1

A. Argument

Prin opţionalul Matematica distractivă ne propunem să atragem elevii clasei spre studierea acestei discipline de învăţământ prin valorificarea experienţei de viaţă a elevilor. Ne propunem să adaptăm unele cunoştinţe dobândite prin studiul curricumului nucleu ; dobândirea pe cale intuitivă a unor noţiuni complementare curricumului nucleu. Opţionalul urmăreşte să ofere elevilor experienţa utilizării tehnicilor şi limbajului matematic în situaţii practice accesibile lor.

Pentru atingerea scopului propus este necesară mutarea accentului de pe predarea de informaţii pe formarea de capacităţi ale cunoaşterii : reprezentarea, analiza, sinteza, compararea, abstractizarea şi generalizarea, imaginaţia şi memoria.

Se vor utiliza ca suport didactic : -„Matematica distractivă” pentru ciclul primar de Eduard Dăncilă şi Ioan Dăncilă

- „Construcţii cu rigla şi compasul” de Ioan Dăncilă

2

B. Obiective urmărite şi activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar elevii vor fi capabili :

Pe parcursul anului şcolar se recomandă activităţile :

1. - să aplice proprietăţile numerelor naturale în situaţii non-standard;-să sesizeze diversitatea contextelor în care poate fi folosită matematica şi raţionamentele matematice

2. - să comunice utilizând limbajul matematic; - să recunoască eficienţa eforturilor de a rezolva o problemă de viaţă prin transpunerea ei în termeni matematici;

3. - să compună şi să descom-pună figuri şi corpuri geometrice ;

4. – să construiască obiecte semnificative prin îndoirea hârtiei urmărind indicaţiile dintr-o schemă dată;

- să se implice prin joc în studiul matematicii;

5. – să conştientizeze faptul că învăţarea matematicii, prin aplicaţiile ei practice, îi va asigura un statut social privilegiat;

- exerciţii de calcul mintal;- completarea de tabele de calcul prin efectuarea probelor;- efectuarea calculelor cu ajutorul calculatorului de buzunar;

- prezentarea rezolvării problemelor în faţa colegilor;-rezolvarea de probleme şi exerciţii care necesită o atenţie sporită; -descrierea unor lucrări practice ;

-crearea de modele geometrice cu ajutorul riglei şi a compasului;- construirea unor figuri TANGRAM;

- exerciţii de construire a figurilor ORIGAMI; - studierea unor trucuri care să aibă

studierea unor trucuri carc un suport matematic;

- utilizarea unor glume cu conţinut matematic;

3

-rezolvarea unor probleme cu ajutorul unor soluţii neaşteptate;

- exemplificarea de aplicaţii ale matematicii în diferite profesii;

-rezolvarea unor probleme ( situaţii) )celebre în istorie

C. TEME / Listă orientativă de conţinuturi

1. Proprietăţi ale numerelor naturale 4 ore.

2. Operaţii şi relaţii cu numere naturale 8 ore.

3. Rezolvarea de probleme cu text hazliu sau cu metode ingenioase de rezolvare 4 ore.

4. Construcţii geometrice plane şi în spaţiu 8 ore.

5. Utilizarea tehnicilor TANGRAM şi ORIGAMI 4 ore.

6. Ore la dispoziţia învăţătorului 6 ore.

D. Modalităţi de evaluare

- Portofoliu de teste pe baza cărora să se întocmească clasamente lunare.

- Realizarea de teme practice prin măsurători, prin construcţii geometrice cu ajutorul riglei şi compasului.

- Expoziţii cu lucrările elevilor realizate prin construcţii geometrice, TANGRAM, ORIGAMI.

- Decorarea clasei.

4

E. Bibliografie :- 1. Programe şcolare pentru învăţământul primar.

Bucureşti 2004.- 2. Eduard Dăncilă, Ioan Dăncilă – Matematica

distractivă pentru ciclul primar, Editura Sigma, Bucureşti 2000.

- 3. Ioan Dăncilă – Construcţii cu rigla şi compasul, Editura Sigma Bucureşti 2000.

- 4. C. Smărăndescu ORIGAMI Bucureşti 1995.- 5. I Nicolau TANGRAM Ed. Corint Bucureşti 1997.

