Lecţia a IV-aLecţia a IV-a

Comportamentul colectivComportamentul colectiv Planul lecţieiPlanul lecţiei■ ■ Ce este comportamentul colectiv ?Ce este comportamentul colectiv ?■■ Procesele Procesele PSPS ale comportamentelor colective ale comportamentelor colective ■■ Tipuri de mulţimiTipuri de mulţimi■■ Cauzele comportamentelor colective Cauzele comportamentelor colective ■■ Teorii despre dinamica mulţimilorTeorii despre dinamica mulţimilor■ ■ TeribilismeleTeribilismele■ ■ PanicaPanica■■ Comportamentul colectiv în situaţii limită

BibliografieBibliografie

Abraham, Dorel (1988) Sociologia dezastrelor şi cercetarea Abraham, Dorel (1988) Sociologia dezastrelor şi cercetarea interdisciplinară a cutremurelor, interdisciplinară a cutremurelor, Viitorul socialViitorul social, 6, 597-599., 6, 597-599.

Chazel, François [1992](1997) Mişcările sociale. În R. Chazel, François [1992](1997) Mişcările sociale. În R. Boudon (coord.). Boudon (coord.). Tratat de sociologieTratat de sociologie (pp. 297-341). (pp. 297-341). Bucureşti: Editura Humanitas.Bucureşti: Editura Humanitas.

Goodman, Norman [1992](1998) Comportamentul colectiv şi Goodman, Norman [1992](1998) Comportamentul colectiv şi mişcările sociale. În N. Goodman. mişcările sociale. În N. Goodman. Introducere în sociologieIntroducere în sociologie (pp. 425- 447). Bucureşti: Editura Lider.(pp. 425- 447). Bucureşti: Editura Lider.

Le Bon, Gustave [1895](1994) Le Bon, Gustave [1895](1994) Psihologia mulţimilorPsihologia mulţimilor. . Bucureşti: Editura Antet.Bucureşti: Editura Antet.

Giddens, Anthony [1989](2000) Giddens, Anthony [1989](2000) SociologieSociologie (pp.540-555). (pp.540-555). Bucureşti: Editura All.Bucureşti: Editura All.

■■ Ce este comportamentul colectivCe este comportamentul colectiv ? ?

◙ ◙ Comportamentul colectiv este un tip de Comportamentul colectiv este un tip de comportament spontan, ghidat de norme comportament spontan, ghidat de norme adeseaadesea divergente faţă de cele general divergente faţă de cele general acceptate, create de participanţi în acceptate, create de participanţi în situaţia dată.situaţia dată.

Gustave Le BonGustave Le Bon (1841 – 1931) (1841 – 1931)

Dimensiunile CCDimensiunile CC

◘ ◘ Scopul CCScopul CC ● ● expresiveexpresive ● ● instrumentaleinstrumentale◘◘ Gradul de organizareGradul de organizare ● ● organizateorganizate ● ● semiorganizatesemiorganizate ● ● neorganizateneorganizate◘◘ DurataDurata ● ● îndelungatăîndelungată ● ● scurtă scurtă

■■ Procesele Procesele PS ale ale CC

◙ ◙ UnanimitateaUnanimitateaLegea “unităţii mintale a mulţimilor” (Le Bon, 1985),Legea “unităţii mintale a mulţimilor” (Le Bon, 1985),

““Contagiunea mintală” (Le Bon, 1985), vs. “Reacţia Contagiunea mintală” (Le Bon, 1985), vs. “Reacţia circulară” (H. Blumer, 1937)circulară” (H. Blumer, 1937)

◙ ◙ Responsabilitatea scăzutăResponsabilitatea scăzută

◙ ◙ Emoţionalitatea crescutăEmoţionalitatea crescută

◙ ◙ DogmatismulDogmatismul

◙ ◙ IntoleranţaIntoleranţa

Herbert Blumer (1900-1987)Herbert Blumer (1900-1987)creatorul termenului de “interacţionism simbolic”creatorul termenului de “interacţionism simbolic”

Movies, Delinquency, and CrimeMovies, Delinquency, and Crime (1933) (1933)

Symbolic Interaction: Symbolic Interaction: Perspective and MethodPerspective and Method (1969)(1969)

Collective BehaviorCollective Behavior. În . În A. M. A. M. LeeLee (ed (ed..).). New Outline of the New Outline of the Principles of SociologyPrinciples of Sociology ( (pp. pp. 166-222166-222).). New York: Barnes New York: Barnes & Noble (1951) & Noble (1951)

În anumite împrejurări, şi numai în acestea, o În anumite împrejurări, şi numai în acestea, o aglomerare de oameni capătă caracteristici noi, extrem aglomerare de oameni capătă caracteristici noi, extrem de diferite de ale fiecăruia din indivizii ce o compun. de diferite de ale fiecăruia din indivizii ce o compun. Personalitatea conştientă dispare, sentimentele şi ideile Personalitatea conştientă dispare, sentimentele şi ideile tuturor elementelor componente fiind orientate într-o tuturor elementelor componente fiind orientate într-o aceeaşi direcţie. Se formează un suflet colectiv, desigur aceeaşi direcţie. Se formează un suflet colectiv, desigur temporar, dar prezentând caracteristici foarte clare. temporar, dar prezentând caracteristici foarte clare. Colectivitatea devine atunci ceea ce voi numi, în lipsa Colectivitatea devine atunci ceea ce voi numi, în lipsa unei expresii mai potrivite, o mulţime structurată sau, unei expresii mai potrivite, o mulţime structurată sau, dacă preferaţi, o mulţime psihologică. Ea constituie o dacă preferaţi, o mulţime psihologică. Ea constituie o unică fiinţă şi se supune legii unităţii mintale a unică fiinţă şi se supune legii unităţii mintale a mulţimilor.mulţimilor.

