14. selful, identitatea

Septimiu Chelcea

Selful identitatea naţională şi

identitatea europeană a romacircnilor

Planul lecției

Introducere

1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo

2 Tipologia self-urilor

3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)

3 Cultura și self-ul

4 Identitatea națională și identitatea europeană a

romacircnilor

Bibliografie

Chelcea Septimiu (2010) Cu referire la romacircni caracter naţional

naţionalism patriotism Icircn V Boari et al (eds) Regăsirea

identităţii naţionale (pp 92-97) Iaşi Editura Polirom

Chelcea Septimiu (2011) Identitatea națională a romacircnilor

perspective psihosociologice Icircn T Rotariu și V Voineagu

(coord) Inerție și schimbare Dimensiuni sociale ale

tranziției icircn Romacircnia (pp 275-292) Iași Editura Polirom

Iluţ Petru (2009) Sinele și ipostazele sale Icircn P Iluț

Psihologie socială şi sociopsihologie (pp 315-386) Iaşi

Editura Polirom

Lungu Ovidiu (2004) bdquoEulrdquo icircn cogniţia socială Icircn A Neculau

(coord) Manual de psihologie socială (pp 86-97) Iaşi

Editura Polirom

Așa se citește pentru examenhellip

IntroducereUnicitatea persoanei umane continuitate icircn spațiu și

timp

Diferențiere față de ceilalți dpdv fizic și psihic

Geneza self-ului

Nu ne naștem cu conceptul de self se formează ca urmare a dezvoltării bdquocandidatului la umanitaterdquo icircntr-un context istoric-social-cultural dat

Morris Rosemberg (1967) a cerut copiilor de 10 ani să se descrie icircn 10 propoziții

Rezultatul s-au referit la caracteristicile fizice

După această vacircrstă copiii se referă și la caracteristicile psihice

S implicații profunde asupra gacircndirii emoțiilor

comportamentului relațiilor cu ceilalți

De exemplu ce gacircndesc despre propria persoană

cum ne comportăm (ca să ne menținem imaginea

pe care o avem despre noi icircnșine)

Dificultăți de traducere

self (fr le soi) sine eu

I (fr je) ndash atitudinea față de sine și față de ceilalți

Me (fr le moi) ndash ansamblul atitudinilor și judecăților

celorlalți ca grup asumate de indivizi

Primele cercetări despre self

William James (1842ndash1910) unul dintre icircntemeietorii pragmatismului ca orientare filosofică rezerva un capitol icircntreg din The Principles of Psychology (1890) discutării bdquoconştiinţei self-uluirdquo

Distinge I Me

bdquoselful materialrdquo (sentimentele referitoare la noi icircnşine şi imaginea a ceea ce suntem studenţi profesori şomeri patroni fermieri etc)

bdquoselful socialrdquo (imaginile şi sentimentele derivate din raporturile cu alte persoane prieten iubit părinte lider etc)

bdquoselful spiritualrdquo (imaginea despre propria personalitate icircn ansamblul ei)

Charles Horton Cooley (1864 ndash 1929)

The Theory of Transportation

(1894)

Human Nature and the Social

Order (1902)

Social Organization (1909)

Icircn sociologie termenul a fost introdus icircn 1902 de către

Charles H Cooley icircn Human Nature and Social Order

A fundamentat teoria looking-glass self eul fiind considerat

oglindire şi reoglindire icircn ceilalţi

- Metafora looking-glass sugerează că bdquoself conceptulrdquo este

un produs al interacţiunii sociale Privindu-i pe alţii noi

vedem ca icircntr-o oglindă aflăm cum apărem icircn faţa lor

- Metafora bdquooglinda frizeruluirdquo (nu ne vedem numai pe noi

icircn oglindă ci și pe ceilalți)

