Afiliere, iubire, gelozie

Planul lecţieiIntroducere

1. Afilierea

2. Iubirea (dragostea)

3. Teoria “Triunghiul iubirii”

4. Gelozia

Bibliografie

Evans, Dylan [2003](2005) Emoţia. Foarte scurtă istorie. Bucureşti: Editura BIC ALL.

Gavreliuc, Alin (2006) Dragostea ca fenomen psihosocial. În De la relaţiile interpersonale la comunicarea socială (pp.121-142). Iaşi: Editura Polirom.

Iluţ, Petru (2009) Psihologie socială și sociopsihologie (pp. 251-297). Iaşi: Polirom.

Ivan, Loredana (2008) Atracţia interpersonală: afilierea, iubirea şi gelozia. În A. Duduciuc, L. Ivan, S. Chelcea Psihologie socială. Studiul interacțiunilor umane (pp. 179-203). Iaşi: Editura Polirom.

Sternberg, Robert J. [1998](2010) Săgeata lui Cupidon. Cursul dragostei în timp (pp. 15-60). București: Editura Trei.

Iubirea: o analiză psihosociologicăIsabel Allende (n. 1942, Lima), scriitoare și

ziaristă . ”Țara mea inventată” (2003)

”Fiica norocului” (1999)

Introducere

☺ Cum vă explicaţi faptul că în ziua dinaintea unui examen studenţii se manifestă mai prietenos unii cu alţii?

☺ De ce iubirea a constituit relativ târziu obiect de studiu al psihosociologiei?

☺Iubirea “la prima vedere” este “oarbă”?

☺ Există o logică a iubirii sau ”săgeata lui Cupidon” nimerește la întâmplare?

☺ Mai există emoţia de iubire la vârsta a treia?

☺ Dar gelozie?

Precizări terminologiceIubire = dragoste

Iubire romantică iubire platonică

Iubire romantică iubirea pasiune

Iubire-pasiune = dragoste pasională - P. Iluț (2009)

Iubire-camaraderie = dragoste compasională - P. Iluț (2009)

Dificultăți de traducere

Romantic love = love = iubire (dragoste)

Love at first sight = iubire la prima vedere

Empty love = iubire goală (fără pasiune și intimitate)

Consumate love = iubire deplină (intimitate, pasiune, implicare)

Fatuos love = iubire iluzorie

Arounsal = surescitare; Linking = simpatie

Misatribution of arousal = atribuire eronată a surescitării (transfer de excitabilitate – P. Iluț (2009, p. 259)

1. Afilierea

A = Propensiunea indivizilor de a stabili relaţii cu ceilalţi.

A – legată de anxietate.

Henry A. Murray (1893 – 1988): prima abordare psihosociologică a fenomenului (1938)

A creat testul proiectiv Thematic Apperception Test.

Thematic Apperception Test

Stanley Schachter (1922 – 1997 )

Social Pressures in Informal Groups (1950) N.Y.: Harpers [în colab.].

When Prophecy Fails (1956) Minneapolis: University of Minnesota Press [în colab.].

The Psychology of Affiliation (1959) Stanford: Stanford University Press.

Emotion, Obesity and Crime (1971). N.Y.: Academic.

Obese Humans and Rats (1974). Hillsdale, N.J.: Erlbaum [în colab.]

• .

◙ Prima cercetare experimentală (S. Schachter, 1959)Situaţia experimentală: studente care nu se

cunoşteau între ele invitate pentru experiment la laborator. Erau anunţate că li se vor aplica şocuri electrice.

G. experimental: anxietate G. control: calmStudentele trebuiau să aştepte 10 minute fie în camere

individuale confortabile, fie împreună cu alte studente.

RezultatulG. experimental: 63% au preferat compania altor

studente.G. control: 33% au preferat compania altor studente.

▼ Este rândul dvs.Cum explicaţi rezultatul experimentului?

Explicaţia teoretică propusă de S. Schachter:

● prezenţa altora produce o reducere a anxietăţii, generând confort, consolare, resuscitare;

● alţii ne dau informaţii despre ce să aşteptăm şi cum să acţionăm în noua situaţie.

◙ Anxietatea

Emoţie negativă difuză, generată de un pericol potenţial.

Teamă nemotivată de abandon, pedepsire, producerea unui accident.

