Omraam mikhael-aivanhov-semintele-fericirii

of 37 /37
Omraam Mikhael Aivanhov – SEMINŢELE FERICIRII SEMINŢELE FERICIRII Omraam Mikhael Aivanhov 1. Fericirea, un talent de cultivat Oamenii vin pe Pământ cu anumite aspiraţii: nevoia de a iubi şi a fi iubiţi, nevoia de a cunoaşte, nevoia de a crea. Ei numesc fericirea ca fiind realizarea acestor aspiraţii. Dar pentru a o obţine, ei trebuie să adauge fără încetare câte ceva la bagajul cu care au venit, pentru că nu ajunge să-ţi doreşti ceva pentru ca să-l şi obţii. Ei doresc să iubească şi să fie iubiţi, dar iată că se trezesc singuri şi dezorientaţi...Ei doresc să înţeleagă dar sunt tot timpul mărginiţi şi dezorientaţi...Ei doresc să creeze dar nu fac decît gafe. Pentru a realiza toate aceste aspiraţii e nevoie de o lungă perioadă de învăţare sub controlul unui instructor care-i antrenează pe adevărata cale a dragostei, înţelegerii şi a creaţiei veritabile. Toţi oamenii vor fericirea, dar nu ştiu cum să o obţină şi nu îşi imaginează că pentru a o obţine este nevoie de muncă şi de o disciplină de urmat. Din moment ce au venit pe Pământ şi mănâncă, beau, dorm, se plimbă şi au copii, ei cred că sunt automat fericiţi. Dar şi animalele au aproape aceleaşi activităţi, şi atunci? Nu este suficient doar să fii pe lume pentru a fi fericit. Pentru a fi fericit, există un anumit număr de lucruri care trebuie făcute... şi altele care nu trebuie făcute! Fericirea e ca un talent (dar) care trebuie cultivat. Dacă nu îl cultivăm nu obţinem nimic. Este la fel ca şi cu talentele artistice: chiar şi persoanele cele mai dotate pentru muzică, pictură, dans nu ar fi realizat nimic dacă nu ar fi muncit zi de zi cu înverşunare pentru a cultiva aceste talente. Dacă vreţi fericirea, nu staţi fără să faceţi nimic, începeţi să căutaţi elementele care o alimentează. Aceste elemente aparţin lumii divine şi, când le veţi găsi, veţi iubi lumea întreagă şi veţi fi iubit, veţi poseda o înţelegere superioară a lucrurilor, şi în fine veţi avea puterea de a acţiona şi de a realiza. 2. Fericirea nu este plăcerea Nevoia de a găsi fericirea e profund înscrisă în fiinţa umană. Această nevoie ne ghidează şi ne stimulează. Cu toate acestea, urmându-şi temperamentul, omul consideră fericirea în mai multe forme diferite, care îi apar mai degrabă sub forma plăcerii, şi majoritatea oamenilor confundă una cu alta. Ei îşi imaginează că tot ceea ce le pare atrăgător, simpatic, ce le place, ce le spune ceva, îi va face fericiţi. Ei nu, dacă vom analiza ce este cu adevărat plăcerea, cum o găsim, unde o găsim, vom înţelege că e mult mai complicat. Când vedem câtă energie desfăşoară fiinţele umane pentru a se angrena în activităţi care le dau plăcere, e evident că, dacă fericirea ar fi sinonimă cu plăcerea, lumea întreagă ar înnota în fericire. Dar mai mult se întâmplă contrariul: adesea acolo unde oamenii îşi găsesc plăcerea, ei îşi găsesc şi nenorocirea. Plăcerea este o senzaţie momentan agreabilă care vă face să credeţi că prelungind-o cât mai mult, veţi fi fericit. Ei bine, nu este aşa. De ce? Pentru că aceste activităţi care vă procură rapid şi uşor plăcere nu se situează, majoritatea, într-un plan prea elevat: ele nu ating decât corpul fizic, poate inima şi un pic intelectul. Ori, nu putem fi fericiţi când căutăm să satisfacem doar corpul fizic, inima sau chiar intelectul, acestea sunt doar satisfacţii parţiale şi efemere. Fericirea, contrar plăcerii, nu e o senzaţie de moment, ci ea priveşte totalitatea fiinţei. Acel care crede că găseşte fericirea în plăcere poate fi comparat cu un beţiv: îşi toarnă vin sau alcool şi bea. Ah, se simte bine, uită de toate necazurile şi trage concluzia că e magnific să bei. Dacă ar fi să ne pronunţăm pentru câteva minute, câteva ore, aceasta poate pare magnific. Dar după câţiva ani, ce se va produce? Pierderea facultăţilor, imposibilitatea de a trăi o viaţă familială şi socială echilibrată, decăderea, crima poate... Pagina 1 din 37

Embed Size (px)

description

 

Transcript of Omraam mikhael-aivanhov-semintele-fericirii

  • 1. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII SEMINELE FERICIRII Omraam Mikhael Aivanhov 1. Fericirea, un talent de cultivat Oamenii vin pe Pmnt cu anumite aspiraii: nevoia de a iubi i a fi iubii, nevoia de a cunoate, nevoia de a crea. Ei numesc fericirea ca fiind realizarea acestor aspiraii. Dar pentru a o obine, ei trebuie s adauge fr ncetare cte ceva la bagajul cu care au venit, pentru c nu ajunge s-i doreti ceva pentru ca s-l i obii. Ei doresc s iubeasc i s fie iubii, dar iat c se trezesc singuri i dezorientai...Ei doresc s neleag dar sunt tot timpul mrginii i dezorientai...Ei doresc s creeze dar nu fac dect gafe. Pentru a realiza toate aceste aspiraii e nevoie de o lung perioad de nvare sub controlul unui instructor care-i antreneaz pe adevrata cale a dragostei, nelegerii i a creaiei veritabile. Toi oamenii vor fericirea, dar nu tiu cum s o obin i nu i imagineaz c pentru a o obine este nevoie de munc i de o disciplin de urmat. Din moment ce au venit pe Pmnt i mnnc, beau, dorm, se plimb i au copii, ei cred c sunt automat fericii. Dar i animalele au aproape aceleai activiti, i atunci? Nu este suficient doar s fii pe lume pentru a fi fericit. Pentru a fi fericit, exist un anumit numr de lucruri care trebuie fcute... i altele care nu trebuie fcute! Fericirea e ca un talent (dar) care trebuie cultivat. Dac nu l cultivm nu obinem nimic. Este la fel ca i cu talentele artistice: chiar i persoanele cele mai dotate pentru muzic, pictur, dans nu ar fi realizat nimic dac nu ar fi muncit zi de zi cu nverunare pentru a cultiva aceste talente. Dac vrei fericirea, nu stai fr s facei nimic, ncepei s cutai elementele care o alimenteaz. Aceste elemente aparin lumii divine i, cnd le vei gsi, vei iubi lumea ntreag i vei fi iubit, vei poseda o nelegere superioar a lucrurilor, i n fine vei avea puterea de a aciona i de a realiza. 2. Fericirea nu este plcerea Nevoia de a gsi fericirea e profund nscris n fiina uman. Aceast nevoie ne ghideaz i ne stimuleaz. Cu toate acestea, urmndu-i temperamentul, omul consider fericirea n mai multe forme diferite, care i apar mai degrab sub forma plcerii, i majoritatea oamenilor confund una cu alta. Ei i imagineaz c tot ceea ce le pare atrgtor, simpatic, ce le place, ce le spune ceva, i va face fericii. Ei nu, dac vom analiza ce este cu adevrat plcerea, cum o gsim, unde o gsim, vom nelege c e mult mai complicat. Cnd vedem ct energie desfoar fiinele umane pentru a se angrena n activiti care le dau plcere, e evident c, dac fericirea ar fi sinonim cu plcerea, lumea ntreag ar nnota n fericire. Dar mai mult se ntmpl contrariul: adesea acolo unde oamenii i gsesc plcerea, ei i gsesc i nenorocirea. Plcerea este o senzaie momentan agreabil care v face s credei c prelungind-o ct mai mult, vei fi fericit. Ei bine, nu este aa. De ce? Pentru c aceste activiti care v procur rapid i uor plcere nu se situeaz, majoritatea, ntr-un plan prea elevat: ele nu ating dect corpul fizic, poate inima i un pic intelectul. Ori, nu putem fi fericii cnd cutm s satisfacem doar corpul fizic, inima sau chiar intelectul, acestea sunt doar satisfacii pariale i efemere. Fericirea, contrar plcerii, nu e o senzaie de moment, ci ea privete totalitatea fiinei. Acel care crede c gsete fericirea n plcere poate fi comparat cu un beiv: i toarn vin sau alcool i bea. Ah, se simte bine, uit de toate necazurile i trage concluzia c e magnific s bei. Dac ar fi s ne pronunm pentru cteva minute, cteva ore, aceasta poate pare magnific. Dar dup civa ani, ce se va produce? Pierderea facultilor, imposibilitatea de a tri o via familial i social echilibrat, decderea, crima poate... Pagina 1 din 37

2. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII Ei bine, n numeroase circumstane, oamenii se conduc ca i beivul: de vreme ce lucrurile le par agreabile, ei trag concluzia c ele vor rmne aa pentru eternitate. Din pcate pentru ei sunt obligai mai trziu s constate pierderile, stricciunile, i sufer. Este la fel i cnd e vorba de persoane cu care ei au ales s formeze o familie, s se mprieteneasc, sau s se asocieze pentru munc: ei au tendina s se conduc dup prima impresie de plcere sau neplcere, simpatie sau antipatie. Ei cred:Oh, acesta mi spune ceva i, fr s gndeasc, fr s aprofundeze, ei se decid, fr s-i dea seama c n realitate au de-a face cu un rufctor. Ei se ndeprteaz de un om pe care-l gsesc mai puin agreabil, dar n realitate acesta e un om corect, cinstit i bun. Cnd ne conducem dup simpatie i antipatie, care sunt impresii de moment, i nu dup judecat care vede mult mai departe, ce vrei, ne vom sparge capul. Iniiaii, nelepii ne previn despre realitatea lucrurilor, ei ne spun:Atenie la ce facei: primul moment de satisfacie trecut, vei plti foarte scump lipsa voastr de clarviziune. Ei da, cte lucruri sunt pe moment agreabile, dar dup... Pentru cteva minute agrabile pe aici, pe acolo, trim ani de suferin. De aceea trebuie s fii vigilent i s nu ai ncredere n ceea ce pare agreabil. E adevrat c exist anumite plceri care hrnesc sufletul i spiritul, dar nu acestea sunt cele preferate de oameni. n plus, a te conduce dup plcere prezint i pericole, pentru c ceea ce le place alimenteaz, cel mai frecvent, instinctele nu sufletul sau spiritul. Proba: nu trebuie dect s vedem unde i gsesc plcerea: n mncare, n butur, n a se culca cu cineva, n a juca pe bani la casino, strivindu- i pe alii, rzbunndu-se, etc., posibilitile nu lipsesc. Dar unde vor ajunge astfel? Desigur nu la fericire, pentru c fericirea este ceva vast, infinit, n timp ce plcerea nu atinge dect un domeniu limitat n om, acela al naturii inferioare, egoist, mrginit. n cutarea fericirii, omul nu se gndete dect la el, plcerea sa este el. El nu caut de loc plcerea altora, numai a sa. Astfel, el se limiteaz i se depreciaz, pentru a obine plcerea sa i o apr, el e obligat frecvent de a folosi metode care nu sunt prea catolice: devine incorect, crud, i dac e un moment cnd un altul l priveaz de plcerea lui, devine iritabil, agresiv, vindicativ. Atunci, ce plcere gust el? El devine insuportabil pentru alii, care nu uit s-l fac s simt aceasta. Desigur, eu nu spun c trebuie s se priveze de toate plcerile i satisfaciile sale, ar fi stupid. De altfel, natura e cea care oblig oamenii s-i caute plcerea, altfel viaa i-ar pierde gustul, sensul, i ar deveni ntunecat, monoton. Plcerea e cea care anim, care d culoare existenei i nu e vorba de a o suprima. Trebuie doar s nu o punem pe primul plan s facem din ea un scop n via, trebuie orientat aceast tendin ntr-un sens constructiv. Toi avem instincte, dorine i e normal, dar nu e un motiv pentru a face numai ce ne place. Dac Cerul ne d creierul, este pentru ca s ne servim de el i s ne orientm corect. Fiina uman se aseamn cu un vapor care navigheaz pe oceanul vieii; la bordul acestui vapor sunt mateloi care se ocup cu ncrcarea combustibilului n cazan pentru propulsie, i apoi mai exist comandantul cu busola sa care se ocup de orientare. Mateloii, sunt instinctele, poftele: ei sunt orbi, dar ne fac s avansm. Comandantul este inteligena, nelepciunea care ne d direcia i suprevegheaz ca vaporul s nu eueze pe stnci sau s loveasc un alt vapor. Din pcate, aceste vapoare care sunt oamenii sunt ameninate pentru c comandantul las mateloii s fac ce le place! Cele mai mari deziluzii l ateapt pe cel care se ghideaz dup plcere, i care nu vede consecinele alegerii pe care e pe cale s o fac. Trebuie cutat un alt ghid: raiunea, pentru c, ea vede consecinele fiecrei direcii pe care suntei pe cale s o alegei i v avertizeaz:Atenie, acolo, i vei sparge capul... Acolo, da, poi s mergi... Din pcate, dac vorbii cu oamenii, vei vedea c majoritatea oamenilor sunt convini c nu pot s-i descreeasc fruntea, s se nsenineze, dect dac fac ce le place. Ei sunt gata pentru asta s sar peste toate regulile, toate tabu-urile, cum se spune. Ei vor s fie liberi. i care e aceast libertate? Aceea de a face nebunii, i de a se distruge. Dac ne eliberm cu bun tiin de lumin, de nelepciune, de judecat, pentru a gusta cteva momente de plcere, vom suferi, e inevitabil, i chiar fizic: vom fi bolnavi, pentru c boala nu e altceva dect manifestarea n plan fizic a dezordinii pe care o lsm s se instaleze n planul psihic. Dac vrei s inversezi aceste prejudeci i reguli pentru a fi tu nsui, nu e ru, chiar din contr. Dar trebuie tiut c sub legile moralei umane se gsesc legile eterne stabilite de Inteligena cosmic, i, c vrem sau nu, cnd clcm aceste legi, o vom plti prin durere, suferin, boal. V-am spus mai demult: e uor s prevezi ce noi boli vor aprea n lume din cauza manierei n care oamenii i triesc libertatea i, n acest caz ce boli vor fi incurabile. Pagina 2 din 37 3. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII Desigur, Inteligena cosmic nu e aa crud pentru a strivi imediat pe cineva pentru o greeal mai mic. Cel care face exces de hran, de butur, de tutun, de sexualitate, etc. poate s nu se mbolnveasc dect dup ani de zile. Dar e uor de prevzut c dac nu i schimb conduita nu va putea scpa bolii. Organismul aceluia care depete msura, n orice domeniu ar fi, este ca o construcie de lemn a crei perei sunt roi: ea nu se va distruge astzi sau mine, dar dup ani, dintr-o lovitur casa se drm. Multe lucruri sunt la fel n via i, cum lumea nu nelege felul n care aceste legi lucreaz, oamenii gndesc doar pe o perioad de timp prea limitat.Ei spun:Privii-l pe acesta: el e cinstit, rezonabil, bun, dar nu e recompensat. n timp ce un altul e un napan i tot i reuete, i trag concluzia c e mai avantajos s fii napan. Iat filozofia ce o are acum lumea: oamenii nu vd mai departe de lungul nasului. n realitate, pentru a nelege cum lucreaz legile, trebuie observai oamenii i evenimentele pe o durat mai lung. O perioad mai scurt e insuficient pentru a ne pronuna. Privii cum se ntmpl cu rile: de multe ori numai dup secole putem nelege cum o ar cade ncet, ncet n decaden; cei care triesc n aceasta nu i dau seama. La fel e i pentru oameni. De multe ori, consecinele unei purtri bune sau rele n ncarnarea actual se vor constata n ncarnarea urmtoare. Ei da, din pcate sau din fericire, fericirea pentru om nu nseamn a face ce-i place i cum i place, pentru c, v repet, fericirea nu este plcerea. Deci, atenie, nu v lsai influenai. Muli gsesc normal s respeci anumite reguli de conduit, pe care apoi ncep s le ncalce pentru c au auzit de la alte persoane c acestea sunt baliverne ridicole, de care trebuie s ne eliberm. i, la sfrit sunt att de bine eliberai c i sparg capul. Exist de asemenea i oameni care se cred foarte inteligeni, i care intr singuri n catastrofe, i care atrag o cantitate de naivi care-i urmeaz. Cunoatei parabola orbilor din Evanghelii: dac orbii conduc ali orbi, cad toi n groap. Ei bine, ci savani, filozofi, gnditori spun absurditi, i totui toi i urmeaz. n timp ce pe Iniiai, care cunosc bazele pe care e construit viaa, nimeni nu-i ascult. De ce? Este foarte simplu: pentru c Iniiaii nu prezint lucrurile ntr-un mod agrabil, ei vorbesc de legi, judecat, nelepciune, stpnire de sine i chiar de sacrificiu! n timp ce ceilali vorbesc de dorine, plceri, pasiuni, atunci evident, asta convine la toat lumea. Ei da, dar ce v spune un Iniiat este cu adevrat pentru binele vostru. Poate nu pentru ce considerai ca binele vostru de moment, dar sigur pentru binele vostru ndeprtat, definitiv, etern. Iat, din acest punct de vedere suntei orbi. Da, aceasta e s fi cu adevrat orb: s nu vezi dect momentul prezent, satisfacerea imediat a unei dorine, a unei nevoi, a unui instinct, n loc de a veda un pic mai departe. Desigur, aceste explicaii nu sunt, poate pentru toat lumea. Deci, trebuie s lsm oamenii s caute fericirea aa cum se pricep: ei vor gsi tot timpul cteva frmituri pentru a mnca. Natura e att de generoas! Ea las peste tot ceva de ronit...chiar i n lada de gunoi, simbolic vorbind. Cei ce nu sunt capabili s se hrneasc n alt parte, de ce s moar de foame privndu-se de singurele alimente care le excit gustul? Aceste alimente i nbolnvesc, desigur, dar ce s fac, dac nu doresc altele? Cnd cei ce simt c plenitudinea, fericirea pe care o caut este n alt parte i doresc s o gseasc, trebuie s-i ajutm. Trebuie s le spunem:Fericirea, adevrata fericire, este foarte greu de obinut, dar nu e un lucru imposibil. Trebuie mult munc, mult voin, i mai cu seam discernmnt: s nelegem c ceea ce majoritatea oamenilor numesc fericire nu este, de fapt, dect o sum de mici plceri, mici satisfacii, aparene de fericire. Dac vrei s ntreprindei acest drum lung i penibil spre adevrata fericire i, odat ce ai obinut-o, s putei s o dai i la alii, atunci cutai-o n afara crrilor btute: n afara plcerii! 3. Fericirea este n munc Unde e n realitate adevratul pericol pentru un alcoolic? n alcool? Nu, n capul su. De ce? Pentru c consider lucrurile numai dup plcerea de moment. Pentru moment, bea, se simte bine i trage magnifica concluzie c aa va fi tot timpul. i aceasta e eroarea. Da, plcerea, nu e nimic mai grozav pe moment, dar pe o perioad mai lung, e ruin! Vei zice:Bun, am neles, nu plcerea e cea care ne face fericii, dar atunci, ce ne-o va da? Munca. O, tiu deja ce mi vei spune: c vreau s v lipsesc de toat bucuria, de toate satisfaciile, c a lucra e penibil, c voi nu facei altceva dect muncii i asta nu v face de loc fericii. nlocuind plcerea cu munca, nseamn a nlocui o activitate ordinar, egoist, cu o activitate mai nobil, mai generoas, care ne lrgete contiina i declaneaz n noi posibiliti noi. Nu se pune Pagina 3 din 37 4. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII problema de a v lipsi de plcere, dar pur i simplu s nu o punei pe primul loc ca scop al existenei, pentru c aceasta ne slbete, ne srcete. Cel care caut plcerea nainte de orice, se conduce ca un om care, pentru c iarna e frig, utilizeaz pentru a se nclzi toate obiectele de lemn din cas: uile, ferestrele, scaunele, paturile, dulapurile...peste un timp, nu mai rmne nimic. Este la fel cu cel ce se las ghidat de plcere: tot ceea ce e pe cale s triasc ca emoii, senzaii, i arde ncet-ncet rezervele. Cei care caut plcerea cu orice pre trebuie s tie dinainte ce i ateapt: srcirea i ntunecarea contiinei, i nu vor putea cunoate tezaurele sufletului i spiritului, ci numai ceea ce trece prin stomac, pntece sau nc mai jos. n loc de a considera plcerea ca scop al existenei, trebuie s spunem:A, trebuie s fac cu viaa mea ceva cu sens, util, mare i s nlocuim astfel plcerea prin munc, adic cu un ideal. i care este aceast munc? Acea a soarelui. Nu am gsit niciodat o activitate care o depete pe cea a soarelui. Fr oprire, el strlucete, nclzete, vivific. Iat o munc pe care oamenii nu au luat-o niciodat n considerare; prin comparaie, ei s-au oprit la a face mici reparaii. Dac discipolul i nsuete aceast problem a soarelui n mod serios, la nceput va fi stngaci, imperfect, dar ntr-o zi va ncepe s radieze lumin, cldur, i via ca un soare. Cnd discipolul ntreprinde aceast munc, restul l tenteaz din ce n ce mai puin: micile distracii, micile bucurii plesc naintea sarcinii grandioase de a munci ca soarele. Ei simt atunci o plcere, o bucurie, o expansiune cu care nimic nu se poate compara. Muli acept faptul c fericirea se limiteaz la cteva efervescene, la cteva focuri de paie urmate de dureri i necazuri. Ei bine, dac ar fi aa, nu merit s o cutm. Cteva lucruri pe fug, la ce bun?...i tii cum am descoperit c francezii sunt poporul cel mai inteligent de pe Pmnt? ntr-o zi, la Paris, am auzit pentru prima dat cntecul:Plcerea dragostei nu dureaz dect un moment, Durerea din dragoste dureaz o via Ei da, nu am auzit niciodat aa ceva n Bulgaria! Iat de ce i stimez pe francezi: din cauza acestei descoperiri. Numai c, m ntreb de ce, dup ce au gsit acest adevr, ei continu s fac la fel, ca i cum nu l-ar fi descoperit de loc. n realitate, cnd ai descoperit adevrata dragoste, nimeni i nimic nu te poate face s o pierzi; o ai pentru totdeauna. Vei spune:Da, dar cnd iubim pe cineva, cum s nlocuim plcerea cu munca? E imposibil! Ba da, e posibil. Ce v mpiedic s v prindei fiina iubit n brae, i s v ndreptai mpreun spre lumin, frumusee, via etern...Desigur, va fi imposibil, pentru c suntei convini c plcerea senzual trebuie s v guverneze existena. Dar voi, nvai s studiai aceste viziuni de ansamblu noi i exersai: vei simi c avansai, c alte faculti se dezvolt n voi ncet-ncet, i ncepei s gustai plcerile sub o form mai subtil. Plcerea senzual e la nceput agreabil, desigur, dar ncet v distruge. Munca, din contr, la nceput e grea, dar pe msur ce trece timpul, devenii rezisteni, bogai i fericii. Avei, deci, interesul s tratai munca ca scopul vieii voastre, adic s facei n aa fel nct fiecare moment al zilei s fie o ocazie de a progresa pe calea stpnirii de sine, a armoniei, a luminii. Vei vedea, aceast munc v va da ntr-o zi cele mai mari plceri. Dar, nu trebuie s v oprii sub impresia momentului, pentru c des aceast impresie e mincinoas. Trebuie reflectat pentru a vedea ce efect are decizia voastr n timp mai ndelungat. Voi lucrai, facei eforturi, i pentru un moment nu vedei nici un avantaj, v descurajai. Da, pentru un moment poate fi aa, dar dac vei vedea, aa ca mine, tot ceea ce munca voastr v pregtete magnific, nu vei mai vrea s v oprii. 4. Filozofia efortului Omul are o tendin nscut de a evita eforturile i face tot ce poate pentru a se debarasa de sarcinile sale sau a le ceda altor oameni, animale sau maini. i astfel el slbete i i pierde facultile. Cel care vrea s devin rezistent, inteligent i capabil s nfrunte toate situaiile, trebuie s se obinuiasc s fac eforturi. Eforturile l vor menine n form. n zilele noastre putem s achiziionm multe lucruri fr efort, dar care va fi rezultatul? Vom fi arhiplini la exterior i asta-i tot, n interior nu va fi nimic. Progresul tehnic, de exemplu, a adus multe faciliti, nu o putem nega; dar n acelai timp ce omul are nevoie de tot mai multe pentru a tri, pmntul, apa i aerul sunt din ce n ce mai poluate i nu mai absorb elementele toxice care le otrvesc. Atunci, tot acest progres nu aduce mare lucru pentru Pagina 4 din 37 5. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII adevrata fericire, nseninare: contribuie mai curnd la o slbire i o dispensare de eforturi. Ei da, mainile lucreaz pentru el, socotesc pentru el, i aduc aminte pentru el, se deplaseaz pentru el, i el n acest timp este n pericol. Omul a fabricat tot felul de motoare pentru a se deplasa n spaiu i, efectiv, el se plimb prin aer cu avioane, elicoptere, rachete, dar n interior, el rmne ataat de sol, incapabil s se desprind, de a se ridica prin gndire. Nu v este interzis a v folosi de toate mijloacele tehnice care sunt la dispoziia dumneavoastr, nici chiar s fabricai altele, dac suntei capabili, dar trebuie s ncepei o munc interioar care v va permite s v servii de aceste mijloace pentru a v mbogi, n timp ce, pentru moment, acestea contribuie la a v slbi. Dac vei avea gloria, bogia, puterea nu vei fi satisfcut dac nu ai fi fcut nici un efort pentru a le obine. Efortul este acel pe care putei conta, n efort vei gsi bucuria, fericirea. Singurul punct de sprijin solid pe care v putei sprijini existena voastr, este propria persoan i activitatea proprie. Pn nu vei nelege asta, nu vei fi stpn pe situaie, vei depinde de circumstanele exterioare, la voia schimbrilor, nu vei obine nimic din ce dorii profund, v va scpa totul. Atunci, obinuii-v n fiecare zi de a conta numai pe eforturile voastre i vei avea cerul i pmntul, nimic nu v va dezamgi. Vei spune:Dar noi facem eforturi, nu facem dect asta: n fiecare zi muncim pentru a ne ctiga existena... Da, e adevrat, dar nu ajunge, nu sunt chiar eforturile de care vorbeam. Eu v vorbesc de eforturile inimii voastre, ale spiritului vostru, eforturi pentru a v regsi, pentru a v lega de ce e esenial n voi: Eul superior. Acestea sunt eforturile mai importante, pe care trebuie s le meninei zi de zi, pn vei reui. Chiar dac nu vei atinge idealul spre care tindei, nu abandonai niciodat eforturile, pentru c ele sunt singurele care vor rezista i dup moarte: eforturile care vi le impunei