(Gustave Le Bon, (Gustave Le Bon, Psihologia mulţimilorPsihologia mulţimilor, Bucureşti, Editura Anima, , Bucureşti, Editura Anima, 1895/1991, 12-13)1895/1991, 12-13)..

Prin simplul fapt că aparţine unei mulţimi, omul Prin simplul fapt că aparţine unei mulţimi, omul coboară aşadar cu mai multe trepte pe scara coboară aşadar cu mai multe trepte pe scara civilizaţiei. Izolat, el poate fi un individ cultivat, în civilizaţiei. Izolat, el poate fi un individ cultivat, în mulţime însă este un instinctual, prin urmare un mulţime însă este un instinctual, prin urmare un barbar. Are spontaneitatea, violenţa, cruzimea şi, barbar. Are spontaneitatea, violenţa, cruzimea şi, totodată, entuziasmul şi eroismul fiinţelor primitive. totodată, entuziasmul şi eroismul fiinţelor primitive. Se apropie încă mai mult de ele prin uşurinţa cu care Se apropie încă mai mult de ele prin uşurinţa cu care este impresionat de cuvinte, de imagini şi condus la este impresionat de cuvinte, de imagini şi condus la acte care îi lezează cele mai evidente interese. În acte care îi lezează cele mai evidente interese. În mulţime, individul este un fir de nisip printre alte mulţime, individul este un fir de nisip printre alte fire de nisip, pe care vântul le împrăştie după voie.fire de nisip, pe care vântul le împrăştie după voie.

Gustave Le Bon, Gustave Le Bon, Psihologia mulţimilorPsihologia mulţimilor, Bucureşti, Editura Anima, , Bucureşti, Editura Anima, 1895/1991, 17.1895/1991, 17.

◙ ◙ “Deindividualizare” (termen cu semnificaţie apropiată celui de „anonimat”), datorită căreia se reduce sau se blochează chiar „conştiinţa de sine” a indivizilor, fapt ce dezinhibă comportamentele şi conduce uneori la acţiuni agresive.

▲ Reducerea activităţii de autoevaluării şi diminuarea fricii de evaluare din partea altora.

◘ Experimentul de teren realizat la New York şi la Palo Alto de către Philip Zimbardo (1969).

Este rândul dvs.Este rândul dvs.Cum pot fi explicate rezultatele experimentului? Cum pot fi explicate rezultatele experimentului?

Philip Zimbardo (n. 1928)Philip Zimbardo (n. 1928)

Philip Zimbardo (1969) a identificat variablilele:Philip Zimbardo (1969) a identificat variablilele:

●● anonimatulanonimatul

●● reducerea responsablităţiireducerea responsablităţii

● ● activitatea de grupactivitatea de grup

● ● mărimea grupuluimărimea grupului

● ● perspectiva temporală (centrare pe prezent)perspectiva temporală (centrare pe prezent)

● ● implicarea fizică în actimplicarea fizică în act

● ● excitarea fiziologicăexcitarea fiziologică

● ● stimuli supradimensionaţi (muzica la maximum)stimuli supradimensionaţi (muzica la maximum)

● ● stări de conştiinţă modificată (alcool, drog)stări de conştiinţă modificată (alcool, drog)

În prima situaţie s-a produs deindividualizareaÎn prima situaţie s-a produs deindividualizarea

Într-un experiment (1969), Philip Zimbardo a cerut Într-un experiment (1969), Philip Zimbardo a cerut subiecţilor (studente la Univ. NY) să aplice şocuri subiecţilor (studente la Univ. NY) să aplice şocuri electrice: electrice:

a) când purtau halate albe şi gluga pe cap (tip KKK); a) când purtau halate albe şi gluga pe cap (tip KKK); b) când erau îmbrăcate în mod obşnuit şi purtau un b) când erau îmbrăcate în mod obşnuit şi purtau un

ecuson cu numele lor.ecuson cu numele lor.În prima situaţie, studentele aplicau şocuri electrice o În prima situaţie, studentele aplicau şocuri electrice o

durată mai mare “victimei” (asociată a durată mai mare “victimei” (asociată a experimentatorului) decât în a doua situaţie.experimentatorului) decât în a doua situaţie.

Este rândul dvs.Este rândul dvs.

Cum pot fi explicate rezultatele experimentului? Cum pot fi explicate rezultatele experimentului?