Componente:

● cognitive (imagini îngrozitoare)

● fiziologice (palpitaţii, paloare, tulburări de respiraţie)

● trăire internă (senzaţia de neputinţă)

● comportamentale (lipsa controlului)

A – grade de intensitate: de la normalitate la patologie.

◘ Măsurarea anxietăţii

Chestionarul Minnesota (MMPI) cuprinde o scală a anxietăţii.

State-Trait Anxiety Inventory (STAI) (Spielberger, 1983).

Endler Multidimensional Anxiety Scales (EMAS) (Endler, Edwards şi Vitelli, 1991).

◘ Abordarea anxietăţii

Există patru moduri de abordare a A.:

● variabilă independentă (provoacă dispepsie, ulcer peptic, hipertensiune)

● variabilă dependentă (urmare a situaţiilor stresante, a infarctului miocardic)

● variabilă mediatoare (între viaţa stresantă şi îmbolnăvire)

● componentă a bolii mentale

◙ Alte explicaţii ale afilierii

George Homans (1950): indivizii conlucrează mai bine când sunt în faţa unui pericol extern; succesul → prietenie.

Stanley Schachter (1959): ipoteza catharsisului.

Philip Zimbardo (1961): frică → afiliere

Susan Kissel (1965): familiaritatea subiecţilor → reducerea stresului în situatiile de afiliere

Este rândul dumneavoastră

Ce cupluri de îndrăgostiți din mitologie cunoașteți?

Paris și Elena

Orfeu și Euridice

Trolius și Crissida

Paris și ElenaHelena - „cea mai frumoasă dintre

muritoare” . Fiica lui Zeus și a Ledei.

Căsătorită cu Menelau, devine regină Spartei.

Este răpită de Paris, la îndemnul

Afroditei. („Mărul discordiei”)

Aheii încep războiul împotriva Troei.

„Războiul Troian” (zece ani, sec. XIII î.e.n)

(„Calul troian”)

Paris moare în acest război.

Elena se întoarce la Menelau

(sau se căsătorește cu Ahile, învingătorul Troei.

(de Evelyn de Morgan, 1898)

(de Evelyn de Morgan, 1898)

"Judecata lui Paris" (de Peter Paul Rubens, cca. 1636 )

• Idila dintre Paris și Elena (detaliu) , (1788 de Jacques-Louis David (1748-1825) Luvru

Eroii ”Războiului Troian”Homer ”Iliada” și „Odiseea”

Calul troian

2. Iubirea (dragostea)

Emoţie pozitivă interpersonală multifaţetată implicând componente psihologice, fiziologice, comportamentale.

Petru Iluţ (2003, p. 152) → componentele iubirii:

☻ cognitiv-atitudinală (gândurile, credinţele despre celălalt)

☻ comportamentală (tandreţe, daruri, ajutor, apărare)

☻ reacţii fiziologice puternice (tahicardie, insomnie etc.)

Loredana Ivan (2008, p. 182): „Iubirea este o modalitate fundamentală de întâlnire, fuzionare şi transgresare a psihologiei celor două sexe, o comunicare simultan sexuală, psihologică şi spirituală”.

Petru Iluţ (n. 1945)

Iluţ, Petru (2009) Psihologie socială și sociopsihologie . Iaşi: Polirom.

Ancheta sociologică şi sondajul de opinie ( ed. a II-a). Iaşi: Polirom. 2006.

Sociopsihologia şi antropologia familiei. Iaşi: Polirom. 2005.

Valori, atitudini şi comportamente sociale. Iaşi: Polirom, 2004.

Sinele şi cunoaşterea lui. Iaşi: Polirom, 2001. Iluzia localismului şi localizarea iluziei. Iaşi:

Polirom, 2000. Abordarea calitativă a socioumanului. Iaşi:

Polirom, 1997. Structurile axiologice din perspectivă

psihosocială. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1994.

Teme de cercetare actualePsihoneurologia iubirii: rolul neuro-transmițătorilor ; iubire

și activitatea sexuală (Helen Fscher ,2004)

Neuroștiința: sistemele cerebrale ale iubirii.

(Linden, David J. [2007] (2012) Mintea ca întâmplare. Cum ne-a oferit evoluția creierului iubirea, memoria, visele și pe Dumnezeu. București: Editura Herald)

Psihosociologia iubirii: respingerea iubirii, diferențe legate de gen, de contextul socio-cultural.

Iubirea: emoție sau motivație?