F. Descriptori de performanţă

Pentru capitolele corespunzătoare semestrului I şi o parte din semestrul II : - Proprietăţi ale numerelor naturale

- Operaţii şi relaţii cu numere naturale- Rezolvarea de probleme cu text hazliu sau metode

ingenioase de rezolvare se propun următorii descriptori de performanţă :

Pt. calificativul SUFICIENT :- Elevul răspunde unei întrebări adresate oral de

învăţător prin reluarea unei părţi din întrebare şi adăugarea unui mesaj scurt, parţial corect.

- Execută parţial corect, în ritm propriu, lent, sarcina dată, după lămuriri suplimentare.

5

- Sesizează imaginile care însoţesc conţinutul problemei şi legătura dintre verbe, numere şi imagini, cu ajutorul întrebărilor puse de învăţător.

- Efectuează calculele parţial corect . Are în permanenţă nevoie de susţinerea învăţătorului.

- Identifică datele şi întrebarea problemei după lămuriri suplimentare date de învăţător.

- Are un scris lizibil.

Pt. calificativul BINE :- Răspunde adecvat la întrebări adresate oral, la

solicitarea expresă a învăţătorului.- Execută corect şi în ritm adecvat sarcina dată, pe

baza unor explicaţii şi întrebări ajutătoare formulate de învăţător.

- Citeşte enunţul unei probleme în ritm propriu, cu pauze sporadice între cuvinte sau propoziţii; se autocorectează la intervenţia învăţătorului.

- Distinge în enunţul problemei informaţiile esenţiale de cele de detaliu, cu sprijinul sporadic al învăţătorului.

- Precizează datele şi întrebarea problemei, la solicitarea învăţătorului.

- Sesizează legătura dintre operaţiile aritmetice şi completează în general corect tabelele de calcul.

- Scrie corect şi îngrijit.

Pt. calificativul FOARTE BINE :

- Manifestă în mod independent dorinţa de a răspunde la sarcina propusă.

- Formulează răspunsuri complete la întrebări despre elementele semnificative ale enunţului.

- Execută corect şi prompt în întregime sarcina propusă.

- Citeşte corect enunţul unei probleme, respectând pauzele dintre cuvinte şi dintre propoziţii, reglându-şi adecvat volumul, intonaţia şi debitul verbal.

- Redă pe scurt componentele esenţiale ale enunţului problemei.

- Reprezintă schematic datele din enunţul problemei.

6

- Completează singur exerciţii într-un tabel dat, continuând tabelul alcătuind singur exerciţii asemănătoare.

- Formulează probleme noi, pornind de la o temă dată, de la o operaţie dată. De la expresii simbolice.

- Încadrează estetic în pagină soluţiile exerciţiilor şi problemelor.

Pentru capitolele corespunzătoare semestrului II :- Construcţii geometrice plane şi în spaţiu.- Utilizarea tehnicilor TANGRAM şi ORIGAMI

Evaluarea se va realiza prin expoziţii cu lucrările realizate de fiecare elev. Elevul verbalizează acţiunile care definesc etapele realizării unui produs, demonstrând stadiul de formare a acestei abilităţi prin următoarele niveluri de performanţă :

Pt. calificativul SUFICIENT :- Enumeră acţiunile desfăşurate sub îndrumarea

întrebărilor adresate de învăţător.- Construcţiile realizate prezintă unele carenţe de calcul

şi estetice.- Unele lucrări nu sunt în întregime finalizate în

conformitate cu cerinţele şi exemplificarea învăţătorului.

Pt. calificativul BINE :- Descrie cu mici ezitări, etapele realizării produsului,

numind figurile geometrice,- Construcţiile realizate prezintă mici carenţe de calcul

care fac ca îmbinările să nu fie perfecte.- Lucrările sunt finalizate, dar prezintă unele deficienţe

de ordin estetic datorate unui interes mediocru din partea elevului.

Pt. calificativul FOARTE BINE :- Descrie cu precizie acţiunile care definesc etapele

realizării produsului; numeşte figurile geometrice; asamblează şi dezasamblează cu repeziciune şi

7

precizie produsele obţinute prin tehnicile TANGRAM şi ORIGAMI.

- Construcţiile geometrice respectă întocmai cerinţele formulate de învăţător.

- Lucrările realizate de elev sunt la un înalt nivel calitativ datorită interesului acordat şi a materialelor de bună calitate folosite.

8