Alte experimente asupra deindividualizării Alte experimente asupra deindividualizării Edward Diener (1976) Edward Diener (1976)

Experimentul cu copiii de Halloween (27 de case)

Life satisfaction Life satisfaction Spirituality and meaning in life Spirituality and meaning in life Positive attitudes and emotions Positive attitudes and emotions Loving social relationships Loving social relationships Engaging activities and work Engaging activities and work Values and life goals to Values and life goals to

achieve them achieve them Physical and mental health Physical and mental health Material sufficiencyMaterial sufficiency to meet to meet

our needs our needs

Edward Diener (1980)Edward Diener (1980)

Persoana deindividualizată este împiedicată de Persoana deindividualizată este împiedicată de factorii situaţioali de grup să fie conştientă de factorii situaţioali de grup să fie conştientă de sine. sine.

Îi sunt blocate:Îi sunt blocate:

● ● conştiinţa de sine conştiinţa de sine

● ● monitorizarea propriului comportamentmonitorizarea propriului comportament

Deindividualizarea Deindividualizarea → reducerea conştiinţei de → reducerea conştiinţei de sinesine

Anonimatul → reducerea fricii de pedeapsă Anonimatul → reducerea fricii de pedeapsă

Eugene W. MathesEugene W. Mathes

Studii asupra:Studii asupra:

● ● atractivităţii fiziceatractivităţii fizice

● ● gelozieigeloziei

● ● relaţiei dintre strategiile sexuale pe termen relaţiei dintre strategiile sexuale pe termen scurt şi gelozia sexualăscurt şi gelozia sexuală

● ● geloziei şi iubirii romanticegeloziei şi iubirii romantice

Eugene W. Mathes şi T.A. GuestEugene W. Mathes şi T.A. Guest, , Anonymity and group antisocial behavior (1976)

◙ ◙ Experiment în restaurantul dintr-un campus:Experiment în restaurantul dintr-un campus:Studenţii defilau cu o pancadă pe care scria: Studenţii defilau cu o pancadă pe care scria: “Masturbarea este distractivă”.“Masturbarea este distractivă”.

◘ ◘ Condiţii experimentale:Condiţii experimentale: ● ● ssinguri şi deghizaţiinguri şi deghizaţi ● ● ssinguri şi nedeghizaţiinguri şi nedeghizaţi ● ● îîn grup şi deghizaţin grup şi deghizaţi ● ● îîn grup şi nedeghizaţin grup şi nedeghizaţi

▼ ▼ Concluzia: Concluzia: În grup În grup → comportamente anticociale→ comportamente anticocialeAnonimatul → comportamente anticocialeAnonimatul → comportamente anticociale

Cercetări care infirmă legătura dintre Cercetări care infirmă legătura dintre deindividualizare (anonimat) şi agresivitatedeindividualizare (anonimat) şi agresivitate

◙ ◙ Edward Diener (1976) Edward Diener (1976)

◙ ◙ R.D. Johnson şi L.L. Downing (1979): replică la R.D. Johnson şi L.L. Downing (1979): replică la experimentului lui Philip Zimbardo (1969).experimentului lui Philip Zimbardo (1969).

Studentele purtau halate albe, precum personalul Studentele purtau halate albe, precum personalul medical (nu KKK).medical (nu KKK).

Aceeaşi sarcină experimentală.Aceeaşi sarcină experimentală.

S-a constatat că în situaţia de “deindividualizare” S-a constatat că în situaţia de “deindividualizare” agresivitatea era mai scăzută decât în situaţia de agresivitatea era mai scăzută decât în situaţia de “individualizare” (“individualizare” (după Ştefan Boncu, după Ştefan Boncu, Psihologie şi societatePsihologie şi societate, , Iaşi, Editura Erota, 1999, 173)Iaşi, Editura Erota, 1999, 173)

Deindividualizare şi conştiinţa de sineDeindividualizare şi conştiinţa de sine

S. Duval şi R.A. WicklundS. Duval şi R.A. Wicklund (1972) (1972)Teoria “conştiinţa de sine obiectivă”:Teoria “conştiinţa de sine obiectivă”: focalizarea atenţiei focalizarea atenţiei

asupra sinelui face mai probabilă detectarea discrepanţelor asupra sinelui face mai probabilă detectarea discrepanţelor dintre comportamente şi normele sociale.dintre comportamente şi normele sociale.

Experiment: subiecţii (bărbaţi) să aplice şocuri electrice unei Experiment: subiecţii (bărbaţi) să aplice şocuri electrice unei victime (femeie, asociata cercetătorilor).victime (femeie, asociata cercetătorilor).

Condiţii experimentale: 1) singuri cu victima; 2) în faţa unei Condiţii experimentale: 1) singuri cu victima; 2) în faţa unei oglinzi; 3) în faţa unui public.oglinzi; 3) în faţa unui public.

Constatare: În situaţiile 2 şi 3 au aplicat şocuri electrice mai Constatare: În situaţiile 2 şi 3 au aplicat şocuri electrice mai slabe.slabe.

Este rândul dvs.Este rândul dvs.Ce aplicaţii pot avea rezultatele acestui experiment?Ce aplicaţii pot avea rezultatele acestui experiment?