pentru a v realiza din plin. Aceste eforturi sunt cheia viitorului vostru. Iat de ce cnd ntlnii dificulti n via, nu v revoltai i nu ncercai s le evitai; nelegei c Inteligena cosmic v pune n aceste condiii pentru a v fora s mergei mai departe, mai sus. Nu cerei ca viaa s v fie linitit. Nici un alpinist nu poate s fac o ascensiune a unui munte dac ar avea n faa lui perei perfect netezi. Pentru a se cocoa, are nevoie de asperiti unde s-i pun minile i picioarele i de asperiti pentru a prinde coarda. i astfel, puin cte puin ajunge pe creast. Ei bine, pentru motive asemntoare e necesar s ntlneti n via dificulti, necazuri, obstacole. Vei protesta pentru c apare o contradicie: n fiecare zi v spun c viaa trebuie trit n armonie i pace, i acum v spun c trebuie s ntlnim dificulti i opoziie pentru a progresa...Trebuie bine neles aceasta: cei care doresc armonia i pacea fr ca n prealabil s fi nvat s treac de obstacole, se pregtesc din contr pentru o via n dezordine i zpceal. De ce? Pentru c adevrata armonie, adevrata pace sunt recompense care revin celor care le-au ctigat, manifestndu-i calitile de dezinteres, buntate, rbdare. n acel moment, chiar dac ei trebuie s treac ncercri, nu se vor simi deranjai, nu vor suferi i nu vor face pe alii s sufere. Pentru c ei au reuit s se transforme, s se amelioreze. Graie unei munci rbdtoare, susinute, ei au reuit s stabileasc relaii cu Cerul, s aib schimburi cu entitile luminoase care-l populeaz i ntr-o zi ei se vor simi luai dintr-o dat chiar pe culme. Acolo, ei nu vor mai avea nevoie s se agae de asperiti, s se caere penibil, ei vor zbura! E aa de greu de neles? Trebuie s dorim fericirea, plenitudinea i pacea, cci aceasta e adevrata via, dar cnd suntem imperfeci, vom trece pe lng. Proba: cine nu dorete fericirea? Toi oamenii nu doresc dect asta, toi i petrec timpul fcnd proiecte pentru a realiza ce cred ei c i va face fericii. Dar iat, ei nu sunt fericii...E clar c mai au ceva de neles i de corectat. Da, dac nu facem eforturi pe calea perfeciunii, nu trebuie s dorim o via linitit i agreabil, n toate felurile, ea nu va fi. Trebuie s acceptm dificultile cutnd care sunt eforturile pe care noi ne obligm a le face care ne vor conduce la adevrata fericire. tiu c pentru voi e dificil de admis, dar asta e realitatea. Dac lucrurile ar sta cum vrem noi, ar fi o catastrof! Noi nu suntem att de clarvztori pentru a vedea consecinele ndeprtate a ceea ce ne dorim. Ceea ce noi credem c este bine pentru noi ne va antrena i dac se va realiza, vom petrece viaa n trndvie, plceri. Dar, din fericire Inteligena cosmic nu d oamenilor fericirea pe care ei o ateapt: ei ar pierde totul i chiar gustul vieii. Deci, adevrata fericire este n efort. Atunci, nu cutai dulcea, pentru c v vei mbolnvi. Cnd ncepei s iubii amrciunea, chinina, vei fi salvai. Adesea ceea ce iubii v mbolnvete: atunci, nu plngei dac suntei lipsii de acestea. Cerul e cel care nu vi le d, pentru mai rmne un pic n via. Pagina 5 din 37 6. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII Iat adevrata filozofie pe care am descoperit-o i am acceptat-o. Nu a abandona aceast filozofie pentru toate bogiile din lume...Aceasta nu nseamn c, dac cineva vrea s mi dea bogii, eu le voi refuza! Orice e binevenit, cnd putem face ceva util pentru toi, dar nu bogia o caut. Atunci, iat esenialul: s faci eforturi pentru a merge n fiecare zi mai departe n realizarea idealului propriu. Din punct de vedere material, exterior, aceasta nu v va aduce mare lucru, dar chiar regii i prinii Pmntului nu vor avea ce vei obine. Nu v lsai tot timpul subjugai de aparena lucrurilor, n interiorul vostru vei gsi adevrate comori mergnd pn la infinit...Cnd ncepei s facei aceste eforturi, lumina va veni, nelegerea va veni, puterea va veni, ordinea i armonia vor veni. Oamenii sunt marcai de latura exterioar; chiar cnd se reculeg n linite, ei se gndesc la evenimente, obiecte exterioare. Da, n loc s caute n ei ce e mai profund, centrul lor, chiar cnd se reculeg ei se ocup de ce e afar. i voi, de asemenea, analizai-v, i v vei da seama c nu tii s intrai i s rmnei n voi niv, atenia v este atras, fr ndoial, afar. Vei spune:Dar ce ne cerei e foarte dificil. Poate, dar e util s o auzii; ntr-o zi, v vei aduce aminte i vei descoperi c suntei, n fine, capabili de a avea o adevrat via interioar. Bazai-v existena pe propriile eforturi, nu contai pe nimic altceva. Acceptai i utilizai tot ceea ce lumea exterioar v ofer bun, dar nu v bazai pe acestea, pentru c viitorul vostru adevrat este de a parcurge toate regiunile spaiului, printre stele i sori, i nu vei putea duce n acest voiaj bogiile pe care le-ai ngrmdit sub voi. Trebuie s nvai unde e de lucrat i pe ce trebuie contat. Dac v bazai pe soul vostru, copiii votri, banii votri, ntr-un moment sau n altul vei avea decepii. Nu putei conta dect pe spirit, adic pe o activitate pur, efort constant. Ct despre restul lucrurilor, utilizai i mulumii Cerului c vi le-au dat, dar nu contai pe ele. i v mai spun: nu contai pe Maestrul vostru, nu contai pe mine ca i cum m-ai considera exterior vou, ca pe cineva care poate sau nu poate s vin s v vad. Dar dac m vei plasa n voi, n inima voastr, n sufletul nostru, vei putea conta pe mine, pentru c prezena mea n voi va fi att de exact, att de real ca voi niv. i n necazuri i suferine m vei gsi totdeauna pentru a v ajuta, ca s nelegei c sunt peste tot cu voi, c nu o s v prsesc niciodat, c ceva din cunotinele mele, din dragostea mea, din rbdarea mea a rmas n voi. Vei spune:Atunci, nu e util s venim s v ntlnim? Da, utilizai aceste ntlniri, profitai de ele, dar nu contai exclusiv pe ele, cci ntr-o zi sau alta, vei fi dezamgii i suprai. 5. Lumina este cea care aduce fericirea Majoritatea oamenilor tiu n adncul sufletului, c banii nu pot s le aduc o fericire veritabil, de altfel n Frana avei un proverb:Largent ne fait pas le bonheur... Dar exist i contiine care i permit s i satisfac anumite dorine. i cum sunt multe dorine, au, evident, nevoie de muli bani! Iat, trebuie s reflectm: sunt oare dorinele care le putem satisface cu ajutorul banilor, n majoritatea timpului, dezinteresate, elevate? Atunci, atenie, ntrebai-v tot timpul de ce vrei bani i cum vrei s-i utilizai. Da, trebuie s v supravegheai, pentru c banii sunt mijlocul cel mai puternic pentru a v satisface natura inferioar. Eul voastru divin nu are nevoie de bani: are nevoie de lumin, dragoste, infinit, eternitate iar pe acestea banii nu le pot furniza. Banii pot furniza doar ceea ce avei nevoie n planul material: hrana, vemintele, bijuteriile, casele, mainile,etc Cteodat nu pot nici mcar s v serveasc pentru a v regsi sntatea. i cnd v simii tulburat, angoasat, cnd nu mai avei gust de via, nici medicamentul cel mai scump nu v poate ajuta. Chiar admind c ar ncepe s v uureze, ai duce o via att de nerezonabil, care va distruge efectul bun al medicamentului, nct v vei mbolnvi din nou. Pentru c originea rului este n modul vostru de via, i nu putei ctiga ceea ce nu se poate cumpra cu bani. Desigur, banii sunt necesari, nu sunt eu cel ce v spune c ai putea tri fr ei, ai deveni un parazit. Nu e o soluie de a suprima banii, cum ar sugera unii care cred c ei sunt cauza tuturor relelor societii. Banii sunt un mijloc de schimb, i dac i-am suprima, am fi obligai s-i nlocuim printr-un alt mijloc; pentru c viaa n societate e bazat pe schimburi i ne-am ntoarce n faa aceleiai probleme. Dac banii produc stricciuni, nu ei sunt vinovai de aceasta ci persoana care se servete de ei, i care se strduie s i satisfac dorinele. Din moment ce persoana are intenii murdare n cap, banii sunt cei care o ajut a le realiza. Punndu-i alte idei n cap, aceiai bani devin n minile ei o binefacere. Pagina 6 din 37 7. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII Banii sunt o formidabil putere asupra naturii inferioare, personalitatea. O invit, o excit:Ba da, du-te, ai mijloacele de a-l ruina pe acesta, de a-l nvinge pe cellalt. Aceast femeie e mritat? Nu nseamn nimic, ce te reine? Pentru c te place, poi s o ai: vei vedea c nu va rezista mainii i diamantelor pe care vrei s i le oferi. Ei da, banii sunt un consilier ru al personalitii pe care-l vedem n fiecare zi. Dac vrei s cunoatei cu adevrat pe cineva, dai-i muli bani i observai cum se poart. Dac persoana nu se arunc imediat n plceri, nu devine vanitoas, exigent, dur, arogant, etc., iat o persoan magnific pe care putei conta, pentru c ea a reuit s-i nving tentaiile pe care i le dau banii. Pentru a rezolva definitiv problema banilor, trebuie tiut c pericolul este de a-i lsa s se instaleze n cap. Vreau s spun: nu v mai gndii la ei pentru c ideea de bani, dorina de a avea bani crete, se umfl pn acoper cerul. E ca o perdea care mpiedic lumina celest de a penetra, de a veni s se instaleze n fiina uman. E bine s ai bani, bineneles, dar cu condiia de a-i pune ntr-un buzunar, ntr-un sertar, pentru a putea dispune de ei cnd e nevoie...punei-i oriunde, n afar de capul vostru. Dac nu, banul va deveni stpnul vostru, iar voi sclavii lui. Dac voi suntei stpnul i el se supune, putei face mult bine; dar dac el e stpnul, v va mpinge la a domina i a elimina pe semenii votri. i atunci, s-ar putea ca prostimea s v admire pentru c ai devenit un mare bancher, un om de afaceri formidabil care a reuit s instaleze filiale n lumea ntreag; dar cum ai reuit s clcai legea buntii, generozitii, a dezinteresului, vine s v ntrebe justiia divin. i atunci vei plti aceste nclcri de legi prin tot felul de ncercri fizice i psihice. Fiecare dintre voi trebuie s reflecteze asupra raportului pe care trebuie s-l aib cu banii, dar mai ales s evite s-i aib ca ideal, ca scop al vieii, s evite s-i aib n cap pentru c vor deveni ca un ecran care mpiedic soarele, spiritul de a v lumina. Capul vostru trebuie s fie numai la dispoziia luminii, a Cerului, a ngerilor, a arhanghelilor gata de a primi mesajele, sfaturile. Dac avei un ecran n capul vostru, mesajele sunt reflectate i nu vei ti pe ce direcie s mergei, nu vei fi ghidai. i cnd nu mai suntem ghidai cdem cu capul n jos n gropi i prpstii. Pentru a obine fericirea, nu de bani avei nevoie, ci de lumin. Cteodat unii vin i m roag s-i sftuiesc pentru a-i alege o profesie. Ei ezit: s se angajeze pe un anume drum unde vor ctiga muli bani, sau s aleag o meserie mai puin lucrativ dar care le las mai mult timp pentru a face altceva?...i eu, ce credei c le rspund? Ca instructor, nu pot s spun cuiva ce trebuie s fac aici i acolo, ci numai s-i explic care sunt consecinele alegerii sale; apoi, el se decide dup ce a reflectat, analizat bine. Rspund deci:S vrei s ctigi muli bani, nu e ru, dar totul depinde de scopul vostru, de idealul vostru, de ce vrei s realizai n via. Dac idealul vostru e cel pe care-l numim de obicei a reui n via, adic a avea putere, influen, ei bine, ctigai mai muli bani. Dar dac avei ca ideal progresul pe calea vieii interioare, spirituale, putei fi fericit cu mai puini bani. Alegerea v aparine. Dealtfel, cel care posed multe bunuri nu e niciodat linitit, e fr ncetare antrenat n multe activiti, probleme, etc. Trebuie s fie tot timpul cu ochii n patru pentru a se proteja de oamenii ambiioi, necinstii, lacomi care-i vd proprietile. i chiar dac e foarte vigilent, cum poi s prevezi totul? Sunt preocupri fr sfrit care ngreuneaz, materializeaz, decupeaz regiuni spirituale. El pierde, deasemenea, mult timp i mult energie pe care ar fi putut s o foloseasc mai util pentru evoluia sa i a altora pe care ar fi avut ocazia s-i ajute cu achiziiile sale spirituale! Oricare sunt sarcinile pe care le avem de ndeplinit, ar fi bine s nu ne suprancrcm, s ne mulumim cu necesarul pentru a tri. A cere mai mult, complic existena. Vei spune:Sunt persoane care motenesc bogii foarte mari, este ru pentru evoluia lor? Mai nti, nu sunt cazuri aa frecvente, dar i n acest caz totul depinde de persoan: dac ea vrea s profite de banii si pentru a-i satisface tendinele de lene, capricii, ambiii, sau dac ea e dezinteresat, stpn pe ea nsi i capabil s se foloseasc de bogia sa pentru a face bine cu ajutorul ei. Dar trebuie s fim contieni c banii nu sunt utili dect n plan material. n plan psihic, spiritual, nu putem face nici un bine cu banii: aici, trebuie lumin, lumina e fluidul de aur. Dac iubii lumina, posedai deja aur n plan spiritual. Cu ct suntei mai bogat cu acest aur, cu att mai mult avei posibilitatea s mergei n magazinele celeste s cumprai ceea ce nu putei gsi n nici un alt magazin: nelepciune, dragoste, bucurie, infinit, eternitate. Din acest motiv, nelepii, iniiaii se strduie s adune ct mai mult aur posibil n plan spiritual pentru a putea s se mbogeasc de caliti i virtui de care, apoi, vor beneficia alii. Chiar dac nu au un ban n buzunar, ei continu, graie luminii lor, s atrag prezena Cerului i s o distribuie n jurul lor. Pagina 7 din 37 8. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII Deci, e clar, n plan material e preferabil de a nu te satisface de loc. n timp ce n domeniul spiritual, din contr, trebuie s nu te saturi niciodat, s nu fi deloc mulumit de tine, nici de ce ai, s vrei s devii ct mai bogat,din ce n ce mai puternic n slujba binelui. i cu att mai ru c aceasta nu se nva din moral sau din religiile ordinare, pentru c e suficient s fi un tat i un so bun: s-i hrneti i s-i mbraci nevasta i copiii, s iei la plimbare dimineaa i s te ntorci linitit...Iat modele! Desigur, nu e ru i muli oameni nu sunt capabili s realizeze aceasta. Dar aceast moral e insuficient pentru cel care pretinde c triete dup regulile adevratei morale, adevratei religii. Adevrata moral, adevrata religie este coninut n cuvintele lui Iisus: Fii perfeci cum i Tatl vostru din Ceruri e perfect. Cum putem fi perfeci ghidndu-ne dup o moral ordinar? Distana dintre om i Dumnezeu e aa de mare c ne ntrebm de ce Iisus ne-a dat acest ideal care ne depete imaginaia: s fi perfect ca i Dumnezeu nsui! Ei bine, tia ce fcea...Pentru c n plan material, e bine s te mulumeti cu lucruri mici, de a fi recunosctor i s mulumeti pentru fiecare dintre ele, dar n plan spiritual, nu trebuie s fi mulumit niciodat, trebuie s fi ambiios, insaiabil, s tinzi spre un ideal foarte elevat, cel mai inacesibil: perfeciunea divin. Toi trebuie s cerem buntile cereti. Da, cerei sut la sut, pentru a obine mai puin de unu la sut! Ceea ce trebuie s cerei este lumina, ca tot s devin lumin n gndirea voastr, sentimentele voastre, actele voastre, corpul vostru fizic. Lumina: acest cuvnt rezum, condenseaz tot binele pe care ni-l putem imagina, tot ce e mai pur, mai puternic, mai frumos, sublim... Dumnezeu nsui. Cnd eram foarte tnr, printre primele di cnd l-am ntlnit pe maestrul Peter Dunov, ntr-o zi l- am ntrebat: Maestre, care e cea mai bun metod de a te lega de Dumnezeu, prin meditaii? Mi-a rspuns:Prin munca cu lumina, pentru c lumina e expresia splendorii divine. Trebuie s ne concentrm spre lumin i s lucrm cu ea: s plonjm n ea, s ne bucurm de ea. Prin lumin suntem n relaie cu Dumnezeu. Atunci, eu v-o spun de asemenea: nu exist munc mai bun dect lucrul cu lumina. Lumina e ca un ocean de via care palpit, vibreaz, putei s intrai n ea pentru a nnota, v purific, bei-o, v hrnete...n snul luminii vei simi plenitudinea. Lumina, este de asemenea simbolul tuturor culorilor asupra crora v putei concentra, fie separat, fie combinate ntre ele. O dat ce ai reuit s-i creai culorile cu gndirea, putei s le facei s treac prin voi, i s le proiectai asupra fiinelor pe care le iubii i asupra lumii ntregi. Aceast munc cu lumina e o munc cu virtuile, cu forele i entitile celeste, pentru c, n spatele luminii i culorilor, exist o ntreag via ascuns, lumina fiind numai reprezentarea ei vizibil. Prin culori intrai n legtur cu aceast via. Mai este o vorb a maestrului, din vremea aceea, pe care n-am uitat-o. Pe atunci, el inea conferine ntr-o sal de pe stada Oborichte n Sofia, nainte ca Fraternitatea s se instaleze n afara oraului, la Izgrev. ntr-o zi, nainte de conferin, un domn ce venise s-l vad i pusese tot felul de ntrebri. Eu eram acolo, ascultam...Maestrul era ca de obicei simplu, natural, demn, grav. Rspundea cu gentilee, dar pe scurt. La un moment dat, ntrebarea era:Dup ce semn recunoatem evoluia unui om? i maestrul a rspuns: Dup intensitatea luminii ce eman din el. Eram tnr, nu aveam nc aceste criterii, i acest rspuns m-a frapat, dar iat pe acest principiu s-a bazat, de asemenea, o mare parte a vieii mele. De-a lungul vieii, i eu m-am convins c putem judeca fiinele dup lumina lor. Aceast lumin, nu e, desigur, vizibil, dar o simim n privire, n expresia feei, n armonia gesturilor. Ea nu depinde nici de facultile intelectuale, nici de educaie, ea este o manifestare a vieii divine, i pe aceast lumin trebuie s o cutm, fr s ne sturm. 6. Sensul vieii Fiina uman caut, contient sau incontient, un sens n viaa ei. Are nevoie de un motiv de a exista i n fiecare zi ncearc s-l gseasc n tot ce i se petrece, n viaa familial, social, profesional. Dar n realitate, nici o reuit, nici o posesiune material nu poate s-i dea sensul vieii, dac chiar e vorba de un sens, iar sensul nu e material, nu putem s-l gsim dect sus, n planurile subtile. Mai jos, nu gsim dect forme. Putem s umplem formele cu un coninut care e dat de sentiment, de senzaia pe care o ncercm atunci cnd iubim un obiect, o fiin sau o activitate. Dar sentimentul e trector, ntr-o zi sau alta vom simi un gol i vom suferi. Trebuie, deci s cutm un lucru deasupra coninutului: sensul. Cnd am atins sensul, posedm plenitudinea. Un exemplu v va face s nelegei mai bine ce vreau s v explic. Ieri ai mncat excelent, dar asta a fost ieri, i astzi avei din nou nevoie de mncare, Pagina 8 din 37 9. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII amintirea mesei de ieri nu v potolete stomacul. La fel citind o carte, privind un tablou, ascultnd muzic simii uneori c atingei un adevr care v transform viziunea asupra lucrurilor, aceast revelaie va dura pna mine i poimine. Pentru c prin intermediul crii, tabloului, muzicii spiritul vostru s-a ridicat foarte sus i a gsit un sens. E ca i cum un element etern care a intrat n voi, nu v mai prsete. Cnd ai gsit sensul lucrurilor, l avei pentru totdeauna. Dar pentru a-l gsi trebuie s urcai s v hrnii, s v gndii, s iubii, s acionai n planurile superioare. Cnd cutai mai jos, nu gsii nimic. Nimic din ceea ce e material nu v va aduce acest sens. n timp ce cu un adevr pe care l sesizai sau care vi se d, putei lucra i tri cu el tot timpul avnd rezultate. Desigur, nu e suficient s avei timp de meditat i un moment de inspiraie, lumin, pentru a da un sens vieii; trebuie s nvai s facei s dureze acest moment pn devine o stare de contiin permanent care purific, ordoneaz i restabilete totul n voi. Din pcate, suntei destul de des nepstori, trecei uor, n cteva minute, din lumea divin n preocuprile cele mai prozaice i stupide, ca i cum s-ar terge totul. Ei bine, nu tii ce pierdei, pentru c aceast stare are puterea de a aciona asupra fiinei voastre pentru a o liniti i a-i armoniza micrile; dac avei puterea s o meninei, ea e capabil s mpiedice strile negative care vin s se instaleze n voi. Iat, ai fcut schimbri, i dup ce ai meditat, v-ai rugat, avei nevoie s v gndii la lucruri nesemnificative, rzbunri, plceri. Vei spuneDar ne cerei ceva imposibil. n via nu putem menine continuu strile divine. Da, n aparen avei dreptate, triesc n aceeai lume cu voi i tiu cum e. Dar tiu de asemenea c, n ciuda oboselii, descurajrii, necazurilor, discipolul luminii nu se descurajeaz, din contr el se aga de ce a cucerit, de experienele care i-au dat, n anumite momente privilegiate, un veritabil sens al vieii. Deci, chiar dac n existen e imposibil s nu suferim, s nu plngem, trebuie s conservai n voi acest sens al vieii;i nu numai s-l conservai, ci s utilizai dificultile vieii cotidiene pentru a-l ntrii, amplifica. Aa lucreaz adevraii spiritualiti. Niciodat, orice s-ar ntmpla, nu ntrerup lucrul divin pe care l-au ntrerprins nainte. Chiar n mijlocul ncercrilor grele, ei i spun:Iat o bun ocazie de a mobiliza toate forele ostile n serviciul muncii mele. n timp ce majoritatea oamenilor, chiar dac nu li se ntmpl nimic ru, vor face n aa fel nct vor demola prin indiferena lor tot ceea ce au ctigat bun. Atunci iat, creem, distrugem, creem, distrugem...i de aceasta nu obinem nici un rezultat. Pentru a obine rezultate, trebuie s fim persevereni n munca spiritual pe care am nceput-o, adic trebuie s punem totul n serviciul acestei munci: binele, rul, bucuriile, suferinele, speranele, descurajarea, da, totul n slujba acestei munci. Iat ce nseamn cu adevrat a construi, cum fiecare zi aduce elemente noi. Sensul vieii, nu-l gsii din plin nici n familie, nici n profesie, nici n art, nici n cltorii, etc. Acestea pot fi mijloace care v ajut s v apropiai acest sens, dar nu l conin. Proba: familia, meseria, cltoriile sau arta nu au mpiedecat niciodat un brbat sau o femeie s se sinucid. Dac ne decidem s participm la realizarea mpriei Domnului i Dreptii Sale, vom gsi sensul vieii. Pentru c aa, orice vi se ntmpl, tii c suntei un lucrtor pe pmntul Domnului i v simii arhiplin, fericit, susinut, pentru c participai la o munc uria. Nu suntei singur, nu suntei abandonat. Toi pot, de astzi, s gseasc sensul vieii, pentru c, de astzi, n loc s munceasc pentru ei nii, pentru nevoile lor, satisfaciile lor, ei pot spune:De acum nainte, vreau s lucrez pentru mpria Domnului i Dreptatea Sa. i chiar dac numele lor nu e cunoscut pe Pmnt, el este scris n Cartea Vieii i sunt rspltii cu binecuvntrile Cerului. Nimic nu e mai glorios dect s te angajezi n aceast munc. Da, n fiecare zi trebuie mers mai departe, s ai aspiraii mai largi, mai vaste: aceasta d cu adevrat un sens vieii. i cnd ai trit un moment divin, fie prin meditaie, rugciune, muzic, lectur sau contemplare a unui peisaj, ncercai s mulumii Cerului. Spunei:Astzi am trit ceva excepional! Trebuie s m alimentez mine i poimine, pentru c acesta e Cerul. Acest moment va transforma totul n mine. A gsi sensul vieii nseamn a gsi un element care numai lumea divin l poate oferi; dar nu l d dect acelora care, n lungul anilor, au fcut eforturi pentru a ajunge la el. Sensul vieii nu e ceva ce se poate fabrica afectiv sau mental: nu omul e cel ce decide care va fi acesta pentru el. Sensul vieii este recompensa unei munci interioare, rbdtoare, nentrerupt pe care omul o face asupra lui nsui. Cnd a ajuns la o anumit stare de contiin, primete din Cer un electron, ca o pictur de lumin care impregneaz toat materia fiinei lui. Din acel moment, viaa sa primete o dimensiune i o intensitate nou, evenimentele i vor aprea cu o nou claritate, ca i cum i s-ar fi dat cunoaterea sensurilor lucrurilor. i chiar moartea nu l mai sperie, pentru c acest electron i-a descoperit imensitatea unei lumi eterne unde nu exist pericole, nici tenebre, i omul simte c deja merge n lumea nelimitat a luminii. Pagina 9 din 37 10. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII Odat ce a descoperit sensul vieii, totul plete n prejm, iar necazurile existenei cotidiene i pierd importana. Toi acei care i pierd timpul plngnd i lamentndu-se pentru c nu au bani, c nu au succesul sperat, c sunt abandonai sau trdai, arat, de fapt, c nu au descoperit adevratul sens al vieii. Dac banii, ambiia, posesiunea unui brbat sau a unei femei reprezint pentru ei acest sens, atunci, evident, nu vor lipsi ocaziile s fie dejamgii i suprai! A gsi sensul vieii nseamn a tinde la o stare de contiin att de elevat, care mbrieaz universul ntreg, nct micile lucruri ale existenei se pierd i se dizolv. Chiar cnd e confuz, persecutat, acel ce a gsit sensul vieii se simte reconfortat i el e cel care i privete pe alii cu mil, i spune:Sracii, nu vd c, orice ar spune, orice ar face, eu triesc n imensitate, n eternitate, particip la viaa cosmic. Poate vei gsi c tot ce v-am spus e dificil de neles. n realitate, avei nevoie s reinei doar aceasta: nu vei gsi sensul vieii dac nu v punei n slujba unui ideal sublim. Pentru c n spatele acestui ideal, exist miliarde de creaturi luminoase care lucreaz i, cnd vor vedea c voi participai cu ele la construcia unei noi lumi, v vor da toate binefacerile i atunci vei fi aa de plini c v vei revrsa. Chiar dac nu cerei nimic, chiar dac nu ateptai nimic, vei simi c ai primit tot. 7. Pacea i fericirea De multe ori auzim oameni spunnd:A, puin mi pas de pace! Ei i imagineaz c, pentru c lor nu le pas, totul va fi bine i vor fi fericii...Dar ce este aceast pace? E uor s ai pacea i s fi fericit? Nu, nu avem o idee clar despre ce este pacea, i de asemenea nu avem o idee clar despre ce este fericirea. Ct timp omul e subjugat naturii sale inferioare, instinctelor, poftelor sale, ambiiilor sale, el nu poate tri n pace. Ct timp elemente ca ura, gelozia, cupiditatea exist n inima, intelectul sau voina sa, nu va avea dect ciocniri i necazuri. Chiar dac apare un moment de repaus cnd omul crede c necazurile s-au sfrit, foarte repede problemele ncep i s-a sfrit cu pacea sa. Pacea, nu nseamn s fi linitit cteva ore sau cteva zile, gsindu-ne n condiii agreabile singur sau la munte. Pacea, pacea adevrat, acea de care vorbesc Iniiaii, e o stare de contiin superioar care necesit cunoaterea structurii omului i universului. Da, Iniiaii v spun c nu vei gusta cu adevrat pacea pn n ziua cnd elementele corpurilor voastre (fizic, astral, mental, cauzal, budhic) vor fi purificate, armonizate ntre ele i vor vibra la unison cu regiunile cele mai nalte din univers. Pacea e deci o stare de contiin la care ajungem dup o lung munc de stpnire de sine i armonizare interioar. Pn atunci, vei avea, fr ndoial, cteva momente de linite, dar pn nu vei ndeplini aceast munc, nu vei avea pacea, i n fiecare zi, de mai multe ori pe zi, se pot produce incidente susceptibile s v deranjeze! Cnd ai obinut pacea adevrat, chiar dac avei de nfruntat dificulti, dureri, nu v vei clinti; desigur, vei fi ngrijorat i suprat, dar numai la suprafa. n profunzime, pacea nu v va prsi, vei simi c ea e mereu cu voi...Ca i fundul mrii: nici o intemperie nu l deranjeaz. Exist n pacea adevrat ceva imens, vast, inalterabil pentru ca ea este o cucerire a sufletului i spiritului. Pacea adevrat se situeaz deci foarte sus: ea e un acord, o sintez, o armonie a tuturor elementelor din noi. i la fel pentru fericire: ceea ce iau oamenii drept fericire nu sunt, adesea, dect mici satisfacii de scurt durat. Vei spune c suntei fericii pentru c ai petrecut o vacan agreabil de unde venii odihnii i plini de energie, pentru c un brbat sau o femeie pe care o (l) iubii i-a manifestat dragostea, pentru c ai fost felicitat pentru inteligena i competena voastr...Evident, nu putem nega c e important s fim sntoi, de a ne simi iubii i s fim cunoscui pentru capacitile noastre, dar e insuficient pentru a spune c suntem fericii, pentru c adevrata fericire este deasupra corpului fizic, inimii i intelectului. Ne imaginm c dac avem o cas, o femeie, vom fi fericii, c dac avem gloria, tiina sau frumuseea vom fi fericii...nu! De mii de ani, istoria arat c fericirea nu e acolo, sau poate pentru puin timp. Obinem aceea, obinem cealalt, dar rmnem nesatisfcui i n interior e vid, vidul larg, gata s nghit tot. Dac fericirea e greu de obinut i meninut, este pentru c trebuie s o cutm foarte sus, ntr-o regiune unde materialele sunt inalterabile; ceea ce cere omului mari caliti i mai ales puritate, pentru c numai ce este pur e inalterabil i poate s dureze. Aceast regiune exist n spaiu, dar i n noi nine i toi acei care au descoperit-o se strduie s gndeasc, s iubeasc, s acioneze i s munceasc n Pagina 10 din 37 11. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII aa fel nct s triasc n aceast regiune unde nimic nu i poate deranja. Orice s-ar ntmpla, oricare ar fi condiiile, ei sunt fericii pentru c au gsit elemente stabile, imuabile, eterne. Adevrata fericire,ca i pacea, e o stare care se caracterizeaz deci prin stabilitate. Vei spune:Dar viaa nu e dect o succesiune de schimbri: succese i eecuri, abunden i srcie, pace i rzboi, boal i sntate...i omul e obligat s ndure aceste schimbri! Nu, rzboiul poate s izbucneasc, putei s v mbolnvii, putei fi ghinionist, putei fi abandonai de soul vostru, de soia voastr, de copiii votri, de prieteni toate acestea fr a nceta s fii ferici. De ce? Pentru c contiina voastr nu stagneaz la nivelul evenimentelor: pentru fiecare dificultate, pentru fiecare ncercare, vei gsi o explicaie, un adevr care v calmeaz, v consoleaz pentru c ai mers prea sus i tii cum s vedei lucrurile. Putei fi dezgolit, persecutat, dar pentru c tii c toate astea sunt trectoare, c suntei nemuritor, c nimic nu v poate atinge cu adevrat, aici unde toi scot strigte, voi zmbii. Fericirea, o purtai, deci, n voi. Dac nu suntei contieni, nseamn c rmnei la suprafa, la periferia fiinei voastre i la periferie nu sunt dect iluzii i schimbri: de abia ai sesizat cteva particule de bucurie, c ele sunt nlocuite cu mult suferin, ca i cum ar fi o pedeaps c ai furat un pic de fericire. Iat de ce, facei eforturi pentru a intra n voi niv i aici ncepei s cutai ceea ce e imuabil, etern, Dumnezeu, spirit. Astfel vei gsi fericirea. Odat ce ai gsit-o, ncercai s-i rmnei aproape, i atunci nimeni n-o s v mai fac necazuri. Oricare ar fi situaia voastr, fie c suntei bogat sau fr bani, glorios sau dezaprobat, c suntei iubit sau urt, suntei deasupra schimbrilor, trii n eternitate. Acesta nu e, poate, dect un limbaj pe care toat lumea l poate pricepe. Ce vrei? Un biat i spune unei tinere fete:Iubito, te voi face fericit. El nu tie nici ce este fericirea, nici el nu e fericit, dar vrea s o fac fericit pe ea!...Sau, invers, fata i spune biatului:Te voi face fericit. Dar cum o fac? Cu imperfeciunile, nervozitile, furiile, gelozia lor, ei se fac fericii! Cam aa...au muli copii, ca n poveti. S mergem mai departe: eu nu cred prea mult n acest tip de fericire. Desigur, ei trec prin momente agreabile, dar sunt ca i prizonierii crora li se dau n fiecare zi cteva minute de destindere pentru a respira un pic, i apoi napoi n beci! Sau, ca o durere de dini: se oprete un moment, i apoi rencepe! Pentru a fi fericii, trebuie s gsii un punct de neclintit de care s v agai, fr ca ceva s v fac s pierdei acest poziie de echilibru: ceea ce n fizic se numete echilibru stabil. Privii pendulul: l facem s oscileze la dreapta, la stnga, dar revine n poziia de echilibru pentru c e ataat de un punct fix. Ei bine, omul trebuie s gseasc acest punct n el nsui i s se prind de el. Atunci poate s spun ca i Iniiatul vechiului Egipt:Sunt stabil, fiul cuiva stabil, conceput i nscut n teritoriul stabilitii. Ct timp suntei schimbtor, ezitant e inutil s vorbim despre fericire! Fericirea aparine regiuniilor infinitului, eternitii care sunt regiuni ale sufletului i spiritului. Da, infinitul, eternitatea, iat regiuni nc neexplorate, unde sufletul i spiritul au nevoie s plonjeze pentru a se hrni, a se mbrca, pentru a fi satisfcut i liber. Voi ncepei s v dai seama c fericirea cere de la voi o ntreag disciplin, datorit creia v ridicai nelegerea i dragostea voastr pn n regiunile sufletului i spiritului, i n acest moment putei s v adpai din acest ocean fr margini al pcii i fericirii. Pacea, ca i fericirea e rezultatul unei comuniuni, al unui schimb perfect cu principiile, entitile i toate existenele lumii sufletului i spiritului. n sus, pacea i fericirea sunt unite, ele nu pot exista separat. Nu vei ntlni pe nimeni adevrat fericit fr a fi n pace. Pacea i fericirea reprezint aceeai realitate exprimat diferit.Pacea v pune n armonie cu toat creaia i cnd trii aceast armonie, nu putei fi nefericit. Energiile, forele universului v ptrund i nu v mai lipsete nimic. Nu vei nelege niciodat ce este fericirea dac nu vei nceta s o considerai o senzaie agreabil, aa cum i imagineaz majoritatea oamenilor. Adevrata fericire este, desigur o senzaie agreabil, dar este de asemenea lumin i putere. Privii, de exemplu: cnd suntei fericit, fie i un moment, suntei n pace i ncepei s nelegei fiecare eveniment din viaa voastr, totul devine simplu i clar i reuii tot ce ntreprindei. Dar cum pierdei aceast stare, ncep necazurile, durerea sau descurajarea, totul se umbrete n capul vostru i nu facei dect prostii. Fericirea nu e nimic altceva dect o stare de contiin, o manier de a nelege, de a simi, de a se comporta, o atitudine n via, de aceea nu aparine dect acelora care tiu s o gseasc printr-o munc spiritual. Fericirea, ca i pacea e o sintez: dac nelegem bine lucrurile, dac le simim bine, putem aciona bine i putem fi fericii. Dar ca s reueti aceasta trebuie s accepi tiina iniiatic, pentru c ea este singura care ne nva s ne educm intelectul, inima i voina, adic s stpnim natura inferioar, personalitatea, pentru a da naturii superioare, individualitii, toate posibilitile de a se dezvolta. Pagina 11 din 37 12. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII Pentru a gsi fericirea, nu este suficient s nvingi natura inferioar. Bineneles, aceast victorie este necesar, dar ea este insuficient: mai trebuie nc s reueti s fuzionezi cu natura superioar. Nu vei reui s gsii fericirea doar reuind s nvingei din timp n timp egoismul, senzualitatea, gelozia i furia. Aceste victorii sunt etape necesare pe calea reuitei dar ele nu pot s v fac fericii, pentru c fericirea se gsete ntr-un loc inaccesibil pentru tot ce este negativ. De altfel, chiar dac vei reui ntr-o zi s v nvingei personalitatea, pzii-v: a doua zi ea va putea s v joace noi feste. Victoria asupra personalitii e totdeauna incert. Este exact ca o ar care a nvins o alt ar: niciodat nu poi fi sigur c acest lucru va dura. Pentru c, ntr-o bun zi, cnd nvingtorul doarme pe lauri, ara nvins va ncerca s-i ia revana. La fel se ntmpl cu natura inferioar, personalitatea: chiar dac, n anumite mprejurri, ai reuit s nvingei anumite manifestri ale ei, victoria nu este niciodat definitiv; la un moment sau altul, ea poate reveni, v poate da noi lovituri, i iat-v la pmnt. Ce este de fcut? S implorai natura voastr divin, principiul Cristic, s vin s se instaleze n voi. Astfel, n loc de a fi totdeauna ca un nvingtor ce nu e niciodat sigur de victoria sa, vei avea un asociat puternic, atottiutor, pe care putei conta. i chiar dac uneori suntei puin obosit, puin adormit, el continu s in piept naturii inferioare. Ci oameni preau s-i fi nvins anumite slbiciuni, anumite vicii, dar dup puin timp recdeau n aceste vicii, i chiar mai ru dect nainte! Deci, singura soluie este de a pregti terenul, cucerind victorii asupra naturii inferioare n ct mai multe domenii, dar i de a implora Cerul, natura superioar, s vin s se instaleze i s se manifeste n noi. i cnd natura superioar a venit cu adevrat s se instaleze n voi, atunci da, vei gusta o fericire inexprimabil. Suntei fericit i nici mcar nu tii de ce. Aceast fericire - i cu att e mai de mirare - este o fericire fr cauz. Vei gsi c este minunat de a tri, de a respira, de a mnca, de a vorbi...Nu vi s-a ntmplat nimic, nici n-ai primit un cadou nici o motenire, nici o ntlnire, suntei fericit pentru c vi s-a adugat ceva de sus, care nu depinde de voi...ca o ap care curge din Cer, i v mirai necontenit descoperind n voi niv aceast stare minunat de contiin. V bucurai i nu tii de ce. Iat adevrata fericire. Adevrata fericire, e ca aerul pe care-l respirm: avei preocuparea de a cuta aerul? Nu, aerul vine la voi, este aici, suntei n el i l respirai fr s v gndii la el. Restul ca apa, hrana, banii trebuie din cnd n cnd cutate, n timp ce aerul i lumina,nu! Voi respirai fr ncetare i nu e bucurie mai mare dect a respira. Dac nu m credei, reinei- v respiraia pentru un moment, vei vedea...Ei bine, fericirea e comparabil cu aerul care-l respirm. Inspirai, expirai...inspirai, expirai...fericirea e respiraia sufletului...Nu ne putem opri s studiem respiraia din acest puct de vedere. Orice altceva trebuie cutat, cumprat, bucat cu bucat, pentru a avea o bucurie, o plcere, n timp ce aerul nu trebuie cutat, respirm fr ncetare, chiar i cnd dormim. Putem spune c respiraia a fost dat omului pentru a-i arta c tot ce este tangibil ca banii, posesiunile, etc., nu se poate compara cu ce e subtil, impalpabil, invizibil, cu lumea eteric n care se afl incluse. Toi aceia care au contiina faptului c sunt inclui n lumea eteric, n lumea spiritual, respir fr ncetare i sunt fericii din cauza acestei respiraii. 