Respingerea iubirii romantice:

1) revolta, protest;

2) resemnarea, disperare (Lewis, Amini și Lannon, 2000)

◙ Tipologia iubirii

Stare emoţională intensă şi adesea copleşitoare, în care o persoană se gândeşte la celălalt în mod constant, vrea să petreacă împreună cât mai mult timp şi devine chiar nerealist în evaluarea acelei persoane. Există mii de iubiri, diferențe individuale. Iubesc femeile altfel decât bărbații?

Richard von Krafft-Ebing (1840 – 1902) 

Psychopathia Sexualis (1886)

a identificat cinci tipuri de iubire:

Iubire autentică (true love),

Iubire sentimentală (sentimental love)

Iubire platonică (platonic love)

Prietenie (friendship)

Iubire senzuală (sensual love)

◙ Teoria “iubirea-pasiune/iubirea-camaraderie”Ellen S. Berscheid şi Elaine Walster (Hatfield):

Interpersonal Attraction, Massachusetts, Addison-Wesley Publishing (1969). Trecere iliniară

Condiţii pentru trăirea iubirii-pasiune:

☻ să înveţi că aşa ceva există ☻ să existe un ,,obiect” asupra căruia să fie

transferată starea emoţională (dragostea la prima vedere; standarde culturale)

☻ să eticheteze trăirea ca ,,nebunia iubirii”▲ Relaţiile cu ceilalţi se reduc, atenţia fiind

focalizată de un singur individ (R. Baron şi D. Byrne, 1987).

Elain Harper (1985) Love at First SightCred în „iubire la prima vedere”: F = 55%; B = 63

☻,,Nebunia iubirii”

Este rândul dvs.

Când credeţi că va ajunge cu picioarele pe pământ?

Ellen S. Berscheid (n. 1936)

Profesoară de psihologie, University of Minnesota Notes on the social psychological study of

love. Impulse, 2006, 60, 5-13. The psychology of interpersonal relationships. 

N.Y:  Prentice-Hall. (2005) [în colab.].Measuring closeness:  The Relationship

Closeness Inventory (RCI) revisited.  În D.J. Mashek şi A. Aron (eds.), The handbook of closeness and intimacy (pp. 81-101).  Mahwah, NJ:  Erlbaum. (2004) [în colab.]. 

Attraction and close relationships.  În D.T. Gilbert, S.T. Fiske, & G. Lindzey (eds.), The handbook of social psychology (4th ed., pp. 193-281).  New York:  McGraw-Hill. (1998). [în colab.]. 

Elaine Walster (Hatfield)Profesoară de psihologie, Universitatea Stanford

Interpersonal Attraction (1978) [în colab. cu Ellen S. Berscheid]

Equity: Theory and Research (1978) [în colab.].

Love, sex, and intimacy: Their psychology, biology, and history. New York: Harper/Collins (l993) [în colab.].

Emotional contagion. N.Y: Cambridge Press (1994) [în colab.]

Love and sex: Cross-cultural perspectives. N.Y.: Allyn and Bacon (1995) [în colab.]

Împreună cu Ellen S. Berscheid – inițiatoarele domeniului de studiu.

.

◙ Iubirea romantică (Dylan Evans, 2003/2005)

◘ Este o emoţie universală?

◙ Foarte probabil să fi fost prezentă încă în zorii istoriei omenirii.

◙ Este prezentă în Cântarea cântărilor.◙ Se întâlneşte şi în alte culturi, care nu au avut

contact cu cea europeană.◙ A fost identificată în 90% dintre culturile studiate

de antropologi. Din 166 de culturi, în 147 a fost identificată iubirea romantică (Jankowiak și Fischer, 1992). In celelalte 19 culturi cercetarea a fost ratată.

Dylan EvansUniversity College Cork, Irlanda

Emotion, Evolution and Rationality. Oxford: Oxford University Press, 2004 (ed.).Placebo: The Belief Effect . London: Harper Collins, 2003. Emotion: The Science of Sentiment. Oxford: Oxford University Press, 2001.Introducing Evolutionary Psychology. London: Icon, 1999 [în colab. cu Oscar Zarate].

◙ Caracteristicile iubirii romantice

♥ atracţie sexuală faţă de o singură persoană, considerată „ființa unică”;

♥ nelinişte şi dor când persoana iubită este absentă;

♥ bucurie când este prezentă;

♥ gesturi de curtoazie;

♥ modificări neuro-fiziologice, hiperactivitate, tulburarea somnului, insomnie, etc.