Bibliografie Bibliografie R. A. R. A. WicklundWicklund

Anxiety and Self-Focused AttentionAnxiety and Self-Focused Attention (în colab. cu (în colab. cu Ralf Ralf SchwarzerSchwarzer))Perspectives on Cognitive DissonancePerspectives on Cognitive Dissonance (în colab. cu (în colab. cu J. W. J. W. BrehmBrehm))The Self-Knower: A Hero under Control (în colab. cu M. Eckert)Symbolic Self CompletionSymbolic Self Completion (în colab. Cu (în colab. Cu P. M. P. M.

GollwitzerGollwitzer))Zero-Variable Theories and the Psychology of the Zero-Variable Theories and the Psychology of the

ExplainerExplainer..

Deindividualizare şi sinele (selful)

Steven Prentice-Dunn şi R.W. Rogers (1980) (1980)

Centrarea atenţiei asupra sinelui are aspecte:Centrarea atenţiei asupra sinelui are aspecte:

● ● ppublice (selful public)ublice (selful public)

● ● private (selful privat)private (selful privat)

▲ ▲ NNumai conştiinţa de sine privată este implicată umai conştiinţa de sine privată este implicată în apariţia deindividualizăriiîn apariţia deindividualizării

■■ Psihosociologia mulţimilorPsihosociologia mulţimilor

Termenul de “mulţime” = Termenul de “mulţime” = dfdf. “un număr . “un număr mare de persoane reunite spontan într-un mare de persoane reunite spontan într-un spaţiu delimitat, pentru o perioadă de timp spaţiu delimitat, pentru o perioadă de timp redusă.”redusă.”

Mulţime/MasăMulţime/Masă

““O masă este un ansamblu tranzitoriu de indivizi O masă este un ansamblu tranzitoriu de indivizi egali, anonimi şi asemănători în cadrul căruia egali, anonimi şi asemănători în cadrul căruia ideile şi emoţiile fiecăruia tind să fie exprimate ideile şi emoţiile fiecăruia tind să fie exprimate spontan” spontan” (Serge Moscovici, (Serge Moscovici, Epoca maselorEpoca maselor, 1981/2001, 13), 1981/2001, 13)

Psihosociologia mulţimilorPsihosociologia mulţimilor

Carl F. Graumann şi Lenelis KrauseCarl F. Graumann şi Lenelis Krause (Masses, (Masses, foules et densitfoules et densitéé, În S. Moscovici. , În S. Moscovici. Psychologie Psychologie socialesociale, , 1990)1990)

◙ ◙ Aspecte nonsociale:Aspecte nonsociale: ● ● numărul – nu este definitoriu pentru mulţimenumărul – nu este definitoriu pentru mulţime

● ● repartiţia spaţială a indivizilor sau densitatea: repartiţia spaţială a indivizilor sau densitatea: distanţa fizică; distanţa socialădistanţa fizică; distanţa socială

● ● temporalitatea: durata, frecvenţa, rapiditateatemporalitatea: durata, frecvenţa, rapiditatea

● ● criteriul ecologic: spaţiul construit; spaţiul natural criteriul ecologic: spaţiul construit; spaţiul natural

◙ ◙ Aspecte socialeAspecte sociale

● ● dimensiunea socială (semnificaţia: mişcări sociale dimensiunea socială (semnificaţia: mişcări sociale antiguvernamentale/mişcări sociale pacifiste)antiguvernamentale/mişcări sociale pacifiste)

● ● dimensiunea instituţională (convocate de instituţii)dimensiunea instituţională (convocate de instituţii)

● ● dimensiunea istorică (cţa istorică: zi naţională)dimensiunea istorică (cţa istorică: zi naţională)

● ● dimensiunea normativă (respectă/încalcă normele)dimensiunea normativă (respectă/încalcă normele)

● ● dimensiunea structurală (m. structurate/m. amorfe) dimensiunea structurală (m. structurate/m. amorfe)

● ● dimensiunea psihologică (afectivitate/raţionalitate)dimensiunea psihologică (afectivitate/raţionalitate)

■ Tipuri de mulţimi (H. Blumer, Symbolic Interaction: Perspective and MethodSymbolic Interaction: Perspective and Method, , 1969)

◘ ◘ ÎntâmplătoareCaracteristici:Caracteristici:

● ● Durată scurtăDurată scurtă

● ● Număr de persoane Număr de persoane variabil variabil

● ● Produse de evenimente Produse de evenimente neaşteptateneaşteptate

● ● NeplanificateNeplanificate

Tipuri de mulţimi Tipuri de mulţimi (H. Blumer, Symbolic Interaction: Symbolic Interaction:

Perspective and MethodPerspective and Method,, 1969)

◘ ◘ ConvenţionaleConvenţionaleCaracteristici:Caracteristici:

● ● Au un scopAu un scop

● ● Interacţiune slabăInteracţiune slabă

● ● Se ghidează după norme Se ghidează după norme sociale existentesociale existente

● ● Durată relativ scurtăDurată relativ scurtă

Tipuri de mulţimi Tipuri de mulţimi (H. Blumer, Symbolic Interaction: Perspective and MethodSymbolic Interaction: Perspective and Method,,

1969)

◘ ◘ ExpresiveCaracteristici:Caracteristici:

● ● Produse de Produse de evenimente cu mare evenimente cu mare emoţionalitateemoţionalitate

● ● Sunt slab organizateSunt slab organizate

● ● Normele după care Normele după care se ghidează se se ghidează se constituie “aici şi constituie “aici şi acum”acum”