8. Pentru a fi fericit, fii viu! Pentru a fi fericit, trebuie s fii viu.Dar, vei spune, noi suntem vii!. Desigur, i plantele i animalele sunt de asemenea vii, i admind c sunt fericite n felul lor, credei c putei fi fericit n felul lor? Pentru om, viaa, adevrata via nu e aici. Atunci unde este ea? n zilele noastre, oamenii acord un loc excesiv activitilor intelectuale i realizrilor tehnice: aceasta le-a fost prezentat ca un ideal de instrucie, de acumulare de cunotine i de avantajele aduse de progresul tehnic. Ei bine, tocmai, acumulnd cunotine i utiliznd din ce n ce mai multe aparate, sau aparate din ce n ce mai perfecionate, nu nseamn a tri. Lund-o pe aceast direcie, omul stric ordinea natural a lucrurilor i natura se apr. De altfel, ce spun acum tinerii? C vreau s triasc. Da, dar cum idealul de via pe care adulii l prezint nu-i atrage de loc i nu gsesc pe nimeni pentru a-i nva ce este adevrata via, ei o caut n aventuri primejdioase, senzaii puternice, pasiuni, plceri, alcool, droguri....Deci, prea mult intelect pe de o parte, prea multe pasiuni pe de alt parte, n cazul lor, aceasta i dezechilibreaz. Trebuie tiut c omul e fcut pentru a tri n diferite planuri: fizic, astral, mental, dar i cauzal, budhic, atmic ( a se vedea Viaa fizic: elemente i structuri cap.3 Mai multe suflete i mai multe Pagina 12 din 37 13. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII corpuri;colecia Izvor nr.222); dac i limiteaz activitatea la primele trei planuri fizic, astral i mental, el nu poate cunoate adevrata via. A mnca, a bea, a dormi, a munci, a avea relaii sexuale, a ncerca cteva sentimente, a achiziiona cteva cunotine, a avea cteva gnduri, e important, dar nu ajunge pentru a satisface nevoile noastre. E o via la relanti, nu e o via intens. Vei spune:Dar cum, contemporanii notri au o via intens! Privii-i: fug la stnga, la dreapta, discut, i schimb soul, soia, amantul, amanta. Ei bine, aici v nelai din nou. Viaa intens nu nseamn agitaie, nu este o acumulare de aventuri pasionale sau de activiti intelectuale. Pentru a tri o via intens, trebuie s cunoatem structura omului, s-i cunoatem corpurile sale diferite ca i centrii care-i permit s intre n relaie cu regiunile spaiului i locuitorii acestor regiuni. V-am vorbit deja i v-am indicat de asemenea metodele, exerciiile de fcut, atitudinea de adoptat pentru a trezi n voi aceste organe subtile(a se vedea Centrii i corpurile subtile;colecia Izvor nr.219). Numai acel care s-a strduit poate vorbi de adevrata via, de o via intens. i el este fericit pentru c se simte ca o surs, ca o cascad, ca o livad plin de arbori fructiferi, ca un parc plin de flori, i e o binecuvntare pentru toi acei care i sunt n preajm. Iat de ce v spun: dac cutai fericirea, nu e alt secret dect acela de a tri o via spiritual intens. E inutil s caui ajutorul talismanelor sau altor obiecte magice: pietre, metal, parfum...pentru c singura magie adevrat e viaa. Dac vrei s fii fericit, muncii ca viaa voastr s fie mai pur, mai bogat, mai abundent. De ndat ce ncepei aceast munc, asupra corpului fizic, asupra corpului astral (sentimente), asupra corpului mental (gnduri), vei vedea rezultatele: sntatea se amelioreaz, simii peste tot dragostea voastr i din jurul vostru, i sensul vieii v devine din zi n zi mai clar. Cum se face aceast munc? n nvmntul nostru nu am vorbit de asta. De-a lungul anilor, v-am dat cteva metode, dac nu le vei putea aplica pe toate; alegei, cel puin, unele din ele, i muncii cu ele n mod serios. Dac nu vrei aceasta, de-a lungul anilor chiar viaa v va face s pricepei, v va da lecii i vei suferi. Credei-m, nu vei putea fi fericii ducnd o via ordinar. i dac vrei o metod pe care o putei aplica imediat, pot s v-o dau: a ne obinui s mulumim. Da, a mulumi n fiecare clip, chiar i pentru ce ni se ntmpl: n mijlocul dificultilor, necazurilor, suferinelor, mulumii tot timpul. n acest fel, neutralizai otrava ce se produce n voi prin strile negative, v cicatrizai rnile, pentru c nimic nu poate rezista n faa recunotinei. Deci, mulumii pn vei simi c tot ce vi se ntmpl e spre binele vostru. De ndat spunei:Mulumesc Domnului, mulumesc Domnului.... Mulumii pentru ce avei, dar i pentru ce nu avei, pentru ce v bucur dar i pentru ce v face s suferii. Aa ntreinei n voi flacra vieii. Prevd c m vei ntreba:numai att? Da, numai att, dar practicai aceast metod i vei constata rezultatele ei. O adevrat nvtur iniiatic v nva s punei accentul pe via, propria voastr via. Aceasta nu vi se pare foarte important, pentru c nici mcar nu v dai seama c sacrificai aceast via unor lucruri care sunt mult mai importante dect ea. V ndreptai mereu atenia asupra obiectelor, evenimentelor, agitaiilor din exteriorul vostru i, n tot acest timp, lsai viaa voastr s srceasc. Este un calcul foarte greit. V-ai gndit vreodat la timpul pe care l petrecei cu lumea exterioar? Cteva minute, cteva ore...n timp ce ntreaga zi i ntreaga noapte suntei cu voi niv. Atunci, nu vedei c viaa voastr interioar este cea mai important? Trebuie ca abundena, bogia i ordinea s fie n voi...Vedem c lumea exterioar se umple de obiecte, produse, aparate, construcii i arme de tot felul, n timp ce oamenii sunt tot mai mult bntuii de haos, mizerie, slbiciune i vid. Este timpul ca ei s se gndeasc s realizeze n interior tot ceea ce i preocup s realizeze n exterior. n noi trebuie s avem bogia, frumuseea i fora; pentru c, ceea ce vom obine astfel, nimeni i nimic nu ne va putea lua. Nici mcar btrneea. Da, cei mai muli oameni gndesc c, odat ajuni la o anumit vrst, ei trebuie obligatoriu s-i piard facultile i s cad n decrepitudine. Gndindu-se la aceasta, pna la urm se i ntmpl! n realitate, pentru discipolii tiinei Iniiatice, btrneea e cea mai bun perioad a vieii; pentru c anii de cutri i experiene interioare le-au adus luciditatea, pacea, serenitatea, buntatea, i toi vin s se instruiasc de la ei. Chiar i copiii sunt atrai de ei i i iubesc. Dac n lume circul o prere contrar, aceasta este pentru c este adevrat c pentru muli dintre oameni btrneea este o perioad foarte rea, din cauza felului n care au trit. Ei i-au risipit energiile n activiti ordinare, inutile, stupide iar Pagina 13 din 37 14. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII atunci cnd nu le mai rmne aproape nimic, cnd sunt slabi, bolnavi, goi, ce mai pot atepta de la btrnee? Evident c, chiar dac ducem o existen rezonabil, plin de sens, btrneea va veni la un moment dat. i chiar i boala poate veni. Dar cei care au fcut o adevrat munc interioar vor trece prin aceaste perioade cu mai mult curaj i senintate, i nu vor nceta de a se mbogi spiritual. Da, dac lucrai pentru lumin, pentru un ideal nalt, cu ct vei mbtrni, cu att vei deveni mai viu i mai expresiv; vei ctiga chiar o via i o expresivitate pe care nu o aveai n timpul tinereii. Bine neles, vei fi puin mai plecai, vei avea puin mai multe riduri, prul alb, dar nu v vei opri la att: lsai corpul s mbtrneasc n linite i gndii-v c sufletul se poate manifesta nc prin el cu o tineree extraordinar. De ce trebuie s suportm aceast mentalitate catastrofic propagat peste tot n legtur cu btrneea? Se spune tinerilor:Grbii-v s profitai pentru c tinereea nu dureaz mult Aa este, sigur, dar cnd nu durez ? Ei bine, tocmai atunci cnd ascultm aceste sfaturi duntoare i ne grbim s ne amuzm i gustm din toate plcerile! Ne vetejim repede cnd nu mai suntem aa de agreabili i plini de via, suntem respini i este normal. Atunci, evident, pentru c acestea sunt faptele, oamenii trag anumite concluzii. Da, dar dac faptele sunt care sunt, este pentru c nu am tiut n prealabil, s observm i s gndim bine. Ceea ce este adevrat pentru un moment (c, mbtrnind, ne pierdem forele i farmecul), poate s nu mai fie aa pe viitor. Iat, trebuie s dm nite explicaii. i s nu se mai dea sfaturi rele tinerilor sub pretext c le dorim fericirea! Reinei bine aceasta: fericirea, pentru cei tineri...dar i pentru cei vrsnici, este de a-i consacra viaa unui ideal nalt. Vedem foarte muli oameni risipindu-i energiile pentru aprarea a tot felul de cauze care nu merit mare lucru, pe care, de altfel, le i abandoneaz curnd, pentru alte cauze. Dar foarte puini se mobilizeaz pentru a servi aceast mare idee a mpriei lui Dumnezeu i a Dreptii Sale. Vei spune:mpria lui Dumnezeu, aceasta e o utopie ce nu se va realiza niciodat! Ascultai, aceasta nu e treaba noastr. Treaba noastr, este de a lucra pentru realizarea sa, pentru c este singurul ideal cruia merit s-i consacrm viaa noastr. Se va realiza sau nu, nu ni se cere prerea. Ceea ce n orice caz este sigur, este c dac nimeni nu face nimic, gndind c toate eforturile sunt inutile, evident c nu se va realiza niciodat. 9. S ne ridicm deasupra condiiilor I Dac lucrurile nu merg cum trebuie, avem tendina de a da vina pe condiiile proaste. Ei bine, s o tii, ct timp credei c fericirea sau nefericirea voastr depind de condiii, nu vei fi niciodat la adpost. Pentru c viaa e astfel fcut nct nimic nu e veritabil stabil i definitiv i, dac nu muncii cu gndul, voina, vei fi, fr ndoial, aruncat la stnga i la dreapta, fericit cnd condiiile sunt favorabile, nefericit cnd ntlnii obstacole i dificulti. i unde vei ajunge aa? Trebuie neles, odat pentru totdeauna, condiiile nu sunt determinante. Pe acelai sol, avnd aceleai elemente chimice, smochinul poate crete la fel ca i scaietele. ntr-o familie, unde copiii au acelai tat, aceai mam i primesc aceeai educaie, se pot gsi mari diferene fizice, intelectuale i morale ntre aceti copii. i constatm, de asemenea, n ceea ce privesc evenimentele care au importan pentru colectivitate, c aceleai ncercri nu afecteaz oamenii n acelai fel. De ce? Pentru c nu le nfrunt cu aceeai stare de contiin. n timp ce unii, neavnd o bun nelegere, devin, puin cte puin, ursuzi, vindicativi sau se las complet strivii i otrvesc viaa celor din jurul lor, alii, din contr, se ntresc, se mbogesc i, graie experienei lor, pot apoi s-i ajute pe cei din jurul lor prin sfaturile, atitudinea, strlucirea lor, prin fora pe care o degaj. Aceasta dovedete c condiiile nu sunt totul. Desigur, nu le putem ignora de tot, dar pentru a progresa, trebuie s tim c multe lucruri n via nu depind dect de noi, de felul nostru de a le considera, i c fericirea sau nefericirea sunt stri relative. Aceasta e de altfel i filozofia lui Nastratin Hogea. Vrei un exemplu? Pagina 14 din 37 15. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII O femeie btrn l caut ntr-o zi:A, Nastratin Hogea, dac ai ti situaia noastr! Familia noastr nu i-a putut permite s locuiasc dect ntr-o mic cas, i suntem nghesuii acolo eu, brbatul meu, fiul meu, soia lui i copiii lor: e nspimnttor, nu mai putem tri aa.-Da, neleg, spuse Nastratin Hogea, dar exist un remediu.- Care? -i voi spune, dar trebuie mai nti s-mi promii s faci tot ce-i voi cere. -Bine, promit. -Bun, i s vii n fiecare zi s mi spui noutile. Avei cine? -Da. -i pisic? -Da. -Atunci luai-i i pe ei n cas. -Dar, Nastratin Hogea, ce mi ceri? -Ai promis s faci tot ce-i spun, nu-i aa? Ea a plecat i a fcut dup cum a promis. E oribil, i spune lui Nastratin Hogea revenind a doua zi. Cinele i pisica s-au pruit tot timpul, n-am avut nici un moment de odihn.-E bine.Avei i capr?- Da.-Atunci luai-o nuntru.Cnd ea reveni a doua zi: Ah, Nastratine, capra n-a avut stare, a rsturnat totul, n-am putut dormi toat noaptea, ce ne vom face? -Nu-i f griji, totul merge bine.Avei i gini?-Da.- Atunci aducei-le nuntru.Nu v mai povestesc n ce hal reveni btrna a doua zi. Porc avei? ntreb vesel Nastratin.-Da,spuse ea copleit.-Ei bine, adu-l n cas acum. Ea a vrut s protesteze, dar nu avu curaj: doar promisese. A doua zi, cu lacrimi n ochi, spuse n hohote de plns: Nastratin Hogea, mi- ai promis ajutorul, dar merge din ce n ce mai ru.Vom nnebuni,viaa noastr e un infern!-Bine,spuse Hogea cu gravitate,trgndu-se de barb, voi aranja totul. Scoate porcul i revino mine s m vezi. A doua zi, ea reveni surznd:Ah, ne simim mai bine, ncepem s respirm.