♥ eșecul iubirii: letargie, resemnare, disperare.

♥ este involunară, greu de controlat rațional.

Scala pentru măsurarea simpatiei și iubirii (Rubin’s Scales of Liking and Loving)

13 întrenări pt. simpatie

● Simt că _________________ este o persoană stabilă.

● Am încredere în părerile lui _________________

13 întrebări pt. iubire

● Îmi place cînd _____________ mi se destăinuie.

● Îmi place să fac aproape orice pentru _________

Teoria „Simpatie și iubire” privind iubirea romantică (Rubin Zick, 1970)

Trei elemente:

☺ Atașament (attachment): nevoia de a primi iubire (atențiea) celuilalt, contactul fizic

☺ Grijă (caring): implică valorizarea celuilalt, a-l face fericit (ca pe el însuși)

☺ Intimitate (intimacy): împărtășirea gândurilor, dorința, plăcerea de a fi cu celălalt.

◘ Iubirea romantică este o emoţie cu specific cultural?

“Există oameni care nu ar fi fost nicicând îndrăgostiţi dacă nu ar fi auzit niciodată vorbindu-se de iubire”

(La Rochefoucauld, Reflecţii morale, 1678/1972, 38)

◙ Iubirea romantică a fost inventată în Europa la începutul secolului al XII-lea.

(C.S. Lewis, apud D. Evans, 2003/2005, 16)

◙ În secolul al XII-lea “iubirea curtenitoare” a devenit

tema centrală a poeziei europene (vezi iubirea lui Lancelot pentru Guinevere, soţia regelui Arthur)

“Lancelot şi Guinevere” (2004) de Donato Giancola

“Romeo şi Julieta” (1595)

„Efectul Romeo și Julieta” sau „Atracția frustrării” („frustration attraction”)

Helen Fscher (2004), „The drive to love: the neural mechanism gor mate selection”, Robert J. Sternberg; Karin Weis (eds.) The New Psychology of Love (pp. 87-115). New Haven: Yale University Press.

Chestionar despre I.r.: 437 americani și 402 japonezi.

I.r. nu variază considerabil în funcție de vârstă, gen, orientare sexuală sau grup etnic (p. 89)

Cel care a învăţat omenirea ce este iubirea romantică: William Shakespeare

(1564 – 1616)

Prima pagină a colecţiei operelor lui W. Shakespeare (1623)

Stratford-upon-Avon

Royal Shakespeare Theatre

Globe Theatre din Londra (reconstituire)

Globe Theatre din Londra (1996)

Globe Theatre din Londra (1996)

Modelul „Culorile iubirii”  The Colors of Love (John Lee, 1973)

Asemănător modelului „Young-Helmholtz” (1857): trei culori de bază (roșu, verde, albastru) din combinarea cărora rezultă întreaga paletă cromatică.

Trei stiluri de iubire primare:

1) Erotic (iubirea unei persoane ideale, în imaginație)

2) Ludic (iubirea ca joc)

3) Afecțiune (storge: stor-gay) (provenită din prietenie, similaritate)

Trei stiluri de iubire secundare:

1) Maniacal (eros + ludos) – iubirea obsesivă, pasională, gelozie, intensitate mare.

2) Pragmatic (ludos + storge) – iubire realistă, practică

3) Agape (eros + storge) – iubirea inpersonală (sefless), pe baza caracteristicilor obiective (vârstă, situație materială, etc.)

A rezultat cinci tipuri de iubire:

1.Iubire romantică (Romantic love)

2.Iubire-camaraderie (Companionate love)

3.Iubire dezinteresată (Unselfish love)

4.Iubirea rațională (Logical love)

5. Iubirea-joc (Game-playing love)

3. Teoria “Triunghiul iubirii” propusă de Robert J. Sternberg (1988)

☻Intimitate (intimacy) → legătură psihică puternică (bucuria relaţiei, sprijin emoţional, înţelegerea reciprocă)

☻ Pasiune (passion) → componentă emoţional-erotică (exitaţie fiziologică, dorinţa sexuală, fericirea reîntâlnirii persoanei iubite)

☻ Angajament (commitment) → decizia de a rămâne împreună “la bine şi la rău” (a face sacrificii pentru persoana iubită)

Caracteristici: stabilitate, grad de controlabilitate conștientă, proeminența experențială (experiential salience)

Robert J. Sternberg (1949) Profesor de psihologie la Tufts University (Boston)

Intelligence, information processing,and analogical reasoning: The componential analysis of human abilities. Hillsdale, NJ: Erlbaum (1977).