Zidul BerlinuluiZidul Berlinului(1989)(1989)

Tipuri de mulţimi Tipuri de mulţimi (H. Blumer, Symbolic Interaction: Perspective and MethodSymbolic Interaction: Perspective and Method, ,

1969)

◘ ◘ ActiveActiveCaracteristici:Caracteristici:

● ● Se manifestă puternic Se manifestă puternic emoţionalemoţional

● ● Au scop instrumentalAu scop instrumental

● ● Urmăresc adesea Urmăresc adesea sancţionarea violentăsancţionarea violentă

Tipuri de mulţimi Tipuri de mulţimi (H. Blumer, Symbolic Interaction: Perspective and MethodSymbolic Interaction: Perspective and Method,,

1969)

◘ ◘ Protestatare

CaracteristicileCaracteristicile

mulţimilor convenţionalemulţimilor convenţionale

şi aleşi ale

mulţimilor activemulţimilor active

Tipuri de mulţimiTipuri de mulţimi

William WestleyWilliam Westley, , The formation, nature and control The formation, nature and control of crowdsof crowds, 1956, 1956

Trei tipuri de mulţimi, in funcţie de modul de Trei tipuri de mulţimi, in funcţie de modul de intervenţie al poliţiei americane şi canadiene:intervenţie al poliţiei americane şi canadiene:

● ● Reunirea a fost decisă anterior (poliţia este anunţată)Reunirea a fost decisă anterior (poliţia este anunţată)

● ● Mulţimi convenţionale (poliţia cunoaşe trebuinţele Mulţimi convenţionale (poliţia cunoaşe trebuinţele participanţilor şi le satisfaceparticipanţilor şi le satisface

● ● Mulţimi spontane (poliţia trebuie să înlăture cauza Mulţimi spontane (poliţia trebuie să înlăture cauza care a provocat reunirea persoanelor)care a provocat reunirea persoanelor)

Cauzele comportamentelor colectiveCauzele comportamentelor colective

◙ ◙ Cauze variate pentru fiecare tip de mulţime.Cauze variate pentru fiecare tip de mulţime.

◙ ◙ Pentru mulţimile protestatare:Pentru mulţimile protestatare:

● ● Tensiunile socialeTensiunile sociale

● ● PPrivarea relativărivarea relativă

● ● Nemulţumirile Nemulţumirile

(după Anthony Giddens, Sociologie, 1989/2000)

Anthony Giddens (n. 1938)

Consequence of ModernityConsequence of Modernity (1990) (1990)

Modernity and Self-IdentityModernity and Self-Identity (1991) (1991)

The Transformation of IntimacyThe Transformation of Intimacy (1992) (1992)

Beyond Left and RightBeyond Left and Right (1994) (1994)

The Third Way: The Renewal of The Third Way: The Renewal of Social DemocracySocial Democracy (1998) (1998)

James C. Davies (n. 1918)

When Men Revolt and Why - A Reader in When Men Revolt and Why - A Reader in Political Violence and RevolutionPolitical Violence and Revolution (197 (19711) )

Human Nature in Politics - The Dynamics of Human Nature in Politics - The Dynamics of Political BehaviorPolitical Behavior (1963) (1963)

Teoria curbei în “J”

"Revolutions are most likely to occur when a prolonged period of objective economic and social development is followed by a short period of sharp reversal”.

Davies, J.C. (1962) Toward a theory of revolution, American Sociological Review, 27, 5-19.

Privarea (Deprivarea)Privarea (Deprivarea)

◙ ◙ Privarea absolutăPrivarea absolută

◙ ◙ Privarea relativăPrivarea relativă::

● ● egoistăegoistă, când oamenii se compară cu cei , când oamenii se compară cu cei asemenea lor;asemenea lor;

● ● fraternalăfraternală, când comparaţia se face între , când comparaţia se face între grupuri.grupuri.

(I. Walker şi T.F. Pettigrew, 1984) (I. Walker şi T.F. Pettigrew, 1984)

■ ■ Teorii despre dinamica mulţimilorTeorii despre dinamica mulţimilor

Teoriile contagiunii (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1937)

Teoriile convergenţei (F.H. Allport, 1924)

Teoria normei emergente (R.H. Turner, 1964; R.H. Turner şi L.M. Killian, 1972)

(Norman Goodman, Introducere în sociologie, 1992/1998)

Teoriile contagiunii

Centrarea pe emoţionalitatea Centrarea pe emoţionalitatea mulţimilor mulţimilor (Clark McPhail, 1971)(Clark McPhail, 1971)

Clark McPhail, Clark McPhail, The Myth of The Myth of the the Madding CrowdMadding Crowd, New York, , New York, Aldine de Gruyter, 1991.Aldine de Gruyter, 1991.

Explicaţia:Explicaţia:

● ● Contagiunea mintalăContagiunea mintală

●● Contagiunea comportamentalăContagiunea comportamentală

Teoriile convergenţei

Centrarea pe caracteristicile comune ale celor care formează mulţimea: indivizii au aceeaşi stare de spirit.