-Acum, scoate ginile... i astfel, zi dup zi, toate animalele prsir casa. Cnd ieir toate, Nastratin Hogea ntreb: Acum cum e? - A, e extraordinar, e ca n paradis, lumea cnt i se mbrieaz.-Ei bine, vezi, suntei n acelai punct ca n ziua cnd ai venit s te plngi c viaa e insuportabil. Atunci, de ce te-ai plns? Unii vor zice:E o istorie prosteasc! S spunem c e un pic exagerat; dar e adevrat c indiferent cum ne simim, bine sau ru, fericii sau nefericii, totul este relativ. Suntei cteodat lenei, triti, viaa v pare fr culoare, fr gust...i iat, primii o veste rea, a avut loc un accident i un membru al familiei e grav accidentat. Vei fi nefericit. Dar peste cteva ore, aflai ca e o eroare, a fost o confuzie. Atunci, pe neateptate, ce bucurie! Viaa va prea uoar, frumoas i bogat! Da, dar de ce nu vi se prea aa i nainte? De ce a trebuit s vi se anune, din greeal, o catastrof pentru a v face contient c nainte ai fost fericit? Evident, eu nu spun c trebuie s fii mulumit cnd trebuie s trieti ntr-o cas mic. Dar dac totui trebuie, n general cu o bun filozofie, cu o bun judecat putem contribui din plin la binele nostru interior, pentru c gndul lucreaz asupra strilor de contiin. Nu trebuie s uitm niciodat aceasta: gndurile, sentimentele sunt atotputernice asupra contiinei. Dealtfel, observai: ct timp suntei nemulumit de via i suferii, deseori nu schimbrile materiale sunt cele care v permit ameliorarea strii interioare, ci schimbrile n gndurile i sentimentele voastre. Desigur, dac suferii fizic, avei nevoie de remedii fizice. Dac avei o ran sau un picior rupt, nici chiar gndurile i sentimentele bune nu v vor vindeca, i nu v vor scpa de durere: pn acestea coboar n materie, pentru a aduce ameliorare, trebuie mult timp; dar v pot ajuta s suportai mai bine suferina. Exist o aciune asemntoare a gndurilor i sentimentelor asupra corpului fizic. Gndurile i sentimentele armonioase acioneaz asupra circulaiei i purific sngele; cnd sngele este pur, el contribuie mai eficace la sntatea organismului. Chiar i rnile se cicatrizeaz mai bine i mai repede. Ct timp nu ai fcut o anumit munc interioar, chiar dac la un moment dat ai reuit s v nbuntii situaia material, dup un mic moment de satisfacie vei cdea n aceleai stri de nemulumire, acreal, revolt. Lipsurile din planul fizic nu i au remediul n planul fizic. n plan fizic putem aduna tot ce vrem: leacuri, bogie, putere...pn la infinit: dac nu suntem ntr-o stare de spirit convenabil, nu vom fi niciodat satisfcui. Trebuie s cutm s schimbm ceva n suflet, n gnduri, n viziunea asupra lumii. Dac nu, tot ce putei aduna nu v va da dect saturaie i dezgust. Au fost femei i brbai care s-au sinucis n timp ce, cum se spune,aveau totul pentru a fi fericii: tinereea, familie, prieteni care i iubeau...Ei aveau totul, n afar de ce-i esenial: gustul de a tri. Nici unul din avantajele pe care le aveau nu puteau nlocui ceea ce le lipsea: gustul de a tri. Trebuie s schimbm ceva n capul nostru, n interior trebuie s cutm s fim fericii. Pentru c dac nvm s fim fericii n interior, vom fi fericii n orice condiii. Da, n cele mai rele condiii, vom putea comunica cu entiti celeste, i ne vom simi arhiplini, plini de lumin. Dac cauza fericirii voastre e n voi, nimic i nimeni nu v poate lua fericirea. n ziua cnd vei nelege lucrurile astfel, acesta va fi momentul eliberrii, imortalitii, eternitii voastre. Desigur, avem nevoi materiale, dar nu attea cte ne imaginm. Cnd destinul face s suportai anumite privaiuni, spunei-v c avei ocazia de a cuta alte soluii, noi ci ,n suflet i minte. Pagina 15 din 37 16. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII Da, cnd calea exterioar este barat, blocat, trebuie s v ntoarcei spre nuntru...sau n sus, ceea este acelai lucru. Exist totdeauna o cale de salvare. Cteodat, v simii descurajai, copleii, distrui, v vine chiar gndul de a v suprima... Da, sunt lucruri care se pot ntmpla. Nu spun c ai zi de zi motiv de fericire i bucurie, spun doar c este mereu ceva de fcut, chiar i n cazurile cele mai dificile. i chiar i n cele mai grele momente de descurajare, trebuie s tim c nsi aceast descurajare conine elementele care, dac ai nvat cum s le sesizai i s le utilizai, v vor servi ca s v rectigai curajul. Pentru c descurajarea este o stare care posed fore formidabile. Dovada: din moment ce este capabil s destrame o ntreag mprie - voi niv, cu toate bogiile i posibilitile care sunt nmagazinate n corpul vostru, inima voastr, intelectul, sufletul vostru - nseamn c este ntr- adevr foarte puternic. Atunci, de ce s nu ncercai s punei stpnire pe aceast putere pentru a o orienta ntr-un sens pozitiv? Omul nu este contient de toate posibilitile care zac n adncul su. Chiar cnd el se crede complet extenuat, la captul forelor, n realitate i mai rmn resurse. Pentru c el este fcut ca o rachet cu mai multe trepte: n momentul n care carburantul primei trepte se epuizeaz, o scnteie aprinde a doua treapt i racheta i continu drumul. La fel se ntmpl i cu a doua treapt, i cu a treia, cu a patra... Cnd un om moare, aceasta nu se ntmpl n mod necesar pentru c i-a epuizat toate resursele ci, de multe ori, pentru c nu a reuit s aprind treapta urmtoare. Dac ar fi reuit, ar fi vzut c mai are rezerve. Suntem departe de a bnui cantitatea de rezerve pe care Dumnezeu le-a depus n noi. Deci, nelegei-m bine, cnd calea exterioar vi se pare barat, blocat, ntoarcei-v spre interior i ncepei s lucrai prin gndire, prin imaginaie, prin voin: ncetul cu ncetul, vei simi deschizndu-se n voi orizonturi nebnuite. Dac ncercai s nelegei limbajul destinului, vei fi totdeauna fericit, vei binecuvnta Cerul, care v ajut s explorai regiuni mai secrete i mai bogate. ntrebai un om de afaceri care a fcut avere: credei c v va spune c este fericit? Nimic nu e mai improbabil. El se va plnge c este surmenat, c soia sa profit de absena sa pentru a-l nela, c fiul su este un incapabil, c muncitorii si sunt nite lenei, c aciunile sale au sczut la burs, c el va fi ruinat de ctre concuren, etc., etc...l vei asculta i dup un timp v vei simi la fel de mpovrat ca i el. n ciuda tuturor posesiunilor sale, el nu v va putea face niciodat s simii ct de frumoas este viaa. Pentru c el triete cu teama de a pierde una i alta... Atunci, vedei dumneavoastr, nu numai c nu v va da nimic, deoarece i este team de a nu pierde ceea ce posed, dar v va lua i pacea i bucuria de a tri. n timp ce un om care a muncit pentru a obine bogii spirituale va fi totdeauna gata s vi le mprteasc i, mulumit lui, n orice stare ai fi, vei avea cele mai bune metode i remedii pentru a gsi echilibrul i sensul vieii. Vei spune:Dar nu este prea trziu acum pentru a ncepe aceast munc interioar? Nu, nu este niciodat prea trziu. Bineneles, cu ct mai trziu vei ncepe, cu att va fi mai dificil, pentru c avei deprinderile formate. Deprinderile sunt ca nite forme rigide pe care trebuie s le scufundm n foc pentru a le face maleabile i a le da o nou form, aa cum se face cu metalele. Ei bine, acest foc, sunt ncercrile pe care vi le trimite lumea invizibil pentru a v da o nou form, a imprima o nou orientare existenei voastre. Dac v limitai la a striga i a v revolta, vei mpiedica Cerul de a v da forma pe care o dorete; atunci nu v mirai dac suferinele voastre nu vor lua sfrit niciodat. II Lucrurile nu pot fi totdeauna aranjate n planul fizic, pentru c planul fizic este lumea consecinelor, iar asupra consecinelor avem puine posibiliti de aciune. Pentru a produce schimbri durabile, trebuie s mergem n lumea cauzelor. Omul a crui gndire poate ajunge pn aici, are toate mijloacele de a atinge i a declana fore pure, luminoase, care vor produce mai trziu rezultate. Atta timp ct v mulumii s intervenii n planul fizic pentru a schimba starea lucrurilor, n realitate nu aranjai nimic pentru c, din nou, evenimente sau persoane care nu v cer prerea, le vor organiza ntr-un fel care nu v convine i nu vei fi niciodat stpn pe situaie. A lucra pentru schimbarea consecinelor este ca i cum s-ar scrie un cuvnt pe nisipul mrii: valurile vin i l terg... Asupra cauzelor trebuie lucrat. Lucrurile nu se aranjeaz de jos, impulsul trebuie s vin de sus. Toi cei ce nu cunosc aceast lege ncearc mereu s intervin n planul fizic pentru a schimba lucrurile, a le deplasa, reconstrui sau a Pagina 16 din 37 17. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII le distruge. Dar iat, istoria ne nva c aceste intervenii nu sunt definitive: dup un timp, apare un val care terge toate aceste decizii. Conductorii anumitor ri au vrut s ia n stpnire noi teritorii deportnd sau asasinnd locuitorii lor, lundu-le bunurile, etc., i au i reuit. Dar iat, dup civa ani ntoarcerea situaiei: trile ocupate se revoltau i aceti conductori erau nvini, ei sau succesorii lor care se aflau n faa unor probleme de nerezolvat. Ei da, de cte ori istoria a artat c dup un triumf de scurt durat, aceti tirani lsau rilor o motenire catastrofic! Doar ceea ce este creat sus, n lumea spiritului, este etern; restul este trector, tranzitoriu. De aceea doar binele este etern, rul nu are dect o existen efemer. Noi spunem n Bulgaria:Rul dureaz pn mine diminea, binele dureaz o venicie. Deci, cnd dorim s mbuntim definitiv o situaie, trebuie s ne ridicm foarte nalt n domeniul spiritului i s lucrm acolo, s ne rugm, s formulm cereri, s creem imagini care ntr-o zi se vor realiza n planul fizic. Dac tii s declanai forele luminoase, ntr-o zi toate obstacolele vor fi nlturate i o nou ordine de armonie i pace se va nstpni pe pmnt. 10. S dezvoltm sensibilitatea pentru lumea divin Se spune c oamenii simpli, primitivi, puin instruii, pot fi mai uor fericii ca oamenii cultivai. Este adevrat, c dezvoltndu-ne inteligena, gustul, devenim mai sensibili, deci mai vulnerabili la evenimente, la variaia condiiilor materiale sau psihologice n care trim. Atunci, ce concluzie tragem? C, pentru a fi fericii, trebuie s rmnem primitivi, slbatici? n acest caz, de ce s nu mergem mai departe i s descindem pn la regnul animal? Animalele sunt fericite...i se prea poate ca plantele sunt i mai fericite pentru c nu sufer de loc. i pietrele? Ele nu simt nimic, e i mai bine...Iat o logic! Principala diferen ntre regnurile naturii: pietre, plante, animale, oameni este sensibilitatea, pentru c evoluia e proporional cu sensibilitatea. Plantele sunt mai sensibile dect pietrele, animalele sunt mai sensibile dect plantele, oamenii sunt mai sensibili dect animalele. Dar irul fiinelor nu se oprete aici: deasupra oamenilor sunt ngerii, arhanghelii, divinitile...Da, exist o ntrag ierarhie de fiine din ce n ce mai sensibile...pn la Dumnezeu nsui. Dumnezeu este omniscient, simte tot, vede tot, tie tot pentru c numai El nsui e cu adevrat sensibil. Iat adevrata dimensiune a sensibilitii. Singurul cu adevrat sensibil este Dumnezeu. Ct despre om, e adevrat c, devenind mai sensibil, devine mai vulnerabil, ceea ce i aduce i dezavantaje. Dar e preferabil, pentru c i dezvolt sensibilitatea, iar sensibilitatea l face s evolueze. Pentru a avea o vedere clar asupra acestui subiect, trebuie s revenim la chestiunea celor dou naturi din noi: natura inferioar i natura superioar. Pn ce omul nu a nceput s lucreze asupra lui nsui, cu scopul de a-i stpni tendinele egocentrice ale naturii sale inferioare, e evident c dezvoltarea sensibilitii e nsoit de dificulti i suferine de tot felul. Instruirea care se d n coli i universiti nu face, din pcate, dect s agraveze aceast tendin: punnd accentul pe achiziia de cunotine i nu pe formarea caracterului, nu ncetm s dm tinerilor dect pretexte pentru a deveni mai egoiti, dificili i mofturoi. Nu se face nimic pentru a-i nva pe cei ce studiaz cum s se serveasc de cunotinele pe care le primesc, pentru un scop nobil, mai generos. Din contr: n fiecare domeniu, fiecare nva s se foloseasc de cunotinele lui pentru a ajunge la o anumit poziie social, pentru prestigiul su, binele su material. i astfel, devenind aduli responsabili n societate, i unii i alii nu se gndesc dect cum s trag ptura peste ei, avnd ca i consecine nemulumire, agresivitate, certuri, pentru c toi se simt atacai i lezai de comportamentul egocentric al altora. Aceast sensibilitate nevralgic care este hrnit de natura inferioar, personalitate, face viaa imposibil i de aceea se trage concluzia c, pentru a fi fericit, e mai bine s nu fi sensibil. n realitate, rebuie s facem diferena ntre adevrata sensibilitate i aceast sensibilitate maladiv care va duce la susceptibilitate sau hipersensibilitate. Adevrata sensibilitate e o facultate care ne face capabili de a ne ridica foarte sus, pentru a avea acces la o lume din ce n ce mai subtil pentru a- i nelege realitile. Hipersensibilitatea e o manifestare a naturii inferioare care se crede centrul lumii, are impresia permanent c nu i se d destul atenie, care se simte frustrat, rnit i devine agresiv. Cnd am fcut aceast distincie, nelegem c trebuie s lucrm asupra naturii inferioare pentru a o stpni: e singura posibilitate care permite adevratei sensibiliti s nfloreasc, s se mbogeasc. Pagina 17 din 37 18. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII Sensibilitatea nu e numai aceast facultate care ne face s ne emoionm, ci ne face rmnem uimii n faa fiinelor pe care le iubim, n faa frumuseii naturii sau n faa operelor de art. Ea ne deschide porile imensitii, luminii, ne d nelegerea ordinii divine a lucrurilor, ne permite s vibrm la unison cu regiuni, entiti i cureni ai Cerului. Aceata e sensibilitatea pe care toi trebuie s o cultivm, dac nu, umanitatea va regresa. Vedem uneori oameni care sunt pe cale s se rentoarc la stadiul animal, vegetal sau chiar la stadiul de piatr! Da, ei nu fac nici un efort de a-i educa sensibilitatea, se las n voia lor, i n acest caz, n mod necesar se ntorc pe scara evoluiei. Din contr, graie efortului pentru adevrata sensibilitate, materia noastr devine mai fin, mai supl, mai pur, vibreaz altfel, i ne face capabili s percepem lumea divin, ne atenueaz stupiditatea, rutatea, atitudinea jignitoare; nu le mai dm atenie. nainte de a dezvolta aceast sensibilitate nalt, reacionam la cea mai mic agresiune, n timp ce acum nu suferim de loc. Aceasta e adevrata sensibilitate, aceea a sufletului i spiritului, care ne protejeaz de hipersensibilitate, aceast sensibilitate ridicol, ce provine din natura noastr inferioar. Atunci, sunt dou avantaje: ne deschidem luminii, frumuseii, fericirii lumii divine, i scpm de tenebre, urenie i de suferinele pmntului. Iat, deci, un subiect la care merit s reflectm. Acum, pentru a dezvolta aceast sensibilitate la lumea divin, e foarte important ca voi s luai cunotin de valoarea unor anumite momente ce le trii, momente n care n linite, reculegere, primii o lumin, o graie a Cerului. Multe din suferinele voastre provin chiar din cauz c nu posedai aceast stare de contiin. Primii binecuvntri, dar aceasta nu dureaz, facei repede n aa fel nct le pierdei, foarte simplu, chiar din cauz c ignorai ceea ce ai primit. Oricnd exist o alt preocupare mai important: cteva mici reparaii, cteva discuii discuii legate de lucruri nesemnificative. V imaginai c Cerul trebuie s fie tot timpul gata s-i reverse binecuvntrile iar voi, cnd v place, cnd nu avei ceva mai interesant de fcut, s v oprii cteva minute pentru a le primi. Nu, aceasta nu trebuie s se petreac aa. Cerul nu e la dispoziia oamenilor superficiali i nepstori. ntr-un moment determinat, n anumite condiii, el i revars binecuvntrile i dac nu suntei destul de contieni pentru a le primi sau nu tii s le conservai, cu att mai ru pentru voi, ele v vor prsi. Deci, fii ateni: n zilele n care simii c ai avut o revelaie, c ai primit o graie a Cerului, ncercai s conservai acest lucru cu precizie. Chiar v-am dat o metod. ncercai s v amintii momentele cele mai luminoase ale existenei voastre, gndii-v prin cine au venit i cum s-au produs, facei-le s revin des n memoria voastr ca i cum v recntai deseori o muzic ce v place, i retrii din nou aceleai senzaii de puritate, libertate, lumin. Din nefericire, majoritatea oamenilor fac chiar contrariul: ei i amintesc numai de ce i-a fcut s sufere, poart cu ei acest lucru, l privesc, l rumeg. Este foarte periculos, nu trebuie s te ntorci spre ceea ce a fost ru. Trebuie s tragei pentru totdeauna o concluzie i s nu mai revenii la aceasta. V facei ru revenind continuu asupra unor stri sau evenimente negative. Atunci, de acum ncepnd, cnd Dumnezeu v va da binecuvntarea sa, pstrai-o cu sfinenie, pentru c fericirea const ntr-o permanent atenie ndreptat ctre lucrurile frumoase, ntr-o sensibilitate fa de tot ce este divin. Cnd simii c spiritul, lumina v viziteaz, nu lsai s se tearg aceste impresii gndindu-v imediat la altceva, oprii-v ndelung asupra acestei impresii pentru ca ea s ptrund profund n voi i s dea rezultate. Astfel ea las urme pentru eternitate. Trebuie format o obinuin: n loc s ne aplecm tot timpul asupra strilor negative, asupra decepiilor, animozitilor, debarasai-v de ele i concentrai-v asupra a ce vi se ntmpl bine, pur, luminos. 11. Pmntul Canaan-ului Cnd vi se ntmpl s v dai seama c suntei pe o cale greit, c ai servit forele negative, lsndu-v tentai de mici plceri trectoare, schimbai calea, ndeprtai-v rapid de zonele periculoase n care v-ai rtcit. Contientizai c depinde n totalitate de voi ce zon vei frecventa. Dac v aventurai dedesubtul acestei linii de demarcaie ce se poate simboliza prin nori, evident, vei cdea sub legea norilor: este ntunecat i v este frig. Dar urcai, depii aceast linie a norilor i v vei gsi imersat n lumin i cldur. Da, totul depinde de voi. Religia ne nva c Dumnezeu ne pedepsete pentru faptele noastre rele i ne rspltete pentru cele bune. Nu este dect un mod de a prezenta lucrurile. n realitate, Dumnezeu nu ne Pagina 18 din 37 19. Omraam Mikhael Aivanhov SEMINELE FERICIRII pedepsete i nici nu ne rspltete. Noi suntem cei care, prin gndurile noastre, sentimentele i faptele noastre, alegem s mergem ntr-o zon sau alta; n continuare vom avea de suferit sau vom beneficia de condiiile acestor zone. i nu este acelai lucru de a merge n zonele luminii sau cele ale tenebrelor! Tot ceea ce este jos, este ca i ceea ce este sus a spus Hermes Trismegistul. Ceea ce nseamn de asemenea: ceea ce este n interior, este ca i ceea ce este n exterior; ceea ce este nuntru este ca i ceea ce este n afar. Pe pmnt vei gsi toate felurile de zone, unele mpdurite, nflorite, fertile unde v plimbai minunndu-v, n deplin siguran; altele sunt nite deerturi, nite mlatini sau jungle locuite de fiare, animale veninoase, unde suntei n permanen ameninat. Da, sunt de toate pe pmnt: torente tumultoase i lacuri linitite, vrfuri de munte i prpstii, vulcani i gheari...Toate acestea le tii, dar ceea ce nu tii, este c aceste zone exist i n voi niv; i n voi exist vrfuri i prpstii, mlatini i grdini nflorite, deerturi i cmpii fertile. Este bine s cunoti geografia, geologia i agricultura, dar este i mai important s cunoatem pmnturile noastre interioare i s nvm cum s evitm unele i s penetrm n alte pmnturi pentru a le ntreine i a le cultiva. Este bine s tii s navighezi pe fluvii i oceane sau s mergi s escaladezi vrfurile munilor, dar este nc mai bine s tii s stpneti furtunile i vrtejurile interioare i s exersezi escaladarea vrfurilor munilor spirituali. Atunci, iat care este de acum munca pe care trebuie s o facei: a explora diferitele zone din voi i, prin gndire, meditaie, rugciune i contemplaie s atingei ara fgduinei de care povestete Geneza, ara Canaanului, unde curge laptele i mierea, simboluri ale vieii pline i perfecte. Viaa omului nu e nimic altceva dect un lung pelerinaj n descoperirea zonelor necunoscute: unele primitoare, unde se poate opri mcar pentru o vreme; altele neprimitoare, pe care trebuie s le evite sau s fug ct mai repede dac din nefericire a avut imprudena s pun piciorul. Ei da, ci gnditori i poei au comparat existena cu o cltorie! Vei nelege imediat de ce. Chiar dac rmnei toat viaa acas, n camera voastr, putei cunoate interior tot ceea ce exist pe pmnt n materie de cltorii sau fenomene ale naturii. n unele zile v plngei: Nu tiu ce e cu mine, m sufoc! Ei bine, este pentru c, fr s v dai seama, ai cobort prea jos n adncimile subterane i acum suntei zdrobit. Atunci, ieii puin, urcai la aer, i vei spune:Oh, ce uurin! n sfrit respir. i dac n anumite zile v simii dilatat, inspirat, ca i cum ai scpat de legea gravitaiei, este pentru c ai fcut o ascensiune, chiar dac aceasta e incontient. Se poate ntmpla rar, n condiii excepionale, s facei cu adevrat aceast experien de scpare de gravitaie, ca i cum ai zbura. Cu ocazia primei mele ederi n India, cnd cltoream n Camir, m dusesem dincolo de Srinagar, n regiunea Gulmarg i mergeam pe munte admirnd Nanga Parbat, unul din cele mai nalte vrfuri din Himalaia. Spectacolul era minunat...i deodat, m-am simit transportat: m deplasam cu o asemenea uurin nct picioarele mele nu mai atingeau solul, escaladam pantele ca i cum a fi zburat. Mi s-a ntmplat o singur dat n via i a rmas pentru mine o amintire de neuitat. 12. Spiritul este deasupra legilor destinului Toate ncercrile care ne vin au o raiune; trebuie s o cutm i dac o vom face cu sinceritate, cu scopul de a progresa, lumea invizibil, care nu e chiar nchis i crud, ne va da rspunsul. V poate releva cum, ntr-o alt ncarnare, ai clcat legile divine i v poate arta c primii aceste ncercri n conformitate cu justiia divin, pentru a v ndemna s v reparai erorile. Desigur, vei spune: Dar de ce n aceast form? Aceast judecat putea veni cu blndee, cu gentilee, s mi se explice cu cuvinte amiabile ce trebuie s fac pentru a m schimba. Nu sunt att de prost ca s nu neleg. Din pcate, nu v cunoatei de loc. Da, de cte ori entitile celeste au venit s v explice n toate manierele posibile c trebuie s fii mai contiincios, mai cinstit, mai rbdtor, mai generos, etc., i voi n-ai auzit, n-ai vzut, n-ai neles nimic. Deci acum, pentru c v-ai artat att de surd, orb, mrginit, trebuie s fii puin zguduii. Iat de ce justiia divin v-a trimis s v ncarnai n condiii dificile, unde avei de suferit pentru a v plti datoriile i avei de nvat cteva adevruri. i voi trebuie s acceptai aceast situaie. De altfel, dac nu vrei s acceptai aceasta, nu se schimb, oricum, nimic. Nu ne putem sustrage justiiei divine i nu o putem evita. De aceasta, e inutil s consultm astrologi, cum fac unii, pentru a v preveni de pierderile i acidentele la care suntei expui. E inutil s v punei la adpost. Pentru c, orice vei face, nu evitai nimic: nu scpai de destin prin iretli


Zen Si Arta Fericirii
Zen Si Arta Fericirii
Omraam Mikhael Aivanhov
Omraam Mikhael Aivanhov
Despre problema fericirii
Despre problema fericirii
Concurssul Fericirii
Concurssul Fericirii
Aivanhov, Omraam Mikhael - Puterile Gandului
Aivanhov, Omraam Mikhael - Puterile Gandului
Nicolae Steinhardt - Jurnalul fericirii
Nicolae Steinhardt - Jurnalul fericirii
Omraam mikhael-aivanhov-yoga-nutritiei
Omraam mikhael-aivanhov-yoga-nutritiei
Omraam Mikhael Aivanhov - Calea Tăcerii
Omraam Mikhael Aivanhov - Calea Tăcerii
Omraam Mikhael Aivanhov – Puterea Gândului
Omraam Mikhael Aivanhov – Puterea Gândului
Izvorul fericirii
Izvorul fericirii
Despre arta fericirii preview224p
Despre arta fericirii preview224p
În căutarea fericirii
În căutarea fericirii
Omraam mikhael aivanhov calea tacerii
Omraam mikhael aivanhov calea tacerii
Semintele fericirii
Semintele fericirii
Steindhardt n-jurnalul-fericirii
Steindhardt n-jurnalul-fericirii
07 Transcenderea fericirii
07 Transcenderea fericirii
Omraam Mikhael Aivanhov - Yoga Nutritiei
Omraam Mikhael Aivanhov - Yoga Nutritiei
Secretele fericirii in familie - Libris.ro · 2019. 7. 29. · Title: Secretele fericirii in familie - Author: Serghey Nikolaevici Lazarev Keywords: Secretele fericirii in familie
Secretele fericirii in familie - Libris.ro · 2019. 7. 29. · Title: Secretele fericirii in familie - Author: Serghey Nikolaevici Lazarev Keywords: Secretele fericirii in familie
Omraam Mikhael Aivanhov-Semintele Fericirii 10
Omraam Mikhael Aivanhov-Semintele Fericirii 10
Omraam Mikhael Aivanhov-Puterile Gandului
Omraam Mikhael Aivanhov-Puterile Gandului