Beyond IQ: A triarchic theory of human intelligence. N.Y.:Cambridge University Press (1985).

The Triangle of Love: Intimacy, Passion, Commitment. N.Y.: Basic Books (1988).

Metaphors of mind: Conceptions of the nature of intelligence. N.Y.: Cambridge University Press (1990).

Successful intelligence. N.Y.: Plume (1997). Wisdom, Intelligence, and Creativity

Synthesized. N.Y.: Cambridge University Press (2007).

„Triunghiul iubirii” (Robert Sternberg, 1988/2010)

Iubire deplină(intimitate +pasiune +

implicare)

Intimitate(atracţie + plăcere)

Iubire romantică(intimitate + pasiune)

Iubirea camaraderie (intimitate + implicare)

PasiuneIubirea „nebună”

ImplicareIubire loialăIubire iluzorie

(pasiune + implicare)

Tipuri de iubire IntimitateIntimacy

PasiunePassion

AngajamentulCommitment

Lipsa iubiriiNon-love

Nu Nu Nu

SimpatieLiking

Da Nu Nu

Iubire ”oarbă”Infatuation

Nu DA Nu (temporar)

Iubire ”pustie”Empty "love"

Nu Nu Da

Iubire romanticăRomantic love

Da Da Nu (temporar)

Iubire camaraderieCompanionate love

Da Nu Da

Iubire iluzorieFatuous love

Nu Da Da

Iubire desăvârșităConsummate love

Da Da Da

Intimitatea (pp. 20-22) Robert J. Sternberg și Susan Grajek (1984)

Intimitatea include 10 elemente:

1) Dorința de a contribui la bunăstarea persoanei iubite (chiar în detrimentul binelui propriu, în speranța reciprocității).

2) Experiența fericirii alături de persoana iubită.

3) Stima deosebită față de persoana iubită.

4) Siguranța că te poți baza pe persoana iubită.

5) Înțelegerea reciprocă.

6) Împărțirea tuturor lucrurilor cu persoana iubită. 7) Primirea de suport emoțional de la persoana iubită.

8) Acordarea de suport emoțional persoanei iubite.

9) Comunicarea intimă cu persoana iubită.

10) Aprecierea persoanei iubite pentru ce este, nu pt. avere.

Pasiunea (pp. 24-27)

Elaine Walster (Hatfield) și G.W. Walster (1981):

P = „năzuința pentru uniune cu celălalt”.

Expresie a dorințelor și nevoilor: stimă de sine, afiliere, dominanță, supunere, împlinire sexuală.

Excitație psihică și fiziologică.

P – principalul motiv pt. relație, intimitatea susține.

P și I pot fi în contradicție (relațiile cu o prostituată).

Mecanismul „reîntăririi intermitente”: uneori răsplătit, alteori nu – consolidează relația.

Reîntărirea intermitentă – efecte mai puternice în primele stadii ale relației.

Angajamentul (pp. 27-30)

Aspecte:

pe termen scurt: decizia de a iubi pe cineva

pe termen lung: angajamentul de a menține iubirea.

Căsătoria = legalizarea angajamentului de a iubi o anumită persoană pentru toată viața.

A în relație cu I și P

Divorțul în lumea contemporană.

Robert J. Sternberg – situația ideală:♥ Partenerii să primească și să ofere cu aceeași intensitate toate cele trei elemente ale iubirii.

Triunghiurile iubirii: geometria triunghiului depinde de : 1) cantitatea de dragoste; 2) ponderea dragostei (p. 46)

Triunghiuri reale vs. Triunghiuri ideale

Triunghiuri percepute de tine vs. Triunghiuri percepute de celălalt .

Triunghiul sentimente vs. Triunghiul acțiuni (a simți/a exprima iubirea).

Dezvoltarea triunghiului iubirii de-a lungul timpului.

Măsurarea tri. iub. ”Scala iubirii triunghiulare Sternberg”(p. 73)

Este rândul dvs.“Romeo şi Julieta” – ce tip de iubire?