Facilitarea socială este cauza reacţiilor disproporţionate ale mulţimilor (F.H. Allport, 1924)

Limitele teoriei convergenţei:● Face abstracţie de factorii situaţionali.● Nu poate explica de ce emoţiile negative sunt mai uşor de

produs în starea de mulţime decât emoţiile pozitive.

(Norman Goodman, Introducere în sociologie, 1992/1998, 429)

Teoria normei emergente

◙ Comportamentul colectiv = un răspuns colectiv la situaţiile noi, foarte periculoase, pentru care nu prea exită expectaţii şi norme sociale

(Ralph H. Turner şi Lewis M. Killian, (Ralph H. Turner şi Lewis M. Killian, Collective Behavior, 1972)1972)

● ● Nu sunt iraţionale şi emoţionale.Nu sunt iraţionale şi emoţionale.

● ● Indivizii diferă între ei chiar şi în mulţime.Indivizii diferă între ei chiar şi în mulţime.

● ● Exită conformism (nu contagiune).Exită conformism (nu contagiune).

◙ Mărimea grupului şi relaţiile interpersonale anterioare Mărimea grupului şi relaţiile interpersonale anterioare influenţează emergenţa normelor în situaţiile de criză. influenţează emergenţa normelor în situaţiile de criză.

(Benigo E. Aguirre (Benigo E. Aguirre et al., 1998) ., 1998)

Ralph H. Turner Ralph H. Turner (n. 1919)(n. 1919)

Preşedintele ASA, 1969Preşedintele ASA, 1969The Public Perception of ProtestThe Public Perception of Protest

Family InteractionFamily Interaction,, 1970 1970

Collective behaviorCollective behavior, , 19871987

Self, CollectiveSelf, Collective Behavior, Behavior, and Societyand Society, 1994, 1994

Lewis M. KillianLewis M. Killian

Impossible RevolutionImpossible Revolution?? Black Black Power and the American Power and the American DreamDream, 1968, 1968

Affirmative action and Affirmative action and protective discriminationprotective discrimination. A. A comparison of the United comparison of the United States and IndiaStates and India, 1981, 1981

Black and WhiteBlack and White, , 1994 1994

■ ■ TeribilismeleTeribilismele

Excentricităţile – forme temporale de Excentricităţile – forme temporale de comportament de masă expresiv.comportament de masă expresiv.

Teribilismele – comportamente urmate de mulţi Teribilismele – comportamente urmate de mulţi oameni pe termen scurt.oameni pe termen scurt.

Exemple: Exemple:

◘ ◘ Alergarea în pielea goală în public (Alergarea în pielea goală în public (streakingstreaking))

◘ ◘ Dansul cu cercul (Dansul cu cercul (hula-hoophula-hoop))

◘ ◘ Cubul Rubik Cubul Rubik

◘ ◘ TatuajulTatuajul

◘ ◘ PiersingulPiersingul

■ Panica

PP = reacţie dezorganizată provocată de un pericol real sau = reacţie dezorganizată provocată de un pericol real sau imaginar.imaginar.

PP = “o stare de surpriză şi şoc colectiv” (A.L. Strauss, 1944). = “o stare de surpriză şi şoc colectiv” (A.L. Strauss, 1944).

P.B. Foreman (1953) face distincţia: P.B. Foreman (1953) face distincţia:

● ● ffactori favorizanţi ai actori favorizanţi ai PP (oboseala, zvonurile etc.) (oboseala, zvonurile etc.)

● ● ffactori declanşatori ai actori declanşatori ai PP (pericolul real sau imaginar) (pericolul real sau imaginar)

Comportamentul în starea de Comportamentul în starea de P: P: iiraţional, raţional, eegocentric, gocentric, contraproductiv.contraproductiv.

P P nu apare dacă evenimentul se produce instantaneu sau dacă nu apare dacă evenimentul se produce instantaneu sau dacă este considerat inevitabil (ex.: calmul evreilor în faţa este considerat inevitabil (ex.: calmul evreilor în faţa camerelor de gazare).camerelor de gazare).

Sculptură reprezentându-l pe Sculptură reprezentându-l pe zeul zeul Pan în Pan în timp ce îl învaţă pe păstorul timp ce îl învaţă pe păstorul DaphnisDaphnis să să cânte la nai cânte la nai ((cca. 100 î.cca. 100 î.ee..n.n.,, Pompei) Pompei)

În mitologia greacă: În mitologia greacă: zeuzeul l PanPan, fiul , fiul lui lui HermesHermes şi al şi al Droyopei,Droyopei, socotit socotit drept protector al turmelor şi al drept protector al turmelor şi al păstorilorpăstorilor..

Trăia în desişul codrilor, în umbra Trăia în desişul codrilor, în umbra cărora pândea nimfelecărora pândea nimfele..

ÎÎl întovărăşea pe l întovărăşea pe Dionisos, Dionisos, zeul zeul vegetaţiei, al pomiculturii, al vegetaţiei, al pomiculturii, al vinului, al extazului şi fertilităţiivinului, al extazului şi fertilităţii..

Dionis. Statuie de marmură

din sec. II, Musée du Louvre

Dionis era fiul lui Zeus cu muritoarea Semele, fiica regelui teban Cadmus şi al Harmoniei.