Teoria lui ChH Cooley 1) Ca urmare a interacţiunilor cu

alţii oamenii interpretează gesturile acestora şi icircşi formează o

imagine despre ei icircnşişi din punctul de vedere al celorlalţi

(looking glass self) 2) Participarea la grupul primar este

factorul cel mai important icircn geneza selfului


Roy F Baumeister (1995 p 496) bdquoO icircnţelegere deplină

a selfului cuprinde corpul fizic identitatea definită

social (incluzacircnd rolurile şi statusurile)

personalitatea şi cunoştinţele persoanelor despre

ele icircnsele (de exemplu conceptul de sine)rdquo

bdquoSelfrdquo = df bdquoO colecţie organizată de credinţe şi

simţăminte despre noi icircnşinerdquo (R Baron et al 1998 p

76)

bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept) = df bdquoTotalitatea

gacircndurilor şi simţămintelor unui individ care se

referă la el icircnsuşi ca obiectrdquo (M Rosenberg 1989 p 34)

Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se

facă distincție icircntre

a) conţinutul

b) structura

c) dimensiunile

d) limitele self-ului

a) Conţinutul este dat de

- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă

grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor

sociale)

- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca

bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană

matură ca romacircn şi european etc) pe care

individul icircşi dă seama că le are

b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi

dispoziţiile psihice

Structură self-ului conferă originalitate fiecărei

persoane

c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi

gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea

consecvenţa)

d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale

de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din

trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit

grup sentimentul de superioritate conferit de

marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)


S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o

avem icircn prezent

S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim

S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim

Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi

contradicţii uneori sunt trăite dramatic

Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s

bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei

sau sentimentele de frică anxietate dispreţ

de sine etc

Actualizarea self-ului

Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)

Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper

1954)

AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți

3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea

generală a sinelui

bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)

Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv

Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo

Ovidiu Lungu 2004 92

Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo

Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare

(Ușor de zis greu de realizat)

Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)

Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică

EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)

EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare

Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)

Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT

OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350

Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică

2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)

3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de

informaţii despre propria persoană

4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele

dintre s actual şi s ideal

5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =

interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine

pozitivă despre noi icircnşine

6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de

valoroși ne credem

Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine

Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine

include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi

negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M

Rosenberg 1979)

Este o structură de factori psihosociologici

icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine

asertivitate dar și aroganță sentimental

superiorității față de alții

Ss ndash a gacircndi bine despre tine

Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)

b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)

S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor

Tendința pers de a-și menține stima de sine

Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie

Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)

Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)

Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)

Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se

manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată

patologică pentru propria persoană

Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai

tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism

(1914)

Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos

fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios

Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă

S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială

a tuturor dintre noi icircncă de la naștere

Caravaggio (1571 ndash 1610)

Narcis ulei pe

pacircnză (1598 ndash 1599)

Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)

bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)

bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)

Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)

Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii

- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști

- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct

este cazul

- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele

Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)

bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse

Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)

Măsurarea Sse ndash metode verbale

Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)

bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi

Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere

Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite

Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)

Aplicații icircn publicitate

7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele

(crezi poți)

ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate

Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)

Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor

ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate

ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)

ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției

ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)

8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)

9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți

10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor

Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți

Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)

A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută

Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine

11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor

prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash

asigură stabilitatea S)

Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul

de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo

bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură

a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură

b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru

ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o

memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii

bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme

de sine foarte bine cristalizate

12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite

13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine

Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)

Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei

Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)

Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept

Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine

14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care

indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi

introspecția)

15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)

16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =

punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție

de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)

Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea

acces tot timpul la toate informațiile despre sine

Accesul la informații este condiționat de factori externi sau

interni

Subseturi de informații la care avem acces self momentan

(momentary self) sau self de lucru

Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem

Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un

moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte

obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)

Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S

17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi

pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem

semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența

(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie

de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)

18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash

comparație cu oamenii de succes grup de referință)

19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a

sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte

icircndepărtate de realitate

Teoria despre afirmarea self-ului

(Self-affirmation theory)

Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină

integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc

Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului

Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria

despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)

Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea

realității (de ex viața politică)

Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante

Reflexibilitate

Legată de deindividualizare

20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)

Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn

care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul

S are aspecte multiple modul cum se armonizează

Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze

aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex

cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)

Problema discrepanța self-ului self global

Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-

schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)

21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)

Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină

claritate

SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor

persoanei) este clar definit consistent intern și stabil

Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine

(self-esteem)

Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin

depresive mai puternic legate de munca lor

CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții

Percepția self-ului

Structura self-concept-ului

4 Cultura și selful

Diferențe culturale

Self vestic (occidental) Self estic (oriental)

Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi

de muncă prieteni etc

Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor

tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt

motivaţi să o menţină la un nivel ridicat

Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo

icircn Romacircnia

Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și

colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei

icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct

alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii

Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele

de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)

S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au

descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori

celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)

dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa

Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo

Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr

(January 17 1942)

bdquoEu am afirmat doar

că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo

Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre

dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei

dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T

Allison at al1989)

Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că

onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai

controlabilă decacirct inteligenţa

Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea

reprezintă o caracteristică a personalităţii de care

individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa

constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut

Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -

mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai

ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei

BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of

behavioral change Psychological Review 84 191ndash215

Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc

Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill

Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549

Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press

Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120

Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press

Identitatea socială

Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)

Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)

Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale

Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi

Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale

a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile

b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni

c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor

Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)

Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)

Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics

Planul lecției

Introducere



3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)

3 Cultura și self-ul

4 Identitatea națională și identitatea europeană a

romacircnilor

Bibliografie










Editura Polirom



Editura Polirom



timp


Geneza self-ului

















Distinge I Me






(1894)


Order (1902)
























76)






a) conţinutul

b) structura

c) dimensiunile





sociale)








persoane



consecvenţa)








avem icircn prezent








de sine etc




1954)



generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)































Bibliografie










Editura Polirom



Editura Polirom



timp


Geneza self-ului

















Distinge I Me






(1894)


Order (1902)
























76)






a) conţinutul

b) structura

c) dimensiunile





sociale)








persoane



consecvenţa)








avem icircn prezent








de sine etc




1954)



generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)

































timp


Geneza self-ului

















Distinge I Me






(1894)


Order (1902)
























76)






a) conţinutul

b) structura

c) dimensiunile





sociale)








persoane



consecvenţa)








avem icircn prezent








de sine etc




1954)



generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)











































Distinge I Me






(1894)


Order (1902)
























76)






a) conţinutul

b) structura

c) dimensiunile





sociale)








persoane



consecvenţa)








avem icircn prezent








de sine etc




1954)



generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)

































(1894)


Order (1902)
























76)






a) conţinutul

b) structura

c) dimensiunile





sociale)








persoane



consecvenţa)








avem icircn prezent








de sine etc




1954)



generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)





















































76)






a) conţinutul

b) structura

c) dimensiunile





sociale)








persoane



consecvenţa)








avem icircn prezent








de sine etc




1954)



generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)

































a) conţinutul

b) structura

c) dimensiunile





sociale)








persoane



consecvenţa)








avem icircn prezent








de sine etc




1954)



generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)


































sociale)








persoane



consecvenţa)








avem icircn prezent








de sine etc




1954)



generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)

































consecvenţa)








avem icircn prezent








de sine etc




1954)



generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)

































avem icircn prezent








de sine etc




1954)



generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)


































1954)



generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)
































generală a sinelui

























valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)



















































valoroși ne credem





Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)


































Rosenberg 1979)



















(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)













































(1914)







Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)
































Narcis ulei pe









este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)






































este cazul













(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)










































(crezi poți)




































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)



























































introspecția)








interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)


































interni




























Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)



















































Reflexibilitate














claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)











































claritate




(self-esteem)















icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)










































icircn Romacircnia













(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)
































(January 17 1942)


că sunt cel mai

bun nu cel mai

inteligentrdquo




Allison at al1989)


































Allison at al1989)































P. soc. 14. selful, identitatea

Science

Transcript of P. soc. 14. selful, identitatea