☻ Iubirea (dragostea) camaraderie

Intimitate şi responsabilitate, nu şi pasiune

Transformarea iubirii “perfecte” în “camaraderie”

Apariţia “iubirii camaraderie” depinde de analiza “cost/beneficiu”

Angajarea creşte odată cu “beneficiile” şi descreşte pe măsură ce “costurile” sporesc.

Relațiile conjugale îndelungate nu ucid iubirea-pasiune (Bianca P. Acevedo și Arthur Aron, 2009)

Stiluri de iubireShelley E. Taylor, Letitia Anne Peplau, David O. Sears

(1994) Social Psychology. Los Angeles: University of California,

1) iubire-pasiune

2) iubire-camaraderie

3) iubire posesivă → gelozie

4) iubire pragmatică

5) iubire altruistă

6) jocul de-a iubirea

Atractivitatea fizică: rolul Judith H. Langlois et al. (1991).: copiii de un an preferă să

privească fețele adulților considerați frumoși, decât a celor considerați neatractivi

Elaine Walster et al. (1966) a organizat “computer dance”. După o oră, interviu separat despre preferințe și caracteristici: atractivitatea fizică - cel mai important factor (nu alte caracteristici, precum inteligența).

Persoanele atractive fizic sunt văzute ca fiind mai sociabile, altruiste, inteligente decât cele neatractive.

Au mai mulți admiratori, li se oferă joburi mai rapid, trăiesc mai mult.

Diferențe de gen în percepția atractivității

În toate culturile:

Pentru bărbați – atractivitatea fizică.

Pentru femei – statusul social, puterea. Mai puternică în societățile în care femeile au un status social inferior, comparativ cu bărbații.

La bărbați, preferința pentru partenere mai tinere decât preferința femeilor pentru parteneri mai tineri.

O explicație: în evoluție, predispoziția de a avea descendenți: femeile tinere sunt fertile.

Femeile – mai selective în alegerea partenerilor sexuali, decât bărbații (Explicație: pentru că investesc mai mult efort în creșterea copiilor).

■ Gelozia

G = “Stare afectivă caracterizată de teama de a te vedea deposedat de un lucru la care ţii (putere, dragostea unei persoane)” (N. Sillamy, 1995/1996, 193).

G. implică: anxietate, frică, durere, nelinişti, însoţite de simptome fizice ca: accelerarea ritmului inimii, goluri în stomac etc.

G. = Complex de emoţii: mânie, angoasă, iubire, ură, umilinţă, ruşine, mâhnire.

Distincţia dintre gelozie şi invidie:G = teama de a pierde ce este al tău în mod legitim.I = dorinţa de a obţine ce este al altuia, fără a fi

legitim.Tipologia geloziei ● G. normală / patologică ● G. la copii / tineri / adulţi ● G. generată de un pericol real / imaginar ● G. la bărbaţi / femei ● G. sexuală / emoţională

G. = emoţia este universală, fixată genetic (H. Wallon, R. Linton) sau este de origine culturală

(O. Klineberg)?

G. la animale (cimpanzei, elefanţi)

Ralph B. Hupka

Profesor de psihologie, University of California Distincţie:● culturi cu grad de gelozie ridicat (indienii din

America de Nord)● culturi cu grad de gelozie scăzut (sudul Indiei)Diferenţe culturale în exprimarea geloziei: câte

culturi tot atâtea forme de exprimare a geloziei.

R. B. Hupka şi Z. Zaleski. Romantic Jealousy and Romantic Envy in Germany, Poland, and the United States. Cross-Cultural Research, 1990, 24, 1-4, 17 - 28.

Sex Differences in Jealousy: Evolution or Social Construction? Cross-Cultural Research, 1996, 30, 1, 24-59.

•

G. la copii: ia uneori forme dramatice, agresivitate (uneori simbolică) faţă de cei cu care impart

dragostea mamei (fraţi, surori).

Complexul Oedip

Jean Auguste Dominique Ingres /ɛ̃ggʀ/ (1780 – 1867) pictor francez neoclasic.

“Oedip şi Sfinxul”

Este rândul dvs.

Ce l-a întrebat Sfinxul pe Oedip?

"Cine merge dimineaţa în patru picioare, la amiază în două şi seara în trei?“

Este în continuare rândul dvs.

Ce face Oedip când află că şi-a ucis tatăl (Laios, regele Cetăţii Theba ) şi că s-a căsătorit cu mama sa (regina Iocasta)?