Se spune despre Dionis că a coborât până la urmă şi în Infern ca să-şi salveze mama. Hades s-a lăsat înduplecat, astfel încât Dionis a putut să o aducă pe Semele în Olimp.

Francesco Francesco Goya Goya

(1746-1828)(1746-1828)

The Colossus The Colossus ((Panic)Panic) (1809) (1809)

■ Comportamentul colectiv în situaţii limită

Catastrofe naturale sau tehnice (seisme, Catastrofe naturale sau tehnice (seisme, inundaţii, incendii devastatoare, contaminare inundaţii, incendii devastatoare, contaminare chimică etc.)chimică etc.)

Disaster Research CenterDisaster Research Center (Ohio, 1963) – (Ohio, 1963) – cercetări de teren asupra reacţiei grupurilor şi cercetări de teren asupra reacţiei grupurilor şi colectivităţilor la catastrofele naturale sau colectivităţilor la catastrofele naturale sau tehnice.tehnice.

A efectuat peste 600 de cercetări de teren în A efectuat peste 600 de cercetări de teren în SUA şi în alte ţări (Argentina, Brazilia etc.)SUA şi în alte ţări (Argentina, Brazilia etc.)

Martha Wolfenstein (1911-1976)

Wolfenstein, MarthaWolfenstein, Martha şi şi Leites, Nathan. Leites, Nathan. (1950). (1950). Movies: A psychological studyMovies: A psychological study. . Glencoe, IL: Free Press.Glencoe, IL: Free Press.

Wolfenstein, Martha. (1954). Wolfenstein, Martha. (1954). Children's Children's humor: A psychological analysishumor: A psychological analysis. Glencoe, . Glencoe, IL: Free Press.IL: Free Press.

Wolfenstein, MarthaWolfenstein, Martha ( (1957). 1957). Disaster: A Disaster: A psychological essaypsychological essay. Glencoe, IL: Free . Glencoe, IL: Free Press.Press.

Martha Wolfenstein Martha Wolfenstein ((1957)1957)

Comportament colectiv diferit în situaţii de:Comportament colectiv diferit în situaţii de:

● ● ccatastrofă bruscă (ex.: seism)atastrofă bruscă (ex.: seism)

● ● ccatastrofă progresivă (ex.: inundaţii)atastrofă progresivă (ex.: inundaţii)

A identificat trei etape în desfăşurarea A identificat trei etape în desfăşurarea CCCC

1) 1) Etapa prealabilăEtapa prealabilă, cu două faze:, cu două faze:

● ● rrefuzul ideii de pericol;efuzul ideii de pericol;

● ● eexagerarea pericolului (culpabilizarea). xagerarea pericolului (culpabilizarea).

2) 2) Etapa criticăEtapa critică, trei faze:, trei faze:

● ● Faza de şocFaza de şoc (reacţia oamenilor “cu sânge rece”, a (reacţia oamenilor “cu sânge rece”, a persoanelor anxioase şi a majorităţii: stupoare)persoanelor anxioase şi a majorităţii: stupoare)

◘ ◘ Iluzia centralităţiiIluzia centralităţii

◘ ◘ Sentimentul că sunt abandonaţi Sentimentul că sunt abandonaţi

● ● Faza de reculFaza de recul (raportare la situaţia de fapt, scade (raportare la situaţia de fapt, scade iluzia centralităţii, subestimarea pericolului)iluzia centralităţii, subestimarea pericolului)

◘ ◘ crize de nervi, plânsete, ţipetecrize de nervi, plânsete, ţipete

● ● Faza de organizareFaza de organizare (interacţiuni, zvonuri, (interacţiuni, zvonuri, întrajutoarare, se instituie şefi informali) întrajutoarare, se instituie şefi informali)

3) Etapa postcritică 3) Etapa postcritică (sentimente diferite, iluzia că (sentimente diferite, iluzia că au scăpat de pericol)au scăpat de pericol)

◘ ◘ reorganizarea vieţii în colectivitatereorganizarea vieţii în colectivitate

◘ ◘ rămân sechele (uneori) pentru toată viaţarămân sechele (uneori) pentru toată viaţa

Cutremurul din 4 martie 1977 (ora 21,22 )Cutremurul din 4 martie 1977 (ora 21,22 )

MMagnitudinea de 7,2 grade pe scara Richteragnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter..

Pierderile comunicate oficialPierderile comunicate oficial:: 1.570 victime şi 11.300 1.570 victime şi 11.300 rãniţirãniţi..

PPierderi economice de 2 miliarde dolari, din care ierderi economice de 2 miliarde dolari, din care pierderi directe 1,68 miliarde dolari; pierderile pierderi directe 1,68 miliarde dolari; pierderile indirecte au fost de ordinul 364,7 - 1.175 milioane indirecte au fost de ordinul 364,7 - 1.175 milioane dolari. dolari.

S-a estimat cã 60% din pierderi au fost în domeniul S-a estimat cã 60% din pierderi au fost în domeniul locuinţelor. locuinţelor.

Capitala a avut cel mai mult de suferit: 1.424 persoane Capitala a avut cel mai mult de suferit: 1.424 persoane decedate şi pierderi de 1,6 miliarde dolari.decedate şi pierderi de 1,6 miliarde dolari.

Manfred VorwergManfred Vorwerg

Hiebisch, Hans şi Vorwerg, Manfred (1971) Einführung in die marxistische Sozialpsychologie. Berlin. VEB Deutscher Verlag der Wissenschaften.

HHiebschiebsch, H, Hans ans şi Vşi Vorwergorwerg, M, Manfred anfred (eds.) ((eds.) (19801980)) SozialpsychologieSozialpsychologie. . Berlin, VEB Deutscher Verlag Berlin, VEB Deutscher Verlag der Wissenschaftender Wissenschaften..

VorwergVorwerg, , ManfredManfred ((eded.) .) ((19821982)) Klinische Psychologie Klinische Psychologie und soziales Verhaltenund soziales Verhalten.. L Leipzig: J. A. Bartheipzig: J. A. Barth..

Analiza intervenţiei psihologilor în cazul seismului din Mexico City (sept., 1985) şi al erupţiei vulcanului Nevado del RuizNevado del Ruiz ( (Armero, Brazilia)

Erupţia vulcanului Erupţia vulcanului Nevado del Ruiz Nevado del Ruiz (13 nov.(13 nov., 1985, 1985): peste): peste 2323 000 000 de victime)de victime)

Consecinţele depind deConsecinţele depind de

capacitatea societăţiicapacitatea societăţii

de a funcţiona.de a funcţiona.

Necesitatea intervenţieiNecesitatea intervenţiei

Psihosociologice.Psihosociologice.

Panica moralăPanica morală

PMPM = “Reacţie socială extremă la percepţia că starea = “Reacţie socială extremă la percepţia că starea morală a societăţii se degradează într-un ritm morală a societăţii se degradează într-un ritm catastrofal” catastrofal” (Allan J. Johnson, 2000/2007, 245).(Allan J. Johnson, 2000/2007, 245).

Stimularea de către M-M şi de către instituţii.Stimularea de către M-M şi de către instituţii.

PM PM – mijloc de a distrage atenţia populaţiei de la – mijloc de a distrage atenţia populaţiei de la problemele sociale grave.problemele sociale grave.

PM – PM – pretext pentru întărirea controlului social.pretext pentru întărirea controlului social.

(Stanley Cohen, 1972; S. Hall (Stanley Cohen, 1972; S. Hall et alet al., 1978; Geoffry ., 1978; Geoffry Pearson, 1983).Pearson, 1983).

Conceptul a fost utilizat iniţial de către Conceptul a fost utilizat iniţial de către Stanley CohenStanley Cohen ((Folk Devils and Moral PanicsFolk Devils and Moral Panics,, 1973) 1973) cu referire cu referire stilul stilul rockers rockers ale tinerilor britanicii din anii 1960.ale tinerilor britanicii din anii 1960.

PMPM apare cândapare când “ “o condiţie, uno condiţie, un episod, episod, o o perso persoaannă sau ă sau un grup de persoane emergenteun grup de persoane emergente sunt definite ca osunt definite ca o aameninţare pentru valorile şi interesele societalemeninţare pentru valorile şi interesele societale““..

Kenneth ThompsonKenneth Thompson (2006)(2006) → → sociologii americani sociologii americani subliniază factorii psihologici; sociologii britanici subliniază factorii psihologici; sociologii britanici abordează PM ca o critică a societăţii capitaliste.abordează PM ca o critică a societăţii capitaliste.

Caracteristicile Caracteristicile PM PM (după (după MM.. Jones Jones şi şi E. Jones. E. Jones. Mass Mass Media.Media. London: Macmillan Press London: Macmillan Press, , 1999)1999)::

● ● PreocuparePreocupare – comportamentul grupurilor sau – comportamentul grupurilor sau categoriilor vizate au impact negativ asupra categoriilor vizate au impact negativ asupra societăţii.societăţii.

● ● OstilitateOstilitate – sporirea ostilităţii; accentuarea – sporirea ostilităţii; accentuarea distincţiei între “ei” şi “noi”.distincţiei între “ei” şi “noi”.

● ● ConsensConsens – acceptarea – acceptarea generală că grupurile vizate generală că grupurile vizate reprezintă un pericol social.reprezintă un pericol social.

● ● DisproporţionalitateDisproporţionalitate – publicul primeşte statistici – publicul primeşte statistici alarmante, supradimensionarea caracteristicilor alarmante, supradimensionarea caracteristicilor grupului vizat.grupului vizat.

● ● VolatilitateVolatilitate––PMPM tinde să dispară rapid, apar alte tinde să dispară rapid, apar alte probleme de interes pentru public.probleme de interes pentru public.

Exemple de PM:Exemple de PM:

● ● Abuzul sexual (în SUA: abuzul ritual satanic, Abuzul sexual (în SUA: abuzul ritual satanic, pedofilia)pedofilia)

● ● Pogromurile (persecuţiile)Pogromurile (persecuţiile)

● ● Războiul împotriva drogurilorRăzboiul împotriva drogurilor

● ● Orgiile sexualeOrgiile sexuale

● ● HuliganismulHuliganismul

● ● SIDASIDA

(Gordon Marshall ed., (Gordon Marshall ed., Dicţionar de sociologieDicţionar de sociologie, , Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998/2003, 410)Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998/2003, 410)