Psihanaliză

Sigmund Freud. Zur Psychologie des Sexuallebens" (1910).

Gelozia la adulţi: în societăţile monogame, adulterul → gelozie când: ● este generator de insecuritate (materială, afectivă)

● este diminuată valoarea personală (onoare, prestigiu).

Cupidon în mitologie

La romani: Zeul iubirii La greci: Eros (fiul lui Hermes și al Afroditei)

La romani: Zeul iubirii La greci: Eros (fiul lui Hermes și al Afroditei)

Este rândul dvs.

Comentați proverbul italian:

“Nu există iubire fără gelozie”

Sunteți de acord că gelozia naşte monştri?

Maxime

Gelozia se naşte odată cu iubirea, dar nu moare odată cu ea (Antichitatea romană).

Uneori, este plăcut pentru un soţ să aibă parte de o soţie geloasă: aude mereu vorbindu-se despre persoana iubită (La Rochefoucauld).

Vorbele veninoase ale unei soţii geloase sunt mai otrăvitoare decât colţii câinilor turbaţi (William Shakespeare ).

1750: scrisoare de la o iubită...

Cercetări psihosociologice

Elliot Aronson şi Ayla Pines M. (1988): persoanele geloase sunt inclinate spre infidelitate (proiectează acest comportament asupra partenerului).

Chestionar cu 200 de întrebări; răspunsuri scalate (1-7)

Rezultatele susţin ipoteza lui Robert G. Bringle:

Gelozia este corelată cu sentimentul de insecuritate şi cu o imagine de sine nefavorizantă.

Femeile (6,1) mai înclinate spre gelozie decât bărbaţii (5) (7 = gelozie maximă) şi suferă mai intens (F = 6,3; B =5,4)

Bibliografie selectivă

Goldie, Peter. The Emotions, A Philosophical Exploration. Oxford University Press, 2000.

Parrott, Gerrod W. Emotions in Social Psychology. Psychology Press, 2001.

Bibliografie suplimentară (Gelozie)

Acevedo, Bianca P. și Aron, Arthur (2009) Does a Long-Term Relationship Kill Romantic Love? Review of General Psychology , 13, 1, 59–65.

Buss, David M. et al. Sex differences in jealousy: Evolution, physiology, and psychology. Psychological Science, 1992, 3, 4, 251-255.

Chelcea, Septimiu şi Chelcea, Adina (1990) Gelozia sau “simpatia suferindă”. În Din universul autocunoaşterii (pp. 79-83). Bucureşti: Ediura Militară.

Lee, John A. (1973). Colours of love: An exploration of the ways of loving. Toronto: New Press.

Mathes, Eugene W. Men's Desire For Children Carrying Their Genes and Sexual Jealousy: A Test of Paternity Uncertainty as an Explanation of Male Sexual Jealousy. Psychological Reports, 2005, 96, 3, 791-798.

Mathes, Eugene W. Relationship Between Short-term Sexual Strategies and Sexual Jealousy. Psychological Reports, 2005, 96, 1, 29-35.

Sternberg, Robert J. și Barnes, M. L. (eds.) (1988) The psychology of love. New Haven, CT: Yale University Press.

Zick, Rubin (1970) Measurement of Romantic Love, Journal of Personality and Social Psychology, 16, 265-273.

Attraction

5 Factors of Attraction

Proximity

• Geographic nearness

Mere exposure effect:

• Repeated exposure to something breeds liking.

• Taiwanese Letters

Reciprocal Liking

• You are more likely to like someone who likes you.

• Why?• Except in

elementary school!!!!

Similarity

• Paula Abdul was wrong- opposites do NOT attract.

• Birds of the same feather do flock together.

• Similarity breeds content.

Liking through Association• Classical

Conditioning can play a part in attraction.

• I love Theo’s Wings. If I see the same waitress every time I go there, I may begin to associate that waitress with the good feelings I get from Theo's.

Physical Attractiveness

The Hotty Factor

• Physically attractiveness predicts dating frequency (they date more).

• They are perceived as healthier, happier, more honest and successful than less attractive counterparts.

What is beauty?

Beauty and Culture

Obesity is so revered among Mauritania's white Moor Arab population that the young girls are sometimes force-fed to obtain a weight the government has described as "life-threatening".

Are these cultures really that different?